ISSM-015 Stivuitorist

Energomur
Căldura de acasă ¡ Az otthon melege
INSTRUCŢIUNI PROPRII
de securitate şi sănătate în muncă pentru personalul
care desfăşoară activitatea de stivuitorist
Evidenţa modificărilor:
Nr. Capitol/ Data/

Pagina Descrierea modificării Observaţii
crt. subcapitol Versiunea
NUME FUNCŢIA DATA SEMNĂTURA

Nagy István Lucr. desemnat
ELABORAT
Szász Ştefan Op. prel. date
VERIFICAT Mănişor Constantin Şef BMC
APROBAT Bauer Andrea Director General
Note:
1. Acest document conţine informaţii şi date care sunt proprietatea S.C. ENERGOMUR S.A.
2. Prezenta procedură/instrucţiune este destinată utilizării exclusive pentru propriile cerinţe.
3. Utilizarea integrală sau parţială a acestei proceduri/instrucţiuni în orice scop sau activitate sau
reproducerea parţială / integrală în orice publicaţie şi prin orice procedeu ( electronic, mecanic,
fotocopiere, microfilmare etc) este interzisă fără acordul scris al PROPRIETARULUI.
Cod:FPG–001–1/1
S.C. Energomur S.A Tîrgu Mureş  540297  str. Kós Károly nr. 1/B  jud. Mureş  Tel: +40-265-215952  fax:+40-265-213428
e-mail: office@energomur.ro  www.energomur.ro  J26/321/27.04.2001CIF: RO 13854579  Capital social subscris şi vărsat: 5.918.035 lei
INSTRUCŢIUNI PROPRII Cod: ISSM-015
S.C. ENERGOMUR S.A. pentru personalul care desfăşoară Data: 04.06.2009
activitatea de stivuitorist Pag. 2 din 73

1. SCOP
Instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a stivuitoristului

din cadrul S.C. Energomur S.A. şi prevenirea riscurilor profesionale, securitatea sănătăţii şi securitatea
lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc şi accidentare, informarea, consultarea, instruirea lucrătorilor .
2. DOMENIU DE APLICARE
Se aplică pentru instruirea stivuitoristului din cadrul S.C. Energomur S.A.
3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă.

Normă metodologică din 11/10/2006 de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă.
Hotărârea nr. 1.048 din 9 august 2006, privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă
Hotărârea nr. 1.051 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni
dorsolombare.
Hotărârea nr. 1.091 din 16 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de
muncă.
Hotărârea nr. 1.146 din 30 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă.
Hotărârea nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele
temporare sau mobile.
Hotărârea nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot.
Hotărâre nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de
sănătate la locul de muncă.
Hotărârea nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor.
Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor.
Ordin nr. 712 din 23 iunie 2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în
domeniul situaţiilor de urgenţă.
4. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI
4.1. DEFINIŢII
a) lucrător - persoană angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenţii, elevii în
perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă, cu
excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice;
b) angajator - persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu
lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea intreprinderii şi/sau unităţii;
c) alţi participanţi la procesul de muncă - persoane aflate în intreprindere şi/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în vederea
angajării, persoane care prestează activităţi în folosul comunităţii sau activităţi în regim de voluntariat,
precum şi şomeri pe durata participării la o forma de pregătire profesională şi persoane care nu au
contract individual de muncă încheiat în formă scrisă şi pentru care se poate face dovada prevederilor
contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă;
d) reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor - persoană aleasă, selectată sau desemnată de lucrători, în conformitate cu prevederile legale,
să îi reprezinte pe aceştia în ceea ce priveşte problemele referitoare la securitatea securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor în muncă;
e) prevenire - ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului de
muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale;
f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul
procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată dispărută sau
accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul
periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune;
g) accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută
profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi
care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
h) boală profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii,
cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă;
i) echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă;
j) echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un
lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol
securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a
îndeplini acest obiectiv;
k) loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile intreprinderii şi/sau
unităţii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul
desfăşurării activităţii;
l) pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar
prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment;
m) stagiu de practică - instruirea cu caracter aplicativ, specifică meseriei sau specialităţii în care se
pregătesc elevii, studenţii, ucenicii, precum şi şomerii în perioada de reconversie profesională;
n) securitate şi sănătate în muncă - ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop
asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice
şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă;
o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul
tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui echipament de
muncă sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost
posibil să aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil să producă pagube materiale;
p) accident uşor - eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesită numai
acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durata mai mică de 3 zile;
q) boală legată de profesiune - boală cu determinare mulţifactorială, la care unii factori
determinanţi sunt de natură profesională;
r) utilaj - excavator, buldozer, încărcător frontal.
s) stivuitorist - maşinistul la maşini mobile pentru transporturi interioare precum şi maşinistul la
alte maşini de transport pe orizontală şi verticală
4.2. PRESCURTĂRI
BMC: Biroul managementul calităţii.

EIP: Echipament individual de protecţie.
SSM: Securitate şi sănătate în muncă.
PSI: Prevenirea şi stingerea incendiilor.
ISCIR: Inspecţia de stat pentru cazane şi instalaţii de ridicat.
CCM: Contract colectiv de muncă.
ISSM: Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă.
SIR: Secţia întreţinere şi reparaţii.
PVC: Polivinil clorură.
CO2: Bioxid de carbon.
ISCIR INSPECT IT:Inspecţia de stat pentru cazane şi instalaţii de ridicat.Inspecţie tehnincă
PT: Prescripţii tehnice.
RSVTI: Responsabilul cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor.
SMI: Sistem de management integrat.
SU: Situaţie de urgenţă.
5. ASPECTE PREALABILE, FORMULARE
Durata şi intervalul dintre două instruiri periodice şi periodice suplimentare este de 6 luni
6. DESCRIEREA PROCESULUI
6.1. Procesul de muncă

Stivuitoristul din cadrul S.C. Energomur S.A. asigură funcţionarea normală a sistemelor şi
echipamentelor de muncă acolo unde este nevoie, executǎ operaţii specifice transportului şi ridicării
elementelor instalaţiilor de apă caldă menajeră şi de încălzire centrală, asigură şi supraveghează
încărcarea / destivuirea şi descărcarea / stivuirea mărfurilor, asigurã transportul acestora în codiţii de
siguranţă maximă obţinând autorizările necesare în cazuri de depăşire a normelor de încărcare sau a
gabaritelor.
Stivuitoristul trebuie să aibă unele aptitudini absolut necesare pentru a putea să îndeplinească
cerinţele legate de această ocupaţie (atenţie, îndemânare, corectitudine spirit de echipă, putere de analiză
şi decizie, adaptabilitate la situaţii noi, rezistenţă la factori de stres).
Stivuitoristul care urmează să execute aceste lucrări vor fi obligatoriu avizate din punct de vedere
medical, calificaţi şi atestaţi special pentru aceste lucrări, şi instruiţi în ceea ce priveşte securitatea şi
sănătatea în muncă.
Stivuitoristul este o persoană instruită şi autorizată. Pentru stivuitoriştii care desfăşoară activităţi
într-un domeniu supus reglementărilor ISCIR, este necesară cunoaşterea şi aplicarea prevederilor PT,
colecţia ISCIR, aplicabile. Acest lucru presupune o activitate complexă, care depinde de foarte mulţi
factori cum sunt:
- tipul vehicul, tipul şi categoria mărfurilor transportate, calitatea şi eficienţa transportului, gradul de
securitate realizat pentru vehicul şi marfa transportată, gradul de optimizare a transportului.
- tipul lucrărilor, diversitatea operaţiilor care trebuie executate în cadrul limitelor de competenţă,
multitudinea cunoştinţelor tehnice pe care trebuie să le dobândească, profesionalismul în activitate,
aplicarea instrucţiunilor de securitate şi sănătate a muncii, PSI-SU şi a PT ISCIR, securitatea mediului

înconjurător, etc.
Pe linie de SMI:
- Îşi însuşeşte prevederile declaraţiei de politică generală în domeniul calităţii, a obiectivelor SMI,
procedurilor şi/sau instrucţiunile de lucru şi control elaborate şi implementate în cadrul SIR.
- Participă la instruirile pe linie de SMI, efectuate de către şeful direct sau de către alte persoane
desemnate.
6.2. Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat
6. 2.1. Mijloace de producţie
 Stivuitor;
 Paleţi
 Pompa pentru verificat manometre;
 Truse de scule cu şurubelniţe de diferite dimensiuni;
 Trusă chei (chei inelar cotite, chei hexagonal, chei tubulare, chei dinamometrice)
 Cleşte reglabil;
 Leviere;
 Diverse scule de mână (daltă lată, daltă cruce);
 Ciocane, cleşti, pensete, patente, ruletă,etc.;
 Compresor;
 Aparate de măsură şi control;
 Echipament individual de protecţie;
6.2.2. Sarcina de muncă
Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa,
precum şi cu instrucţiunile primite din partea conducătorului de formaţie, astfel încât să nu expună la
pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot
fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.;
 Îşi desfăşoară activitatea în SIR şi SPDET;
 Participă la derularea următoarelor procese şi subprocese din cadrul SIR şi SPDET:
Stivuitoristul executǎ operaţii specifice transportului şi ridicării elementelor instalaţiilor de apă caldă
menajeră şi de încălzire centrală, asigură şi supraveghează încărcarea / destivuirea şi descărcarea /
stivuirea mărfurilor, asigurã transportul acestora în codiţii de siguranţă maximă obţinând autorizările
necesare în cazuri de depăşire a normelor de încărcare sau a gabaritelor.
 Întreţinere accidentală (reparaţii) şi realizează următoarele operaţiuni:
- pregăteşte stivuitorul în vederea efectuării operaţiilor de transport (sistemul de rulare, sistemul
de frânare, sistemul de iluminare şi semnalizare, sistemul de comandă, sistemul de acţionare; sistemul
de încălzire şi ventilaţie, dispozitivele de siguranţă, suspensie, alimentare cu combustibil,
componentele de securitate, mecanismele de ridicare, sistemele de alimentare cu energie).
- identifică şi localizează defectelor tehnice ce pot să apară în timpul efectuării transportului,
precum şi măsurile de urgenţă ce trebuie aplicate în funcţie de defectul apărut.
- realizează transportul şi manipularea mărfurilor conform comenzilor primite, prin diferite
procedee conform documentaţiei tehnice.
- realizează controlul intermediar între operaţii.
 Procese generale de mentenanţă;
 Prestarea serviciilor - realizează următoarele operaţiuni:
- asigură exploatarea stivuitorului în condiţii de securitate, depistează defecţiunile mecanice

apărute.
- execută transportul şi manipularea mărfurilor conform comenzilor primite, asigură şi
supraveghează încărcarea / destivuirea şi descărcarea / stivuirea mărfurilor, asigurã transportul acestora
în codiţii de siguranţã maximã obţinând autorizările necesare în cazuri de depăşire a normelor de
încărcare sau a gabaritelor.
- executǎ operaţii specifice transportului şi ridicării elementelor instalaţiilor de apă caldă
menajeră şi de încălzire centrală.
 Este subordonat: conducătorului de formaţie, şefului secţiei, directorului tehnic;
 Răspunde de calitatea şi cantitatea lucrărilor efectuate;
 Răspunde de sculele necesare desfăşurării activităţii în atelierele societăţii;
 Are ca obiectiv îndeplinirea sarcinilor ce îi revin, informând periodic conducătorul de formaţie
referitor la bună desfăşurare a activităţii;
 Preia din locul de depozitare stivuitorul, sculele şi echipamentele necesare;
 Verificǎ vizual integritatea şi starea sculelor şi echipamentelor preluate;
 Curăţă şi controlează părţile componente pentru depistarea eventualelor defecte.
În toate fazele de lucru respectă cu stricteţe instrucţiunile de lucru, regulile de disciplina muncii,
instrucţiuni de securitate şi sănătate a muncii, PSI-SU şi prescripţiile ISCIR pentru cazane de apă caldă
recipienţi şi stivuitoare.
6.2.3. Mediul de muncă

6.2.3.1. Factori de risc fizic
Stivuitoristul executǎ operaţii specifice transportului şi ridicării elementelor instalaţiilor de apă caldă
menajeră şi de încălzire centrală, îşi desfăşoară activitatea în incintă închisă şi în aer liber (centrale
termice, lucrătorii fiind expuşi la, căldură, umezeală, zgomot, unde mediul de muncă este caracterizat de
îşi desfăşoară activitatea în atelierul de reparaţii etalonări, încercări, unde mediul de lucru este bun
datorită condiţiilor de căldură, umiditate şi iluminat impuse de domeniul transportului. şi în aer liber,
unde, mediul de muncă este caracterizat de:
Temperatura aerului
 Temperatura aerului:
- Temperatura aerului este scăzută sau ridicată în timpul executării lucrărilor în aer liber;
- Temperatura aerului scăzută iarna la coborârea din autovehicul pentru verificări şi reparaţii, sau
în cazul blocajului rutier datorat viscolului;
Umiditatea aerului
Curenţi de aer
 Curenţi de aer naturali şi artificiali;
Zgomot
 Sporadic pot fi zgomote datorită autovehiculelor din vecinătate.
Vibraţii
 Sporadic pot fi vibraţii datorită drumurilor cu gropi (carosabil în reparaţii) la traseul de parcurs;
Iluminat
 Iluminat natural şi artificial;
Potenţial electrostatic
 Diverse câmpuri electrostatice şi electromagnetice de la aparatura utilizată;
Calamităţi naturale
 Trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări, prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe,
seisme etc.
Pulberi pneumoconiogene
 praf, particule provenite de la locurile de muncă învecinate;
6.2.3.2. Factori de risc chimic
Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici.
 Gaze sau vapori inflamabili sau explozivi, din cauza lucrului cu substanţe:
- toxice - antigel, lichid de frână;
- caustice - electrolitul bateriilor de acumulatori – arsură chimică;
- inflamabile – combustibili, uleiuri, unsori etc;
- noxe provenite de la gazele de eşapament;
- combustibili lichizi;
6.3. Factorii de risc regăsiţi în locul de muncă Stivuitoristului defalcaţi pe componentele

sistemului de muncă (mijloacele de productie, mediul de muncă, sarcina de muncă şi executantul);
6.3.1. Factori de risc identificaţi
6.3.1.1. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie
6.3.1.1.1. Factori de risc mecanic
 Organe de maşini în mişcare (prinderea obiectelor de îmbrăcăminte de sculele mecanice manuale şi
fixe, compresoare, stivuitor.);
 Deplasări ale mijloacelor de transport (lovire, strivire de mijloace transport auto ce se deplasează în
zona de lucru), pentru aprovizionare cu materiale;
 Răsturnări, alunecări, cădere liberă de materiale instabile (căderea piesei de pe suporţii de sprijinire,
cădere de bucăţi de tavan);
 Contact direct cu suprafeţe tăioase, înţepătoare, (înţepare, tăiere, zgâriere în pereţii cu crăpături ai
pieselor de înlocuit mai ales în lipsa utilizării mănuşilor de protecţie, în resturi de materiale incorect
manipulate şi/sau depozitate);
 Recipiente sub presiune (deteriorarea recipiente, butelie compresor, rezervoare, pneuri autovehicule);
 Autodeclanşarea mişcării funcţionale a unor echipamente tehnice neasigurate la oprire;
 Proiectare de corpuri sau particule la spargerea accidentală a izolatorilor sau la ruperea accidentală a
resortului dispozitivului de acţionare a întreruptorului sau explozia acestuia;
 Suprafeţe periculoase: suprafeţe alunecoase, acoperite cu ulei, gheaţă;
 Deplasări ale mijloacelor de transport (accident rutier la deplasare între centrale termice şi de la sediul
societăţii).
6.3.1.1.2. Factori de risc termic
 Temperatură ridicată a unor suprafeţe, atinse accidental (în CT);
 Temperatura coborâtă a suprafeţelor metalice atinse la lucru în aer liber în anotimpul rece (scule de
mână, în lipsa utilizării mănuşilor de protecţie);
 Temperatură ridicată a elementelor metalice cu expunere directă la radiaţia solară, contacte mecanice
imperfecte cu încălziri locale;
 Flame - Surprinderea de către arcul electric în următoarele cazuri:
 Manevrarea în afara sarcinii de muncă a unui aparat de comutaţie în sarcină sau pe scurtcircuit
(separator).
6.3.1.1.3. Factori de risc electric
 Electrocutare prin atingere directă sau indirectă: improvizaţii la realizarea legăturilor mecanice, la
echipamente mecanice, legături la centura de împământare discontinuu.
 Curent electric:
- electrocutare prin atingere directă:
- defecte de izolaţie;
- defecte de protecţie, ingrădire şi avertizare, etc.;
 Curent electric:
- electrocutare prin atingere indirectă:
- defecţiuni la instalaţia de împământare şi nelegare la nulul de protecţie;
- lipsa unor circuite de protecţie;
- lucrul în incinte cu umiditate şi scurgeri de apă;
- apariţia tensiunii de pas;
- în momentul dezafectării unor utilaje;
6.3.1.2. Factori de risc proprii mediului de muncă
6.3.1.2.1. Factori de risc electric
 Electrocutare datorită tensiunii de pas (în cazul deteriorării instalaţiilor de pământare şi a izolaţiei
conductorilor electrici).
 Atingere indirectă (lipsa împământărilor aparatului de sudură electric sau părţi ale utilajelor neizolate
corespunzător);
6.3.1.2.2. Factori de risc fizic
 Temperatura aerului scazută în anotimpul rece (lucrul în aer liber);
 Umiditatea relativă a aerului ridicată din cauza lucrului în CT;
6.3.1.2.3. Factori de risc chimic
 Contact cu substanţe toxice (inhalare de gaze toxice, inhalare de solvenţi organici din vopsele);
 Contact cu substante inflamabile (lucrul cu substante inflamabile – diluanţi, combustibili, uleiuri,
unsori)
 Explozii (a unor vapori de diluanţi, benzină);
6.3.1.3. Factori de risc proprii sarcinii de muncă
6.3.1.3.1. Factori de risc biologic
 Contact cu animale periculoase: rozătoare, insecte;
 Expunere la nivel de iluminare scăzut;
 Radiaţii electromagnetice de la diversele scule mecanice;
6.3.1.3.3. Absenţă operaţiuni
 Neprecizarea în sarcină de muncă a sarcinilor suplimentare;
 Neefectuarea testării a ISCIR anuale
 Neverificarea periodică a echipamentelor de muncă şi individuale de protecţie;
6.3.1.3.4. Efort fizic
6.3.1.3.5. Efort psihicStres cauzat de ritm mare de muncă, decizii dificile în timp scurt,
conştientizarea riscului de accidentare;
6.3.1.4. Factori de risc proprii executantului
 Expunere la pulberi pneumoconiogene: praf, particule provenite de la demontarea instalaţiilor vechi;
 Expunere la curenţi de aer datoraţi neetanşeităţii încăperilor;
 Expunere la încărcare electrostatică;

 Calamităţi naturale;
6.3.1.4.2. Acţiuni greşite
 Utilizare defectuoasă a EIP (lipsa încălţămintei adecvate: bocanci cu talpă, cizme cauciuc,mănuşi);
 Deplasări staţionări în zone periculoase (staţionarea în zona de descărcare - încărcare a pieselor,
accident de traseu);
 Deplasări cu pericol de cădere, alunecare, împiedicare (lipsă marcare căi de circulaţie, lipsă
încălţăminte adecvată);
 Intervenţii neautorizate în instalaţii mecanice sau echipamentele pentru care nu are autorizaţie de
intervenţie;
 Accidente ca urmare a neverificării la începutul activităţii a modului de funcţionare al echipamentelor
de muncă;
 Îmbolnăviri ca urmare a nerespectării normelor de igienă a muncii;
 Accidente de muncă ca urmare a executării unor lucrări în afără dispoziţiilor primite;
 Accidente ca urmare a deplasărilor şi staţionărilor în zone periculoase;
 Accident ca urmare a părăsirii locului de muncă fără aprobarea conducătorului de formaţie.
 Manevre greşite (neidentificarea corectă a părţilor din instalaţii);
 Comenzi greşite;
 Utilizarea greşită a mijloacelor de protecţie;
 Nesincronizarea lucrului între membrii formaţiei;
 Apropierea de instalaţiile aflate sub tensiune la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme;
 Nerespectarea succesiunii operaţiunilor la efectuarea manevrelor la instalaţia mecanică;
 Executarea de manevre în afără dispoziţiilor primite;
 Staţionări şi deplasări în afără sarcinilor de muncă în apropierea instalaţiilor aflate sub tensiune sau pe
căile de acces auto;
 Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare (suprafeţe denivelate, alunecoase,
elemente aparent pozate la sol);
6.3.1.4.3. Solicitare psihică
 Accidente ca urmare a agresiunii fizice în scopul jafului, tâlhăriei;
6.3.1.4.4. Comunicări accidentogene
 Accidente prin sustragerea atenţiei de la activitate;
 Accidente prin înţelegerea greşită la comunicările prin semnalizarea de manipularea şi manevrare a
maselor (pieselor de transportat) sau telefonul;
 Accidente prin pilotare greşită a autovehiculelor pentru încărcarea-descărcarea materialelor;
6.3.1.4.5. Omisiuni
 Accidente ca urmare a lipsei instrucţiunilor proprii afişate pentru utilajele şi echipamentele folosite;
 Accidente ca urmare a staţionărilor sau intrărilor în zone periculoase fără supraveghere din partea
persoane autorizate;
 Utilizarea indicatoarelor de tensiune cu un singur sistem de avertizare (optic) în locul celor cu două
sisteme de avertizare (optic şi acustic);
 Lucrul cu echipamente necertificate din punct de vedere al calităţilor de securitate (prăjini
electroizolante, scurtcircuitoare mobile);
 Accidente ca urmare a omitereii unei operaţii din instrucţiunile de lucru;
 Necuplarea tuturor dispozitivelor de siguranţă a utilajului;

 Accidente ca urmare a neutilizării echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de
protecţie din dotare;
 Neutilizarea echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală – triunghiuri reflectorizante, trusă
sanitară auto,.etc;
 Neasigurări în trafic (traversări CF, priorităţi);
 Neutilizarea EIP si a celorlalte mijloace de protecţie, din dotare;
 Neefectuarea verificărilor stivuitorului (mecanismul de direcţie, instalaţia electrică, instalaţia de
frânare, presiunea în anvelope etc.) înainte de plecarea în cursă;
 Accidente ca urmare a lipsei instrucţiunilor proprii afişate pentru utilajele şi echipamentele folosite;
 Accidente ca urmare a staţionărilor sau intrărilor în zone periculoase fără supraveghere din partea
persoane autorizate;
6.4. Măsurile de prevenire necesare de respectat la locul de muncă al stivuitoristului

6.4.1 Măsuri tehnice
 Se va utiliza echipamentul individual de protecţie;
 Conducerea autovehiculelor (stivuitoarelor) este permisă numai în condiţiile prevăzute de
regulamentul privind circulaţia pe drumurile publice emise de Ministerul Transporturilor;
 Lucrătorii care sunt nevoiţi să conducă autovehicule în interes de serviciu vor fi instruiţi în acest
sens privind securitatea şi sănătatea în muncă;
 Pentru a asigura buna funcţionare a autovehiculelor şi pentru a evita defecţiunile şi accidentele,
autovehiculele trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute de lege.
 Se interzice plecarea în cursă a autovehiculelor care prezintă stare tehnică necorespunzătoare;
 Stivuitoriştii au obligaţia ca pentru asigurarea condiţiilor tehnice ale autovehiculelor să verifice
înainte de plecarea în cursă următoarele:
a. instalaţia de alimentare cu carburanţi, instalaţia de evacuare a gazelor arse, instalaţia de
încălzire, sistemul de direcţie, semnalizare, rulare şi frânare care trebuie să fie în stare corespunzătoare
şi fără improvizaţii;
b. să nu aibă ataşate rezervoare suplimentare de combustibil;
c. să confirme prin semnătura pe foaia de parcurs ca autovehiculul corespunde din punct de vedere
tehnic;
 Înainte de plecare în cursă, stivuitoarele trebuie dotate cu:
a. două pene pentru asigurarea împotriva deplasării necomandate a mijloacelor de transport în
timpul remedierii defecţiunilor tehnice, în diferite situaţii ivite;
b. trusa medicală de prim ajutor;
c. trusa de scule şi unelte;
d. cric corespunzător stivuitorului;
e. triunghi reflectorizant;
f. stingător;
 Stivuitoristului le este interzis să transporte persoane în cabina mijlocului de transport.
 Stivuitoristului îi este interzis să folosească pentru pornirea motorului în cazul unei defecţiuni,
persoane neistruite în acest scop;
 La parcarea stivuitorului se va respecta următoarele:

a. se va asigura distanţa de manevrare în siguranţă dintre autovehicule şi construcţii;
b. se va opri motorul;
c. se va frâna stivuitorul;
d. se vor scoate cheile din contact;
e. se vor închide şi asigura prin încuiere uşile;
f. se vor scoate de sub tensiune instalaţia electrică;
 Nu se va părăsi stivuitorul cu motorul în funcţiune;
 Încărcarea cu materiale a autovehiculelor va fi astfel făcută încât conducătorul auto să aibă
vizibilitatea necesară în mers şi posibilitatea supravegherii parcursului;
 Marfa care urmează să fie încărcată va fi repartizată uniform pe platforma autovehiculului cu
respectarea tonajului şi gabaritului;
 Stivuitoristul se va asigura ca încărcătura a fost legată şi bine poziţionată pentru a asigura stabilitatea
lor în timpul parcursului (în cazul mărfurilor formate din lăzi, butoaie, cutii, colete nu se va lăsa spaţiu
liber între ele, iar în cazul pieselor sau materialelor cilindrice acestea se vor fixa cu juguri de platforma
caroseriei pentru a se asigura împotriva alunecării);
 Încărcarea mărfurilor cu ajutorul dispozitivelor de încărcat se va face dinspre partea laterală sau din
partea din spate a autovehiculului, marfa fiind asezată cât mai încet posibil pentru a se evita astfel
şocurile, avariile sau accidentele (persoanele care nu participă efectiv la încărcare-descărcare nu vor
staţiona în timpul manevrelor pe platformă, cabină sau pe scările autovehiculului) mărfurile care
urmează a fi încărcate trebuie ambalate astfel încât să nu existe posibilitatea ca acestea să se împrăstie,
scurge sau sparge;
 La încărcarea-descărcarea diferitelor mărfuri se va ţine cont de următoarele reguli:
a. mărfurile grele vor fi descărcate pe suprafeţe nivelate şi consolidate iar încărcarea lor se va face
pe o suprafaţă netedă şi rezistentă în interiorul caroseriei (la încărcarea – descărcarea mărfurilor grele cu
ajutorul planurilor înclinate se vor folosi trolii;
b. în cazul materialelor lungi (care nu se poate face cu ajutorul dispozitivelor de ridicat)
manevrarea lor se va face pe plan înclinat pe şine, grinzi sau cu ajutorul răngilor care vor fi fixate la
capătul inferior cu pene, tragerea obiectelor lungi se va face pe obloane ori trolii, iar descărcarea lor din
mijloacele de transport se va face numai după ce să verificat stabilitatea încărcăturii pe platforma,
manipularea lor se va face succesiv începând cu rândul superior;
c. în cazul mărfurilor ambalate sau cu forme geometrice regulate descărcarea lor se va face în trepte
din partea superioară a stivei (se va verifica dacă acestea nu au cuie sau capete de balot ieşite care pot
provoca accidente)
d. butoaiele se vor încărca – descărca numai prin rostogolire pe plan înclinat sau prin folosirea
obloanelor ridicătoare din dotarea autovehiculului;
e. mărfurile încărcate pe paleţi vor fi bine fixate şi aşezate în caroseria autovehiculului cu latura
mai mică înspre cabina (paleţii de dimensiuni mici vor fi stivuiţi întreţesut)
f. la descărcarea materialelor purulente în vrac se va evita staţionarea lucrătorilor în zona de
propagare a prafului (se interzice transportul în vrac al materialelor toxice, bitum, produse care contin
bitum, materiale cu acţiune fotosensibilizantă, foto alergică sau cancerigenă asupra organismului)
manevrarea lor se va face pe timpul noptii, în mod exceptional pe timpul zilei fără soare sau în spaţii
acoperite, cu ajutorul benzilor transportoare, greiferelor, etc;
 Stivuitoristul are obligaţia să respecte viteza de circulaţie, itinerariul şi mersul programat al cursei
stabilite;
 Pe timp de ceaţă, ploaie, viscol, ninsoare, etc. se va reduce viteza, stivuitoarele vor fi iluminate şi în
timpul zilei, se vor da semnale sonore şi se va răspunde prin aceleaşi semnale la avertizările
autovehiculelor ce se apropie;
 Asigurarea organelor de maşini în mişcare cu apărători de protecţie;
 Utilizarea mijloacelor mecanizate de manipulare a maselor grele şi voluminoase, după caz;
 Montare panouri de avertizare (în zona în care se lucrează);
 Îngrădirea zonei cu bandă de avertizare, utilizarea panourilor de protecţie;
 Dotarea cu:stingătoare de incendiu, hidranţi, lădiţe cu nisip;
 Eliminarea improvizaţiilor la legăturile electrice.
 Verificarea periodică a echipamentului individual de protecţie.
 Asigurarea fişelor tehnice de securitate.
 Semnalizare vizuală prin afişe de avertizare.
 Dotarea locurilor de muncă cu căşti antifoane sau cu dopuri antifoane.
 Actualizarea instrucţiunilor de lucru.
6.4.2. Măsuri organizatorice

 Instruire privind utilizarea echipamentului individual de protecţie acordat.
 Respectarea prevederilor normelor cu privire la manipularea prin purtare a materialelor grele.
 Curăţarea căilor de acces. Respectarea prevederilor şi a normelor privind circulaţia în incinte şi pe
drumurile publice.
 Sculele după utilizare se păstrează în truse, iar materialele utilizate sau recuperate se vor asigura
pentru a nu există pericolul de cădere.
 Semnalizarea zonelor de lucru, delimitarea zonelor de lucru.
 Respectarea instrucţiunilor de lucru pentru fiecare echipament de muncă utilizat.
 Delimitarea zonei de restricţie.
 Instruire pentru conştientizarea riscului.
 Întocmirea de instrucţiuni proprii locului de muncă.
 Îndepărtarea materialelor combustibile şi aerisirea spaţiilor unde există pericolul de acumulări de gaze.
 Instruire personal şi utilizarea echipamentului individual de protecţie.
 Respectarea instrucţiunilor de lucru.
 Instruire pentru conştientizarea riscului.
 Respectarea normelor privind circulaţia pe drumurile publice.
 Instruire privind utilizarea materialelor periculoase conform fişelor tehnice de securitate.
 Utilizarea echipamentului individual de protecţie.
 Asigurarea ordinei şi curăţeniei la locurile de muncă.
 Instruire cu privire la Planul pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns.
 Instruire cu privire la Planul de prevenire şi protecţie.
 Prelucrare instrucţiuni de lucru.
 Utilizarea materialelor igienico-sanitare la locul de muncă şi normelor de igienă a muncii conform
instrucţiunilor.
 Prelucrare RI şi ROF informarea şi instruirea lucrătorilor; supravegherea lucrătorilor; consultarea
lucrătorilor.
6.4.3. Măsuri igienico-sanitare

 Asigurarea permanentă a componentelor truselor de prim ajutor în termen de valabilitate.
6.4.4. Măsuri de altă natură

 Supraveghere medicală a lucrătorilor.
 Purtarea echipamentului individual de protecţie.
 Asigurarea cu mijloace de stingere.
 Respectarea planului pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns.
 Instruirea periodică a lucrătorilor pentru luarea măsurilor de prim ajutor.
 Respectarea instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă.
Instrucţiuni de lucru pentru activităţile desfăsurste în locul de muncă

STIVUITORIŞTI
1. Perfecţionarea pregătirii profesionale

2. Respectarea ISSM, PSI-SU şi a PT ISCIR
3. Completarea documentelor
4. Pregătirea şi verificarea vehiculului pentru lucru
5. Efectuarea transporturilor şi manipulării mărfurilor
6. Identificarea defectelor apărute
7. Predarea utilajului şi a documentelor
Scopul instrucţiunii este acela de a defini competenţele şi criteriile de performanţă în condiţii de

aplicabilitate date, care să acopere gama de activităţi solicitate stuvuitoristului, din cadrul S.C.
Energomur S.A.
Unitatea se referã la totalitatea competenţelor tehnice şi organizatorice care permit exploatarea în
condiţii de securitate a vehiculelor pentru transportul mărfurilor paletizate.
Maşinistul la maşini mobile pentru transporturi interioare precum şi maşinistul la alte maşini de
transport pe orizontală şi verticală sunt persoane instruite să manevreze electrocare, stivuitoare,
translatoare stivuitoare, elevatoare, motocare, indiferent de tipul şi destinaţia acestora. Cele două
calificări presupun o activitate complexă, care depinde de foarte mulţi factori cum sunt: tipul vehicul,
tipul şi categoria mărfurilor transportate, calitatea şi eficienţa transportului, gradul de securitate realizat
pentru vehicul şi marfa transportată, gradul de optimizare a transportului, profesionalismul în activitate,
aplicarea ISSM, normelor PSI-SU şi a celor privind protecţia mediului înconjurător.
Numai pentru maşinistul care manevrează stivuitoare sau translatoare stivuitoare este necesară
cunoaşterea şi aplicarea prevederilor prescripţiilor tehnice ISCIR, în vederea autorizării lui, conform
prevederilor prezentului.
Domenii de competenţă Unităţi de competenţă
Competenţe fundamentale 1. Perfecţionarea pregătirii profesionale
Competenţe generale pe 2. Respectarea ISSM, PSI-SU şi a PT ISCIR

domeniul de activitate 3. Completarea documentelor
4. Pregătirea şi verificarea vehiculului pentru lucru

5. Efectuarea transporturilor şi manipulării mărfurilor
Competenţe specifice ocupaţiei
6. Identificarea defectelor apărute
7. Predarea utilajului şi a documentelor
Cap 1 Perfecţionarea pregătirii profesionale

Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară stivuitoristului identificării nevoilor de instruire precum şi a
metodelor de perfecţionare a pregătirii profesionale.
Elemente de competenţă Criterii de realizare

1. Identifică nevoile de instruire. 1.1 Autoevaluarea nivelului de pregătire se face permanent prin
raportare la cerinţele tehnice şi reglementările privind noile tipuri
de utilaje apărute şi/sau reglementările aferente.
1.2 Necesarul de pregătire este evaluat corect prin compararea
nivelului de cunoştinţe propriu, cu evoluţia şi cerinţele din
domeniu.
2. Identificã sursele de 2.1 Publicaţiile de specialitate sunt identificate şi studiate periodic,
autoinstruire. în urma selectării atente a subiectelor de interes.
2.2 Autoinstruirea (acumularea de cunoştinţe) se face eficient,
astfel încât să se asigure satisfacerea necesarului de instruire
identificat.
2.3 Autoinstuirea se face permanent, utilizând toate mijloacele
accesibile. (ziare, cărţi, reviste, radio, TV, Internet).
2.4 Autoinstruirea asigur cunoştinţele cerute de ritmul schimbării
echipamentului din dotare sau a schimbării documentaţiilor şi a
instrucţiunilor de exploatare şi/sau a altor reglementări.
3. Participã la cursuri. 3.1. Participarea la cursuri este obligatorie, activã şi eficientã ,

cunoştinţele predate fiind însuşite în totalitate.
3.2. Instruirea asigurã nivelul de cunoştinţe cerut de progresul
tehnic în domeniu precum şi de noile reglementãri apărute.
3.3. Evaluarea rezultatelor instruirii dovedeşte însuşirea corect a
cunoştinţelor predate şi capacitatea de a le aplica.
Surse de informare pentru instruire: reviste şi publicaţii de specialitate, ziare, cursuri de specializare,
Internet
Mijloace de autoinstruire:
-studierea Prescripţiilor tehnice ISCIR – care se referã la cerinţele tehnice pentru montarea, punerea în
funcţiune, utilizarea, repararea şi verificarea tehnicã a stivuitoarelor.
Cap 2 Respectarea normelor de ISSM, PSI- SU şi a PT ISCIR

Descriere:
Unitatea se referă la competenţele necesare stivuitoristului pentru aplicarea ISSM, aplicarea
Prescripţiilor ISCIR şi PSI-SU în scopul asigurării desfăşurării unei activităţi lipsite de riscuri ce pot
deriva din lipsa de concentrare, din caracterul periculos al mărfurilor transportate sau din nerespectarea
atribuţiilor specifice locului de muncă.
Elemente de competenţã Criterii de realizare

1. Aplică normele de securitate şi 1.1 Participã la toate întâlnirile de instruire şi îşi însuşeşte corect
sănătate în muncă , PSI şi P.T. - normele şi recomandările privind ISSM, PSI-SU şi ISCIR
ISCIR 1.2 Vehiculul şi amenajările / dotările speciale care îl deservesc

sunt exploatate în condiţii de siguranţã , respectând întocmai
regulamentele / cărţile de exploatare, ISSM şi ISCIR aplicabile.
1.3 Materialele şi mijloacele de intervenţie privind stingerea
incendiilor sunt păstrate conform reglementãrilor şi folosite
corespunzător în cazul apariţiei unui incendiu.
1.4 Componentele de securitate indicate în Prescripţiile tehnice
ISCIR, sunt verificate zilnic, cu maximă atenţie, pentru eliminarea
riscurilor ce pot rezulta din utilizarea utilajului.
2. Sesizează pericolele şi aplică 2.1 Sursele de pericol sunt identificate, analizate cu atenţie şi
procedurile de urgenţă eliminate imediat.
2.2. Sursele de pericol ce nu pot fi eliminate sunt raportate cu
promptitudine persoanelor abilitate în luarea deciziilor.
2.3. Accidentele / incidentele sunt semnalate şi raportate cu
promptitudine prin contactarea tuturor persoanelor abilitate.
2.4. In caz de accident, ia mãsuri de blocare de securitate a
vehiculului până la sosirea inspectorului de specialitate ISCIR.
2.5. Mãsurile de prim ajutor sunt aplicate rapid şi adecvat tipului
de accident / incident produs.
2.6. Mãsurile de urgenţã şi evacuare sunt aplicate corect şi cu
luciditate, respectând procedurile specifice.
Cap 3 Completarea documentelor

Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesare stivuitoristului obţinerii şi completării documentelor necesare
transportului intern şi manipulării de mărfuri, precum şi a întocmirii unor rapoarte privind
comportamentul tehnic al vehiculului dar şi asupra unor alte evenimente petrecute pe timpul efectuării
transportului.

1. Obţine documentele necesare .1 Documentele necesare transportului, sunt obţinute conform
transportului. tipului de marfă transportată, în funcţie de dotările necesare
asigurării securităţii şi stabilităţii sarcinii şi în urma verificărilor
tehnice de specialitate.
1.2. Autorizaţiile speciale privind transportul anumitor mărfuri cu
grad ridicat de risc, sunt solicitate angajatorului, pentru a fi
obţinute de la autorităţile competente, în timp util.
2. Completează documentele 2.1. Documentele necesare efectuării transporturilor sunt
completate corect respectându-se metodologia sau recomandările
emitentului.
2.2. Documentele/formularele sunt completate clar şi citeţ .
2.3. Datele înscrise în documente sunt exacte şi complete.
3. Întocmeşte rapoarte. 3.1. Rapoartele referitoare la comportamentul tehnic al vehiculului
sau la evenimentele petrecute pe cãile de rulare în timpul
transportului, sunt complete şi conţin toate informaţiile necesare.
3.2. Rapoartele sunt redactate într-un limbaj clar şi concis.

3.3. Rapoartele sunt întocmite la termenele cerute ,din proprie
iniţiativã sau la cererea autorităţilor ierarhice.
Tipuri de documente:
- documente referitoare la vehiculul utilizat în procesul de transport;
- grafice de transport;
- documente privind gestiunea şi evidenţa mărfii transportate;
- documente privind autorizările necesare privind transportul mărfurilor periculoase;
- rapoarte privind starea şi comportamentul tehnic al vehiculului;
- rapoarte privind alte evenimente petrecute pe timpul efectuării transportului;
Cap 4 Pregătirea şi verificarea vehiculului pentru lucru

Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară stivuitoristului pregătirii vehiculului în vederea începerii
lucrului, care constã în verificarea condiţiilor tehnice la principalele sisteme ale vehiculului, asigurarea
întreţinerii zilnice si verificarea şi păstrarea documentelor necesare transportului.
Sunt de asemenea descrise cunoştinţele, aptitudinile şi abilităţile necesare acestei competenţe.

1. Pregăteşte vehiculul pentru 1.1 Condiţiile tehnice al principalelor sisteme ale vehiculului, sunt
lucru. verificate cu atenţie;
1.2 Dotările speciale ale vehiculului sunt inventariate şi verificate
cu atenţie;
1.3 Zona de încărcare/descărcare este degajată cu grijă de orice
obstacole;
1.4 Dotările speciale şi piesele de schimb necesare sunt verificate
cu atenţie şi asigurate din timp conform instrucţiunilor.
2. Asigurã întreţinerea zilnicã a 2.1 Curăţenia interioarã şi exterioarã a vehiculului este efectuatã
vehiculului. zilnic;
2.2 Nivelul de combustibil, ulei de transmisie / hidraulic şi agent
de răcire este verificat şi completat, pentru asigurarea funcţionãrii
normale a vehiculului;
2.3 Nivelul şi densitatea electrolitului din acumulatoare este
verificat şi adus la valorile normale.
3. Asigurã documentele necesare 3.1. Documentele necesare transportului şi depozitãrii sunt
pentru transportul intern şi pentru verificate cu atenţie pentru asigurarea compatibilităţii vehiculului
depozitare. cu tipul mărfii transportate şi a traseului stabilit;
3.2 Documentele sunt păstrate cu grijã în timpul efectuării
încărcării, transportului şi depozitării mărfurilor şi prezentate la
solicitarea personalului însărcinat cu verificarea şi/sau completarea
acestora.
Principalele sisteme ale vehiculului sunt: sistemul de rulare, sistemul de frânare, sistemul de iluminare şi
semnalizare, sistemul de comandã, sistemul de încălzire şi ventilaţie, componentele de securitate,
mecanismele de ridicare, sistemele de alimentare cu energie;
Dotări speciale: sistemul de ancorare şi fixare, sistemul de închidere paleţi, materiale PSI-SU, materiale
SSM, piese de schimb necesare, scule, etc.;
Parametrii tehnici impuşi vehiculului;
Consumuri specifice;
Cap 5 Efectuarea transportului şi a manipulării mărfurilor

Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară stivuitoristului la efectuarea transportului şi manipularea
mărfurilor conform comenzilor primite. Stivuitoristul asigură şi supraveghează încărcarea / destivuirea
şi descărcarea/stivuirea mărfurilor, asigurã transportul acestora în codiţii de siguranţã maximã obţinând
autorizările necesare în cazuri de depăşire a normelor de încărcare sau a gabaritelor.

1. Asigurã şi supraveghează 1.1 Utilajul este oprit în poziţia cea mai potrivitã în vederea
încărcarea/ destivuirea mărfurilor. încărcării mărfurilor din depozit sau din mijlocul de transport.
1.2. Sistemele de securitate sunt acţionate în vederea asigurării
stabilit\]ii utilajului pe timpul încărcării / destivuirii;
1.3. Mărfurile sunt încărcate şi poziţionate respectânduse normele
privind sarcina pe osie (axã), gabaritul şi stabilitatea în timpul
deplasării.
1.4. Mărfurile sunt fixate şi / sau ancorate cu dispozitivele speciale
din dotare, pentru creşterea siguranţei în timpul deplasării.
2. Executã transportul. 2.1. Comanda de transport primitã de la seful ierarhic,este studiatã
cu atenţie.
2.2. Transportul este executat pe rutele şi traseele indicate,
eliminând întreruperile nejustificate.
2.3. Viteza de circulaţie este adaptatã la restricţiile impuse de
traseu, de timp precum şi de tipul mărfii transportate.
2.4. Solicitã mãsuri speciale de ghidare / protejare în cazuri de
circulaţie deosebitã (pante/rampe foarte mari, trasee denivelate,
spaţii înguste şi / sau insuficient luminate, etc.).
3. Asigurã şi supraveghează 3.1. Vehiculul este parcat în poziţia cea mai sigurã, în vederea
descărcarea/stivuirea mărfurilor. descărcării mărfurilor în deplinã siguranţã.
3.2. Sistemele de securitate sunt acţionate în vederea asigurării
stabilităţii utilajului pe timpul descărcării/stivuirii. Sistemul de
blocare de securitate este acţionat în vederea asigurării utilajului
pe timpul descărcării;
3.3. Mărfurile sunt degajate de sistemele de fixare şi ancorare.
3.4. Mărfurile sunt descărcate cu ajutorul dispozitivului de
manipulare şi depozitate în locurile indicate în comandã.
3.5. Supraveghează descărcarea în condiţii de maximã siguranţã a
mărfurilor ce sunt specificate ca fiind: fragile, toxice, inflamabile,
etc.
3.6. Vehiculul este curăţat imediat după descărcare(dacã este

necesar), în vederea efectuării unei alte curse.
3.7. Obţine toate documentele necesare, care atestã efectuarea în
bune condiţii, conform comenzii a transportului mărfurilor
specificate.
Restricţii la încărcarea mărfii : încărcare pe osie, gabarit, caracteristicile tehnice ale utilajului;
Caracterul mărfurilor: fragile, toxice, inflamabile, explozive, perisabile, agabaritice, etc.;
Tipuri de vehicule de transport : stivuitoare autopropulsate şi a translatoarestivuitoare
Documente necesare: Manual de utilizare stivuitor; autorizaţie ISCIR.
Cap 6 Identificarea defectelor apărute

Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară stivuitoristului identificării şi localizării defectelor tehnice ce
pot să apară în timpul efectuării transportului, precum şi mãsurile de urgenţã ce trebuie aplicate în
funcţie de defectul apărut.

1. Localizează şi analizează 1.1 Defectul apărut este identificat şi localizat cu rapiditate luând
defectul apărut. în consideraţie: indicaţiile aparatelor de bord, semnalele acustice,
optice sau comportamentul specific al vehiculului.
1.2 Vehiculul este imobilizat în afara zonelor de trafic sau de
manipulare a produselor (dacă este posibil), cu sistemele de
securitate acţionate.
1.3. Efectele şi cauzele care au produs defecţiunea sunt identificate
cu precizie.
1.4. Piesele defecte sunt identificate cu precizie.
1.5. Echipa de intervenţii şi reparaţii este informată despre
defecţiunea constatată şi este solicitată intervenţia imediată.
2. Adoptã mãsuri de urgenţã 2.1. Ia mãsuri de protecţie şi/sau asigurare a mărfurilor
transportate pe timpul efectuării reparaţiilor.
2.2. Ia mãsuri privind descărcarea în condiţii de securitate a
mărfurilor transportate, atunci când reparaţiile trebuie efectuate in
ateliere specializate.
2.3. Asigurã cu promptitudine mãsuri de prim ajutor în cazul când
defecţiunea apăruta a produs accidentarea unor persoane.
2.4. Asigurã mãsurile de PSI în cazul în care marfa transportatã
poate provoca incendii sau explozii.
Defecţiunile pot sã apară la: sistemul de rulare, sistemul de frânare, sistemul de iluminare şi
semnalizare, sistemul de comandă, sistemul de acţionare; sistemul de încălzire şi ventilaţie, dispozitivele
de siguranţă, suspensie, alimentare cu combustibil, componentele de securitate, mecanismele de ridicare,
sistemele de alimentare cu energie etc.;
Cap 7 Predarea utilajului şi a documentelor

Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesarã stivuitoristului privind acţiunile care trebuie întreprinse la
sfârşitul programului de lucru şi care constau în predarea şi asigurarea utilajului la locul stabilit, precum
şi completarea/întocmirea unor documente care descriu starea tehnicã a utilajului sau evenimentele
deosebite petrecute în timpul efectuării serviciului.

1. Predã documentele. 1.1. Documentele de încheiere a activităţii sunt completate corect
şi operativ şi predate organelor ierarhice în termenul prevăzut.
1.2. Documentele sunt verificate cu mare atenţie pentru
identificarea tuturor activităţilor efectuate conform comenzii.
1.3. Problemele tehnice apărute în timpul exploatării sunt descrise
amănunţit într-un raport cu propuneri de remediere şi predat în
timp util sefului de echipă.
2. Predã utilajul 2.1. Vehiculul este predat la garaj sau la locul indicat de seful de
echipă, imediat după încheierea activităţii.
2.2. La predare , vehiculul va fi descărcat de sarcină şi va avea
sistemele de securitate adecvate, acţionate.
Documente ce se predau la încheierea activităţii:

- instrucţiuni de operare vehicul;
- rapoarte întocmite ca urmare a apariţiei unor evenimente.
A. Obligaţiile şi atribuţiile conducerii S.C.Energomur S.A.;

Legea 319/2006
 ART. 6
(1) Directorul general are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele
legate de muncă.
(3) Obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu aduc atingere principiului
responsabilităţii angajatorului.
 ART. 7
(1) În cadrul responsabilităţilor sale, Directorul general are obligaţia să ia măsurile necesare pentru:
a) asigurarea securităţii şi securitatea sănătăţii lucrătorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea şi instruirea lucrătorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în muncă.
(2) Directorul general are obligaţia să urmărească adaptarea măsurilor prevăzute la alin. (1), ţinând
seama de modificarea condiţiilor, şi pentru îmbunătăţirea situaţiilor existente.
(3) Directorul general are obligaţia să implementeze măsurile prevăzute la alin. (1) şi (2) pe baza
următoarelor principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursă;
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de muncă, alegerea
echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă şi de producţie, în vederea reducerii
monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor acestora asupra

sănătăţii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f)înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin
periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile, organizarea
muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă;
h) adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă faţă de măsurile de protecţie
individuală;
i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.
(4) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, ţinând seama de natura activităţilor din
întreprindere şi/sau unitate, Directorul general are obligaţia:
a) să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor de muncă a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea
locurilor de muncă;
b) ca, ulterior evaluării prevăzute la lit. a) şi dacă este necesar, măsurile de prevenire, precum şi
metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator să asigure îmbunătăţirea nivelului
securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate în ansamblul activităţilor
intreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice;
c) să ia în considerare capacităţile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în
muncă, atunci când îi încredinţează sarcini;
d) să asigure că planificarea şi introducerea de noi tehnologii să facă obiectul consultărilor cu
lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte consecinţele asupra securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condiţiile şi mediul de
muncă;
e) să ia măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat şi specific, accesul să fie
permis numai lucrătorilor care au primit şi şi-au insuşit instrucţiunile adecvate.
(5) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci când în acelaşi loc de muncă îşi
desfăşoară activitatea lucrători din mai multe întreprinderi şi/sau unităţi, angajatorii acestora au
următoarele obligaţii:
a) să coopereze în vederea implementării prevederilor privind securitatea, sănătatea şi igiena în
muncă, luând în considerare natura activităţilor;
b) să îşi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor profesionale,
luând în considerare natura activităţilor;
c) să se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) să informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile profesionale.
(6) Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă nu trebuie să comporte în nici o situaţie
obligaţii financiare pentru lucrători.
B. Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă:
Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă are ca scop însuşirea cunoştinţelor şi
formarea deprinderilor de securitate şi sănătate în muncă.
Instructajul periodic se face în conformitate cu prevederile contractului colectiv de muncă la 6
luni.
Perioada în care se desfăşoară instruirea de securitate şi sănătate se consideră timp de muncă, şi cuprinde
trei faze:
1.Instruirea introductiv generală va fi de 8 ore, şi se face de către lucrătorul desemnat, şi are
drept scop, informarea noului lucrător despre activităţile specifice societăţii, riscurile pentru securitate
şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivel de societate în
general;
 la angajarea lucrătorilor
 lucrătorilor delegaţi de la o societate la alta,
 lucrătorului pus la dispoziţie de către un agent de muncă temporar.
2.Instruirea la locul de muncă se face în baza tematicii întocmite, va fi de 8 ore, se face de
către conducătorul direct al locul de muncă, şi are drept scop prezentarea riscurilor pentru securitate şi
sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de
muncă.
 se face întregului personal după instructajul introductiv general de la acel loc de muncă.
3.Instruirea periodică, se face tuturor lucrătorilor de la locul de muncă definit şi celor
menţionaţi la instructajul introductiv general. Instructajul se face de către conducătorul locului de
muncă.Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă, în baza tematicii
elaborate, iar intervalul dintre două instructaje va fi de 6 luni.
Instruirea periodică se efectuează suplimentar celui programat în următoarele cazuri:
 când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare,
 când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi
specifice ale locului de muncă sau ale instrucţiunilor proprii, inclusiv datorită riscurilor sau apariţiei de
noi riscuri,
 la reluarea activităţii după accident de muncă,
 la executarea unor lucrări speciale,
 la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent,
 la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru,
 la introducerea oricărei noi tehnologii sau unor proceduri de lucru
Toate fazele de instructaj se vor consemna în Fişa individuală avâd semnătura celui care a efectuat
instructajul, celui instruit şi celui care a efectuat verificarea însuşirii instructajului. Fişa individuală se
păstrează la conducătorul locului de muncă.
C. Obligaţiile lucrătorilor privind securitatea şi

sănătatea în muncă
Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea să,
precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de
accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria personă, cât şi alte persoane care pot fi afectate de
acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.
În mod deosebit, lucrătorii au următoarele obligaţii:
 Să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi
alte mijloace de producţie.
 Să utilizeze corect şi obligatoriu echipamentul individual de protecţie şi de lucru acordat şi, după
utilizare, să înapoieze cel de protecţie sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare,
 Să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a

dispozitivelor de securitate proprii, în special, ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi
clădirilor şi să utilizeze corect aceste dispozitive.
 Să comunice imediat angajatorului şi /sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au
motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice
deficienţă a sistemelor de protecţie.
 Să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi /sau angajatorului accidentele suferite de
propria persoană, sau alte persoane.
 Să coopereze cu angajatorul şi /sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar pentru a face
posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii
sanitari, pentru securitatea sănătăţii şi securităţii lucrătorilor.
 Să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi /sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a
permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri
pentru securitatea şi sănătatea, în domeniul său de activitate.
 Să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi
măsurile de aplicare a acestora.
 Să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.
 Să se prezinte la serviciu în cele mai bune condiţii de muncă, odihnit, apt de lucru, fără să fie sub
influenţa băuturilor alcoolice, să nu consume, să nu valorifice băuturi alcoolice sau droguri.
Căile de acces din societate

 Stivuitoristului de la intrarea în schimbul de lucru, va folosi căile de acces stabilite, parcurgând drumul
la vestiar şi la locul de muncă pe cel mai scurt traseu, ocolind eventualele obstacole .
 Se interzice deplasarea sau folosirea mijloacelor de transport intern dacă nu posedă autorizaţie şi
instruire pentru mijloace de transport intern.
 Căile de acces trebuie să fie marcate vizibil pentru a fi uşor de recunoscut. Pardoselile de la locurile de
muncă trebuie să fie netede şi curate.
 Să păstrate în permanenţă libere căile de acces ce conduc spre ieşirile de urgenţă şi ieşirile propriuzise,
să fie realizată întreţinerea tehnică a locului de muncă şi a echipamentelor şi dispozitivelor, să fie
curăţate cu regularitate, pentru a se asigura un nivel de igienă corespunzător locului de muncă,
echipamentele şi dispozitivele, să fie cu regularitate întreţinute şi verificat.
 La locurile de muncă în spaţii închise trebuie luate măsuri pentru a asigura suficient aer proaspăt,
avându-se în vedere metodele de lucru utilizate şi cerinţele fizice impuse.
 La utilizarea instalaţiilor de ventilaţie mecanică sau de aer condiţionat, acesta trebuie să funcţioneze
astfel încât să nu se creeze disconfort prin expunerea lucrătorului la curenţi de aer.
 Locurile de muncă trebuie să aibă iluminat natural suficient şi să fie prevăzut un iluminat artificial
adecvat pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor.
Folosirea uneltelor de mână

 Uneltele de mână vor fi confecţionate din materiale corespunzătoare operaţiilor care se execută.
 Uneltele de mână acţionate electric, pneumatic sau hidraulic vor fi prevăzute cu dispozitive sigure de
fixare a sculelor şi cu dispozitive care să împiedice funcţionarea lor necomandată.
 Uneltele de mână acţionate electric, pneumatic sau hidraulic, dotate cu discuri abrazive, discuri
tăietoare, pânze de ferăstrău, vor fi dotate cu apărători împotriva atingerii sculei.
 Furtunurile flexibile pentru acţionarea pneumatică şi hidraulică vor fi fixate cu coliere metalice pe
racordul uneltei.
 Uneltele de mână cu acţionare electrică vor fi verificate periodic de către electricieni, în funcţie de
frecvenţa folosirii acestora, vor fi verificate dispozitivele şi legăturile electrice speciale împotriva
electrocutării prin atingere indirectă.
 Cozile şi mânerele uneltelor de mână vor fi, bine fixate şi vor avea dimensiuni care să permită
apucarea sigură şi comodă, se va alege lemn de esenţă tare, cu fibre axiale, fără crăpături şi aşchii
desprinse iar penele pentru fixarea sculei vor fi numai metalice.
 Uneltele de mână folosite în medii de lucru cu gaze şi vapori explozivi, vor fi confecţionate din
materiale care să nu producă scântei prin lovire şi frecare, la lucrările executate la înălţime, uneltele de
mână vor fi păstrate în genţi rezistente şi vor fi fixate împotriva căderii.
 Uneltele de mână cu articulaţii (foarfeci, cleşte ) vor avea o construcţie robustă care să nu prezinte
frecării mari sau jocuri în articulaţii.
 Uneltele de mână vor fi păstrate după caz, în dulapuri, lăzi, rasele sau pe suporturi speciale, în
apropierea locurilor de muncă şi vor fi astfel asezate, încât să aibă orientate spre exterior partea de
prindere pentru a exclude contactul cu părţile ascutiţe sau tăietoare.
 În timpul transportului, părţile periculoase ale uneltelor de mână cu tăişuri, vârfuri etc.vor fi protejate
cu teci sau apărători adecvate.
 În timpul lucrului cu unelte de mână, la operaţii în care se pot produce scântei, aşchii metalice
etc.lucrătorii vor fi protejaţi de ochelari de protecţie, iar zona de muncă va fi protejată pentru a
împiedica accidentarea personalului din apropiere.
 Toţi lucrătorii îşi vor păstra uneltele de mână în bancurile de lucru sau dulapuri de scule.
 Se interzice ca în timpul lucrului să se aşeze sculele pe scări mobile, schele, dulapuri, tablouri.
 Cheile fixe sau tubulare, cu profilul deformat, cât de puţin sau crăpate, vor fi scoase imediat din uz.
 Zilnic, înainte de începerea lucrului, fiecare lucrător va controla dacă uneltele din inventarul personal
corespund condiţiilor de securitate arătate mai sus.
 Securitatea împotriva electrocutării la maşinile-unelte

 Securitatea împotriva electrocutării prin atingere directă la echipamentele electrice de pe maşinile
unelte se realizează prin :
 utilizarea carcaselor de protecţie,
 izolare suplimentară,
 descărcarea energiei înmagazinate,
 interzicerea accesului la părţile active a personalului necalificat în meseria de electrician şi
neautorizat să lucreze la instalaţiile respective.
 Deschiderea carcaselor de protecţie (uşi, capace, plăci de închidere etc.) se va realiza prin unul din
următoarele moduri:
 Utilizând o cheie sau sculă specială când în interiorul carcaselor au acces numai persoane calificate în
meseria de electrician şi autorizate să lucreze la instalaţiile respective,
 Folosind blocaje electrice sau mecanice care deconectează toate părţile active, când în interiorul
carcaselor au acces şi persoane necalificate în meseria de electrician, însă autorizate să lucreze la
instalaţiile respective, fără folosirea unei chei sau scule şi fără deconectarea părţilor active, când accesul
este ocazional şi se realizează un obstacol sau îngrădire în interiorul carcasei, pentru a împiedica
atingerea părţilor active.
 Izolaţia suplimentară va acoperi complect părţile active şi va fi rezistentă la toate solocitările fizice şi
chimice posibile.
Utilizarea de către lucrători a echipamentului individual de protecţie şi de muncă.

 Echipamentul individual de protecţie se înţelege orice echipament destinat să fie purtat sau ţinut de
lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia sau mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol
securitatea şi sănătatea la locul de muncă.
 Echipamentul individual de protecţie şi muncă trebuie utilizat atunci când riscurile nu pot fi evitate sau
limitate suficient prin mijloace tehnice de protecţie colective ori prin măsurile, metodele sau procedurile
de organizare a muncii.
 În cazul în care prezenţa unor riscuri multiple impune purtarea simultană a mai multor echipamente
individuale de protecţie şi muncă, aceste echipamente trebuie să fie compatibile şi să îşi păstreze
eficacitatea în raport cu riscul /riscurile / respective.
 Echipamentul individual de protecţie se distribuie gratuit de angajator şi se foloseşte numai în
scopurile specifice special destinate.
 Indiferent de metoda de lucru sau utilajele folosite angajatii vor respecta în mod obligatoriu
instrucţiuni tehnice de lucru şi cele de securitate şi sănătate în muncă, acestia vor fi dotaţi şi obligaţi să
poarte echipamentul individual de protecţie corespunzător locului de muncă astfel încât să se evite
pericolul de accidentare sau îmbolnăvire profesională.
D. Măsuri de pregătire pentru stivuitorist pe linie ISCIR

Extras din PT R3-2003
EXPLOATAREA
Supravegherea
Pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă, stivuitoarele vor fi supuse unui regim special de
supraveghere în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice şi ale instrucţiunilor de
exploatare elaborate de producător.
 Unităţile care deţin şi/sau exploatează stivuitoare sunt direct răspunzătoare pentru funcţionarea
acestora în condiţii de siguranţă.
 În vederea aplicării prevederilor prezentei prescripţii tehnice, privind securitatea în funcţionarea
stivuitoarelor, unităţile care folosesc aceste instalaţii vor numi personal tehnic, ingineri şi tehnicieni de
specialitate, în raport cu numărul şi complexitatea instalaţiilor, care vor fi autorizaţi de ISCIR-INSPECT
IT.
 Personalul autorizat răspunde împreună cu conducerea unităţilor menţionate de luarea măsurilor
pentru aplicarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice privind securitatea în funcţionare a
stivuitoarelor.
 Responsabilul cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor (RSVTI), autorizat de ISCIR-
INSPECT IT, trebuie să posede cunoştinţe teoretice şi practice în domeniul stivuitoarelor şi are
următoarele sarcini principale:
 să ţină evidenţa stivuitoarelor şi să urmărească efectuarea la termen a verificării tehnice oficiale
fără de care acestea nu pot funcţiona;
 să urmărească pregătirea stivuitoarelor şi a sarcinilor de încercare necesare pentru verificările
tehnice oficiale şi să participe la efectuarea lor;
 să supravegheze ca stivuitoarele să fie folosite în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii
tehnice, instrucţiunile de exploatare şi SSM;
 să urmărească realizarea la termen a dispoziţiilor date prin procesele-verbale încheiate cu ocazia

verificării tehnice oficiale, să examineze în mod regulat registrul de evidenţă a supravegherii şi să ia
măsuri pentru remedierea imediată a defectelor semnalate;
 să interzică manevrarea stivuitoarelor de către persoane neautorizate;
 să efectueze instructajul profesional şi de SSM cu stivuitoriştii, o dată pe semestru;
 să organizeze reexaminarea periodică anuală a stivuitoriştilor şi să participe în comisia de
reexaminare;
 să colaboreze la întocmirea planului de întreţinere, revizii şi reparaţii şi să urmărească îndeplinirea
lui la termenele prevăzute;
 să urmărească efectuarea reparaţiilor numai de către agenţi economici autorizaţi conform
prevederilor prezentei prescripţii tehnice;
 să urmărească modul în care se asigură exploatarea stivuitoarelor în toate secţiile sau sectoarele şi
în toate schimburile de lucru;
 să ţină evidenţa stivuitoriştilor autorizaţi.
Registrul de evidenţă a supravegherii stivuitorului
Pentru fiecare stivuitor, unitatea deţinătoare va întocmi un registru de evidenţă a supravegherii, în care
stivuitoriştii şi şeful echipei de întreţinere şi revizie sunt obligaţi să scrie sub semnătură toate
observaţiile avute asupra stivuitorului respectiv. De asemenea, vor înscrie sub semnătură remedierile
care se execută ca urmare a observaţiilor precum şi descrierea succintă a reparaţiilor.
 Stivuitoriştii vor consemna observaţiile avute la preluarea stivuitorului, în timpul lucrului (dacă este
cazul) şi la predarea acestuia sau la încetarea lucrului. Dacă nu au nimic de semnalat vor menţiona în
scris acest lucru la preluarea şi la predarea stivuitorului.
 În registrul de evidenţă a supravegherii se vor înscrie, de asemenea, sub semnătură dispoziţiile pentru
oprirea stivuitoarelor din funcţiune, ca urmare a unor deficienţe care afectează siguranţa în funcţionare,
inclusiv natura deficienţelor respective.
 Registrul de evidenţă a supravegherii se va întocmi după modelul prezentat în PT R3-2003, se va
numerota, şnurui şi viza de către conducerea unităţii deţinătoare.
 Registrul se va păstra în bune condiţii. RSVTI va verifica şi viza acest registru periodic, cel puţin o
dată pe semestru.
Norme de exploatare
Exploatarea (manevrarea) stivuitoarelor trebuie să se facă în conformitate cu prevederile prescripţilor
tehnice, cu ISSM, instrucţiunile de exploatare specifice stivuitorului respectiv şi instrucţiunile interne
elaborate de unitatea deţinătoare.
 Este interzisă funcţionarea stivuitoarelor în cazul în care componentele de securitate nu sunt în stare
perfectă de funcţionare sau nu îndeplinesc condiţiile tehnice prevăzute în documentaţia tehnică.
 Este interzisă folosirea stivuitoarelor pentru ridicarea unor sarcini mai mari decât sarcina maximă
admisă.
 Stivuitoarele la care sarcina este limitată prin condiţii de formă sau de gabarit, nu pot funcţiona dacă
nu sunt îndeplinite condiţiile respective.
 La ridicarea şi transportarea tuburilor cu gaze sub presiune (oxigen, dioxid de carbon, acetilenă etc.)
sau a recipientelor care conţin clor, acid sulfuric şi similare se vor lua măsuri speciale de securitate a
muncii. Toate manevrele se vor executa sub supravegherea directă a unui cadru tehnic care răspunde de
acest transport.
 În vederea evitării producerii de accidente datorită organizării necorespunzătoare a locurilor de muncă,
unităţile deţinătoare de stivuitoare vor întocmi instrucţiuni interne de exploatare, pe baza specificului
locurilor de muncă, în care se vor preciza: înălţimea maximă a stivelor sau a materialelor depozitate,
modul de depozitare, locurile destinate depozitării, obligativitatea amenajării şi întreţinerii
corespunzătoare a căilor de acces şi a pardoselii, asigurarea de gabarite corespunzătoare pentru căile de
transport şi în general toate prevederile necesare pentru asigurarea condiţiilor de protecţie a muncii.
 La stivuitoarele cu comandă hidraulică, lichidul de lucru utilizat trebuie să-şi păstreze toate
proprietăţile în intervalul de temperatură cuprins între -20ºC şi +40ºC, să nu fie periculos din punct de
vedere exploziv, să nu fie toxic şi să nu ducă la coroziunea echipamentului.
 Este interzis a se executa ungerea, curăţirea, întreţinerea sau repararea stivuitoarelor în timpul
funcţionării lor.
 La stivuitoarele care manipulează obiecte mici, nepaletizate sau necontainerizate, organele de
manipulare trebuie să fie echipate cu un spătar vertical care să împiedice o eventuală cădere a sarcinii
sau a unei părţi din sarcină peste stivuitorist, atunci când catargul este înclinat la maximum spre spate.
 Stivuitoarele trebuie să fie prevăzute cu dispozitiv de blocare împotriva folosirii de către persoane
neautorizate.
 Stivuitoristul nu trebuie să părăsească instalaţia atunci când aceasta are sarcina ridicată.
 Căile de circulaţie cu înclinare mai mare de 3º se vor marca.
 La translatoare stivuitoare trebuie să fie respectate următoarele spaţii de siguranţă:
 spaţiul de siguranţă superior, până la elementele cele mai de jos ale plafonului, să fie de cel puţin
75 mm;
 spaţiul de siguranţă inferior, până la podea, să fie de cel puţin 50 mm;
 spaţiul de siguranţă pe orizontală, faţă de rafturi, să fie cel puţin 50 mm.
Manevrarea
Manevranţii de stivuitoare, denumiţi în continuare “stivuitorişti”, trebuie să fie autorizaţi în conformitate
cu prevederile ISCIR.
 Îndatoririle stivuitoriştilor rezultă din prevederile prezentei prescripţii tehnice, ale instrucţiunilor de
exploatare, precum şi din instrucţiunile interne ale unităţii deţinătoare.
 Sarcinile principale ale stivuitoristului înainte de începerea lucrului sunt următoarele:
 să nu manevreze stivuitorul în stare de oboseală sau sub influenţa alcoolului;
 să controleze starea tehnică a utilajului şi funcţionarea componentelor de securitate;
 în cazul în care constată un defect pe care nu poate să-l remedieze singur, nu va pune utilajul în
funcţiune şi va anunţa echipa de întreţinere şi reparaţii pentru remedierea defectului.
 Sarcinile principale ale stivuitoristului în timpul lucrului sunt următoarele:
 să circule cu stivuitorul numai cu sarcina ridicată la 250-300 mm de sol şi cu catargul înclinat spre
spate;
 să circule cu sarcina ridicată numai lângă stivă;
 să nu efectueze porniri, frânări şi opriri bruşte pentru a evita pericolul de răsturnare;
 pentru evitarea pierderii de încărcătură şi producerea de avarii şi accidente, stivuitoristul trebuie să
urmărească tot timpul configuraţia traseului şi obstacolele de pe acesta;
 la transportul de mărfuri de dimensiuni mari care limitează vizibilitatea stivuitoristului,
manevrarea este permisă numai prin dirijarea sa de către un însoţitor;
 viteza de circulaţie a stivuitoarelor trebuie să fie redusă până la limita evitării producerii oricăror
accidente sau avarii;
 în cazul manifestării tendinţei de pierdere a stabilităţii (roţile din spate se desprind de pe sol)
sarcina trebuie să fie coborâtă imediat;
 Este interzisă circulaţia stivuitoarelor:

 pe lângă utilaje şi instalaţii, stive de materiale, la o distanţă mai mică de 0,5m;
 în locuri aglomerate şi treceri înguste unde nu se asigură gabarite de trecere corespunzătoare;
 pe drumuri neîntreţinute şi insuficient luminate;
 să nu permită persoanelor să staţioneze sub sarcină sau la o distanţă mai mică de 2,5 m de stivuitor,
în timpul funcţionării acestuia;
 în cazul constatării unor defecţiuni în timpul funcţionării, stivuitoriştii sunt obligaţi să oprească
lucrul şi să aducă la cunoştinţa echipei de întreţinere defecţiunea respectivă; lucrul se va reîncepe numai
după înlăturarea defecţiunilor constatate;
 transportul cu stivuitorul a substanţelor toxice, caustice, explozive etc. se va efectua numai dacă
acestea sunt ambalate conform instrucţiunilor de ambalare şi transport specifice, pe care stivuitoriştii
sunt obligaţi să le cunoască şi să le respecte;
 să efectueze toate manevrele, cu sau fără sarcină, cu viteză redusă şi fără şocuri.
 Sarcinile principale ale stivuitoristului după terminarea lucrului sunt următoarele:
 să descarce sarcina de pe furci;
 să deplaseze stivuitorul la locul stabilit pentru repaos;
 să aducă în poziţia de”0” (de oprire) toate dispozitivele de comandă;
 să tragă frâna de mână;
 să evite parcarea stivuitorului autopropulsat în pantă; dacă nu este posibil, acesta va fi asigurat
corespunzător (calare, pene etc.);
 să pună catargul în poziţie verticală;
 să coboare furcile pe sol.
 Sancţionarea personalului autorizat.
Personalul autorizat în conformitate cu prezenta anexă, poate fi verificat de către inspectorii de
specialitate ai ISCIR-INSPECT IT, precum şi de organele în drept din unitatea deţinătoare (conducerea
unităţii, RSVTI autorizat de ISCIR-INSPECT IT, responsabilul tehnic cu supravegherea lucrărilor de
întreţinere şi revizie), la locul de muncă, în timpul exercitării activităţilor de manevrare a stivuitoarelor,
cu privire la modul cum îşi îndeplineşte sarcinile şi cum aplică cunoştinţele practice şi teoretice.
 Verificarea se va face în prezenţa RSVTI autorizat de ISCIR-INSPECT IT şi a altor persoane
competente delegate de conducerea unităţii.
 În cazul când în urma verificării se constată deficienţe tehnice la stivuitoare, datorate modului de
manevrare, sau alte abateri care periclitează siguranţa lor în funcţionare, în funcţie de gravitatea faptelor
constatate, se vor lua următoarele măsuri:
 sesizarea conducerii unităţii deţinătoare pentru aplicarea de sancţiuni prevăzute în
regulamentul de ordine interioară;
 consemnarea în carnetul de autorizare a abaterii constatate:
 aplicarea unei amenzi, în cazul când abaterea se încadrează în legislaţia de stabilire şi
sancţionare a contravenţiilor, în vigoare;
 retragerea carnetului de autorizare pe timp limitat sau definitiv, după gravitatea abaterii
comise;
 retragerea definitivă a carnetului după comiterea a 5 abateri consemnate în carnet.
 Abaterile consemnate în carnet vor fi aduse la cunoştinţa ISCIR-INSPECT IT emitentă spre a fi
operate în evidenţa sa.
 Măsurile de la aliniatele "a" şi "b" se vor lua pe bază de proces-verbal întocmit de cei care constată
abateri (organele indicate mai sus).
 Măsurile de la aliniatele "c", "d" şi "e" se vor aplica de către ISCIR-INSPECT IT, pe baza procesului-
verbal încheiat de către inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT cu ocazia verificării; măsurile
indicate la aliniatele "d" şi "e" se vor face cunoscute în scris celor interesaţi şi trebuie să fie validate de
conducerea ISCIR-INSPECT IT. Deciziile de aplicare a măsurilor indicate la aliniatele "d" şi "e" pot fi
contestate de către cei sancţionaţi în termen de 15 zile de la comunicarea lor, la conducerea ISCIR-
INSPECT IT al cărei inspector de specialitate a iniţiat sancţionarea.
 Carnetele de autorizare retrase definitiv se depun la ISCIR-INSPECT IT care le-a eliberat.
 În cazul când personalul autorizat se prezintă la serviciu sub influenţa alcoolului sau conduce instalaţia
necorespunzător, astfel încât periclitează siguranţa în exploatare, conducerea unităţii în afară de
sancţiunile prevăzute în regulamentul de ordine interioară, poate propune retragerea carnetul de
autorizare pe termen limitat sau definitiv; retragerea definitivă a carnetului de autorizare, eliberat de
ISCIR-INSPECT IT, devine definitivă numai după confirmarea scrisă, transmisă de ISCIR-INSPECT IT
unităţii deţinătoare care a iniţiat această măsură de sancţionare.
 Personalul autorizat conform prezentelor prescripţii, este obligat să poarte permanent autorizaţia
asupra sa, în timpul serviciului. Lipsa autorizaţiei, la verificarea efectuată de organele stabilite de
prezentele prescripţii tehnice, este echivalentă cu exploatarea neautorizată a stivuitoarelor şi se
sancţionează conform prevederilor legale.
 În cazul uzurii avansate sau deteriorării accidentale a carnetului de autorizare, în baza unei cereri
scrise şi motivate şi cu condiţia depunerii autorizaţiei uzate, ISCIR-INSPECT IT poate elibera un alt
carnet de autorizare.
 Orice modificare, adăugire sau ştersătură în carnetul de autorizare făcută de persoane neautorizate sau
neoperată în evidenţa unităţii ISCIR-INSPECT IT emitente şi fără semnătura şi ştampila celui care a
efectuat-o atrage după sine anularea carnetului de autorizare.
 Nerespectarea prevederilor prezentei anexe se sancţionează conform legislaţiei în vigoare.
 Posesorul autorizaţiei are obligaţia să cunoască şi să aplice întocmai prevederile prescripţiilor tehnice -
colecţia ISCIR şi ale instrucţiunilor specifice referitoare la exploatarea instalaţiilor respective. Acesta
trebuie să se prezinte din doi în doi ani la examenul medical şi anual la verificarea cunoştinţelor în faţa
comisiei din unitatea unde lucrează.
 Autorizaţia este personală, se va păstra permanent asupra posesorului în bună stare şi se va prezenta la
cererea delegatului ISCIR-INSPECT IT şi a organelor împuternicite ale deţinătorului.
 Posesorul autorizaţiei nu poate deservi decât instalaţii de tipul celor înscrise în autorizaţie.
 Este interzisă deservirea instalaţiilor dacă acestea nu sunt autorizate să funcţioneze, exceptând cazurile
în care se execută verificări şi încercări în vederea punerii în funcţiune sau omologării prototipurilor.
Autorizaţia se poate retrage de către organele oficiale de verificare ale deţinătorului când posesorul este
găsit sub influenţa alcoolului în timpul serviciului sau când se constată că a săvârşit abateri grave care
periclitează securitatea instalaţiei şi a persoanelor.
 Autorizaţia poate fi retrasă de ISCIR-INSPECT IT
Pe baza cererii agentului economic, când:
 se constată abateri de la instrucţiunile de deservire a instalaţiilor;
 personalul are o slabă pregătire în meseria respectivă şi dă dovadă de lipsă
de interes în împrospătarea cunoştinţelor profesionale;
 se constată modificări, adăugiri sau ştersături în carnetul de autorizare, fără

viza ISCIR-INSPECT IT. Modificarea carnetului de autorizare se consideră falsificare de acte publice şi
se urmăreşte conform legii.
 după notarea a 5 abateri în carnet, când se retrage definitiv autorizaţia.
 În cazul pierderii carnetului de autorizare persoana în cauză poate obţine un nou carnet de la ISCIR-
INSPECT IT în baza unei cereri scrise vizate de unitatea unde lucrează, cu condiţia publicării pierderii
conform normelor legale privind pierderea actelor oficiale.
E. Măsuri de protecţie pentru autorizare a personalului care desfăşoară

activitatea de stivuitorist
Măsuri pentru utilizare stivuitor
La executarea lucrărilor se va folosi numai personal care prezintă stare de sănătate, aptitudini fizice şi
psihice, cunostiinţe de muncă corespunzătoare şi care a fost selecţionat pe un anumit loc de muncă.
Înainte de utilizarea stivuitorului se verifică:
 direcţia;
 semnalele de avertizare;
 frâna de mână şi pedala de frână;
 furcile;
 dacă există scurgeri de ulei;
 alte verificări recomandate de către producător;
 Manevrarea stivuitorului se face doar din scaunul de conducere al utilajului;
 Poziţie incorectă de manevrare a stivuitorului de către operator, ceea ce poate duce la accidente, atât
ale persoanei care operează, cât şi ale altor persoane din apropierea stivuitorului;
 Furcile trebuie întroduse astfel încât sarcina să se găsească cât mai aproape posibil de cadrul de
ridicare al furcilor;
 Preluarea incorectă a sarcinii (numai cu vârfurile furcilor) poate cauza răsturnarea acesteia în timpul
transportului, cu repercusiuni neplăcute şi asupra stivuitorului;
 Poziţionarea corectă a sarcinii transportate cu ajutorul stivuitorului;
Atenţie:
 manevrarea stivuitorului se va face doar de către personal specializat şi autorizat!
 nu supraîncărcaţi stivuitorul!
 Transport incorect al sarcinii datorită poziţionării acesteia doar în partea din faţă a furcilor, cât şi
datorită nerespectării diagramei de funcţionare a stivuitorului oferită de către producător;
 Sarcina este poziţionată corect pe furci şi este respectată şi diagrama de transport emisă de către
producător;
 Exploatarea corectă a stivuitorlui cu transportarea sarcinilor respectand diagrama de sarcină admisă a
producătorului;
 A se evita viteza excesivă la deplasarea autostivuitorului, atât cu sarcina, cât şi fără sarcină;
 Folosirea vitezei excesive poate cauza accidente;
 Manevrarea stivuitorului cu o viteză adecvată poate preîntâmpina eventualele accidente cauzate de o
viteză excesivă;
 La efectuarea virajelor este recomandată încetinirea vitezei;
 Folosirea vitezei la efectuarea virajelor poate duce la răsturnarea stivuitorului cu consecinte grave;
 La efectuarea virajelor se recomandă încetinirea vitezei, frânarea şi accelerarea făcându-se cu atenţie;
 La preluarea unei sarcini de la inălţime este interzis a se deplasa ulterior stivuitorul fără ca furcile să
fie coborâte până aproape de nivelul solului, până la o inălţime care să permită transportul fără pericol al
sarcinii;
 Deplasarea stivuitorului se face abia după ce furcile cu sarcina de transportat au fost coborâte până la
nivelul minim la care să se poata realiza deplasarea stivuitorului;
 A nu se folosi pasarele care se pot deplasa pentru trecerea stivuitorului;
Măsuri pentru exploatarea mecanismelor de ridicat şi transportat
Se face în conformitate cu prescripţiile tehnice ISCIR.
 Exploatarea şi manipularea acestor mecanisme pot fi făcute numai de personal autorizat şi instruit de
ISCIR în acest sens.
 Butoanele comenzilor trebuie să fie de tipul normal deschis şi fără reţinere, mecanismul funcţionând
numai în timpul cât butonul este apăsat.
 Amenajarea căilor de acces în incinta societăţilor se va face în funcţie de tipul mijloacelor de transport
utilizate, acestea vor fi întreţinute în stare bună (fără denivelări), zonele periculoase vor fi semnalizate
cu indicatoare de securitate, iar noaptea aceste zone vor fi semnalizate prin lumini de culoare roşie.
 Căile de circulaţie vor fi menţinute în permanenţă libere, curate, asigurate împotriva pericolului de
alunecare şi derapare iar acolo unde este necesar se va asigura pilotarea mijloacelor de transport sau se
vor stabili posturi de supraveghere şi dirijare a circulaţiei.
 Vitezele maxime de circulaţie a mijloacelor de transport auto în incintă trebuie stabilită de conducerea
persoanei juridice sau persoana fizica şi astfel limitate încăt să fie asigurată securitatea circulaţiei,
(10km/h pe căile de acces, 5km/h în interiorul magaziilor şi 2-3 km/h în locuri înguste iar pe timp
nefavorabil viteza va fi adaptată la condiţiile drumului).
 Circulaţia pietonilor, de regulă va fi separată de circulaţia autovehiculelor, încrucişările căilor de
circulaţie a pietonilor cu cele ale autovehiculelor se vor reduce la minim.
 În locurile periculoase se vor instala bariere, indicatoare, iar când lipsesc trotuarele, pietonii vor
circula pe partea stângă a căilor de circulaţie, în direcţia lor de mers, traversarea se va face prin locurile
unde sunt indicatoare sau marcaje iar dacă acestea lipsesc pietonii se vor asigura că nu este nici un
pericol.
 În zonele în care îşi desfăsoară activitatea grupuri de persoane se va micşora viteza de deplasare şi se
vor emite semnale acustice.
 Încărcăturile formate din lăzi, butoie etc. trebuie astfel stivuite încât să nu se deplaseze de pe platformă
în timpul transportului, în spatiile goale trebuie introduse pene de lemn, sarcina asigurându-se apoi cu
lanţuri.
 Încărcătura care se ridică sau transportă trebuie să fie uniform distribuită pe lăţimea furcilor.
 În cazul în care apare tendinţa de pierdere a stabilităţii stivuitorului prin ridicare a roţilor din spate, se
va coborâ imediat sarcina pe sol.
 Întroducerea sau scoaterea furcii de sub sarcină sau paletă trebuie făcută lent fără smucituri şi cu viteză
redusă.
 În cazul în care încărcătura împiedică vizibilitatea conducătorului acesta va fi dirijat de o altă
persoană.
 Este interzisă încărcarea autostivuitoarelor peste limita admisă.
 Pentru prinderea sarcinilor de cârligul autostivuitorelor trebuie folosit numai personalul instruit şi
autorizat în acest scop.
 Este interzisă manipularea sarcinii de către muncitori, când aceasta este suspendată pe furci.
 Circulaţia autostivuitoarelor se va face pe căile de acces stabilite şi marcate.

 Deplasarea autostivuitoerelor se va face numai în sensul înainte, iar înapoi este permis numai pentru
efectuarea întoarcerilor, urcarea sau coborârea în timpul mersului nu este permisă.
 În timpul transportului precum şi la ridicarea paletei încărcate, lucrătorii trebuie să stea la o distanţă de
minim 2,5 m şi în nici un caz sub sarcina ridicată.
 Este interzis să se ridice sau transporte sarcinile pe vârful furcilor.
 Manevrele în zona de lucru trebuie făcute cu viteză redusă şi cu multă atenţie, numai după ce
conducătorul s-a asigurat că nu sunt persoane în apropiere.
 Este interzis transportul cu autostivuitorul prin târâre directă a materialelor sau utilajelor cu excepţia
celor prevăzute cu sanie.
 Transportul paleţilor suprapusi este permis numai dacă sunt asigurate stabilitatea sarcinii, pilotarea şi
vizibilitatea (nu trebuie depăşită capacitatea de ridicare).
 Este interzisă ridicarea sau coborârea sarcinilor în timpul deplasării autostivuitorului.
 Deplasarea stivuitorului se face cu cadrul în poziţie de transport, sarcina va fi ridicată la cel mult 200-
300mm de la sol în timpul deplasării iar cadrul va fi înclinat înapoi astfel încât să se asigure stabilitatea
sarcinii.
 Deplasarea stivuitorului cu sarcina ridicată la mai mult de 300 mm de la sol este permisă numai la
operaţia de stivuire şi se va executa numai în faţa stivei.
 Transportul cu autostivuitorul al substanţelor toxice, caustice, explosive, etc, se va efectua numai dacă
acestea sunt ambalate conform instrucţiunilor de ambalare, carburanţii vor fi transportaţi numai în
butoaie metalice fiind interzis transportul acestora în damigene, găleţi sau alte vase descoperite.
 Sarcinile de greutate şi volum mare (produse laminate, lăzi vitrine) trebuie transportate direct pe
furcile utilajului, luându-se măsuri suplimentare de asigurare contra căderii sau alunecării precum şi
măsuri de interzicere a staţionării şi circulaţiei persoanelor în raza de manevră a autostivuitoarelor
 Nu se admit autostivuitoarele cu stare tehnică necorespunzătoare la cadrul de ridicare a sarcinii sau cu
defecţiuni.
 În cazul în care se constată unele defecţiuni, conducătorii sunt obligaţi să oprească lucrul.
 Este interzisă plecarea din parcare a autostivuitoarelor în stare de întreţinere necorespunzătoare.
 Presiunea pneurilor trebuie să corespundă în funcţie de starea drumurilor sau a platformelor pe care se
lucrează.
 Se interzice lăsarea sculelor sau a obiectelor pe bateria de acumulatoare.
 În cazul în care stivuitoarele lucrează la o tensiune mai mare, platformele locurilor de conducere
trebuie acoperite cu covoare electroizolante.
 Motostivuitoarele cu esapare libera a gazelor trebuie folosite numai în depozite deschise sau ventilate.
 Este interzisă pornirea unui motostivuitor prin împingere cu furcile de către un alt stivuitor.
 Este interzisă utilizarea stivuitoarelor fără instalaţie de semnalizare acustică, optică sau sistem de
iluminat pe timp de noapte sau ceaţă.
 Periodic se va revizui starea de funcţionare (sistemul de ridicare, frânare, direcţia şi semnalizarea.)
 Lucrările de reparaţie trebuie executate numai în ateliere specializate.
 Parcarea faţă de calea ferata se va face la o distanţă mai mare de 2,5m.
 Conducerea stivuitoarelor se va face numai de către persoane care au depăşit vârsta de 18 ani şi
autorizarea acestora pe baza de şcolarizare.
 Conducătorul trebuie să aibă asupra sa autorizaţia de conducere şi foaia de lucru.
 Conducătorii stivuitoarelor trebuie să respecte următoarele:
 să asigure stabilitatea şi siguranţa încărcăturii

 să nu permită persoanelor străine să conducă utilajul
 să evite oprirea sau pornirea bruscă pentru a evita căderea sarcinilor sau răsturnarea utilajului
 la intrarea-iesirea din magazie, precum la trecerea pe lângă o persoană să semnalizeze acustic
 Este interzisă conducerea utilajului cu o singură mână.
 Pornirea utilajului cu manivela se va face numai de către conducătorul acestuia.
 Conducătorul nu va părăsi utilajul cu sarcina ridicată. În caz de nevoie la părăsirea utilajului se va lăsa
sarcina pe sol, se va trage frâna de mână şi se va scoate cheia din contact.
 .În cazul în care stivuitorul prezintă defecţiuni şi este cu sarcina ridicată, înainte de remedieri
conducătorul trebuie să ia măsuri pentru înlăturarea persoanelor din zona periculoasă.
 Conducătorii de stivuitoare care transportă încărcături inflamabile trebuie să verifice dacă:
 eşapamentul este montat în partea din spate şi este prevăzut cu parascântei
şi apărătoare metalică;
 există mijloace corespunzătoare de stingere a incendiilor;
 pe părtile laterale în faţă şi în spatele utilajului este scris cu litere vizibile
“PERICOL DE FOC”
 La terminarea lucrului sau ori de câte ori conducătorul părăseşte stivuitorul, acesta îl va asigura contra
deplasării, în special atunci când este oprit în pantă, prin tragerea frânei de mână şi introducerea manetei
în una din treptele de viteză.
 Angajaţii sunt obligaţi să respecte întocmai instrucţiunile de lucru, să poarte echipamentul individual
de protecţie din dotare şi să adopte o poziţie de lucru corespunzătoare pentru siguranţa deplină a lor.
Măsuri pentru transportul prin purtare şi cu mijloace nemecanizate şi depozitare materialelor
La manipularea manuală a maselor se va ţine cont de următoarele caracteristici ale mediului de muncă:
 inexistenţa unui spaţiu suficient în special pe verticală;
 pardoseli alunecoase şi/sau care prezintă neregularităţi;
 imposibilitatea ridicării manuale la înăltime, în siguranţă;
 manipularea maselor la mai multe niveluri;
 instabilitatea pardoselii pe care sunt manipulate materiale;
 condiţii climatice necorespunzătoare.
 Se interzice manipularea manuală a maselor de către persoane care nu corespund din punct de vedere
fizic şi care nu au fost instruite corespunzător.
 Se interzice manipularea frecventă şi prelungită a sarcinilor, fără efectuarea unor controale medicale
periodice.
 Este interzisă manipularea manuală a sarcinilor fără a fi indicate greutatea maximă, precum şi centrul
de greutate în cazul unui ambalaj excentric.
 Lucrătorii care efectuează manipularea mărfurilor au următoarele obligatii:
 să nu aglomereze zona de lucru cu materiale, unelte sau scule;
 să mentină curăţenia şi ordinea la locul de muncă;
 să nu părăsească locul de muncă fără acordul conducătorului locului de muncă;
 să nu depoziteze materiale sau materii prime pe căile de acces sau în faţa tablourilor electrice;
 să respecte regulile de circulaţie folosind căile de acces şi trotuarele din incinta intreprinderii sau
culoarele de trecere din secţiile de protecţie;
 să anunţe seful ierarhic în cazul producerii unui accident de muncă sau în cazul unei avarii
tehnice;
 la terminarea lucrului să facă curăţenie la locul de muncă şi să aducă la cunostinţa schimbului

următor eventualele defecţiuni ale echipamentelor pe care le deservesc.
Măsuri pentru stivuirea materialelor

Materialele care se stivuiesc trebuie aşezate ordonat şi asigurate împotriva deplasării (prin pene aşezate
în cruce, legături transversale) iar laţurile exterioare ale stivei trebuie să fie verticale sau înclinate spre
interiorul stivei.
 Desfacerea stivei se va face numai de sus în jos pe rânduri complete.
 Se interzice aşezarea în aceeaşi stivă a materialelor sau ambalajelor diferite (saci împreună cu lăzi).
 Stivele vor fi constituite din materiale sau piese care au aceeaşi formă.
 Este interzis a se clădi stive din ambalaje cu conţinuturi diferite.
 Plăcile ceramice de acoperiş, tigle, azbociment se stivuiesc pe muchie înclinate spre interiorul stivei cu
şipci între rânduri.
 Este interzisă sprijinirea materialelor de garduri sau de pereţii construcţiilor.
 La stivuirea materialelor ambalate în saci sau baloturi rândurile vor fi întreţesute iar sacii orientaţi cu
gura spre interiorul stivei.
 În cazul în care înălţimea stivei de saci sau baloturi depăşeste 2m la fiecare, 2m înălţime se va aşeza
un strat orizontal de scânduri.
Măsuri pentru încărcarea şi descărcarea mărfurilor în şi din mijloacele de transport
 În conformitate cu ISSM operaţiunile de încărcare - descărcare se vor executa numai sub
supravegherea unui conducător al formaţiei de lucru sau responsabil, numai dintre lucrătorii cu
experienţă.
 Înainte de începerea lucrărilor, conducătorul formaţiei de lucru va întocmi un plan amănuţit de lucru şi
de repartizare a lucrărilor, arătându-le amănunţit fiecăruia locul şi obligaţiile ce-i revin.
 Înainte de începerea operaţiunilor de încărcare – descărcare din mijloacele de transport conducerea
societăţii este obligată să indice muncitorilor procedeul tehnic şi să le asigure dispozitivele şi uneltele
necesare, precum şi echipamentul individual de protecţie prevăzut în normativele în vigoare, astfel ca
securitatea muncitorilor să fie asigurată în condiţii optime.
 Conducerea operaţiunilor de încărcare - descărcare se încredinţează unei persoane cu experienţă, care
stabileşte modul de încărcare-descărcare şi care poartă răspunderea pentru respectarea regulilor de
tehnică a securităţii muncii în timpul efectuării acestor operaţiuni.
 Alegerea mijloacelor ajutătoare pentru operaţiile de încărcare - descărcare şi transport, se va face de
către conducătorul lucrărilor în funcţie de felul şi greutatea materialului care se manipulează, de natura
terenului, de felul căilor de acces şi de condiţile de transport, înainte de utilizarea lor, aceste mijloace
ajutătoare vor fi verificate şi încercate de conducătorul lucrărilor.
 Locurile destinate pentru încărcare - descărcare trebuie să fie nivelate şi libere de orice materiale care
ar putea împiedica circulaţia muncitorilor, iar pe timp de iarnă, curăţate de zapadă şi gheaţă şi presărate
cu nisip, cenuşă sau zgură.
 Pe timp de noapte aceste locuri vor fi bine iluminate.
 Se interzice accesul la locul de încărcare - descărcare al persoanelor care nu au nici o atribuţie la

aceste operaţiuni.
 Înainte de începerea operaţiunilor de încărcare - descărcare dintr-un mijloc de transport, acesta va fi
asigurat contra deplasării necomandate, prin frânare pe teren orizontal şi prin frânare şi saboţi de oprire
pe teren în pantă.
 Se interzice deplasarea mijlocului de transport în timpul efectuării operaţiilor de încărcare -
descărcare.
 Încărcătura care s-ar putea deplasa în timpul transportului trebuie să fie fixată, prin pene, prin legare
sau alte procedee de imobilizare sigure.
 Pentru legarea încărcăturilor se vor utiliza legaturi corespunzătoare încărcăturii (funii răsucite strîns,
cabluri, lanţuri, sârmă).
 La legarea încărcăturilor se vor lua măsuri ca acestea să nu fie deteriorate de organele de legare,
respectiv organele de legare să nu fie deteriorate sau slăbite de încărcătură în timpul transportului.
 Executarea legăturii va fi făcută cu maximum de atenţie pentru a se evita eventualele accidentări
posibile datorită unei manevrări greşite a legăturilor.
 Toate organele de legare utilizate la încărcare sau descărcare trebuie să fie prevăzute cu etichete, pe
care se va înscrie în mod vizibil sarcina maximă admisă. Se vor folosi numai organele de legare dintr-o
bucată, neînădite.
 Verificarea stării dispozitivelor de legare a sarcinilor se va face obligatoriu pe fiecare schimb,
înlocuindu-se imediat cele ce nu prezintă siguranţă.
 Înainte de a se trece la încărcarea unui vehicul, se va controla starea lui, insistându-se asupra
platformei pe care se aşează sarcina, starea obloanelor, încuietorilor şi siguranţelor.
 Încărcarea se face numai până la sarcina maximă îndicată, respectându-se însă gabaritul prescris.
 Materialul va fi încărcat astfel încât sarcina să fie uniform distribuită pe toată suprafaţa de încărcare.
 Se interzice încărcarea neechilibrată a vehiculelor.
 Depozitarea şi stivuirea, trebuie să fie executată astfel încât materialele să nu se deplaseze,
rostogolească, respectiv să nu se dărâme.
 Înălţimea stivei va fi de cel mult 1,5 ori latura mică a bazei. Această înălţime nu va putea fi depăşită
decât dacă se asigură măsuri speciale de rigidizare.
 Încărcarea autovehiculelor se va face cu respectarea următoarelor reguli:
 înaintea începerii încărcării, autovehiculul trebuie asigurat cu frâna de mână şi de motor.
 este interzisă staţionarea conducătorului autovehiculului sau a altor persoane în cabină, pe
platforma autovehiculului sau în zona de acţiune a utilajelor de încărcare în timpul operaţiei de
încărcare.
 autovehiculul încărcat poate porni de la locul de încărcare numai la primirea semnalului dat de
stivuitorist.
 Lucrătorii vor sta lateral la capetele obloanelor, nu în raza de acţiune a instalaţiei de ridicat, la o
distanţă de 1,5 ori dimensiunea maximă a materialului de descărcat pentru a nu fi atinşi de oblon, sau
de materialul care s-ar putea rostogoli de pe platformă.
 Se interzice staţionarea muncitorilor pe materialele care se încarcă sau descarcă.
 În timpul operaţiilor de încărcare - descărcarea cu ajutorul instalaţiilor de ridicat, materialele vor fi
aşezate pe platforme sau sol, cât mai lin şi fără şocuri.
 Se interzice îndepărtarea manuală a rolelor sau suporţilor de sub încărcătură, îndepărtarea acestora se
va face numai după ce acestea au fost eliberate complect de încărcătură.
 Mărfurile ambalate în saci şi baloturi se asează în stive prin întretesare asigurându-se stabilitatea
pentru evitarea accidentelor.
 Mărfurile cu ambalaj rupt nu se asează în stive decât după repararea sau schimbarea ambalajului.
 La încărcarea-descărcarea mărfurilor ambalate în lăzi, acestea vor fi verificate înainte pentru a se evita
cazurile de rănire la mâini. Cuiele şi capetele fierului balot trebuie îndoite.
 La coborârea lăzilor, sacilor, etc., conducătorul lucrărilor este obligat să se convingă în prealabil că
stivele alăturate au o poziţie stabilă şi nu vor cădea.
 Încărcarea - descărcarea mărfurilor ambalate în butoaie ce pot fi rostogolite, în magaziile ce se găsesc
la acelasi nivel cu podeaua vagonului sau a automobilului, se face prin rostogolire.
 În cazul când magazia este la nivel diferit de podeaua mijlocului de transport, încărcarea - descărcarea
butoaielor se va face prin rostogolire cu ajutorul grinzilor şi funiilor.
 Se interzice transportul pe brate al mărfurilor ambalate în butoaie, indiferent de greutatea lor.
 Aşezarea butoaielor în mai multe rânduri se face prin rostogolire pe grinzi şi funii.
 Se interzice staţionarea lucrătorilor în drumul butoaielor ce se rostogolesc sau în spatele celor care
sunt urcate pe grinzi.
 Încărcarea şi descărcarea materialelor corozive sau caustice trebuie să se facă în magazii cu rampe
speciale, la acelasi nivel cu podeaua autovehiculului.
 La locul de manipulare al acizilor şi a altor mărfuri corozive sau caustice trebuie să se găseasca apă
pentru a spăla imediat locul atins cu aceste produse.
 Înainte de începerea lucrului, fiecare colet trebuie examinat cu atenţie, iar în cazul în care se constată
stricăciuni cât de mici ale ambalajului, coletul se manipulează cu mare atenţie.
 În cazul în care se constată că damigenele sau cutiile sunt sparte şi produsul caustic este vărsat,
lucrătorii trebuie să întrebuinţeze măştile contra gazelor.
 La manipularea manuală a maselor se va ţine cont de următoarele caracteristici ale mediului de muncă:
 inexistenţa unui spaţiu suficient în special pe verticală;
 pardoseli alunecoase şi/sau care prezintă neregularităţi;
 imposibilitatea ridicării manuale la înălţime, în siguranţă;
 manipularea maselor la mai multe niveluri;
 instabilitatea pardoselii pe care sunt manipulate materiale;
 condiţii climatice necorespunzătoare.
 Se interzice manipularea manuală a maselor de către persoane care nu corespund din punct de vedere
fizic şi care nu au fost instruite corespunzător.
 Se interzice manipularea frecventă şi prelungită a sarcinilor, fără efectuarea unor controale medicale
periodice.
 Este interzisă manipularea manuală a sarcinilor fără a fi indicate greutatea maximă, precum şi centrul
de greutate în cazul unui ambalaj excentric.
 Lucrătorii care efectuează manipularea mărfurilor au următoarele obligatii:
 să nu aglomereze zona de lucru cu materiale, unelte sau scule;
 să menţină curăţenia şi ordinea la locul de muncă;
 să nu părăsească locul de muncă fără acordul conducătorului locului de muncă;
 să nu depoziteze materiale sau materii prime pe căile de acces sau în faţa tablourilor electrice;
 să respecte regulile de circulatie folosind căile de acces şi trotuarele din incinta societăţii sau
culoarele de trecere din secţiile de producţie;
 să anunţe seful ierarhic în cazul producerii unui accident de muncă sau în cazul unei avarii
tehnice;
 la terminarea lucrului să facă curăţenie la locul de muncă şi să aducă la cunostinţa schimbului
următor eventualele defecţiuni ale echipamentelor pe care le deservesc.
 Indiferent de metoda de lucru sau utilajele folosite angajaţii vor respecta în mod obligatoriu
instrucţiunile tehnice de lucru şi cele de securitate şi sănătate în muncă, acestia vor fi dotaţi şi obligaţi să
poarte echipamentul individual de protecţie corespunzător locului de muncă astfel încât să se evite
pericolul de accidentare sau îmbolnăvire profesională
F. Echipamente individuale de protecţie ( Hot. de Guvern 1048/2006)

Personalul care desfăşoară activitatea de stivuitorist beneficiază de echipament individual de protecţie
conform funcţiei îndeplinite în societate şi nomenclatorului de acordare a echipamentelor al
S.C.Energomur S.A. Anexa 4 la CCM.
G. Alte măsuri pentru evitarea accidentelor stivuitoristului

Pentru evitarea accidentelor de muncă, stivuitoristul trebuie să ia următoarele măsuri:
 Să execute dispoziţiile şefilor ierarhici, în condiţiile prezentelor instrucţiuni şi este obligat a preveni
sau opri orice acţiune care ar putea conduce la accidentarea proprie sau a altor persoane.
 Se va prezenta la serviciu odihnit, sănătos şi fără să fi consumat băuturi alcoolice.
 La începerea programului de lucru, personalul trebuie să se prezinte apt pentru desfăşurarea
activităţilor încredinţate conform atribuţiilor de serviciu şi a fişei postului
 Va menţine ordinea şi curăţenia la locul de muncă.
 Va asigura iluminarea şi ventilarea corespunzătoare la locul de muncă..
 Sculele şi dispozitivele de lucru vor fi în perfectă stare.
 Maşinile şi instalaţiile electrice vor fi legate la pământ.
 Fiecare lucrător este obligat ca la constatarea unor abateri de la prevederile prezentelor instrucţiuni,
care pune în pericol securitatea oamenilor, să comunice cele constatate şefului direct sau ierarhic
superior.
 Personalul este obligat să cunoască şi să aplice instrucţiunile tehnice şi de exploatare în activitatea să,
astfel încât să prevină producerea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.
 Înainte de începerea lucrului, lucrătorii sunt obligaţi să verifice dacă uneltele şi utilajele pe care le
folosesc sunt în stare bună şi corespund din punct de vedere al securităţii muncii.
 Este interzisă folosirea uneltelor şi utilajelor care nu corespund normelor tehnice.
 La repartizarea lucrărilor, conducătorul locului de muncă va indica procedeul de lucru corect
(nepericulos) şi măsurile corespunzătoare privind utilizarea instalaţiilor, utilajelor şi sculelor din dotare.
 Va verifica starea echipamentului individual de protecţie.
 Nu va fuma şi va interzice fumatul în locuri nepermise.
 Nu va dormi şi nu va consuma droguri sau băuturi alcoolice.
 Va menţine ordinea şi curăţenia la locul de muncă.
 Va asigura iluminarea şi ventilarea corespunzătoare la locul de muncă.
 Sculele şi dispozitivele de lucru vor fi în perfectă stare.
 Nu va fuma şi va interzice fumatul în locuri nepermise.
 Nu va căuta să remedieze defecţiunile ivite la instalaţiile electrice şi de automatizare, stivuitor, aceste
operaţii se vor executa numai de către personalul de specialitate.
 Cazanele, agregatele rotative, utilajele oprite pentru verificări şi reparaţii, vor fi izolate de celelalte
instalaţii iar instalaţia electrică va fi scoasă de sub tensiune.
 Cerinţe minime privind semnalizarea obstacolelor şi a locurilor periculoase şi pentru marcarea căilor
de circulaţie
 Semnalizarea obstacolelor şi a locurilor periculoase:
 Semnalizarea referitoare la o interdicţie, un avertisment sau o obligaţie, precum şi semnalizarea
privind localizarea şi identificarea mijloacelor de salvare ori prim ajutor trebuie să se realizeze prin
utilizarea panourilor de semnalizare, funcţie de specificul mijloacelor de transport.
 Marcarea locurilor cu risc de lovire de un obstacol şi de cădere a obiectelor şi persoanelor se face
în zonele de lucru, în care lucrătorii au acces în cursul activităţii lor, prin culoarea galbenă alternativ cu
culoarea neagră sau culoarea roşie alternativ cu culoarea albă.
 Dimensiunile marcajului trebuie să ţină seama de dimensiunile obstacolului sau ale locului
periculos semnalat.
 Benzile galben-negre sau roşu-albe trebuie să fie înclinate la circa 45° şi să aibă dimensiunile
aproximativ egale.
Pe linie de SMI
 Îşi însuşeşte prevederile declaraţiei de politică generală în domeniul calităţii, mediului, sănătăţii şi
securităţii ocupaţionale a obiectivelor SMI şi procedurilor elaborate şi/sau implementate în cadrul
S.C.Energomur S.A.
 Participă la instruirile pe linie de SMI, efectuate de către şeful direct sau de către alte persoane
desemnate
 Participă la acţiunile preventive sau corective stabilite în urma constatării unor neconformităţi de
către responsabilul de proces sau de către auditurile interne sau externe, pe linie de SMI
H. Aspecte legate de medicina muncii privind starea de sănătate

a lucrătorilor (Hotărârea de guvern 355/2007)
Art. 35. - La aplicarea măsurilor preventive tehnico-organizatorice la locurile de muncă, angajatorii

vor ţine seama de rezultatele supravegherii sănătăţii.
Art. 36. - Lucrătorii trebuie să fie informaţi în legătură cu rezultatele proprii ale supravegherii
sănătăţii lor.
Art. 37. - Dosarul medical şi fişa de expunere la riscuri profesionale se păstrează la structura de
medicina muncii unde s-au efectuat examenele medicale de angajare şi examenul medical periodic.
Art. 38. - Înregistrările medicale sunt păstrate o perioadă de timp cel puţin egală cu durata medie de
expunere - afectare a stării de sănătate, pentru fiecare categorie de risc profesional, astfel:
a) cabinetul de medicina muncii păstrează dosarele medicale, fişele de expunere la riscuri
profesionale şi datele de morbiditate profesională;
b) angajatorul păstrează lista locurilor de muncă cu riscuri profesionale şi concluzia examinării
medicale (fişa de aptitudine);
c) în cazul schimbării structurii de medicina muncii cu care a fost realizată supravegherea stării de
sănătate a lucrătorilor, înregistrările medicale se predau noului cabinet de medicina muncii agreat de
angajator.
Art. 39. - Lucrătorul este obligat să se prezinte la examenele medicale de supraveghere a sănătăţii la
locul de muncă, conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii cu acordul
angajatorului.
Art. 40. - Orice lucrător are dreptul să consulte medicul specialist de medicina muncii, pentru orice
simptome pe care le atribuie condiţiilor de muncă şi activităţii desfăşurate.
Art. 41. - La schimbarea locului de muncă în altă unitate, lucrătorului i se vor înmâna, la solicitare,
copii ale dosarului său medical şi ale fişei de expunere la riscuri profesionale, pentru a fi predate la
structura de medicina muncii a unităţii respective.
Art. 43. - La întreruperea temporară sau definitivă a activităţii lucrătorului, structura de medicina
muncii va preda dosarul medical al acestuia medicului său de familie.
Art. 44. - Medicul specialist de medicina muncii şi medicul de familie al lucrătorului se vor informa
reciproc şi operativ referitor la apariţia unor modificări în starea de sănătate a lucrătorului.
Art. 45. - Pentru securitatea sănătăţii comunitare, în cazul sectoarelor cu riscuri (alimentar,
zootehnic, farmaceutic, aprovizionare cu apă potabilă, servicii către populaţie, cazare colectivă, piscine,
salubritate etc.), examenele medicale la angajare, periodic, la reluarea muncii se pot completa cu
examinările specifice sectorului de activitate, la indicaţia medicului specialist de medicina muncii.
Art. 46. - Dosarului medical îi sunt aplicabile prevederile art. 21-25 din Legea drepturilor pacientului
nr. 46/2003, referitoare la dreptul la confidenţialitatea informaţiilor şi viaţa privată a pacientului.
Art. 47. - Lucrătorii au acces, la cerere, la toate informaţiile referitoare la starea lor de sănătate.
I. Modul de acţiune la alarmarea evenimentelor cu pericol
Posibile
Nr. Metode de intervenţii / Instrumente (dotări)
accidente Metode de prevenire a SU
crt. de control necesare
şi SU
1 Explozie 1.Se alarmează personalul la 1.Semnal prin voce Respectarea instrucţiunilor de lucru
locul de muncă Telefoane interne-externe -eliminarea infiltraţiilor de aer fals
0265215263 -testarea cunoştinţelor anuale a
2.Se anunţă pompierii, 2.Listă de numere de stivuitoristului.
salvarea, (poliţia) telefon telefon telefon 112
3.Se anunţă conducerea 3.Telefoane interne-
societăţii dispeceratul, externe
Compartimentul SSM
4.Se anunţă medicul de 4.Telefon 0265269172.
medicina muncii
5.Se acordă primul ajutor 5.Trusă de prim ajutor
persoanelor accidentate
6.Se iau măsuri împotriva 6.Întreruperea curentului
extinderii incendiului electric,a gazului metan şi
se curată locul producerii utilizarea mijloacelor de
evenimentului PSI din dotare (pichetul
PSI şi dotări din clădirile
administrative, ateliere,
centrale termice)
Se utilizează lopeţi
cazmale, târnăcoape, şi
mijloace mecanizate
2 Răbufniri 1.Se alarmează personalul la 1.Semnal prin voce Respectarea instrucţiunilor de lucru
locul de muncă Telefoane interne-externe -eliminarea infiltraţiilor de aer fals
2.Se anunţă pompierii, 2.Listă de numere de -testarea cunoştinţelor stivuitoristului.
salvarea, (poliţia) telefon
3.Se anunţă conducerea telefon 112

societăţii dispeceratul, 3.Telefoane interne-
Compartimentul SSM externe
4.Se anunţă medicul de 4.Telefon 0265269172.
medicina muncii
5.Se acordă primul ajutor 5.Trusă de prim ajutor
persoanelor accidentate
6.Se iau măsuri împotriva 6.Întreruperea curentului
extinderii incendiului electric, a gazului metan
7.Se curată locul producerii şi utilizarea mijloacelor
evenimentului de PSI din dotare
(pichetul PSI şi dotări din
clădirile administrative,
ateliere, centrale termice)
7.Se utilizează lopeţi
cazmale, târnăcoape, şi
mijloace mecanizate
3 Intoxica 1.Acordarea primului ajutor 1.Intervenţia personalului Respectarea instrucţiunilor de lucru
ţii(gaze 2.Se scoate accidentatul la de serviciu din zonă - verificarea cu spumă şi săpun a instalaţiei
fumi aer curat 2.Deschiderea uşilor, de gaz metan pentru depistarea
gene) 3.Se asigură ventilarea ferestrelor neetanşeităţilor
spaţiului viciat 3. Cu sisteme electrice de -reglarea periodică a arderii în cazane
4.În cazuri uşoare se ventilare -eliminarea infiltraţiilor de aer fals
transporă accidentatul la 4. Maşini din dotarea -testarea cunoştinţelor stivuitoristului.
spital societăţii
5.În cazuri grave 5.Telefon 112
se solicită intervenţia
personalului medical de
specialitate
4 Deversări 1.Izolarea zonei de impact 1.Intervenţia personalului Respectarea planului de reparaţii a tuturor
de apă prin manavrarea organelor de serviciu (operatorul de echipamentelor tehnice
fierbinte de închidere serviciu şi personalul de -întreţinere pro- activă
2. Anunţarea dispeceratului la dispecerat) -instruirea personalului
şefului direct 2.Telefoane interne -verificarea metrologică a A.M.C-urilor şi
3.În cazuri grave externe mijloacelor de siguranţă.
se solicită intervenţia 3.Telefon 112
personalului medical de
specialitate.
5 Căderi de 1. Se verifică starea 1.Trusă de prim ajutor -să respecte ISSM
la accidentatului, se acordă -instruiri privind acordarea primului ajutor
înălţime primul ajutor -folosirea centurii de siguranţă
şi semi- 2. Se anunţă medicul de 2.Telefon 0265269172. -asigurarea podeţelor şi pasarelelor cu
înălţime medicina muncii balustrade de protecţie
3. Se anunţă salvarea 3.Telefon 112
4. Se completează fişa 4.Se transmite la ITM-
acidentului şi se informează Mureş
prin lucrătorul desemnat
ITM-Mureş
J. Reguli privind circulaţia la şi de la locul de muncă şi circulaţia rutieră

în sezonul rece
Prevederi generale
 Accidentele cele mai frecvente care se produc în perioada de iarnă sunt datorate alunecărilor pe gheaţă
sau pe zăpadă în timpul deplasării angajaţilor spre locurile de muncă, pe căile de acces din societate, în
timpul deplasărilor în interes de serviciu în afara societăţii, precum şi în timpul deplasării în afara orelor
de program de la locul de muncă la domiciliu şi invers . De asemenea accidentele se pot produce datorită
derapării pe gheaţă sau zăpadă a mijloacelor auto.
 În vederea evitării producerii accidentelor se vor respecta instrucţiunile specifice proprii de SSM
privind circulaţia persoanelor şi circulaţia mijloacelor auto în sezonul rece.
 Mecanicii de utilaje la intrarea în schimbul de lucru, va folosi căile de acces stabilite, parcurgând
drumul spre locul de muncă pe cel mai scurt traseu, ocolind eventualele obstacole.
 Aceste accidente se pot produce din următoarele cauze:
 neîntreţinerea în bune condiţii a căilor de acces şi de circulaţie,
 neasigurarea sau nepurtarea echipamentului individual de protecţie adecvat,
 neasigurarea iluminatului adecvat,
 neatenţie la deplasare, spre locurile de muncă sau în zona de lucru.
K. Măsuri de prevenire a accidentelor
 Suprafeţele de circulaţie: trotuare, podeţe, platforme, pardoseli din jurul clădirilor, centralelor termice
trebuie să fie menţinute în permanenţă libere şi bine întreţinute prin îndepărtarea oricăror urme de
zăpadă sau gheaţă care ar putea provoca căderi prin alunecare sau împiedicare a angajaţilor.
 Acolo unde este cazul se vor împrăştia materiale antiderapante (nisip, zgură sau sare pentru a se evita
căderile prin alunecare.
 Pe timpul nopţii căile de circulaţie a persoanelor vor fi iluminate corespunzător.
 Se interzice circulaţia angajaţilor pe conducte indiferent de diametrul sau înălţimea la care se află iar
trecerea peste conducte - când nu există altă posibilitate- se va face peste podeţe fixate în locurile cele
mai accesibile şi prevăzute cu balustradă.
 La curăţirea zăpezii sau a gheţii de pe acoperişurile clădirilor, personalul trebuie să utilizeze
echipamentul pentru lucrul la înălţime şi să fie ancorat corespunzător, iar lucrarea trebuie să fie
supravegheată de către conducătorul locului de muncă. Se interzice altor lucrători, să intre în zona de
lucru, care în toate cazurile trebuie să fie semnalizată sau îngrădită.
 Persoanele care se deplasează în interes de serviciu în afara unităţii, vor respecta regulile de circulaţie
pentru pietoni, se vor deplasa cu atenţie pe trotuare evitând accidentările prin alunecare sau loviri
provocate de căderile de gheaţă sau zăpadă de pe acoperişurile clădirilor.
 Circulaţia rutieră în perioada de toamnă şi iarnă se desfăşoară în condiţii mai dificile decât în sezonul
cald.
 Ploaia, ceaţa, vânturile sau ninsoarea ca şi mâzga, poleiul sau stratul de gheaţă ce se formează pe
drumuri exercită o influenţă negativă asupra posibilităţilor de deplasare cu vehicule sau pe jos.
 Pentru asigurarea cursivităţii traficului, întărirea siguranţei circulaţiei şi prevenirea accidentelor în
aceste condiţii, se cere respectarea întocmai a regulilor de circulaţie.
 Mecanicii de utilaje care se deplasează de la şi înspre locul de muncă vor respecta următoarele reguli:
 Adaptarea vitezei la condiţiile atmosferice .
 Reducerea vitezei la trecerea pe lângă autovehicule staţionate în staţiile pentru mijloacele auto de
transport în comun.
 Acordarea atenţiei sporite tuturor pietonilor.
 Evitarea virajelor şi a frânărilor bruşte, pentru prevenirea derapării.
 Înlocuirea pneurilor uzate, asigurarea autovehiculelor cu pneuri pentru sezonul rece.

 Utilizarea mijloacelor de transport aflate în stare tehnică corespunzătoare.
 Acordarea atenţiei funcţionării ştergătoarelor de parbriz.-nu se va circula cu parbrizul aburit.
 Semnalizarea din timp şi asigurarea temeinică înaintea efectuării depăşirilor şi schimbării direcţiei de
mers.
 Conformarea întocmai regulilor de prioritate.
 Respectarea semnificaţiei indicatoarelor de circulaţie, marcajelor şi a culorii semafoarelor electrice.
 Respectarea culorii galbene a semaforului care obligă la oprire.
 Evitarea staţionării pe partea carosabilă a drumurilor în afara localităţilor, iar în cazuri în care
staţionarea nu poate fi evitată din cauza defecţiunilor tehnice se va semnaliza autovehiculul.
 În condiţii de umezeală, polei, ceaţă şi pe timp de noapte se va mări distanţa între autovehicule, în
mers.
 Oprirea autovehiculului din mers pe cât posibil în afara părţii carosabile atunci când sunt condiţii de
ceaţă foarte densă .
 Folosirea luminilor de întâlnire.
 Anvelope de iarnă, lanţuri de zăpadă
 Evitarea cu desăvârşire a urcării la volanul automobilelor în stare de oboseală sau sub influenţa
băuturilor alcoolice.
L. Cod minim de reguli privind acordarea primului ajutor

Prim ajutor în caz de răniri, hemoragii, arsuri, fractură, electrocutare.
 Primul ajutor se acordă la locul unde se găseşte accidentatul.
 Se face o examinare exterioară completă a accidentatului, având grijă de a nu agrava starea sa prin
acţiuni bruşte sau greşite.
 Se va respecta o asepsie perfectă.
 Primul ajutor în cazul unui accident colectiv se va acorda în ordinea gravităţii (dacă nu sunt suficiente
persoane pentru a se ajuta simultan):
- extrema urgenţă - hemoragiile (la cap, gât, subsoară, coapsă), hemoragiile interne, răniţii în
zona toracelui, cei cu arsuri mari, cei cu mai multe răni grave;
- prima urgenţă - răniţii care au pierderi de sânge, răniţii cu membre zdrobite;
- a doua urgenţă - fracturile (de craniu, de coloana vertebrală, fracturile deschise, rănile adânci);
- a treia urgenţă - fracturile mici închise, rănile puţin adânci, etc.
RANA (plaga) = leziune a pielii insoţită de o atingere a ţesuturilor profunde
(muşchi, oase, organe, nervi etc.)
1. Curăţirea sumară a plăgii cu apă curată.
2. Dezinfecţie cu tinctură de iod sau apă oxigenată.
3. Pansarea constă în aplicarea de comprese sterile, aplicarea unui strat de vată, urmată de
înfăşurarea rănii în totalitate.
- pansarea rănilor capului, ochilor, nasului, bărbiei etc. = în formă de cruce, de nod, în
opt la ceafă;
- pansarea corpului = pentru torace, abdomen, perineu, anus, organe genitale etc.;
- pansarea membrelor = în formă de opt a mâinii şi piciorului, degetului, cotului,
genunchiului, braţului, coapsei.
HEMORAGIE = ruptura unui vas sanguin urmată de o pierdere de sânge.

După felul vasului de sânge:
- arterială - sângele de culoare roşu deschis, curge cu presiune prin ţâşnituri ritmice, urmând
bătaile inimii;
- venoasă - sângele de culoare roşu închis, curge continuu fără ţâsnituri;
- capilară - sângele se prelinge lent în picături.
După locul producerii:
- externă - sângerarea într-o plagă la suprafaţa corpului;
- internă - sângerarea într-o cavitate inchisă (abdomen, torace, craniu etc.).
 Hemoragiile externe
Pot fi oprite provizoriu:
- hemoragii capilare mici - prin spălarea plăgii cu apă oxigenată şi tamponare cu comprese sterile;
- hemoragii mijlocii - printr-un pansament compresiv;
- hemoragii arteriale - prin apăsare manuală deasupra plăgii, la punctul de compresiune cel mai
apropiat. Mai eficace este folosirea garoului (tub cauciuc, curea, cravată etc.) aplicat numai la
rănile membrelor şi întotdeauna deasupra rănii. Între garou şi tegumente se aplică o faşă sau o
bucată de panză pentru a nu produce leziuni ale pielii. Când nu se poate folosi garoul (cap, piept,
abdomen) se aplică pansamente compresive (strânse puternic).
Apoi rănitul va fi transportat de urgenţă la spital, pentru a i se face hemostaza definitivă.
– Hemoragiile interne
Sunt de obicei la răniţii cu plaga la piept sau la abdomen şi oricât de neânsemnată ar părea rana, aceşti
răniţi trebuie să fie evacuaţi cu prioritate întrucât pot fi pierderi mari de sânge şi rănitul nu mai poate fi
recuperat.
ARSURA = leziune a pielii datorată efectului termic, incendiilor indirecte
cauzate de avarii la reţelele electrice şi de gaze, la instalaţiile termice
etc.
Clasificare:
- arsuri de gradul I - înroşire şi uşoară inflamare a pielii;
- arsuri de gradul II - apariţia unor băşici cu lichid alb-gălbui;
- arsuri de gradul III - pe lângă leziunile de la primele două categorii şi necroze, iar în
cazuri grave, chiar carbonizarea ţesuturilor.
 Gravitatea arsurilor depinde de întinderea suprafeţei arse a corpului şi de gradul
arsurii.
 Se scot hainele de pe suprafaţa arsă şi apoi în funcţie de gravitatea arsurii se procedează
diferit. La arsurile de gradul II şi III se aplică pe suprafaţa arsă un pansament uscat steril, executându-se
cu grijă spargerea băşicilor cu lichid care crează pericol de infecţie.
 Bolnavii se învelesc cu pături (cearceafuri) când arsurile sunt întinse.
 Se evacuează bolnavul în prima urgenţă la spital.
Pentru preântâmpinarea stării de şoc, accidentatul care suferă de arsuri va trebui încălzit şi, dacă este
posibil, li se dă să bea ceai îndulcit.
FRACTURA = ruperea unui os.
Clasificare:
- închisă - se rupe numai osul, pielea ramâne nevătămată;
- deschisă - capetele osului ies prin piele formând o rană.

 Fracturile inchise se mobilizează pe cât posibil în axul membrului, fară să folosim gesturi bruşte.
 Se pune de o parte şi de alta a osului rupt câte o scandurică (atela), suficient de lungă încât să cuprindă
articulaţiile osului rupt.
 Atelele vor fi căptuşite cu vată, cârpe etc.
 Se fixează solid cu câteva ture de pânză (faşă) care se leagă dedesubtul şi deasupra fracturii. În loc de
atele se mai pot folosi crengi, bastoane etc.
 Trebuie evitat pe cât posibil a se mişca membrul rupt pentru că apare posibilitatea ca cele două capete
ale osului rupt să se deplaseze şi să rupă muşchii, arterele, venele, nervii sau pielea.
 Nu se va încerca niciodată îndreptarea unei deformaţii dacă membrul fracturat îşi păstreză poziţia în
axul lung.
 Readucerea corectă şi imobilizarea fracturii în poziţie normală a osului se execută în spitale de către
medic. Pentru prevenirea şocului, rănitul trebuie culcat şi învelit. Rănitul va fi însoţit până la spital,
transportul făcându-se culcat.
 O atenţie deosebită se va acorda celor care acuză fracturi de coloană vertebrală (rănitul simte o durere
puternică în spate şi uneori nu mai poate mişca piciorele). În aceste situaţii se procedează la ridicarea de
către mai multe persoane a rănitului şi introducerea dedesubt a unei scânduri, uşi, oblon sau targă de
care va fi bine legat rănitul şi apoi se transportă urgent la spital, de regulă, cu faţa în jos pe o pătură sau
un cearceaf.
Electrocutare = trecerea unui curent electric prin corpul omului, ceea ce are
drept consecinţe contracţii musculare puternice, arsuri locale, pierderea cunoştinţei, oprirea
respiraţiei şi inimii, fenomene care pot deveni ireversibile, dacă nu se intervine imediat.
Timpul după care se intervine (min) 1 2 3 4 5 8
Şanse de salvare (%) 95 90 74 50 25 0,5
1. Se întrerupe curentul electric, direct de la comutator sau se rupe firul de

alimentare cu curent electric, fie cu un lemn, topor cu mâner de lemn sau cleşti cu braţe izolate.
ESTE INTERZIS:
SĂ SE ATINGĂ PĂRŢILE DESCOPERITE ALE CORPULUI VICTIMEI CU MÂNA
NEPROTEJATĂ.
SĂ SE FOLOSEASCĂ OBIECTE UMEDE SAU METALICE PENTRU ÎNLĂTURAREA
VICTIMEI SAU FIRELOR ELECTRICE.
2. Se îndepartează victima de la locul accidentului, fie cu o prăjină, cu mâna
invelită într-o haină groasă şi uscată sau cu mănuşi de cauciuc. În acest timp salvatorul va sta pe o
scândură de lemn.
3. Dacă victima mai respiră sau prezintă o respiraţie neregulată, se execută
respiraţie “gură la gură” sau “gură la nas” şi masaj cardiac, folosind metodele clasice de respiraţie
artificială.
4. După revenirea stării de conştienţă, victima este transportată de urgenţă la
cea mai apropiată unitate sanitară cu serviciu de reanimare.
M. Instructiuni generale utilizare stivuitor
Atenţie:
- manevrarea stivuitorului se va face doar de către personal autorizat şi specializat.
1. Înainte de utilizarea stivuitorului verificaţi:

1. direcţia;
2. semnalele de avertizare;
3. frâna de mână şi pedala de frână;
4. furcile;
5. dacă există scurgeri de ulei;
6. alte verificări recomandate de către producător
2. Manevrarea stivuitorului se face doar din scaunul de conducere al utilajului
- poziţie incorectă de manevrare a stivuitorului de către operator, ceea ce poate duce la

accidente, atât ale persoanei care operează, cât şi ale altor persoane din apropierea stivuitorului;
3. Furcile trebuie întroduse astfel incât sarcina să se găsească cât mai aproape posibil de cadrul de
ridicare al furcilor
- preluarea incorectă a sarcinii (numai cu vârfurile furcilor) poate cauza răsturnarea acesteia în
timpul transportului, cu repercusiuni neplăcute şi asupra stivuitorului;
- poziţionarea corectă a sarcinii transportate cu ajutorul stivuitorului;

- transport incorect al sarcinii datorită poziţionării acesteia doar in partea din faţă a furcilor, cât şi
datorită nerespectării diagramei de funcţionare a stivuitorului oferită de către producător
- sarcina este poziţionată corect pe furci şi este respectată şi diagrama de transport emisă de către
producător;
4. Nu supraincărcaţi stivuitorul!
- transport incorect al sarcinii datorită poziţionării acesteia datorită nerespectării diagramei de

funcţionare;
- exploatarea corectă a stivuitorlui cu transportarea sarcinilor respectând diagrama de sarcină
admisă a producătorului.
5. A se evita viteza excesivă la deplasarea stivuitorului, atât cu sarcină, cât şi fără sarcină
– folosirea vitezei excesive poate cauza accidente;

– manevrarea stivuitorului cu o viteză adecvată poate preintâmpina eventualele accidente cauzate de

o viteză excesivă;
6. La efectuarea virajelor este recomandata incetinirea vitezei
– folosirea vitezei la efectuarea virajelor poate duce la răsturnarea stivuitorului cu consecinţe grave;
– la efectuarea virajelor se recomandă încetinirea vitezei, frânarea şi accelerarea făcându-se cu

atenţie;
7. La preluarea unei sarcini de la inălţime este interzis a se deplasa ulterior stivuitorul fără ca
furcile să fie coborâte până aproape de nivelul solului, până la o inălţime care să permită
transportul fără pericol al sarcinii
– deplasarea stivuitorului se face abia după ce furcile cu sarcina de transportat au fost

coborâte până la nivelul minim la care să se poată realiza deplasarea stivuitorului;
8. A nu se folosi pasarele care se pot deplasa pentru trecerea stivuitorului
– utilizarea unor pasarele neadecvate, care pot să se deplaseze sau să alunece, pentru
trecerea stivuitorului poate duce la accidente;
– lăsarea libera a roţilor camioanelor sau remorcilor poate deasemenea provoca
accidente;
– utilizarea puntilor de legătură nedeplasabile (fixe) sau care să nu alunece duc la utilizarea
în condiţii de securitate a stivuitorului;
– se recomandă blocarea roţilor camioanelor sau remorcilor chiar dacă frâna de mână este
trasă;
9. Se recomandă mersul cu spatele atunci când sarcina împiedică sau maschează privirea spre
faţă a operatorului stivuitorului
– mascarea privirii operatorului stivuitorului de către sarcină poate conduce la accidente;

– la transportul sarcinilor care maschează privirea operatorului, este recomandat mersul cu

spatele pentru evitarea oricăror accidente cauzate de lipsa de vizibilitate;
10. Operatorul stivuitorului trebuie să privească intotdeauna pe direcţia sensului de mers
– neatenţia la sensul de mers al stivuitorului poate cauza accidente;

– in timpul lucrului cu stivuitorul, operatorul trebuie să privească întotdeauna în direcţia

sensului de mişcare al stivuitorului pentru a evita accidentele;
11. Trebuie avută grija faţă de persoanele care se găsesc in apropierea sarcinii ridicate de
către stivuitor
– la manevrarea sarcinii ridicate trebuie ca operatorul stivuitorului să se asigure ca persoanele

din imediata apropiere, nu sunt in pericol de accident;
– operatorul stivuitorului trebuie să se asigure că persoanele din imediata apropiere a

locului unde este manevrată sarcina, ridicat nu sunt puşi in pericol de către stivuitor;
12. Este strict interzis a se transporta persoane cu ajutorul stivuitorului
- operatorul stivuitorului nu poate transporta persoane cu ajutorul dispozitivului de

ridicare al utilajului;
- transportul persoanelor cu ajutorul stivuitorului este strict interzis;

13. Ridicarea persoanelor cu ajutorul stivuitorului nu este permisă
- este interzis a se ridica persoane cu ajutorul dispozitivului de ridicare al stivuitorului;

– in anumite situaţii excepţionale este posibilă ridicarea persoanelor cu ajutorul stivuitorului,

insă doar cu acordul persoanelor responsabile din partea ISCIR cu exploatarea utilajului, şi
folosind o nacelă, care respectă instrucţiunile de securitate şi sănătate a muncii;
14. Stivuitorul trebuie astfel parcat incât să nu stânjenească trecerea
– parcarea stivuitorului se va face astfel încât să nu fie un obstacol periculos;


ISSM-015 Stivuitorist

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ISSM-015 Stivuitorist

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Energomur

Căldura de acasă ¡ Az otthon melege

Nr. Capitol/ Data/

NUME FUNCŢIA DATA SEMNĂTURA

activitatea de stivuitorist Pag. 2 din 73

activitatea de stivuitorist Pag. 3 din 73

Instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a stivuitoristului

Se aplică pentru instruirea stivuitoristului din cadrul S.C. Energomur S.A.

Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă.

activitatea de stivuitorist Pag. 4 din 73

activitatea de stivuitorist Pag. 5 din 73

BMC: Biroul managementul calităţii.

5. ASPECTE PREALABILE, FORMULARE

6.1. Procesul de muncă

activitatea de stivuitorist Pag. 6 din 73

aplicarea instrucţiunilor de securitate şi sănătate a muncii, PSI-SU şi a PT ISCIR, securitatea mediului

activitatea de stivuitorist Pag. 7 din 73

- asigură exploatarea stivuitorului în condiţii de securitate, depistează defecţiunile mecanice

6.2.3. Mediul de muncă

activitatea de stivuitorist Pag. 8 din 73

6.3. Factorii de risc regăsiţi în locul de muncă Stivuitoristului defalcaţi pe componentele

activitatea de stivuitorist Pag. 9 din 73

activitatea de stivuitorist Pag. 10 din 73

 Expunere la încărcare electrostatică;

activitatea de stivuitorist Pag. 11 din 73

 Necuplarea tuturor dispozitivelor de siguranţă a utilajului;

6.4. Măsurile de prevenire necesare de respectat la locul de muncă al stivuitoristului

activitatea de stivuitorist Pag. 12 din 73

 La parcarea stivuitorului se va respecta următoarele:

activitatea de stivuitorist Pag. 13 din 73

6.4.2. Măsuri organizatorice

6.4.3. Măsuri igienico-sanitare

activitatea de stivuitorist Pag. 14 din 73

 Asigurarea permanentă a componentelor truselor de prim ajutor în termen de valabilitate.

6.4.4. Măsuri de altă natură

activitatea de stivuitorist Pag. 15 din 73

Instrucţiuni de lucru pentru activităţile desfăsurste în locul de muncă

1. Perfecţionarea pregătirii profesionale

Scopul instrucţiunii este acela de a defini competenţele şi criteriile de performanţă în condiţii de

Domenii de competenţă Unităţi de competenţă

Competenţe fundamentale 1. Perfecţionarea pregătirii profesionale

Competenţe generale pe 2. Respectarea ISSM, PSI-SU şi a PT ISCIR

4. Pregătirea şi verificarea vehiculului pentru lucru

Cap 1 Perfecţionarea pregătirii profesionale

activitatea de stivuitorist Pag. 16 din 73

Elemente de competenţă Criterii de realizare

3. Participã la cursuri. 3.1. Participarea la cursuri este obligatorie, activã şi eficientã ,

Cap 2 Respectarea normelor de ISSM, PSI- SU şi a PT ISCIR

Elemente de competenţã Criterii de realizare

activitatea de stivuitorist Pag. 17 din 73

ISCIR 1.2 Vehiculul şi amenajările / dotările speciale care îl deservesc

Cap 3 Completarea documentelor

Elemente de competenţã Criterii de realizare

activitatea de stivuitorist Pag. 18 din 73

3.2. Rapoartele sunt redactate într-un limbaj clar şi concis.

Cap 4 Pregătirea şi verificarea vehiculului pentru lucru

Elemente de competenţã Criterii de realizare

activitatea de stivuitorist Pag. 19 din 73

Cap 5 Efectuarea transportului şi a manipulării mărfurilor

Elemente de competenţã Criterii de realizare

activitatea de stivuitorist Pag. 20 din 73

3.6. Vehiculul este curăţat imediat după descărcare(dacã este

Cap 6 Identificarea defectelor apărute