Expertizarea şi calculul

structurilor consolidate din

beton armat pentru construcţii
civile, industriale şi agricole

1
EXPERTIZA TEHNICĂ
a structurii de rezistenţă

Cercetare cu caracter tehnic făcută de un

specialist de calificare superioară, atestat
oficial ca expert în acest domeniu, la cererea
beneficiarului, a unui organ de jurisdicție sau
de urmărire penală, asupra unei situații de fapt
sau viitoare sau a unor probleme apărute la
structura de rezistenţă a unei construcţii.

2
Necesitatea şi obiectul expertizelor tehnice

„ intenţia beneficiarului de a schimba destinaţia întregii

construcţii sau a unora din încăperi, cu implicaţii asupra
încărcărilor utile (montarea de utilaje grele sau care produc
trepidaţii, amplasarea de spaţii de depozitare cu încărcări
mari, modernizări ale finisajelor care duc la creşterea
încărcărilor, cum ar fi placări de marmură etc.) sau care
generează acţiuni de altă natură ce ar putea afecta structura
de rezistenţa (radiaţii, degajări chimice corozive);
„ necesitatea funcţională de a se desfiinţa unii pereţi
interiori, pentru care trebuie să se clarifice în ce măsură au
şi un rol structural (de portanţă sau de rigidizare);
„ intenţia de a supraetaja construcţia existentă; 3
Necesitatea şi obiectul expertizelor tehnice

„ detectarea unor vicii la structura de rezistenţa, fie

iniţiale, datorate unor defecte de execuţie, fie apărute în
timp, datorită unor factori cum ar fi: tasări inegale ale
terenului, acţiuni corozive sau dinamice (trepidaţii în
construcţie sau în vecinătatea ei) sau din alte cauze;
„ suspiciuni că structura sau unele elemente ale ei ar fi
subdimensionatei (suspiciuni fie ale beneficiarului, fie ale
organelor de control tehnic);
„ clădiri care au avut de suferit în urma unor accidente
grave sau unor calamităţi naturale (incendii, inundaţii,
alunecări de teren) şi necesită o verificare a siguranţei în
noua situaţie creată de acestea. 4
 Necesitatea şi obiectul expertizelor tehnice

„ construcţiile situate în zone seismice. Legislaţia în vigoare

în România începând din 1990 obligă pe toţii beneficiarii să
asigure o expertizare tehnică a c-ţiilor, destinată a stabili
dacă gradul lor nominal de asigurare seismică este
corespunzător cerinţelor prescripţiilor tehnice şi a propune,
acolo unde rezultă necesar, măsuri de intervenţie structurala
pentru ridicarea nivelului de asigurare.

5
 DEFECTE DE ALCĂTUIRE
STRUCTURALĂ PUSE ÎN
EVIDENŢĂ DE CUTREMURELE
MAJORE DIN ULTIMILE DECENII

6
NEREGULARITĂŢI PE VERTICALĂ

7
(Imperial County Services Building
– Imperial Valley, 1979).
Ruperea la compresiune (din
efectul axial produs de momentul
de răsturnare) a stâlpilor sub un
perete marginal întrerupt la parter.
Deasupra pardoselii stâlpii nu sunt
prevăzuţi cu armături de confinare.
8
(Olive View Hospital, San Fernando, 1971).
Avarierea gravă a stâlpilor unui parter flexibil
şi slab. Stâlpii supuşi la forţe axiale mari nu
posedă capacitatea de deformare necesară

9
Stâlpii rupţi la parterul liber al unor
clădiri cu puţine niveluri
Stânga – Rokko Building, Kobe 1995
Dreapta – Region, Grecia 1995
10
(Atena, 1999).
Stâlpii rupţi la parterul liber al unor
clădiri cu puţine niveluri
Sus – Clădire prăbuşită
Jos – Clădire identică, însă orientată
perpendicular pe clădirea vecină (cea
prăbuşită)

11
(Kobe, 1995)
Ruperea unui etaj
intermediar la nivelul unde
se întrerupe armătura
rigidă. 12
Ruperea nivelurilor superioare la
clădiri cu ultimul etaj retras, ca
urmare a excitaţiei modului 2 de
vibraţie.
Stânga – Kocaeli, Turcia 1999
Dreapta – Kalamata, Grecia 1986
13
NEREGULARITĂŢI ÎN PLAN

14
 (Taiwan, 1999)
Ruperea colţului datorită torsiunii
la o clădire cu 2 faţade vecine
pline şi 2 faţade deschise.

(Miyagi – Ken Oki, Japonia 1978)

Avarierea părţii flexibile a unei clădiri la care
peretele de fronton se înrerupe la parter
15
 (Northridge, 1994).
Voalarea suprabetonării la un
planşeu din elemente prefabricate

(Atena, 1999).
Prăbuşirea unei structuri cu nucleu
rigid de pereţi pentru circulaţie
verticală situat la un capăt.
16
 (Northridge, 1994).
Ruperea stâlpilor “secundari”
inadecvat detaliaţi.

17
 (Daiwa Building – Fukui,
Japonia, 1948).
Prăbuşirea unor construcţii
degradate şi neconsolidate.

(Popayan, Columbia, 1983).

Interacţiunea necontrolată cu componentele
nestructurale. Prăbuşirea unor clădiri cu
cadre cu zidărie de umplutură. Ruperea
zidăriei la parter a transformat construcţia
într-o clădire cu parter flexibil.

18
 (Mexico City, 1985).
Efectul coliziunii între 2
corpuri vecine.

(Mexico City, 1985).

Prăbuşirea tip “pancake” a
unei şcoli. Structura stâlpi cu
planşee dală.
19
(Kobe, 1995).
Lipsa de protecţie a
componentelor nestructurale.
Căderea unei faţade grele de
beton prefabricat (sus).
Blocarea uşii de ieşire (jos).
20
DEGRADĂRI DATORATE CEDĂRII
TERENULUI DE FUNDARE

21
 (Mexico City, 1985).
Clădire scufundată parţial în
teren cu sol lichefiat.

(Niigata, 1964).
Clădire de apartamente
răsturnată, datorită lichefierii
terenului nisipos.
22
 (Taiwan, 1999).
Scufundarea parţială a clădirii
datorită depăşirii capacităţii de
deformare a terenului.

(Taiwan, 1999).
Deformarea clădirii ca
urmare a ruperii de falie.
23
 (Kocaeli, 1999).
Scufundarea parţială a clădirii
datorită depăşirii capacităţii de
deformare a terenului.

(Kocaeli, 1999).
Răsturnarea clădirii ca urmare a cedării
terenului de fundare combinată cu o
încastrare insuficientă în teren a construcţiei. 24
 (Kocaeli, 1999).
Răsturnarea clădirilor
datorită depăşirii capacităţii
de deformare a terenului.

(Kocaeli, 1999).
Înclinarea semnificativă a
construcţiei datorită
depăşirii capacităţii de
deformare a terenului.
25
 RUPERI DE ELEMENTE
STRUCTURALE ALCĂTUITE
INCORECT

26
 (Kobe, 1995).
Zdrobirea betonului comprimat
al unui stâlp solicitat la
compresiune excentrică.

(Iran, 1997).
Prăbuşire datorată deplasărilor
laterale excesive. Smulgerea
armăturilor stâlpului din nod. 27
Ruperi de stâlpi la forţa tăietoare. Armături
transversale subţiri şi rare.
Sus – Kalamata, Grecia 1986.
Jos – Boguis, Philippines 1990.

28
(Kalamata, Grecia, 1986).
Rupere stâlp; etrierii din
armătură neprofilată fără
cârlige s-au deschis

(Lazaro, Mexic, 1985).

Stâlp rupt: etrieri de diametru
mare la distanţe mari.
29
 (Kobe, 1995).
Ruperea etrierilor la îndoirea de la colţ
(deformaţia plastică permanentă a
oţelului reduce ductilitatea).

(Kobe, 1995).
Rupere de stâlpi la forţă
tăietoare. Etrierii cu cârlige
la 90º s-au deschis.
30
 (Aomori, Japonia, 1983).
Pierderea aderenţei armăturilor
prin despicarea stratului de beton.

(Miyagi – Ken Oki, Japonia 1978).

Ruperea la forţă tăietoare a unui stâlp captiv.

31
 (Baguio, Filipine 1990).
Ruperea unei înnădiri prin
petrecere prea scurtă.

(Kobe, 1995).
Ruperea înnădirii sudate cap
la cap prin presiune de gaz.
32
 (Kalamata, Grecia 1986).
Ruperi de noduri.
Lipsa armăturilor transversale (stânga).
Separarea grinzii de stâlp datorită
ancorării insuficiente a armăturilor în
nod (dreapta sus).
33
 (Northridge, 1994).
Ruperi de noduri la clădiri vechi.

(Kobe, 1995).
Degradarea unui nod de cadru
de tip grinzi slabe stâlpi puternici.
34
 (Spitak, Armenia, 1988).
Prăbuşiri de clădiri din elemente
prefabricate.

35
 (Kobe, 1995).
Ruperi de piloţi.

36
EFECTE ALE CUTREMURILUI
DIN 4 MARTIE 1977

37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48