Sunteți pe pagina 1din 8

Gimnaziul Schineni

Proiect: Casa si Gradina

A realizat: Hriniuc Ion


A verificat: Pocitari Lilia

Soroca 2020

1
Lista de plante care se cultiva in
Republica:
Griu

Floarea Soarelui

Castraveti

Dovleci

2
Rosii

Varza

Naut

Ardei gras

3
Varietatea soiurilor cultivate de mere:
Grupul Jonathan

Este unul din cele mai apreciate soiuri pentru


consumul intern. Este originar din SUA, fiind unul
dintre cele mai cultivate soiuri din lume timp de
câteva decenii. Soiul are o adaptabilitate bună pe
orice tip de sol şi diferite condiţii climatice. Fructul
este de culoare roșie, cu o mărime medie de 120 g,
are un echilibru perfect de zahăr/aciditate și o
aromă specifică puternică. Maturitatea de recoltare este după 15
septembrie. Este un fruct de masă excelent, dar e pretabil şi pentru
procesare, mai ales la sucuri. Este rezistenttent la transport şi
manipulare

Grupul Golden Delicious

Pomul are o vigoare mijlocie, rodeşte din anul 2


abundent și are tendinţă de supraîncărcare, de
aceea necesită rărire. Fructul este atractiv,
galben-verzui, la coacerea completă galben,
calibru supramijlociu, pulpa gălbuie, dulce, puţin
acidulată, aromată. Se păstrează bine în condiţii clasice de depozitare şi
atmosferă controlată.

Grupul Red Delicious

Acest soi ocupă locul întâi în producţia mondială


de mere. Grup de bază în producţia de mere din
SUA, depăşind soiul Jonathan, iar în Italia ocupă
locul 2, după Golden Delicious. Fructul are 150-
200 g, este tronconic-alungit, roşu de intensităţi

4
diferite, cu dungi longitudinale închise, gust dulce, aromă puternică,
rezistent la manipulare, cu păstrare bună.

Grupul Jonagold

Este un soi ce intră timpuriu pe rod, necesită


tăieri moderate și este sensibil la rapăn şi
făinare. Fructul este mare, de 220-250 g, uşor
conic, culoarea de bază galben-verzui,
acoperită 30-45% cu roşu deschis. Are
capacitate de păstrare bună (până la 7-8 luni în
atmosferă controlată) și e pretabil şi pentru
procesare. Coacerea fructelor la sfârşit de septembrie, iar recoltarea se
face în 2-3 etape.

Grupul Idared

Are o pondere de 2% din producţia mondială de


mere. Pomul are vigoare mijlocie, înflorire
timpurie şi eşalonată, intră devreme pe rod, cu
productivitate superioară soiului Jonathan. Fructul
este mijlociu spre mare - 170-200 g, este rotund
turtit, bicolor, acoperit cu strat subţire de ceară.
Gustul este uşor acrişor, fără aromă deosebită. Se
păstrează foarte bine, până în lunile iunie-iulie.

Renet Simirenko

Este un soi cu vigoare medie, fructifică timpuriu și


produce 30-40 tone pe hectar. Fructul este mediu spre
mare, de formă conică, globuloasă. Pielița este ceroasă,
verde spre galbenă acoperită cu pruină. Miezul este
5
verde spre alb la recoltare și gălbui ulterior.Fructe sunt rezistente la
transport și manipulare.

Descrierea soiului de mere Jonathan


Mar Jonathan este un soi de vigoare mijlocie, originar din USA, obtinut in anul
1880. Este soiul cu cea mai mare productie de mere din Romania. Portaltoi
MM 106. Polenizatori: Idared, Pionier, Golden Delicios, Starkrimson. Este un
pom de vigoare mijlocie, rodeste mai ales pe ramuri lungi, este precoce,
coroana larg-conica, deasa si infloreste tirziu.

Fructul este supramijlociu, 140-150 grame, sferic-turtit, de culoare rosie,


intens. Pielita este subtire, neteda, lucioasa, galben-limonie, cu o usoara
nuanta de verde pe partea insorita, acoperita cu un rosu sangeriu aprins,
peste care se suprapun dungi de un rosu mai inchis. Pulpa este alb-galbuie,
suculenta, foarte crocanta dulce, prezinta o aroma foarte intensa, cu un gust
inconfundabil. Este un soi sensibil la fainare, necesita traamente fitosanitare.
Perioada de maturare: 15 septembrie - 15 octombrie. Fructele sunt rezistente
la transport, manipulare si pastrare. Fructele pot fi pastrate circa 6-8 luni de la
recoltare.Instructiuni de plantare pomi fructiferi: se poate cultiva pe aproape
orice tip de sol distanta intre randuri trebuie sa nu fie mai mica de 4-4 m,
pentru a asigura spatiul de lumina necesar. Pe solurile cu fertilitate naturala
ridicata, distantele de plantare trebuie marite, deoarece pomii cresc mai
voluminosi. Groapa de plantare sa fie potrivita pentru radacini aprox 60*60
fasonarea radacinilor se face pentru improspatarea sectiunii la radacinile de
schelet mai groase de 3-4 mm, radacinile subtiri, se scurteaza la 1-2 cm, iar
cele uscate se pot suprima de la baza, pentru a stimula aparitia altora noi. Se
mocirlesc radacinile pentru stimularea de noi radacini si vindecarea celor
ranite, se planteaza imediatSe aseaza pomul cu radacinile rasfirate in gropile
facute anterior astfel incat altoiul sa ramana deasupra solului si se pune
pamant maruntit.Se scutura usor pomul pentru ca pamantul sa patrunda bine
intre toate radacinile, se taseaza, apoi continuam sa punem pamant si tasam
pana ajungem la nivelul solului.Se uda, se taseaza apoi se face un musuroi larg
in jurul trunchiului pentru a proteja radacinile de ger.

Parerea mea, mă rul este un fruct care întreţine tinereţea, un simbol al


reînnoirii şi al veşnicei prospeţimi. Datorită variabilită ții și posibilită ții sale de
aclimatizare la cele mai diferite condiții de mediu, mă rul se cultivă în aproape
toate regiunile globului. Acest arbore fructifer ocupă locul trei după
6
productivitate în lume, după portocale și banana și locul întâ i după volumul de
consum

Cuvintele care numesc terenurile, loturile, locurile, unde


se cultiva sau cresc necultivate anumite plante:

RĂ ZÓ R1, ră zoare, s. n. 1. Fâ șie îngustă de pă mâ nt nelucrat, servind


drept hotar și potecă între două ogoare; hat. 2. Loc arat
OGÓ R- Bucată de pă mâ nt cultivată sau cultivabilă ♦ Câ mp semă nat
cu același fel de plante (de obicei cereale)
PÂ RLOÁ GĂ , pâ rloage, s. f. Teren arabil lă sat necultivat unul sau mai
mulți ani, pentru refacerea fertilită ții lui
Ț Á RINĂ , țarini, s. f. 1. Câ mp cultivat
GLÍE, glii, s. f. 1. Pă mâ nt; ogor; fig. patrie. ◊ Expr. Sub glie = în
mormâ nt. 2. Brazdă de pă mâ nt (cu iarbă cu tot, câ tă se poate
desprinde odată cu hâ rlețul). 
CÂ MP, câ mpuri, s. n . 1. Întindere vastă de pă mâ nt fă ră accidente
însemnate de teren; șes, câ mpie;spec. întindere de pă mâ nt cultivată ,
semă nată ; totalitatea ogoarelor din jurul unei comune
LÚ NCĂ , lunci, s. f. 1. Ș es de-a lungul unei ape curgă toare caracterizat
prin soluri aluvionare și prin vegetație specifică

STUFĂ RÍȘ , stufă rișuri, s. n. 1. Loc pe care crește stuf mult și des
PARCÉ LĂ , parcele, s. f. Porțiune de teren precis delimitată în cadrul
unei suprafețe mai mari, destinată unei anumite întrebuință ri

7
Opinia proprie despre planta preferata:

In opinia mea,cred ca o casa fara o floare si o carte e fara suflet.Florile


dau culoare,oxigen,lumina si caldura,ele fiind sufletul locuintei.

    Consider ca orice floare are frumusetea si maretia ei.Plantele sunt


asemenea oamenilor.Cresc,inmuguresc si-nfloresc..Se aseamana cu un
mic copil ce are nevoie de iubire si atentie.

    Floarea mea preferata este orhideea,poate pentru ca este prea


fragila,rara si pura.Uneori florile plang sau rad,poate asa cred eu,insa
ele de mai multe ori ne capteaza atentia cerandu-ne putin timp,precum
asigurarea luminii,caldurii si apei necesare lor.

   De asemenea,unde e o floare,sigur e si un zambet,respect si multa


iubire.Pe de alta parte floarea ne da oxigenul de care avem atata
nevoie.Cred ca oamenii iubesc florile si le ingrijesc in propriile
locuinte.Farmecul si mirosul lor te opresc din drum,vrei sa le atingi si sa
le admiri.Ca si oamenii,pasarile,animalele si insectele ad