POLUANTI INDUSTRIALI CURS 5

Cap. 3. POLUANŢII INDUSTRIALI AI AERULUI

3.1. Structura şi funcţiile atmosferei

3.2. Poluarea cu CO2.
Efectul de seră. Incălzirea globală
3.3. Poluanţi gazoşi acizi.
Ploi acide
3.4. Prevenirea poluării cu CO2, NOx şi SO2
3.5. Poluanţi halogenaţi.
Deprecierea stratului de ozon.
1

3.1. Structura şi funcţiile atmosferei

 Structura atmosferei
Exosfera > 700 km
Ionosferă > 500 km
Altitudine (km)

Termosfera: 500 km

Mezosfera: 90 km

Stratosfera: 50 km

Troposfera: 8-16 km
SOL
http://peglob.files.wordpress.com/2011/09/capas_atmosfera.jpg 2

1
  Compoziţia chimică a atmosferei

Stratosfera: STRAT DE OZON ~ 0.6–1 ppm

Troposfera:
Compoziţia aerului uscat în troposferă
• Componenţi majori: N2 78 % (vol)
O2 20.6
• Componenţi minori: Ar 0.934
CO2 0.035
Gaze rare (Ne, He, Kr) ~ 25 ppm
O3 0.01 – 0.05
In urme (origine naturală):
CO, CH4, H2, NH3, N2O, SO2 etc.
SOL
3

 Radiaţiile în atmosferă
• Radiaţia Solară este absorbită sau reflectată de
Pământ şi de componentele Atmosferei (vapori, gaze,
aerosoli)

Reflectat
26%
• Pământ emite energie
sub formă de radiaţie IR

19%
Absorbit
Reflectat
4% 51%
Absorbit

http://www.physicalgeography.net/fundamentals/7f.html 4

2
 PERTURBAREA PERTURBAREA
ECHILIBRULUI ECHILIBRULUI
CHIMIC ENERGETIC

http://en.wikipedia.org/wiki/Light#/media/File:EM_spectrum.svg 5

POLUANTI INDUSTRIALI

3.2. POLUAREA CU CO2. EFECTUL DE

SERĂ. INCĂLZIREA GLOBALĂ
3.2.1. Efectul de seră
3.2.2. Poluanţi industriali care produc efect
de seră. Cadru legal.
3.2.3. Dioxidul de carbon

3
 PERTURBAREA PERTURBAREA
ECHILIBRULUI ECHILIBRULUI
CHIMIC ENERGETIC

Reflectat
26%
• Pământ emite energie
sub formă de radiaţie IR

19%
Absorbit
Reflectat
4% 51%
Absorbit

http://www.physicalgeography.net/fundamentals/7f.html 7

!!! Efect de seră vs depletizarea stratului de ozon

UV-periculoase

Depletizarea
stratului de
ozon din IR (termic) GES
troposferă ozon GES 
Incălzire
globală

4
 3.2.1. Efectul de seră
• Gaze cu efect de seră
(GES, GHG) acumulate
în atmosferă (troposferă)

• Radiaţia emisă de
Pământ este
absorbită de aceste
gaze şi retrimisă
spre Pământ.

http://www.ecy.wa.gov/climatechange/whatis.htm 9

GES GES
GES GES GES
GES
GES

IR

10

5
 Consecinţe  Incălzirea globală
Incălzirea pământului şi apei
Topirea calotei glaciare
Pierderea habitatului

11

 Consecinţe  Incălzirea globală

Climat extrem

12

6
 Consecinţe  Incălzirea globală
Climat extrem

13

http://www.greenpeace.org/international/en/campaigns/climate-change/impacts/
http://www.mpg.de/7501454/weather-extreme_carbon-cycle_cimate-change
http://uhaweb.hartford.edu/GKAUFMAN/
http://www.saawinternational.org/climatechangeeffects.htm
http://www.globalwarmingfacts.net/
http://solarpanelmagazine.tumblr.com/
http://www.telegraph.co.uk/earth/environment/globalwarming/4029837/Global-
warming-Reasons-why-it-might-not-actually-exist.html

14

7
3.2.2. Poluanţi industriali care produc efect
de seră. Cadru legal.

 Cadrul legal:

1997 – PROTOCOLUL DE LA KYOTO la convenţia-

cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra
schimbărilor climatice

– Conţine angajamentele asumate de ţările

industrializate în vederea reducerii emisiilor
de gaze cu efect de seră

15

– Conţine lista gazelor cu efect de seră (Anexa A):

• CO2 Dioxid de carbon

• CH4 Metan
• N2O Oxid azotos (protoxid de azot)
• PFC Perfluorocarburi (alcani complet fluoruraţi)
• HFC Hidrofluorocarburi (alcani incomplet fluoruraţi)
• SF6 Hexafluorură de sulf

– Conţine lista surselor industriale de poluare.

Energie: ardere combustibili, ind. energetică.

Industrie: petrolieră, minieră, chimică, metalurgică.
Agricultură: fermentaţie, fertilizare, incendiere.
Deşeuri: manipulare, depozitare, incinerare.
16

8
UE elaborează:
 Planul de acţiune pentru eficienţa energetică

• Diminuarea consumului anual de energie cu 20%

până în 2020
• Reducerea importului de combustibil fosil
• Reducerea schimbărilor climaterice (încălzire globală)

• Eficientizarea energetică:
- Echipamente şi aparatură;
- Clădiri;
- Producere şi distribuţie de energie;
- Mijloace de transport etc.

17

18

9
  Gaze cu efect de seră (GES):

CO2 • Factorii care contribuie la

CH4 încălzirea globală:
N2O  Concentraţia în troposferă;
CFC*  Potenţialul de încălzire globală
PFC (GWP);
HFC
 Durata de viaţă în atmosferă.
SF6

* Protocolul de la Montreal – gaze care distrug stratul de ozon

19

 Concentraţia GES în troposferă:

GES Conc. tropo. Conc. tropo.

 1750 prezent
CO2 280 ppm ~ 393 ppm

CH4 700 ppb ~ 1800 ppb

N2O 270 ppb 324 ppb

CFC 0 531 – 20 ppt

etc. (Freon-12)
SF6 0 ~ 7 ppt
Concluzii

http://cdiac.ornl.gov/pns/current_ghg.html#
http://www.epa.gov/climatechange/ghgemissions/global.html 20

10
  Potenţialul de încălzire globală (GWP) al GES:

GES GWP în Potenţialul de încălzire globală

100 ani (GWP) = măsură a întregii energii
CO2 1 absorbite de gaz în decursul a 100
de ani, în raport cu CO2 considerat
CH4 25 referinţă.

N2O 298
Concluzii
CFC 10900–25
etc. (R-12)
SF6 22800

http://cdiac.ornl.gov/pns/current_ghg.html# 21

 Durata de viaţă în atmosferă a GES:

GES Durata viaţă Durata de viaţă în atmosferă =

atm. (ani) Timpul mediu în care gazul
CO2 100 rămâne în atmosferă.

CH4 12 Concluzii
N2O 114

CFC 100 – 10
etc. (Freon-12)
SF6 3200

http://cdiac.ornl.gov/pns/current_ghg.html# 22

11
 3.2.3. Dioxidul de carbon

- GES cu cea mai mare abundenţă

CO2
- GES cu durată de viaţă semnificativă

a) Structură, proprietăţi, aplicaţii

Interacţiunea cu
b) Surse
mediul  Efectul
antropogene CO2 de seră, încălzirea
de poluare
globală

c) Protecţia mediului:
prevenire, epurare, reciclare deşeuri

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Carbon_dioxide_3D_ball.png 23

a) Structură, proprietăţi, aplicaţii

- Gaz incolor, dens, asfixiant

- Foarte stabil chimic, necombustibil (nu arde şi nu
întreţine arderea)
- Caracter slab acid  în reacţia cu bazele formează
carbonaţi (CO3)2– şi bicarbonaţi (HCO3)–

- Agent de răcire: CO2 lichefiat, zăpadă carbonică

- Gaz inert: mediu de reacţie, extinctoare
- Reactiv: sinteza (bi)carbonaţilor, ureei
- Agricultură: atmosfera serelor
- Aditiv alimentar
24

12
 b) Surse antropogene de poluare cu CO2

ŢII
TA
FE ERI
EN
RM
D

ARDERI
AR

ARDERI
REACŢII CHIMICE
http://www.epa.gov/climatechange/ghgemissions/global.html 25

b) Surse antropogene de poluare cu CO2

 Arderea combustibililor:
- Sector energetic, industrie, domestic, transport.
- Industrie consumatoare de energie (sticlă, ceramică,
ciment, pirolize compuşi organici etc.)

 Procese chimice industriale:

- prelucrare metale feroase, neferoase;
- prelucrare gaze, ţiţei, cărbune;
- fabricare var, ciment etc.

Directiva (CE) 75/2010 privind emisiile industriale

- Ramurile industriale care emit CO2
- Limite de emisie

26

13
  Arderea combustibilior

27

• CET: Schema de operaţii principială a

procesului de producere a energiei electrice.

Apă Gaze de ardere

Generator de abur

Q
Purificare Fierbere Ardere Combustibil

Abur Aer
(Cenuşă)

Generare
Energie electrică
electricitate
Apă

Abur

Condensare
28

14
  SOLID = Cărbune

 LICHID = Păcură
• Combustibil:

- Gaze naturale
 GAZOS = (gaz metan, gaz de sondă)
- Gaze de furnal

29

 Cărbune - combustibil fosil

- Turbă (50–60% C)
- Cărbune brun (57–65% C)
Sortimente
- Lignit (60–82% C)
de cărbune:
- Huilă (79–90% C) 900–1100C
Cocs
- Antracit (90–95% C)
%C

Conţine: C
C,H,O,N,S = materie organică
A = materie anorganică (silicaţi, aluminaţi,
oxizi de Al şi Fe, săruri de Ca, Mg, Na, K)
W = umezeală

30

15
 Arderea cărbunelui: Coeficient de exces de aer:
 = 1.15 – 2.0 (pulv-bulk)
C + O2 → CO2 ;
(C + 1/2O2 → CO)

(C) + O2 → CO2
(H) + 1/4O2 → 1/2H2O Gaze de
Materie organică
(N) + x/2O2 → NOx ardere
(elemente:
C, H, N, S, O) (S) + O2 → SO2
(O) → …

H2O (W) → H2O (vap)

Materie anorg. (A) + O2 / T → SiO2, Al2O3,

Cenuşă
Fe2O3, CaO etc.
31

 Ţiţei = amestec complex de hidrocarburi (CxHy)

 Conţine: elementele C, H, N, S, O şi umezeală (W)

Compoziţie elementală: Compoziţie chimică:

C 84–87% Parafine ~ 30%

H 11–14% Naftene ~ 50%
N 0.1–2% Arene ~ 15%
O 0.1–2% …
S 0.06–2%
M  0.1%

Albert Legault, Oil, Gas and Other Energies: A Primer, Ed. OPHRYS, 2008. p 98-99.
32

16
 Tiţei
Parafine

- Benzină (pf = 20–200C)

- Petrol (kerosen) (174–275C)
Distilare - Motorină (pf = 200–400C)
primară
- Ulei (pf = 300–500C)
- Păcură (CET)
p Naftene,
f Arene

Arderea fracţiunilor petroliere (ec. generală):

(C,H,O,N,S) + O2 → CO2 + H2O + NOx + SO2

Gaze de ardere

Coeficient de exces de aer:  = 1.05 – 1.25

33

 Gaze naturale (gaz metan):

Compoziţie elementală: Compoziţie chimică:

C 65–80% metan 70–98%

H 1–25% etan 1–10%
N 1–15% propan  5%
O 0% butan  2%
S  0.2% H2S
M  0.1%

metan 99.88%
Ex: Botorca (MS)
aer 0.12%

Albert Legault, Oil, Gas and Other Energies: A Primer, Ed. Technip, Paris, 2008. p 98-99.
Gh. Lăzăroiu, Impactul CTE aupra mediului, Ed. Politehnica Press, Bucureşti, 2008,
http://www.spms.pub.ro/ 34

17
 Arderea gazelor naturale:

Ecuaţie generală (alcani):

3n+1
CnH2n+2 + O2 → n CO2 + (n+1) H2O (n = 1–4)
2

Coeficient de exces de aer:  = 1.02 – 1.2

Ex:

CH4 + 2O2 → CO2 + 2H2O

H2S + 3/2O2 → SO2 + H2O

35

 Procese chimice în industriale

- Industria chimică şi metalurgică

• Industrie:
- Industria materialelor de construcţii

- Oxidarea / arderea C
C CO, CO2
• Tipuri de reacţii
generatoare de CO2:
- Descompunerea carbonaţilor
(CO3)2– CO2

Var, ciment
36

18
 Industria pirometalurgică: Fe (fontă, oţel), Zn, Pb, Cu etc

Schema de operaţii principială:

- Materii prime solide: Gaze de furnal

minereu M2On, MCO3 40–50% (CO + CO2)
- Reducători: C, CO H2, CH4, org.
N2, H2O
+
Proces pirometalurgic Praf (M, cenuşă)

[Zgură]L [Metal]L

37

Reacţii generale:

Reducere: M2On + C T
M + CO
T
M2On + CO M + CO2
T
Descompunere: MCO3 MO + CO2

Ex: Fonta (aliaj fier-carbon cu > 2.04%C)

+ CO + CO + CO
Fe2O3 Fe3O4 FeO Fe
- CO2 - CO2 - CO2

+C
- CO
38

19
d) Efectul CO2 asupra mediului

 Efect de seră  Incălzire globală

 Acidularea apelor  eroziunea solului (v. Curs 4)

 Ploi acide  corozinea materialelor de construcţii

(v. cursul următor)

39

20