Suport de curs Istorie

– clasa a XI-a –
Popoare și spații istorice

Europa contemporană (unitate, diversitate, integrare)

Unitatea Europei se manifestă în special prin cultură, transformările fiind preluate și răspândite de
mediile intelectuale. Dezvoltarea învățământului și apariția mass-media au accentuat dialogul și
schimbul de idei. Literatura se uniformizează și se răspândește rapid în toată Europa prin intermediul
giganților editoriali, arta se modernizează prin apariția curentelor suprarealiste în pictură (cubismul), dar
și în sculptură (ex, Brâncuși) sau în arhitectură (Gropius). Se generalizează urbanizarea, însoțită de
dezvoltarea arhitecturii către utilitate (instituții, fabrici, parcări, supermarketuri). Muzica și
cinematograful devin instrumente de unificare europeană, estompând-se diferențele locale și supunând-
se societății de consum.

Diversitatea europeana este dată de particularități legate de economie, organizare statal-politică, limbă
sau religie. Constatăm diverse clivaje economice între nord-vestul industrializat și sud-estul agrar și slab
dezvoltat economic, mai ales în fostele state comuniste; politice între state democratice și state
totalitare, monarhii și republici; religioase între zone catolice, ortodoxe, protestante și islamice.

Integrarea europeană a devenit o necesitate în condițiile revoluțiilor industriale determinate de

accelerarea inovațiilor și prefacerilor tehnologice, mai ales în era revoluției informatice, care au
determinat dispariția distantelor, comprimarea spațiului și circulația rapidă a informațiilor și schimbarea
stilului de viață; a mobilității sociale accentuate, a creșterii gradului de educare; a conștientizării
valorilor și tradițiilor comune, dar și pentru realizarea unui echilibru economic cu marile piețe după
pierderea coloniilor.

Cultura română-cultura europeană

Până în 1945, cultura română este racordată la cultura europeană prin activitatea științifică,
artistică și literară a unor personalități precum: Henri Coandă (inventator în domeniul aviației), Ștefan
Odobleja (pionier al ciberneticii), Gogu Constantinescu (teoria sonicității), Constantin Parhon și Ana
Aslan cu studii în domeniul glandelor endocrine și a procesului de îmbătrânire. Matematica a fost
reprezentată de matematicieni de nivel european precum Grigore Moisil, Traian Lalescu sau Dimitrie
Pompei. Fizicianul Eugen Bădărău (1887-1975) pune bazele fizicii plasmei, iar Constantin Nenițescu
se remarcă în domeniul chimiei.
Științele umaniste și artele sunt reprezentate la nivel european de istoricii Gheorghe Brătianu și
Nicolae Iorga, de Emil Cioran, Eugen Ionesco, Mircea Eliade, dar și de sculptorul Constantin Brâncuși
și compozitorul George Enescu.
După 1945, instaurarea regimului comunist a rupt legătura tradițională cu Europa, ea păstrându-se
prin intermediul intelectualilor din exil. Legătura culturală cu Europa a fost refăcută după anul 1990,
încurajată de apariția unor programe europene de tip Socrates sau Comenius.
1
România și Europa în secolul al XX-lea

Perioada interbelică este marcată de disputa dintre tradiționaliști și europeniști. Tradiționaliștii,

reprezentați de Nichifor Crainic, Lucian Blaga sau Nae Ionescu susțineau că dezvoltarea țării trebuie să
se bazeze pe agricultură și pe autenticitatea valorilor tradiționale. România trebuia să se integreze în
spațiul cultural ortodox răsăritean, tendințele de europenizare și occidentalizare fiind neconforme cu
structura civilizației românești. Europeniștii, grupați in jurul criticului literar Eugen Lovinescu și a lui
Ștefan Zeletin susțineau că locul României este în Europa, modelul de urmat fiind cel occidental
urbanizat și industrializat. Între cele două curente se situează țărănismul ce susținea folosirea
beneficiilor industriei și civilizației urbane în dezvoltarea unui stat bazat pe agricultură și valori
tradiționale.
După 1945, disputa în jurul europenizării s-a desfășurat în diaspora, regimul comunist
îndepărtând Romania de idealul european. După 1990, România reia legăturile cu Europa și începe
procesul de integrare încheiat prin intrarea României în UE în 2007.