Sociologie juridica curs 3

 
Fenomene,fapte si raporturi juridice
 Realitatea juridica cuprinde :
 fapte juridice,
 fenomene juridice,raporturi juridice
 institutii juridice,judiciare,de legiferare.
Aceste fapte sunt forme sau infatisari prin care se manifesta realitatea juridica.Societatea omeneasca se
constituie si se prezinta ca o vasta retea de fenomene sociale,aflate in interdependente si influente reciproce.
Faptele juridice sunt fapt sociale.Orice fapte sociale se constituie ca momente ale insistenei sau,altfel spus,ele
apartin realitatii sociale obiective.O suita de fapt sociale aflate in corelatii reciproce genereaza fenomenele
sociale cum sunt : natalitatea,nuptialitatea,mortalitatea,migratia;toate acestea sunt denumite fenomene
demografice.Unele fapte sociale au si un caracter juridic anume ca toate faptele juridice sunt fapte sociale si nu
toate faptele sociale sunt fapte juridice.Fenomenele demografice mentionate au la baza procese,actiuni cum
sunt : nasterea , decesul, casatoria, divortul,din care decurg consecinte in plan juridic ,decurg efecte care
privesc relatiile dintre soti,dintre parinti si copii,dintre supravietuitori si defuncti,relatii precizate de lege prin
drepturi si obligatii.In sociologie,notiunile de fapt social si fenomen social au sensuri relativ apropiate.In stiinta
dreptului,expresia "fapt juridic" are o semnificatie foarte precis,desemnneaza elementul sau fapta care
determina nasterea,modificarea sau stingerea raporturilor juridice,fie ca aceste fapte sunt voluntare,cum ar fi
conducerea autoturismului fara permis,fie ca sunt involuntare,cum este decesul.In stiinta dreptului,faptul
juridic este in antiteza cu actul juridic care desemneaza manifestarea de vointa a uneia sau mai multor persoane
fizice,cum ar fi contractul sau conventia.Deci,sociologia juridica desemneaza prin fenomen juridic un concept
fundamental al ei care subsumeaza notiunile de fapt juridic.
Jean Carbonnier arata ca toate fenomenele juridice pot fi privite ca fenomene sociale pt ca chiar un sentment de
drept pur solitar implica existenta societatii.Acelasi autor preciza ca nu toate fenomenele sociale sunt fenomene
juridice,deci exista si un spatiu al fenomenelor sociale nonjuridice.Deci fenomenele juridice,in raport cu
fenomenele sociale,sunt fenomene particulare.Jean spune ca fenomenele juridice au o identitate specifica si
anume juridicitatea.Deci,ca structura,fenomenele juridice cuprind:
-dreptul
-regulile
-institutiile
-toate fenomenele a caror esenta este juridicitatea.
Pt o mai buna cunoastere lor,J. Carbonnier le-a clasificat astfel:
1. fenomenele juridice primare(caracterizate prin maxima lor generalitatea si prin capacitatea de a genera alte
fenomene juridice;ex:un text de lege,un decret,o sentinta judecatoreasca,un contract,tc.)
2.fenomene juridice secundare(caracterizate prin particulaitate si derivabilitate din cele primare;ele sunt un
efect al fenomenelor juridice primare si au o mare diversitate;ex: achitarea unor amenzi,aplicarea unor
sanctiuni dictate de foruri internationale impotriva unei tari)
Specialistii in drept public clasifica fenomenele juridica in : fenomene juridice de putere ( caracterizate prin
mterialitate,care le identifica resortul(statul,guvernantii) impersonal de la care emana;fenomene juridice de
subputere(caracterizate printr-o doza de subiectivitate care isi are originea la nivelul celor guvernati).Acestea
de manifesta prin reactiilor starilor de spirit,conduita,de pilda:instituirea starii de urgenta dintr-un stat
declanseaza stari de spirit la extrem adica reactii si opini pro,contra si indiferenta.Fenomenele juridice pot fi
analizate din doua perspective si anume:
a) fenomene institutionalizare
b)fenomene-situatii sau fenomene-caz sau fenomene-speta(fenomenul-caz repr o entitate juridica individuala,o
situatie concreta reglementata si modelata de catre institutii,de exemplu:casatoria ca femomen juridic intre
doua realitati diferite,una care este prevazuta in Codul Familiei,ca ansamblu de norme juridice si sub forma
unui menaj determinat,irepetabil, dintre o femeie si un barbat,situatie reglementata in institutia Casatoriei:
-casatoria ca ansamblu de reguli(inscrisa in Codul Civil)
1
-casatoria cuprinde o serie de multiplicatii de casatorii
O alta clasificare a fenomenelor juridice consta in :
1.fenomene indiviuale
2.fenomene colectivitati
De pila,in cazul casatorie,atunci cand se face mediul rezidential sau urban,datele statistice fac abstractie de alte
caracteristici cum sunt:religia, nationalitatea, profesia, varsta, pastrand doar trasatura comuna ,anume faptul ca
toate casatoriile luate in analiza au fost intemeiate fie in mediul rural, fie in cel urban.
Plecand de la natura litigiilor ,sociologie juridica si stiinta dreptului clasifica fenomene contencioase si
fenomene necontencioase.Sociologie juridica precizeaza ca litigiul preexista procesulu iar acesta poate fi doar
o eventualitate ca se poate solutiona fie pe care amiabila , fie pe calea unui proces civil atunci cand partile nu
au reusit sa gaseasca o solutie convenabila in timpul negocierilor.Fenomene contencioase,numite de civilistii
francezi,fenomene pe picior de razboi,se pot solutiona numai prin medierea unui al treilea personaj,cu statut
special,anume judecatorul.Fenomenele necontencioase,numite si fenomene juridice in stare de pace,se
deruleaza in realitatea dreptului,potrivit normelor stabilite,comform intelegerii,a conventiei partilor.Acestora li
se adauga fenomenele litigioase,solutionate pe cale amiabila,pe calea unei tranzactii sau unei negocieri.
Dreptul,instrument al controlului social.Raporturile juridice.Scoala sociologica americana a jurisprudentei
despre rolul dreptului ca instrument de control social.(Ross,Cooly,Burges,Parks,Parsons,Summer)
Raporturile juridice constituie o notiune fundamentala a stiintei dreptului.Prin ea desemnam relatii sociale
reglementate prin normele de drept.Anumite relatii sociale dobandesc caracterul unor raporturi numite juridice
deoarece sunt formate sub actiunea dreptului spre deosebire de celelalte relatii sociale,morale,politice,etc.
formate sub actiunea altor categorii de norme.Raportul juridic sau raportul de drept este o relati sociala formata
in baza unei norme de drept si in care participantii apar ca titulari de drepturi si obligatiuni reciproce a caror
realizare este garantata la nevoie prin forta materiala publica de constrangere.Raporturile juridice sunt o
categorie aparte de relatii sociale cu caractere proprii,specifice,comune:raportul juridic este un raport social
deoarece se poate forma numai intre oameni care se manifesta fie in individualitatea lor ca persoane fizice,fie
organizati in colective,in conditiile legii;raportul juridic este un raport volitionar deoarece izvoraste din vointa
oamenilor exprimata prin norma de drept in baza caruia simpla relatie sociala s-a transformat in raport
juridic.Fara existenta vointei autoritatilor,spre ex Parlamentul ca repr national,concentrata prin emiterea actului
normativ ce cuprinde norma juridica,simpla regula de conduita n-ar avea caracterul de norma juridica si deci in
lipsa normei de drept nu poate exista un vot juridic.Pt ca un raport juridic sa se poata forma,trebuie sa fie
intrunite 3 conditii:intai existenta unor norme juridice care reglementand o anumita relatie sociala,o transforma
in raport juridic;apoi existenta unor subiecte de drept,adica a unor posibili particianti la raportul juridic ce
urmeaza a lua nastere:oamenii ca persoane fizice sau juridice intre care cu sau fara voia lor,se leaga raporturi
juridice;in final,existenta unor fapte juridice de producere a carora norma de drept face sa depinda declansarea
actiunii ei declansand relatia sociala in raport juridic concret.
Caracterul de obligativitate a normei juridice in baza carora se formeaza confera dreptului functia de
instrument al controlului social.Termenul de control social a patruns in teoria sociologica la inceputul sec XX
gratie sociologului H.Ross.Dar despre control social au scris si alti sociologi ca de pilda Emil Durkheim sau G
Gurtwich.Durkheim atribuia dreptului un rol foarte mare in reglarea comportamentelor membrilor societatii si
anume vorbea de dreptul represiv ,propriu societatiilor bazate pe solidarite mecanica;vorbea insa si de dreptul
restitutiv caracteristic societatiilor intemeiate de solidaritate organica.De asemenea,Parsons spunea ca din
perspectiva sociologica,dreptul trebuie sa fie considerat ca un mecanism de control social care functioneaza in
aproape toate sectoarele sistemului social.teoria controlului social vizeaa problema ordinii sociale.a Comte a
vorbit de ordine sociala.Scoala americana a jurisprdentei(Ross,Pound) a fundamentatno teorie a mecanismelor
si parghiilor prin care orice societate isi asigura stabilitatea si functionalitatea.Ross intelegea prin control
social,controlul exercitat asupra fiecaruia dintre noi,de semenii nostri in cadrul grupurilor al relatiilor sociale si
societatilor carora le apartine.Nicio societate nu poate functiona fara ordine,spune Ross.Aceasta nu poate fi nici
instituita,nici spontana,este un artificiu care se bazeaza pe controlul social.
Punctul de plecare al acestei teorii este constatarea conflictelor in cadrul vietii sociale care nu pot fi solutionate
decat prin intermediul masurilor de control social.
2
Summer leaga problemele controlului social de acelea ale diferitelor tipuri de modele culturale traditionale,deci
dupa el,reglarea conduitelor se face prin practici si uzante colective a obisnuintei si cutume al societatii care se
transforma in reguli imperative pentru generatiile urmatoare.De asemenea,Summer numeste si cutume
fundamentate de judecata (el denumea mores) care exercita o constrangere asupra individului pentru a li se
conforma.
Cooley definea controlul social ca un control al societatii prin ea insasi.Acest autor a pus in evidenta
diferentierile dintre formele de control cum sunt morala,dreptul,arta,educatia si instantele de la care emana
controlul social,respectiva familia,biserica,statul.G. Gurtwich considera ca in realitatea sociala pot fi
descoperite tot atatea sfere ale controlului social cate tipuri de valori,idealuri si sisteme de idei pot fi
difeferentiate.El distinge 6 tipuri principale:
-religia
-morala
-dreptul
-arta
-cunoasterea
-educatia
Controlul social desemneaza procesul prin care o instanta,cu ajutorul unor mijloace materiale si simbolice
orienteaza,influenteaza,modifica sau regleaza omportamentul sau actiuniile indivizilor si grupurilor sociale in
vederea asigurarii echilibrului dinamic al sistemului respectiv.In toate tipurile societatii,controlul social are
drept finalitate desfasurarea comportamentului individual si de grup in acord cu nomele de conduita dezirabile
social.Deci,in acest context,dreptul are o functie integrativa,dreptul atenueaza conflictele potentiale,face sa
functioneze raporturile sociale,devine un factor reglator al controlului social si se asociaza in acest proces cu
celelalte tipuri de norme.