ISSM-016 - Prelucrari Pri Aschiere

Energomur
Căldura de acasă  Az otthon melege
INSTRUCŢIUNI PROPRII
de securitate şi sănătate în muncă
pentru prelucrători prin aşchiere
Evidenţa modificărilor:
Nr. Capitol/ Data/

Pagina Descrierea modificării Observaţii
crt. subcapitol Versiunea
NUME FUNCŢIA DATA SEMNĂTURA

Nagy István Lucr. desemnat
ELABORAT
Szász Ştefan Op. prel. date
VERIFICAT Mănişor Constantin Şef BMC
APROBAT Bauer Andrea Director General
Note:
1. Acest document conţine informaţii şi date care sunt proprietatea S.C. ENERGOMUR S.A.
2. Prezenta procedură/instrucţiune este destinată utilizării exclusive pentru propriile cerinţe.
3. Utilizarea integrală sau parţială a acestei proceduri/instrucţiuni în orice scop sau activitate sau
reproducerea parţială / integrală în orice publicaţie şi prin orice procedeu ( electronic, mecanic,
fotocopiere, microfilmare etc) este interzisă fără acordul scris al PROPRIETARULUI.
Cod:FPG–001–1/1
S.C. Energomur S.A Tîrgu Mureş  540297  str. Kós Károly nr. 1/B  jud. Mureş  Tel: +40-265-215952  fax:+40-265-213428
e-mail: office@energomur.ro  www.energomur.ro  J26/321/27.04.2001 CIF: RO 13854579  Capital social subscris şi vărsat: 5.918.035
lei
S.C. ENERGOMUR S.A.
INSTRUCŢIUNI PROPRII Cod: ISSM-016
Data: 16.09.2009
Pag. 2 din 48
1. SCOP
Instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a

prelucrătorilor prin aşchiere din cadrul S.C. Energomur S.A. şi prevenirea riscurilor profesionale,
securitatea sănătăţii şi securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc şi accidentare, informarea,
consultarea, instruirea lucrătorilor .
2. DOMENIU DE APLICARE
Se aplică pentru instruirea prelucrătorilor prin aşchiere din cadrul S.C. Energomur S.A.
3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă.

Normă metodologică din 11/10/2006 de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă.
Hotărârea nr. 1.048 din 9 august 2006, privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă
Hotărârea nr. 1.091 din 16 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul
de muncă.
Hotărârea nr. 1.146 din 30 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă.
Hotărârea nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot.
Hotărâre nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau
de sănătate la locul de muncă.
Hotărârea nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor.
Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor.
Ordin nr. 712 din 23 iunie 2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea
salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă.
Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aşchiere nr. 1.
4. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI
4.1. DEFINIŢII
a) lucrător - persoană angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenţii, elevii în
perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă,
cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice;
b) angajator - persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu
lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea intreprinderii şi/sau unităţii;
c) alţi participanţi la procesul de muncă - persoane aflate în intreprindere şi/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în vederea
angajării, persoane care prestează activităţi în folosul comunităţii sau activităţi în regim de
voluntariat, precum şi şomeri pe durata participării la o forma de pregătire profesională şi persoane
care nu au contract individual de muncă încheiat în formă scrisă şi pentru care se poate face dovada
prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă;
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 3 din 48
d) reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii

lucrătorilor - persoană aleasă, selectată sau desemnată de lucrători, în conformitate cu prevederile
legale, să îi reprezinte pe aceştia în ceea ce priveşte problemele referitoare la securitatea securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor în muncă;
e) prevenire - ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului
de muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale;
f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul
procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată dispărută
sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate,
incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune;
g) accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută
profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi
care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori
deces;
h) boală profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau
profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum
şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă;
i) echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă;
j) echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un
lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol
securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a
îndeplini acest obiectiv;
k) loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile intreprinderii
şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în
cadrul desfăşurării activităţii;
l) pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte
doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment;
m) stagiu de practică - instruirea cu caracter aplicativ, specifică meseriei sau specialităţii în care
se pregătesc elevii, studenţii, ucenicii, precum şi şomerii în perioada de reconversie profesională;
n) securitate şi sănătate în muncă - ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop
asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii
fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă;
o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul
tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui echipament
de muncă sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar
fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil să producă pagube
materiale;
p ) accident uşor - eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesită numai
acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durata mai mică de 3
zile;
q) boală legată de profesiune - boală cu determinare multifactorială, la care unii factori
determinanţi sunt de natură profesională.
4.2. PRESCURTĂRI
AMC: Aparate de măsură şi control.

BMC: Biroul managementul calităţii.
CCM: Contract colectiv de muncă.
CO2: Bioxid de carbon.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 4 din 48
CT: Centrala termică.

EIP: Echipament individual de protecţie.
ISCIR: Inspecţia de stat pentru cazane şi instalaţii de ridicat.
ISSM: Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă.
PSI: Prevenirea şi stingerea incendiilor.
PVC: Polivinil clorură.
RI: Regulament intern.
ROF: Regulament de ordine şi funcţionare.
SIR: Secţia întreţinere şi reparaţii.
SDV: Scule, dispozitive verificatoare.
SSM: Securitate şi sănătate în muncă.
SU: Situaţie de urgenţă.
5. ASPECTE PREALABILE, FORMULARE
Durata şi intervalul dintre două instruiri periodice şi periodice suplimentare este de 6 luni
6. DESCRIEREA PROCESULUI
6.1. Procesul de muncă

Ocupaţia de prelucrător prin aşchiere se referă la executarea pieselor pentru diferite instalaţii şi utilaje
mecanice intr-o gamă foarte largă de dimensiuni:
- recondiţionează piesele şi subansamblele corodate sau uzate,
- efectuează operaţii de prelucrare la strung, găurire, filetare, alezare, detalonare, rectificări şi
randalinări, etc asupra suprafeţelor exterioare şi interioare ale unei piese metalice.
Lucrătorii trebuie să aibă unele aptitudini absolut necesare pentru a putea să îndeplinească cerinţele
legate de această ocupaţie (atenţie, îndemânare, corectitudine spirit de echipă, putere de analiză şi
decizie, adaptabilitate la situaţii noi, rezistenţă la factori de stres).
Pe lângă aptitudini, lucrătorii trebuie să deţină cunoştinte teoretice şi practice din domeniile:
mecanică, termotehnică, tehnica sudurii, măsurarea mărimilor neelectrice, prelucrări mecanice,
materiale de construcţii, rezistenţa materialelor, etc.
Lucrătorii care urmează să execute aceste lucrări vor fi obligatoriu apţi din punct de vedere medical,
calificaţi pentru aceste lucrări, şi instruiţi în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă.
Repartizarea personalului muncitor pentru personalul care execută prelucrări prin aşchiere se va ţine
cont de:
- calificarea profesională;
- modul de însuşire a prevederilor specifice de securitate a muncii;
- experienţa şi aptitudinile necesare exercitării meseriei.
Acest lucru presupune o activitate complexă, care depinde de foarte mulţi factori cum sunt: tipul
lucrărilor, diversitatea operaţiilor care trebuie executate în cadrul limitelor de competenţă,
multitudinea cunoştinţelor tehnice pe care trebuie să le dobândească, profesionalismul în activitate,
aplicarea instrucţiunilor de securitate şi sănătate a muncii, PSI-SU şi a prescripţiilor tehnice ISCIR,
securitatea mediului înconjurător, etc.
6.2. Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat

6. 2.1. Mijloace de producţie
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 5 din 48
 Strung universal;
 Cuţite de strung, freze, de diferite forme şi dimensiuni;
 Burghie, filiere, tarozi, pietre de rectificat, pile, alezoare, răzuitor) etc.;
 Dispozitive port sculă;
 Dispozitive de ridicare, transport materiale rotunde;
 Şubler, micrometru, comparator, ruletă, calibre;
 Echipament individual de protecţie (salopetă, ochelari de protecţie, etc.);
 Diverse scule de mână (daltă lată, daltă cruce, dornuri, punctator, ac de trasat,
 Ferăstrău manual, pânză ferăstrău;
 Truse de scule, ciocane, cleşti, pensete, patente;
 Polizor fix;
 Compresor;
 Aparate de măsură şi control;
 Echipament individual de protecţie;
 Piatră de polizor;
 Banc de lucru;
 Maşină de găurit;
 Diverse prese pentru extragerea subansamblelor;
 Dispozitive hidraulice de îndreptat şi îndepărtat;
 Diverse scule electrice de mână pentru şlefuit, tăiat, găurit, etc.
6.2.2. Sarcina de muncă

Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa,
precum şi cu instrucţiunile primite din partea conducătorului de formaţie, astfel încât să nu expună
la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane
care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.;
 Îşi desfăşoară activitatea în SIR:
 Participă la derularea următoarelor procese şi subprocese din cadrul SIR, SPDET:
- prelucrează suprafeţele exterioare şi interioare ale unei piese metalice etc. prin aşchiere,
frezare, găurire, alezare, detalonare, rectificare etc.
- executarea pieselor la cotele toleranţelor şi calitatea suprafeţelor indicate în documentaţia
tehnică.
- operaţiile necesare procesului tehnologic de prelucrare care sunt executate de strungar:
- citirea documentaţiei tehnice (studierea modelului),
- pregătirea locului de muncă (alegerea sculelor, pregătirea maşinilor unelte).
- prinderea piesei,
- procesul de prelucrare propriu zis,
- controlul dimensional,
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 6 din 48
- ascuţirea sculelor aşchietoare conform geometriei prevăzute în standardele în vigoare,

- realizează controlul intermediar între operaţii,
- asigură exploatarea instalaţiilor mecanice în condiţii de securitate,
- reglează instrumentele de măsură, control, şi de siguranţă, în vederea evitării
accidentelor,
- asigură securitatea instalaţiilor pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare.
 Procese generale de mentenanţă
 Este subordonat: conducătorului de formaţie, şefului secţiei, directorului tehnic;
 Răspunde de calitatea şi lucrărilor efectuate;
 Răspunde de sculele necesare desfăşurării activităţii în atelierele societăţii;
 Are ca obiectiv îndeplinirea sarcinilor ce îi revin, informând periodic conducătorul de formaţie
referitor la bună desfăşurare a activităţii;
 Preia din locul de depozitare sculele şi echipamentele necesare;
 Verificǎ vizual integritatea şi starea sculelor şi echipamentelor preluate;
 Curăţă şi controlează părţile componente pentru depistarea eventualelor defecte.
Participă şi la lucrări de revizii şi reparaţii la centralele termice (conform fişei postului).
- participă la lucrări de montare / demontare utilaje în centrale termice
- participă la încărcarea / descărcarea materialelor aduse la sediul societăţii: ţevi, materiale de
izolat, piese de schimb, etc.
- aceste lucrări se vor executa numai cu dispoziţia expresă a conducătorului de formaţie
- înainte de începerea lucrului li se va prelucra de către conducătorul de formaţie şi vor
respecta întocmai regulile şi instrucţiunile ssm specifice acestor activităţi.
În toate fazele de lucru respectă cu stricteţe instrucţiunile de lucru, regulile de disciplina muncii,
instrucţiuni de securitate şi sănătate a muncii, PSI-SU şi prescripţiile ISCIR pentru cazane de apă
caldă şi recipienţi.
6.2.3. Mediul de muncă

6.2.3.1. Factori de risc fizic
Lucrătorul îşi desfăşoară activitatea mai mult în incintă închisă (ateliere, hale, secţii şi CT) şi mai
puţin timp în aer liber, unde mediul de muncă este caracterizat de:
Temperatura aerului
 Ridicată în special vara datorită temperaturilor extreme şi datorită căldurii emanate de la cazane şi
instalaţiile termomecanice (centrale termice).
Umiditatea aerului
 Ridicată datorită scurgerilor de agent de încălzire sau a unor fisuri a conductelor (în CT);
Curenţi de aer
Curenţi de aer naturali şi artificiali;
Zgomot
 Zgomot datorat funcţionării pompelor şi agregatelor rotative precum şi datorită funcţionării
arzătoarelor (centrale termice);
Vibraţii
 Sporadic pot fi vibraţii datorită necentrării agregatelor rotative (polizorului);
Iluminat
 Iluminat natural şi artificial;
Potenţial electrostatic
 Diverse câmpuri electrostatice şi electromagnetice de la aparatura utilizată;
Calamităţi naturale
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 7 din 48
 Trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări, prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe,
seisme etc.
 Calamităţi naturale pe traseul serviciu – domiciliu
Pulberi pneumoconiogene
 praf, particule provenite de la locurile de muncă din incinta atelierului;
6.2.3.2. Factori de risc chimic

Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici.
 Gaze, vapori în CT;
6.3. Factorii de risc regăsiţi în locul de muncă pentru personalul care execută operaţii de
prelucrare prin aşchiere defalcaţi pe componentele sistemului de muncă (mijloacele de
producţie, mediul de muncă, sarcina de muncă şi executantul);
6.3.1. Factori de risc identificaţi

6.3.1.1. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie
6.3.1.1.1. Factori de risc mecanic
 Organe de maşini în mişcare (prinderea obiectelor de îmbrăcăminte de sculele mecanice manuale şi
fixe, polizoare, compresoare, electropompe, motoare electrice, ventilatoare);
 Deplasări ale mijloacelor de transport (lovire, strivire de mijloace transport auto ce se deplasează în
zona de lucru) pentru aprovizionare cu materiale;
 Autoblocarea în funcţionare a mecanismelor şi subansamblelor maşinilor unelte din incinta
atelierului;
 Nefuncţionarea lămpilor de semnalizare a comenzilor/defecţiunilor;
 Rostogolire (rostogolirea pieselor prelucrate de pe rastel);
 Alunecare, cădere liberă, răsturnare (a semifabricatelor, pieselor sau sculelor);
 Scurgeri de lichide (uleiuri, lichid de răcire);
 Proiectare de corpuri sau particule (piese sau particule din acestea desprinse din universal, şpan
rezultat în urma prelucrării );
 Deviere de la traiectoria normală ( rupere subansamble din părţile în mişcare de rotaţie şi
neprotejate a strungului);
 Recul (în cazul folosirii ciocanului);
 Contact direct cu suprafete tăioase, intepătoare, alunecoase;
 Recipiente sub presiune ( butelii oxigen, acetilenă );
 Vibraţii generate de excentricitatea pieselor sau a sculelor sau jocurilor prea mari;
 Răsturnări, alunecări, cădere liberă de materiale instabile (căderea piesei de pe suporţii de
sprijinire, cădere de bucăţi de tavan);
 Contact direct cu suprafete tăioase, înţepătoare, (înţepare, tăiere, zgâriere în pereţii cu crăpături ai
pieselor de înlocuit mai ales în lipsa utilizării mănuşilor de protecţie, în resturi de materiale incorect
manipulate şi/sau depozitate);
 Recipiente sub presiune (deteriorarea recipiente, butelie compresor, rezervoare);
 Autodeclanşarea mişcării funcţionale a unor echipamente tehnice neasigurate la oprire;
 Cădere de scule şi materiale de la înălţime (lucrul pe aceeaşi verticală, neasigurarea sculelor);
 Proiectare de corpuri sau particule la spargerea accidentală a izolatorilor sau la ruperea accidentală
a resortului dispozitivului de acţionare a întreruptorului sau explozia acestuia;
 Suprafeţe periculoase: suprafeţe alunecoase, acoperite cu ulei, gheaţă;
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 8 din 48
 Deplasări ale mijloacelor de transport (accident rutier la deplasare între centrale termice şi de la
sediul societăţii).
6.3.1.1.2. Factori de risc termic

 Temperatură ridicată a unor suprafeţe, atinse accidental (în CT);
 Temperatură ridicată a unor suprafeţe, atinse accidental (piese sau semifabricate fierbinţi în urma
prelucrării);
 Temperatura coborâtă a suprafeţelor metalice atinse la lucru în aer liber în anotimpul rece (scule de
mână, dispozitive, în lipsa utilizării mănuşilor de protecţie);
 Temperatură ridicată a elementelor metalice cu expunere directă la radiaţia solară, contacte
mecanice imperfecte cu încălziri locale;
 Flăcări, flame ca urmare a aprinderii elementelor combustibile (scurtcircuite electrice, aprinderi ale
combustibililor);
 Manevrarea în afara sarcinii de muncă a unui aparat de comutaţie în sarcină sau pe scurtcircuit
(separator).
6.3.1.1.3. Factori de risc electric

 Electrocutare prin atingere directă sau indirectă: improvizaţii la realizarea legăturilor mecanice, la
echipamente mecanice, legături la centura de împământare discontinuu (ca urmare a unor intervenţii
pentru care nu este autorizat sau instruit, improvizaţii electrice).
 Curent electric:
- electrocutare prin atingere directă:
- defecte de izolaţie;
- defecte de protecţie, ingrădire şi avertizare, etc.;
 Curent electric:
- electrocutare prin atingere indirectă:
- defecţiuni la instalaţia de împământare şi nelegare la nulul de protecţie;
- lipsa unor circuite de protecţie;
- lucrul în incinte cu umiditate şi scurgeri de apă;
- apariţia tensiunii de pas;
- în momentul dezafectării unor utilaje;
6.3.1.2. Factori de risc proprii mediului de muncă

6.3.1.2.1. Factori de risc electric
 Electrocutare datorită tensiunii de pas (în cazul deteriorării instalaţiilor de pământare şi a izolaţiei
conductorilor electrici).
 Curent electric în atingere directă (improvizaţii mecanice, intervenţii neautorizate în tablouri
mecanice);
 Atingere indirectă (lipsa împământărilor polizorului sau părţi ale utilajelor neizolate
corespunzător);
6.3.1.2.2. Factori de risc fizic

 Temperatura aerului scăzută în anotimpul rece.
 Nivel de iluminare scăzut:
- lucrul pe timp de noapte;
 Calamităţi naturale – seism;
 Lucrul în condiţii de mediu deosebite: grindină, viscol, vânt;
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 9 din 48
 Pulberi pneumoconiogene – praf, particule provenite de la locurile de muncă învecinate;
6.3.1.2.3. Factori de risc chimic

 Contact cu substanţe toxice (inhalare de gaze toxice, inhalare de solvenţi organici din vopsele);
 Contact cu substante inflamabile (lucrul cu substante inflamabile – diluanţi, combustibili , uleiuri,
unsori)
 Explozii (a unor vapori de diluanţi, benzină);
 Intoxicaţii cu monoxid de carbon sau bioxid de carbon, de la coşurile de fum sau neetanşeităţi ale
cazanelor.
6.3.1.2.4. Factori de risc biologic

 Contact cu animale periculoase: şobolani, câini, viespi, albine.
6.3.1.3. Factori de risc proprii sarcinii de muncă
6.3.1.3.1. Factori de risc biologic
 Contact cu animale periculoase: rozătoare, insecte;
 Microbi, virusuri, ciuperci din dejecţiile aruncate de-a lungul timpului în subsolurile blocurilor şi
reţele termice;

 Expunere la temperatura ridicată a aerului;
 Expunere la zgomot mai mare decât cel admis (sporadic);
 Expunere la nivel de iluminare scăzut;
 Radiaţii electromagnetice de la diversele scule mecanice;
6.3.1.3.3. Absenţă operaţiuni

 Neprecizarea în sarcină de muncă a sarcinilor suplimentare;
 Neefectuarea testării a ISSM anuale;
 Neverificarea periodică a echipamentelor de muncă şi individuale de protecţie;
6.3.1.3.4. Efort fizic

 Poziţii de lucru vicioase sau forţate: lucru în spaţii înguste, greu accesibile;
6.3.1.3.5. Efort psihic

 Stres cauzat de ritm mare de muncă, decizii dificile în timp scurt, conştientizarea riscului de
electrocutare;
6.3.1.4. Factori de risc proprii executantului

 Expunere la pulberi pneumoconiogene: praf, particule provenite de la demontarea instalaţiilor
vechi;
 Expunere la curenţi de aer datoraţi neetanşeităţii încăperilor;
 Expunere la încărcare electrostatică;
 Calamităţi naturale;
 Afecţiuni datorate poziţiilor de lucru vicioase sau forţate: lucru în spaţii înguste, greu accesibile;
6.3.1.4.2. Acţiuni greşite

 Utilizare defectuoasă a EIP (lipsa încălţămintei adecvate: bocanci cu talpă, cizme cauciuc);
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 10 din 48
 Deplasări staţionari în zone periculoase (staţionarea în zona de descărcare - încărcare a pieselor,

accident de traseu);
 Deplasări cu pericol de cădere, alunecare, împiedicare (lipsă marcare căi de circulaţie, lipsă
încălţăminte adecvată);
 Intervenţii neautorizate în instalaţii mecanice sau echipamentele pentru care nu are autorizaţie de
intervenţie;
 Accidente ca urmare a neverificării la începutul activităţii a modului de funcţionare al
echipamentelor de muncă;
 Îmbolnăviri ca urmare a nerespectării normelor de igienă a muncii;
 Accidente de muncă ca urmare a executării unor lucrări în afără dispoziţiilor primite;
 Accidente ca urmare a deplasărilor şi staţionărilor în zone periculoase;
 Accident ca urmare a părăsirii locului de muncă fără aprobarea conducătorului de formaţie.
 Manevre greşite (neidentificarea corectă a părţilor din instalaţii);
 Comenzi greşite;
 Utilizarea greşită a mijloacelor de protecţie;
 Nesincronizarea lucrului între membrii formaţiei;
 Apropierea de instalaţiile aflate sub tensiune la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme;
 Nerespectarea succesiunii operaţiunilor la efectuarea manevrelor la instalaţia mecanică;
 Executarea de manevre în afără dispoziţiilor primite;
 Staţionări şi deplasări în afără sarcinilor de muncă în apropierea instalaţiilor aflate sub tensiune sau
pe căile de acces auto;
 Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare (suprafeţe denivelate,
alunecoase, elemente aparent pozate la sol);
6.3.1.4.3. Solicitare psihică

 Accidente ca urmare a agresiunii fizice în scopul jafului, tâlhăriei;
6.3.1.4.4. Comunicări accidentogene

 Accidente prin sustragerea atenţiei de la activitate;
6.3.1.4.5. Omisiuni
 Accidente ca urmare a omitereii unei operaţii din instrucţiunile de lucru;
 Accidente ca urmare a neutilizării echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de
protecţie din dotare (conform funcţiei în care işi desfăşoară activitatea);
 Accidente ca urmare a lipsei instrucţiunilor proprii afişate pentru utilajele şi echipamentele
folosite;
6.4. Măsurile de prevenire necesare de respectat în locul de muncă pentru personalul care
execută operaţii de prelucrare prin aşchiere
6.4.1 Măsuri tehnice
 Se va utiliza echipamentul individual de protecţie (conform nomeclatorului cadru de acordare
Anexa 4 la CCM )..
 Asigurarea organelor de maşini în mişcare cu apărători de protecţie.
 Utilizarea mijloacelor mecanizate de manipulare a maselor grele şi voluminoase, după caz.
 Montare panouri de avertizare (în zona în care se lucrează).Îngrădirea zonei cu bandă de avertizare.
 Se vor izola termic cu materiale termoizolatoare (cazane, conducte, tubulatură de evacuare a
gazelor arse) etc.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 11 din 48
 Utilizarea panourilor de protecţie. Îngrădirea zonei de lucru cu bandă de avertizare.

 Dotarea cu:stingătoare de incendiu, hidranţi, lădiţe cu nisip.
 Eliminarea improvizaţiilor la legăturile mecanice.
 Asigurarea centurilor de împământare conform prevederilor instrucţiunilor tehnice.
 Verificarea periodică a echipamentului individual de protecţie.
 Asigurarea fişelor tehnice de securitate. Semnalizare vizuală prin afişe de avertizare.
 Dotarea locurilor de muncă cu căşti antifoane sau cu dopuri antifoane.
 Asigurare cu becuri a instalaţiilor de iluminare artificală.
 Verificarea împământărilor.
 Dotare cu mijloace de transport.
 Actualizarea instrucţiunilor de lucru.
Măsuri tehnice care pot fi folosite pentru securitatea împotriva electrocutării prin atingere directă
sunt următoarele:
a) acoperiri cu materiale electroizolante ale părtilor active ( izolarea de lucru ) ale instalaţiilor şi
echipamentelor mecanice;
b) închideri în carcase sau acoperiri cu învelisuri exterioare (securitatea prin carcasare);
c) îngrădiri fixe;
d) îngrădiri mobile;
e) scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau echipamentului electric la care urmează a se
efectua lucrări şi verificarea lipsei de tensiune;
f) legări la pământ şi în scurt circuit, direct sau prin dispozitive speciale;
g) folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante;
h) alimentarea la tensiune redusă de protecţie;
i) egalizarea potenţialelor şi izolarea faţă de pământ a platformei de lucru.
Măsuri tehnice pentru evitarea accidentelor prin atingere indirectă, măsurile de protecţie care pot fi
aplicate sunt următoarele:
a) folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS;
b) legarea la pământ;
c) legarea la nulul de protecţie;
d) deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase;
e) folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante.
Este interzisă folosirea drept protecţie principală a măsurilor indicate la punctele d) şi e). Fac
excepţie instalaţiile casnice, la care deconectarea automată de curent de defect constituie mijloc
principal de protecţie şi stâlpii liniilor mecanice aeriene de joasă tensiune, la care dirijarea
distribuţiei potenţialelor constituie mijloc principal de protecţie.
 Acoperirea cu vopsea, lac, email, straturi de oxid, material fibros (ţesături, fileuri, benzi de ţesătura
sau lemn) nu constituie o izolare, în sensul protecţiei împotriva electrocutarii prin atingere directă.
 Carcasele şi învelişurile exterioare ale instalaţiilor şi echipamentelor mecanice trebuie să fie
rezistente la solicitarile fizice şi chimice în mediul care funcţionează.
 Părţile active ale instalaţiilor mecanice trebuie să fie amplasate la distanţe de protecţie pentru a nu
putea fi accesibile unei atingeri directe.
 În cazul lucrărilor care se execută cu scoaterea de sub tensiunea instalaţiei sau echipamentelor
mecanice, trebuie scoase de sub tensiune următoarele elemente:
a) părţile active aflate sub tensiune, la care urmează a se lucra;
b) părţile active aflate sub tensiune la care nu se lucrează, dar se găsesc la o distanţă mai mică
decât limita admisă la care se pot apropia persoanele sau obiectele de lucru;
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 12 din 48
c) părţile active aflate sub tensiune ale instalaţiilor situate la o distanţă mai mare decât limita
admisă, dar care datorită lucrărilor care se execută în apropiere, trebuie scoase de sub
tensiune.
 În cazul lucrărilor cu scoatere de sub tensiune este necesară legarea la pământ şi în scurt circuit a
conductoarelor de faza, operaţie care se execută după verificarea lipsei de tensiune.
 Prin efectuarea legăturilor la pământ şi în scurtcircuit trebuie să se asigure securitatea angajatului
împotriva apariţiei accidentale a tensiunii la locul de muncă, descărcarea părtilor scoase de sub
tensiune de sarcinile capacitive remanente şi securitatea împotriva tensiunilor induse.
 Dispozitivele de scurtcircuitare şi legare la pământ, trebuie să fie conform standardelor în vigoare.
 Secţiunile minime ale conductoarelor şi elementelor, modul de aplicare a dispozitivelor de
scurtcircuitare, trebuie să fie funcţie de condiţiile specifice (categoria instalaţiei mecanice, scopul
legărilor în scurtcircuit şi la pământ, etc).
 Folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante este obligatorie atât la lucrări în instalaţii scoase
de sub tensiune, cât şi în lucrările efectuate fără scoatere de sub tensiune a instalaţiilor şi
echipamentelor mecanice.
Instalaţiile sau locurile unde există sau se exploateaza echipamente electrice trebuie să fie dotate, în
funcţie de lucările şi condiţiile de exploatare, cu următoarele categorii de mijloace de protecţie:
a) mijloace de protecţie care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia faţă de
elementele aflate sub tensiune sau faţă de pământ (scule cu mânere electroizolante, covoare,
mănuşi şi încălţăminte electroizolante, etc.)
b) indicatoare mobile de tensiune, cu ajutorul cărora se verifică prezenţa sau lipsa tensiunii;
c) garnituri mobile de scurtcircuitare şi legare la pământ;
d) panouri, paravane, împrejmuiri şi semnalizări sau indicatoare mobile, folosite pentru a
delimita zona de lucru;
e) plăci avertizoare (indicatoare de securitate).
 Exploatarea echipamentelor mecanice trebuie făcută numai de către personal calificat şi autorizat.
 Întreţinerea, reglarea, depanarea, repararea şi prima punere sub tensiune a echipamentelor
mecanice trebuie făcută numai de personal calificat, autorizat pentru aceste operaţii la echipamente
mecanice.
 Manevrarea şi exploatarea instalaţiilor, utilajelor, echipamentelor şi aparatelor care utilizează
energia electrică şi la care este posibilă atingerea directă a pieselor aflate normal sub tensiune,
indiferent de valoarea tensiunii, este permisă numai personalului calificat şi autorizat pentru aceasta.
 Fac excepţie de la aceasta regula echipamentele alimentate la o tensiune redusă, la care nu există
pericolul apariţiei unei tensiuni periculoase în caz de defect (ex: aparate alimentate de la baterii sau
acumulatoare).
 La transformatoarele, generatoarele şi convertizoarele de sudare folosite în locuri de muncă
periculoase din punct de vedere al pericolului de electrocutare, trebuie să fie luate măsuri care să
asigure securitatea accidentală a porţiunilor neizolate ale circuitului de sudură.
 Executarea manevrelor la instalaţiile de transport şi distribuire a energiei mecanice, trebuie făcută
numai de către personal calificat şi autorizat.
 Intervenţiile la instalaţiile, utilajele, echipamentele şi aparatele care utilizează energia electrică sunt
permise numai personalului calificat în baza atributiilor de serviciu.
 Se interzice executarea de lucrări la instalaţiile mecanice fără întreruperea tensiunii pe timp de
ploaie, furtună, viscol, sau dacă locul respectiv nu este bine luminat.
 Pentru prevenirea accidentelor de muncă provocate de curentul electric, toate instalaţiile şi
mijloacele de protecţie trebuie verificate la receptie şi periodic în exploatare, precum şi după fiecare
reparaţie sau modificare.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 13 din 48
 Este strict interzisă punerea sub tensiune a instalaţiei, utilajului care nu a corespuns la una din
aceste verificări.
 Materialele electroizolante constituie singura măsură tehnica de protecţie şi se folosesc cumulat cu
măsurile organizatorice.
 Tablourile mecanice, releele, contactoarele, etc., vor fi prevăzute cu carcase de protecţie, iar la
tablouri se vor întrebuinţa numai siguranţe calibrate. Se interzice înlocuirea fuzibilelor arse cu fir de
liţa, staniol sau alte materiale. Clemele siguranţelor lamelare nu se fixează pe lemn, carton sau alte
materiale combustibile.
 Se interzice supraîncarcarea circuitelor prin racordarea mai multor consumatori decât cei prevăzuţi
pentru instalaţia respectivă.
 Aparatele mecanice portative se vor folosi numai cu fire şi conductoare izolate.
 La terminarea lucrului, întregul utilaj electric se va scoate de sub tensiune. În încăperi va ramâne
sub tensiune numai instalaţia de iluminat de siguranţă.
 Revizia, repararea sau înlocuirea diverselor elemente ale instalaţiilor mecanice de iluminat, forţa
sau curenţi slabi, se vor face numai după scoaterea lor de sub tensiune.
Se interzic:
a) folosirea în stare defectă a instalaţiilor electrice şi a receptoarelor de energie electrică, de
orice fel, precum şi a celor deteriorate sau improvizate;
b) suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare;
c) agăţarea sau introducerea pe şi în interiorul panourilor, nişelor, tablourilor electrice, etc., a
obiectelor de orice fel, precum şi adăpostirea de obiecte sau materiale în posturile de
transformare sau de distribuţie;
d) executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii a instalaţiilor electrice de către personal
necalificat sau neautorizat;
e) utilizarea lămpilor mobile portative, alimentate prin cordoane improvizate sau fără izolaţie;
f) folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumină (abajururi) improvizate din carton,
hîrtie sau alte materiale combustibile;
g) întrebuinţarea radiatoarelor şi reşeurilor electrice în alte locuri decât cele stabilite şi în
condiţii care prezintă pericol de incendiu;
h) folosirea legăturilor provizorii prin introducerea conductoarelor electrice fără fişe, direct în
priza;
i) utilizarea receptoarelor de energie electrică (radiatoare, reşouri, ciocane de lipit, etc.), fără
luarea măsurilor de izolare faţă de elementele combustibile din încăperi;
j) aşezarea pe motoare electrice, pe prize a materialelor combustibile (cârpe, hârtie, lemne,
etc.);
 Tablourile generale de distribuţie vor fi în permanenţă închise cu cheia, accesul fiind permis
electricianului de serviciu.
 Încăperea şi elementele tabloului vor fi în perfectă stare de curăţenie.
 La toate tipurile de tablouri, legăturile trebuie făcute conform normelor. În apropierea tablourilor şi
în tablou sunt interzise păstrarea materialelor şi a substanţelor combustibile, precum şi blocarea
accesului.
 Se interzice legarea directă la bornele tabloului de distribuţie a lămpilor de iluminat, a motoarelor
electrice sau a altor consumatori de energie electrică.
 Toate utilajele şi aparatele electrice vor fi prevăzute cu plăcuţe indicatoare pe care sunt trecute
caracteristicile lor şi schema de conexiuni.
 Periodic se va face revizia şi repararea instalaţiilor, legăturilor la pământ, etc.).
 Montarea conductoarelor aeriene exterioare se va execută numai pe suporturi izolatoare.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 14 din 48
 Se interzice montarea directă pe elementele de construcţie combustibile a conductoarelor şi

cablurilor cu manta din materiale combustibile sau greu combustibile, a tuburilor din PVC, a
aparatelor şi echipamentelor electrice.
 Este interzisă folosirea motoarelor şi aparatelor electrice cu carcasele şi capacele demontate sau în
condiţii care nu asigură răcirea lor printr-o bună circulaţie a aerului din jur.
 Corpurile metalice ale aparatelor, utilajelor şi maşinilor electrice vor fi legate la pământ.
 Montarea, verificarea şi întreţinerea instalaţiilor de paratrăsnete se va face numai de personal
calificat. Acestea se vor verifica periodic.
 Intrările şi ieşirile cablurilor din dulapuri, canale, tuneluri, precum şi la trecerea lor prin planşee
sau pereţi despărţitori vor fi obturate cu materiale incombustibile.
 Aparatele, tablourile de distribuţie şi utilajele electrice, precum şi racordurile acestora trebuie să
aibă gradul de protecţie împotriva incendiilor.
 Stingerea incendiilor în faza incipientă la instalaţiile de iluminat şi forţă se va face cu stingătoare
portative cu praf şi CO2.
 Asigurare mijloace de protecţie conform Nomenclatorului cadru de acordare EIP S.C. Energomur
S.A.
6.4.2. Măsuri organizatorice

 Instruire privind utilizarea echipamentului individual de protecţie acordat.
 Planificarea verificărilor ISCIR, pentru aparatele care necesită acest lucru.
 Respectarea prevederilor normelor cu privire la manipularea prin purtare a materialelor grele.
 Curăţarea căilor de acces. Respectarea prevederilor şi a normelor privind circulaţia în incinte şi pe
drumurile publice.
 Sculele după utilizare se păstrează în truse, iar materialele utilizate sau recuperate se vor asigura
pentru a nu există pericolul de cădere.
 Îngrădirea zonelor de lucru, delimitarea zonelor de lucru. Delimitarea zonei de restricţie.
 Respectarea instrucţiunilor de lucru pentru fiecare echipament de muncă utilizat.
 Întocmirea de instrucţiuni proprii locului de muncă.
 Îndepărtarea materialelor combustibile şi aerisirea spaţiilor unde există pericolul de acumulări de
gaze.
 Instruire personal şi utilizarea echipamentului individual de protecţie.
 Utilizarea echipamentului de protecţie. Instruire pentru conştientizarea riscului.
 Instruire privind utilizarea materialelor periculoase conform fişelor tehnice de securitate.
 Utilizarea echipamentului individual de protecţie.
 Asigurarea ordinei şi curăţeniei la locurile de muncă.
 Asigurarea ventilaţiei naturale sau electrice (ventilarea spaţiilor, încăperilor).
 Instruire cu privire la Planul pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns.
 Instruire cu privire la Planul de prevenire şi protecţie. Prelucrare instrucţiuni de lucru.
 Utilizarea materialelor igienico-sanitare la locul de muncă şi normelor de igienă a muncii conform
instrucţiunilor.
 Prelucrare ROF, RI, informarea şi instruirea lucrătorilor; supravegherea lucrătorilor; consultarea
lucrătorilor.
 Instruire privind comunicarea cu dispeceratul.
6.4.3. Măsuri igienico-sanitare

 Asigurarea permanentă a componentelor truselor de prim ajutor în termen de valabilitate.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 15 din 48
6.4.4. Măsuri de altă natură

 Obligativitatea purtării echipamentului individual de protecţie.
 Obligativitatea purtării căştii de protecţie în perimetrul delimitat de zona de lucru.
 Asigurarea cu mijloace de stingere.
 Respectarea planului pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns.
 Instruirea periodică a lucrătorilor pentru luarea măsurilor de prim ajutor.
 Utilizarea măştii cu furtun de aducţiune la lucrul în spaţii închise.
 Supraveghere medicală a lucrătorilor expuşi.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 16 din 48
Instrucţiunile de lucru pentru activităţile desfăşurate în locul de muncă

prelucrători prin aşchiere
1. Aplicarea ISSM, PSI-SU

2. Comunicarea interactivă la locul de muncă
3. Efectuarea lucrului în echipă
4. Dezvoltarea profesională
5. Întocmirea documentelor de evidenţă şi de raportare a activităţii
6. Planificarea activităţii proprii şi organizarea locului de muncă
7. Aprovizionarea locului de muncă cu materiale, semifabricate, SDV-uri
8. Asigurarea funcţionării strungului şi a echipamentelor sale
9. Controlul final, depozitarea şi expediţia pieselor prelucrate
10. Filetarea pe strungul normal
11. Prelucrarea curentă, prin aşchiere, pe strungul normal
12. Prelucrări pe strunguri speciale
13. Prelucrări speciale pe strungul normal
14. Stabilirea etapelor procesului de prelucrare prin aşchiere a semifabricatelor
metalice pe strung
Scopul instrucţiunii este acela de a defini competenţele şi criteriile de performanţă în condiţii de

aplicabilitate date, care să acopere gama de activităţi solicitate prelucrătorului prin aşchiere, din
cadrul S.C. Energomur S.A.
Domenii de competenţă Unităţi de competenţă

Competenţe fundamentale 1) Aplicarea ISSM şi PSI-SU
2) Comunicarea interactivă la locul de muncă
3) Efectuarea lucrului în echipă
Competenţe generale la locul de 4) Dezvoltarea profesională
muncă 5) Întocmirea documentelor de evidenţă şi de
raportare a activităţii
6) Planificarea activităţii proprii şi organizarea
locului de muncă
Competenţe specifice 7) Aprovizionarea locului de muncă cu materiale,
semifabricate, SDV-uri
8) Asigurarea funcţionării strungului şi a
echipamentelor sale
9) Controlul final, depozitarea şi expediţia pieselor
prelucrate
10) Filetarea pe strungul normal
11) Prelucrarea curentă, prin aşchiere, pe strungul
normal
12) Prelucrări pe strunguri speciale
13) Prelucrări speciale pe strungul normal
14) Stabilirea etapelor procesului de prelucrare prin
aşchiere a semifabricatelor metalice pe strung
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 17 din 48
Cap 1. Aplicarea ISSM şi PSI-SU

Unitatea se referă la competenţa necesară prelucrătorului prin aşchiere de a respecta ISSM, PSI-SU,
prin participarea la instructajul periodic, raportarea pericolelor care apar la locurile de muncă,
aplicarea procedurilor de urgenţă şi de evacuare, conform procedurilor specifice.
Elemente de competenţă Criterii de realizare

1. Aplicarea ISSM 1.1. Legislaţia şi ISSM sunt însuşite şi aplicate în
conformitate cu specificul locului de muncă.
1.2. Însuşirea clară şi corectă a procedurilor de SSM este
asigurată prin participarea la instructajul periodic.
1.3. Echipamentul de protecţie este identificat corect şi
rapid în conformitate cu procedurile specifice din
regulamentul în vigoare.
1.4. Echipamentul de protecţie este întreţinut şi păstrat în
conformitate cu procedura specifică locului de muncă.
1.5. Măsurile de prim ajutor sunt însuşite corect în
vederea acţionării cu competenţă, în caz de accident.
2. Aplicarea PSI-SU 2.1. Activitatea la locul de muncă se desfăşoară în
condiţii de securitate, respectând normele PSI-SU.
2.2. Procedurile PSI-SU sunt însuşite prin participarea la
instructajele periodice şi aplicaţiile practice.
2.3. Echipamentele şi dotările de stingere a incendiilor
sunt identificate corect şi rapid, conform normativelor de
acţionare.
3. Raportarea pericolelor care apar la 3.1. Pericolele potenţiale sunt identificate rapid şi cu
locurile de muncă atenţie pe întreaga perioadă a desfăşurării activităţii şi
sunt raportate prompt persoanelor abilitate, conform
procedurilor specifice fiecărui loc de muncă.
3.2. Starea tehnică a echipamentelor de protecţie şi de
stingere a incendiilor este verificată periodic, în
conformitate cu normele specifice şi raportată
persoanelor abilitate.
4. Aplicarea procedurilor de urgenţă şi 4.1. Accidentul apărut este semnalat prin contactarea cu
de evacuare, conform procedurilor promtitudine a persoanelor din serviciile abilitate.
specifice 4.2. Primul ajutor este acordat rapid şi corect în
conformitate cu tipul accidentului produs.
4.3. Măsurile de urgentă şi de evacuare sunt aplicate rapid
şi cu luciditate, în ordine, respectând procedurile
specifice locului de muncă.
4.4. Se utilizează echipamentul de intervenţie conform
normelor de protecţie şi igiena muncii, ca şi a celor de
PSI-SU.
Cap 2. Comunicarea interactivă la locul de muncă

S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 18 din 48
Unitatea se referă la competenţa necesară prelucrătorului prin aşchiere privind procesul de

comunicare în care este implicat în timpul desfăşurării tuturor activităţilor profesionale specifice,
postului de lucru.
1.Culegerea de informaţii de la 1.1. Informaţiile cerute sunt relevante pentru activitatea
celelalte posturi de lucru desfăşurată.
1.2. Culegerea de informaţii se face astfel încât să se
asigure menţinerea continuităţii în desfăşurarea fluxului
tehnologic.
1.3. Sursele de informare sunt identificate şi utilizate
corect.
2. Oferirea de informaţii altor posturi 2.1. Informaţiile solicitate sunt oferite prompt şi corect
de lucru 2.2. Transmiterea informaţiilor se face prin mijloace
specifice
2.3. Terminologia de specialitate este utilizată corect
pentru transmiterea informaţiilor
Cap 3. Efectuarea lucrului în echipă

Unitatea se referă la competenţa necesară prelucrătorului prin aşchiere privind procesul de
contribuire în care este implicat în timpul desfăşurării tuturor activităţilor profesionale, la definirea
rolurilor şi la planificarea activităţii, primirea şi transmiterea informaţiilor, de modul în care participă
la discuţii atât cu colegii cât şi cu personalul din conducere.
1.Identificarea rolurilor specifice 1.1. Rolurile sunt identificate pe baza informaţiilor
lucrului în echipă specifice, disponibile despre lucrare
1.2. Atribuţiile specifice sunt preluate în funcţie de
indicaţiile şefului direct (şef atelier, şef echipă)
1.3. Propunerile de îmbunătăţire a activităţii în echipă
sunt comunicate cu promptitudine şi claritate
2. Efectuarea lucrului în echipă 2.1. Condiţiile de lucru pentru desfăşurarea normală a
activităţii sunt asigurate prin contribuţie specifică
2.2. Formele de comunicare în echipă sunt în funcţie de
activităţile specifice
2.3. Sarcinile sunt rezolvate printr-un proces agreat şi
acceptat de toţi membrii echipei
2.4. Lucrul în echipă este efectuată cu respectarea
drepturilor celorlalţi membrii ai echipei la opinie
2.5. Participă alături de membrii echipei la activităţile,
manevrele şi manipulările ce se execută în grup, conform
rolului său specific
2.6. Încadrarea activităţilor echipei în normele de lucru şi
de timp se face prin respectarea rolurilor specifice şi a
responsabilităţilor individuale ale membrilor echipei
Cap 4. Dezvoltarea profesională

Unitatea se referă la competenţa necesară prelucrătorului prin aşchiere la identificarea necesarului de
instruire şi autoinstruire.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 19 din 48

1. Identificarea necesarului de 1.1. Necesarul instruirii şi autoinstruirii este stabilit pe
instruire şi autoinstruire baza cerinţelor locului de muncă.
1.2. Necesarul de instruire şi autoinstruire este stabilit pe
baza autoevaluării.
2. Identificarea surselor de informare 2.1. Sursele de informare identificate şi selectate
corespund necesarului de instruire / autoinstruire.
2.2. Selectarea publicaţiilor de specialitate care prezintă
interes se va face cu discernământ.
3. Autoinstruirea 3.1. Autoinstruirea se realizează pe baza literaturii de
specialitate.
3.2. Materialele de specialitate selectate sunt consultate
periodic sau ori de câte ori este nevoie.
3.3. Timpul alocat studiului informării este stabilit astfel
încât să fie suficient înregistrării informaţiilor noi şi
însuşirii noilor cunoştinţe profesionale.
Cap 5. Întocmirea documentelor de evidenţă şi de raportare a activităţii

Unitatea se referă la competenţa necesară prelucrătorului prin aşchiere la identificarea datelor şi
documentelor şi la întocmirea rapoartelor de activitate.
1.Identificarea datelor şi documentelor 1.1. Documentele care trebuie întocmite, completate sunt
identificate corect în raport cu tipul activităţii.
1.2. Datele ce vor fi consemnate în documente sunt
identificate corect în funcţie de tipul de document
întocmit.
1.3. Sursele de date sunt identificate şi selectate în raport
cu natura datelor de consemnat.
2.Întocmirea rapoartelor de activitate 2.1. Datele consemnate sunt relevante pentru activitatea
raportată.
2.2. Rapoartele sunt întocmite concis şi lizibil.
2.3. Rapoartele întocmite sunt complete.
2.4. Dacă este cazul sunt făcute sugestii pertinente
privind îmbunătăţirea activităţii consemnate.
2.5. Modul de întocmire a rapoartelor şi periodicitatea
acestora sunt în conformitate cu normele interne specifice
Cap 6. Planificarea activităţii proprii şi organizarea locului de muncă

Unitatea se referă la competenţa necesară prelucrătorului prin aşchiere la identificarea obiectivelor
de planificat şi la stabilirea şi alocarea resurselor privind planificarea activităţii.
1. Identificarea obiectivelor de 1.1. Documentaţia este analizată pentru a se stabili
planificat posibilitatea realizării practice în raport cu condiţiile
tehnice existente.
1.2. Etapele, fazele şi secvenţele de realizare a
obiectivelor sunt stabilite în funcţie de planul de
producţie, de tipul lucrării şi de termenul final.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 20 din 48
2. Stabilirea şi alocarea resurselor 2.1. Resursele de materiale şi SDV-uri sunt stabilite

corect în funcţie de tipul lucrării şi de perioada de timp
alocată_afectată finalizării lucrării.
2.2. Repartizarea lucrărilor pe locuri de muncă se face în
conformitate cu obiectivele stabilite, cu caracteristicile
specifice ale utilajelor şi în funcţie de starea lor tehnică
momentană.
2.3. Timpul necesar realizării fiecărei etape intermediare
este stabilit astfel încât să se respecte termenul final
planificat.
3. Planificarea activităţii 3.1. Planificarea activităţii şi a succesiunii fazelor de
lucru este făcută în funcţie de timpul total alocat realizării
3.2. Planificarea necesarului de materiale şi SDV-uri,
programe pe faze de lucru se realizează astfel încât să se
asigure încadrarea în normele de consum specifice.
3.3. Planificarea activităţii proprii se face având în vedere
utilajele, instalaţiile, echipamentele, SDV-urile de care se
dispune, ca şi de starea lor tehnică momentană.
3.4. Planificarea activităţii este făcută, avându-se în
vedere şi eventualele situaţii, care ar putea afecta
încadrarea în termenul final preconizat.
4. Organizarea locului de muncă 4.1. Asigurarea condiţiilor de lucru se face în
conformitate cu operaţiile planificate pentru execuţie.
4.2. Pregătirea utilajelor, echipamentelor şi instalaţiilor
pentru lucru se face în baza planificării operaţiilor de
executat.
4.3. Aparatura de măsură şi control este pregătită în
conformitate cu precizia planificată pentru fiecare
operaţie executată.
4.4. Pregătirea utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor la
sfârşitul schimbului de lucru se face corespunzător
instrucţiunilor de lucru, în vederea continuării în
schimbul următor a lucrărilor şi operaţiilor planificate
pentru execuţie.
Cap 7. Aprovizionarea locului de muncă cu materiale, semifabricate, SDV-uri

Unitatea se referă la competenţa necesară prelucrătorului prin aşchiere la aprovizionarea, recepţia
materialelor, manipularea şi transportul de materiale, semifabricate, S.D.V-uri.
1. Stabilirea necesarului de materiale, 1.1. Necesarul de materiale şi semifabricate este stabilit
semifabricate, S.D.V-uri corect pe baza normelor tehnologice corespunzătoare
lucrărilor programate a fi executate.
1.2. Necesarul de materiale şi semifabricate este stabilit
pentru fiecare comandă sau lot de fabricaţie în
conformitate cu programarea făcută.
1.3. Necesarul de S.D.V-uri specifice este stabilit pe baza
normelor de consum S.D.V pentru fiecare operaţie
planificată a fi executată.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 21 din 48
1.4. Procurarea materialelor, semifabricatelor, S.D.V-

urilor se face din comerţ.
2. Recepţia materialelor, 2.1. Recepţia calitativă şi dimensională a materialelor şi
semifabricatelor, S.D.V-urilor semifabricatelor se realizează pe baza normelor
tehnologice şi a documentelor de însoţire.
2.2. Recepţia S.D.V-urilor se verifică în conformitate cu
normele metodologice şi a specificaţiilor tehnice ale
furnizorului.
2.3. Materiale şi semifabricate recepţionate ca fiind
corespunzătoare.
3. Manipularea şi transportul 3.1. Manipularea şi transportul materialelor şi
materialelor, semifabricatelor şi semifabricatelor se face manual sau cu mijloace adecvate
S.D.V-urilor tipului acestora în funcţie de destinaţia tehnologică.
3.2. Manipularea şi transportul S.D.V-urilor se face în
conformitate cu prescripţiile metodologice şi ale
furnizorului.
3.3. Manipularea şi transportul materialelor, semi-
fabricatelor şi S.D.V-urilor se face în condiţii de
siguranţă, cu respectarea ISSM şi PSI-SU specifice.
3.4. Transportul şi manipularea materialelor,
semifabricatelor şi S.D.V-urilor se face în timpul
prevăzut în planificarea făcută pentru a se asigura
continuitatea şi fluenţa procesului de prelucrare pe strung.
4. Depozitarea materialelor, 4.1. Depozitarea materialelor şi semifabricatelor se face
semifabricatelor şi S.D.V-urilor numai după sortarea acestora pe tipuri, după destinaţia
tehnologică şi în funcţie de prescripţiile furnizorului.
4.2. Depozitarea S.D.V-urilor se face în conformitate cu
indicaţiile furnizorului şi cu prescripţiile şi normele
metodologice.
4.3. Depozitarea materialelor, semifabricatelor şi S.D.V-
urilor se face în spaţii special amenajate (marcate).
4.4. Depozitarea materialelor, semifabricatelor şi S.D.V-
urilor se face în condiţii de siguranţă, cu respectarea
ISSM şi PSI-SU.
Cap 8. Asigurarea funcţionării strungului şi a echipamentelor sale

Unitatea se referă la competenţa necesară prelucrătorului prin aşchiere la starea de funcţionare a
strungului, a instalaţiilor şi echipamentelor anexe este verificată direct, prin metode specifice,
corespunzător tipului acestora în conformitate cu prescripţiile tehnice şi tehnologice şi cu prevederile
din cartea tehnică a utilajului.
1. Verificarea stării fizice (tehnice) şi 1.1. Informaţiile privind starea tehnică a strungului,
a instalaţiilor şi stării de funcţionare a consemnate în raportul de tură sau a instalaţiilor şi
strungului, ca şi echipamentelor sale echipamentelor sale identificate la începutul schimbului
anexe sunt analizate corect.
1.2. Starea de funcţionare a strungului, a instalaţiilor şi
echipamentelor anexe este verificată direct, prin metode
specifice, corespunzător tipului acestora în conformitate
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 22 din 48
cu prescripţiile tehnice şi tehnologice şi cu prevederile

din cartea tehnică a utilajului.
1.3. Starea tehnică a strungului şi a anexelor sale trebuie
să asigure exploatarea în condiţii de siguranţă, cu
respectarea ISSM a acestuia.
1.4. Starea tehnică a S.D.V-urilor de lucru specifice se
verifică înainte de începerea lucrului, în conformitate cu
prescripţiile furnizorului şi a normelor metodologice.
2. Asigurarea condiţiilor de 2.1. Defecţiunile / disfuncţionalităţile constatate prin
funcţionare normală a utilajului verificare sunt remediate înainte de începerea lucrului sau
(strung şi echipamente anexe) raportate prompt personalului de specialitate /
personalului de întreţinere - reparaţii.
2.2. Defecţiunile / disfuncţionalităţile apărute în timpul
derulării programului de lucru sunt raportate prompt
şefului ierarhic şi personalului de întreţinere.
2.3. Starea tehnică a utilajului şi a echipamentelor sale
anexe este consemnată corect la sfârşi-tul programului de
lucru.
2.4. Utilajul şi echipamentele sale anexe sunt oprite şi
conservate / protejate la sfârşitul programului de lucru în
condiţii de siguranţă, cu respectarea ISSM.
Cap 9. Controlul final, depozitarea şi expediţia pieselor prelucrate

Unitatea se referă la competenţa necesară prelucrătorului prin aşchiere la instrumentele utilizate
pentru verificarea calităţii pieselor prelucrate pe strung - şublere, micrometre, etaloane, calibre - sunt
controlate conform prescripţiilor normelor metodologice şi a indicaţiilor furnizorului acestora.
1. Verificarea pieselor prelucrate pe 1.1. Piesele prelucrate se curăţă, se şterg de aşchii şi de
strung lichidul de răcire.
1.2. Integritatea pieselor prelucrate, starea şi aspectul
suprafeţelor acestora se apreciază vizual, cu atenţie şi
obiectivitate.
1.3. Instrumentele utilizate pentru verificarea calităţii
pieselor prelucrate pe strung - şublere, micrometre,
etaloane, calibre - sunt controlate
conform prescripţiilor normelor metodologice şi a
indicaţiilor furnizorului acestora.
1.4. Calitatea suprafeţelor se apreciază cu etaloane,
conform instrucţiunilor tehnologice.
1.5. Cotele pieselor prelucrate se verifică cu verificatoare
specifice, comparându-se cu cele înscrise în
documentaţie.
2. Depozitarea pieselor prelucrate 2.1. Cantitatea de piese executate, recepţionate drept
corespunzătoare, se evaluează prin comparaţie cu
specificaţia din comandă.
2.2. Piesele se aşează în lăzi, containere în funcţie de
configuraţie, număr, dimensiuni, de condiţiile de precizie
impuse etc.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 23 din 48
2.3. Containerele, lăzile sau piesele individuale se

manipulează cu atenţie, ferindu-le de şocuri, lovituri.
2.4. Manipularea containerelor, lăzilor cu piese sau a
pieselor individuale se face respectând ISSM specifice.
3. Expediţia pieselor prelucrate 3.1. Expediţia pieselor prelucrate se face ţinând seama de
termenul de livrare.
3.2. Piesele prelucrate sunt expediate însoţite de buletin
de calitate.
3.3. Expediţia pieselor prelucrate se face în ambalaje
specifice prescrise în documentaţie sau contract.
Cap 10. Filetarea pe strungul normal

Unitatea se referă la competenţa necesară prelucrătorului prin aşchiere la ascuţirea, controlul şi
prinderea cuţitului de filetat în funcţie de calitatea cerută a filetului de obţinut. Alegerea metodelor
de realizare a filetului, exterior sau interior, depinde de calitatea şi mărimea filetului şi este precizată
în documentaţia de execuţie.
1. Ascuţirea, controlul şi prinderea 1.1. Cuţitul de strung pentru filetat se ascute de Secţia
cuţitului de filetat Sculărie.
1.2. Cuţitul de strung pentru filetat poate fi ascuţit, în
anumite condiţii şi de strungar.
1.3. Dimensiunile şi forma cuţitului ascuţit, la sculărie
sau de strungar se verifică cu şablonul.
1.4. Prinderea în port-cuţit a cuţitului pentru filetat se
verifică cu şablonul, cu micrometrul special sau cu
microscopul, în funcţie de calitatea cerută a filetului de
obţinut.
2. Realizarea filetului 2.1. Filetul de realizat poate fi în exteriorul sau în
interiorul piesei prelucrate.
2.2. Alegerea metodelor de realizare a filetului, exterior
sau interior, depinde de calitatea şi mărimea filetului şi
este precizată în documentaţia de execuţie.
2.3. Filetul exterior sau interior poate fi realizat şi prin
utilizarea unei filiere, respectiv a tarozilor.
2.4. Calitatea filetului se verifică utilizând instrumente
specifice: şubler, micrometre, calibre.
Cap11. Prelucrarea curentă, prin aşchiere, pe strungul normal

Unitatea se referă la competenţa necesară prelucrătorului prin aşchiere la pregătirea sculelor,
dispozitivelor şi verificatoarelor necesare realizării prelucrării prin aşchiere pe strung, se aleg în
funcţie de operaţia planificată de a fi realizată (strunjire, găurire, alezare).
1. Prinderea şi fixarea sculelor şi 1.1. Prinderea şi fixarea cuţitelor pentru strunjire se fac în
dispozitivelor pe strung portcuţite de diferite construcţii.
1.2. Prinderea şi fixarea burghielor, alezoarelor etc. se fac
în dispozitive universale de prindere sau în portcuţite, în
funcţie de tipul operaţiei planificate pentru execuţie.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 24 din 48
1.3. Cuţitul se montează astfel încât în timpul avansului

vârful său să treacă prin axa de rotaţie a piesei de
prelucrat.
1.4. Verificarea poziţiei vârfului cuţitului ca şi reglarea
acesteia atunci când este necesar, se face cu ajutorul
şablonului de tablă din dotarea strungului.
1.5. Dispozitivele auxiliare, prevăzute în documentaţie, se
montează şi utilizează în conformitate cu prescripţiile din
documentaţia tehnică.
2. Prinderea şi fixarea sculelor şi 2.1. Prinderea şi fixarea cuţitelor pentru strunjire se fac în
dispozitivelor pe strung portcuţite de diferite construcţii.
2.2. Prinderea şi fixarea burghielor, alezoarelor etc. se fac
în dispozitive universale de prindere sau în portcuţite, în
funcţie de tipul operaţiei planificate pentru execuţie.
2.3. Cuţitul se montează astfel încât în timpul avansului
vârful său să treacă prin axa de rotaţie a piesei de
prelucrat.
2.4. Verificarea poziţiei vârfului cuţitului ca şi reglarea
acesteia atunci când este necesar, se face cu ajutorul
şablonului de tablă din dotarea strungului.
2.5. Dispozitivele auxiliare, prevăzute în documentaţie, se
montează şi utilizează în conformitate cu prescripţiile din
documentaţia tehnică.
3. Prinderea şi fixarea semifabricatelor 3.1. Piesele prelucrate în funcţie de formă şi dimensiuni
pe strung se prind diferit pe strung.
3.2. Piesele de dimensiuni mici se prind în universale cu
bacuri (cu două, trei sau patru bacuri), bucşi elastice sau
dispozitive speciale.
3.3. Piesele lungi se prind între vârfurile strungului.
3.4. Pieselor care sunt prinse între vârfuri, li se execută,
în prealabil, găuri de centrare.
3.5. Prinderea corectă a pieselor de prelucrat pe
dispozitivele de prindere ale strungului se verifică cu
comparatorul.
Cap 12. Prelucrări pe strunguri speciale

Unitatea se referă la competenţa necesară prelucrătorului prin aşchiere la controlul şi verificarea
sculelor alese se face cu instrumente şi verificatoare specifice, precizate în documentaţia tehnică de
execuţie.
1. Pregătirea S.D.V-urilor necesare 1.1. Sculele necesare se aleg în funcţie de tipul de strung
utilizat.
1.2. Sculele necesare se selecţionează în funcţie de
operaţia ce urmează a fi realizată.
1.3. Dispozitivele şi verificatoarele se aleg în funcţie de
operaţia de prelucrare programată.
1.4. Sculele stabilite se pregătesc şi se verifică în
conformitate cu prescripţiile din documentaţia tehnică.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 25 din 48
1.5. Controlul şi verificarea sculelor alese se face cu

instrumente şi verificatoare specifice, precizate în
documentaţia tehnică de execuţie.
2. Prinderea, fixarea şi verificarea 2.1. Prinderea şi fixarea cuţitelor speciale pentru
fixării sculelor şi dispozitivelor pe realizarea operaţiilor de strunjire se fac în portcuţitele
strung strungului special.
2.2. Prinderea şi fixarea burghielor, alezoarelor, altor
scule speciale, se fac în dispozitivele universale de
prindere în funcţie de tipul operaţiei planificate pentru a fi
realizată.
2.3. Prinderea dispozitivelor speciale auxiliare utilizate se
face conform documentaţiei de lucru.
2.4. Verificarea prinderii sculelor şi dispozitivelor se face
cu ajutorul verificatoarelor specifice.
3. Prinderea şi fixarea semifabricatelor 3.1. Semifabricatele/piesele de dimensiuni mari sunt
fixate cu mijloace de transport / ridicat specifice.
3.2. Prinderea semifabricatelor se face în dispozitive
auxiliare speciale în funcţie de dimensiuni şi formă
geometrică.
3.3. Prinderea şi fixarea semifabricatelor pe strung se
verifică cu instrumente şi dispozitive specifice.
4. Prelucrarea semifabricatelor 4.1. Prelucrarea semifabricatelor se realizează cu sculele
selecţionate pentru operaţia planificată.
4.2. Parametrii de lucru aleşi - avans, adâncime de
aşchiere, viteză - sunt în funcţie de tipul şi destinaţia
piesei prelucrate.
4.3. Prelucrarea prin aşchiere asigură obţinerea unor
suprafeţe de rotaţie (cilindrice, conice) sau diferit
profilate.
4.4. Calitatea realizării prelucrării se verifică cu
instrumentele şi AMC specifice prevăzute în
documentaţia tehnică pentru fiecare operaţie planificată.
Cap 13 Prelucrări speciale pe strungul normal

Unitatea se referă la competenţa necesară prelucrătorului prin aşchiere la pregătirea operaţiilor de
prelucrări speciale şi la realizarea operaţiilor de prelucrări speciale.
1. Pregătirea operaţiilor de prelucrări 1.1. Prelucrările speciale realizate pe strung se fac prin
speciale operaţii de aşchiere (strunjirea suprafeţelor profilate,
strunjirea cu ajutorul dispozitivelor) sau prin operaţii de
deformare (zimţarea suprafeţelor, confecţionarea arcurilor
elicoidale, presarea tablelor).
1.2. Prelucrările speciale se realizează prin utilizarea
sculelor (cuţitelor) cu anumite profile, prin folosirea
dispozitivelor, şabloanelor sau a unor adaptări speciale.
1.3. Şabloanele de copiat sau dispozitivele utilizate sunt
realizate conform prescripţiilor specifice din
documentaţiile tehnice de execuţie.
2. Realizarea operaţiilor de prelucrări 2.1. Suprafeţele profilate, exterioare sau interioare, se
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 26 din 48
speciale obţin prin prelucrare directă cu cuţit de strunjire normal,

cu avans manual, cu cuţite de strung de anumite profile
sau folosind un şablon de copiat ori dispozitive speciale
de prelucrat.
2.2. Piesele cu o anumită structură constructivă şi de o
anumită formă pot fi prelucrate pe strung, folosind
dispozitive speciale: vârfuri de centrare, dornuri fixe şi
extensibile, dornuri cu bucşă, instalaţii pneumatice de
strângere.
2.3. Zimţarea suprafeţelor se realizează cu role speciale
prin deformare plastică, suprafaţa supusă zimţării
căpătând forma dinţilor rolei.
2.4. Arcurile elicoidale, de compresie sau întindere, se
realizează din oţel special, pe un dorn de un anumit
diametru, montat pe un strung reglat ca pentru realizarea
filetului, astfel încât în timpul înfăşurării pe dorn sârma
să poată fi condusă în mişcarea de translaţie cu avansul
longitudinal echivalent pasului arcului de realizat.
2.5. Piesele din tablă de o anumită formă se pot obţine pe
strung prin presare pe dornuri speciale, metalice, cu
forme specifice, indicate în documentaţia de execuţie.
Cap 14 Stabilirea etapelor procesului de prelucrare prin aşchiere a semifabricatelor metalice

pe strung
Unitatea se referă la competenţa necesară prelucrătorului prin aşchiere la stabilirea clară a
rezultatului lucrării ce se execută se face pe baza documentaţiei de bază, desene şi planuri,
instrucţiuni de lucru pentru stabilirea etapelor de lucru.
1. Stabilirea etapelor procesului de 1.1. Stabilirea clară a rezultatului lucrării ce se execută se
prelucrare. face pe baza documentaţiei de bază şi / sau tehnologice.
1.2. Stabilirea etapelor procesului de prelucrare se face pe
baza documentaţiei tehnice şi tehnologice (proiecte
tehnice, desene şi planuri, instrucţiuni de lucru, etc.) .
1.3. Stabilirea gradului de prelucrare a semifabricatelor
metalice ce se execută se face pe baza documentaţiei
tehnologice.
2. Stabilirea etapelor procesului de 2.1. Stabilirea clară a rezultatului lucrării ce se execută se
prelucrare. face pe baza documentaţiei de bază şi / sau tehnologice.
2.2. Stabilirea etapelor procesului de prelucrare se face pe
baza documentaţiei tehnice şi tehnologice (proiecte
tehnice, desene şi planuri, instrucţiuni de lucru, etc.) .
2.3. Stabilirea gradului de prelucrare a semifabricatelor
metalice ce se execută se face pe baza documentaţiei
tehnologice.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 27 din 48
A. Obligaţiile şi atribuţiile conducerii S.C.Energomur S.A.;

Legea 319/2006
 ART. 6
(1) Directorul general are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate
aspectele legate de muncă.
(3) Obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu aduc atingere
principiului responsabilităţii angajatorului.
 ART. 7
(1) În cadrul responsabilităţilor sale, Directorul general are obligaţia să ia măsurile necesare
pentru:
a) asigurarea securităţii şi securitatea sănătăţii lucrătorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea şi instruirea lucrătorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în muncă.
(2) Directorul general are obligaţia să urmărească adaptarea măsurilor prevăzute la alin. (1),
ţinând seama de modificarea condiţiilor, şi pentru îmbunătăţirea situaţiilor existente.
(3) Directorul general are obligaţia să implementeze măsurile prevăzute la alin. (1) şi (2) pe baza
următoarelor principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursă;
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de muncă,
alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă şi de producţie, în vederea reducerii
monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor acestora asupra sănătăţii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f)înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin
periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile, organizarea
muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă;
h) adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă faţă de măsurile de protecţie
individuală;
i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.
(4) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, ţinând seama de natura activităţilor din
întreprindere şi/sau unitate, Directorul general are obligaţia:
a) să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor de muncă a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de
muncă;
b) ca, ulterior evaluării prevăzute la lit. a) şi dacă este necesar, măsurile de prevenire, precum
şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator să asigure îmbunătăţirea nivelului
securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate în ansamblul activităţilor intreprinderii
şi/sau unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice;
c) să ia în considerare capacităţile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în
muncă, atunci când îi încredinţează sarcini;
d) să asigure că planificarea şi introducerea de noi tehnologii să facă obiectul consultărilor cu
lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condiţiile şi mediul de muncă;
e) să ia măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat şi specific, accesul să fie
permis numai lucrătorilor care au primit şi şi-au insuşit instrucţiunile adecvate.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 28 din 48
(5) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci când în acelaşi loc de muncă îşi
desfăşoară activitatea lucrători din mai multe întreprinderi şi/sau unităţi, angajatorii acestora au
următoarele obligaţii:
a) să coopereze în vederea implementării prevederilor privind securitatea, sănătatea şi igiena
în muncă, luând în considerare natura activităţilor;
b) să îşi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor
profesionale, luând în considerare natura activităţilor;
c) să se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) să informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile profesionale.
(6) Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă nu trebuie să comporte în nici o
situaţie obligaţii financiare pentru lucrători.
B. Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi

sănătăţii în muncă
Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă are ca scop însuşirea cunoştinţelor şi
formarea deprinderilor de securitate şi sănătate în muncă.
Instructajul periodic se face în conformitate cu prevederile contractului colectiv de muncă.
Perioada în care se desfăşoară instruirea de securitate şi sănătate se consideră timp de muncă, şi
cuprinde trei faze:
1.Instruirea introductiv generală va fi de 8 ore, şi se face de către lucrătorul desemnat, şi are drept
scop, informarea noului lucrător despre activităţile specifice societăţii, riscurile pentru securitate şi
sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivel de societate în
general:
- la angajarea lucrătorilor
- lucrătorilor delegaţi de la o societate la alta
- lucrătorului pus la dispoziţie de către un agent de muncă temporar.
2.Instruirea la locul de muncă se face în baza tematicii întocmite, va fi de 8 ore, se face de către
conducătorul direct al locul de muncă, şi are drept scop prezentarea riscurilor pentru securitate şi
sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de
muncă, se face întregului personal după instructajul introductiv general de la acel loc de muncă
Instruirea periodică, se face tuturor lucrătorilor de la locul de muncă definit şi celor menţionaţi la
instructajul introductiv general. Instructajul se face de către conducătorul locului de muncă.
3.Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă, în baza tematicii
elaborate, iar intervalul dintre două instructaje va fi de 6 luni.
Instruirea periodică se efectuează suplimentar celui programat în următoarele cazuri:
- când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare
- când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în muncă privind
activităţi specifice ale locului de muncă sau ale instrucţiunilor proprii, inclusiv datorită riscurilor sau
apariţiei de noi riscuri
- la reluarea activităţii după accident de muncă
- la executarea unor lucrări speciale
- la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului
existent
- la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru
- la introducerea oricărei noi tehnologii sau unor proceduri de lucru.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 29 din 48
Toate fazele de instructaj se vor consemna în Fişa individuală avâd semnătura celui care a efectuat
instructajul, celui instruit şi celui care a efectuat verificarea însuşirii instructajului. Fişa individuală
se păstrează la conducătorul locului de muncă.
C. Obligaţiile lucrătorilor privind securitatea şi

sănătatea în muncă
Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa,
precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de
accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi
afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.
În mod deosebit, lucrătorii au următoarele obligaţii:
 Să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de
transport şi alte mijloace de producţie.
 Să utilizeze corect şi obligatoriu echipamentul individual de protecţie şi de lucru acordat şi,
după utilizare, să înapoieze cel de protecţie sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare,
 Să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară
a dispozitivelor de securitate proprii, în special, ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor
tehnice şi clădirilor şi să utilizeze corect aceste dispozitive.
 Să comunice imediat angajatorului şi / sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă
despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie.
 Să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi / sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoană, sau alte persoane.
 Să coopereze cu angajatorul şi / sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar pentru a
face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi
inspectorii sanitari, pentru securitatea sănătăţii şi securităţii lucrătorilor.
 Să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi / sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a
permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără
riscuri pentru securitatea şi sănătatea, în domeniul său de activitate.
 Să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă şi măsurile de aplicare a acestora.
 Să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.
 Să se prezinte la serviciu în cele mai bune condiţii de muncă, odihnit, apt de lucru, fără să fie
sub influenţa băuturilor alcoolice, să nu consume, să nu valorifice băuturi alcoolice sau droguri.
Măsuri de protecţie pentru personalul care execută operaţii de prelucrare prin aşchiere
Căile de acces din societate
 Personalului care execută operaţii de prelucrare prin aschiere de la intrarea în schimbul de lucru, va
folosi căile de acces stabilite, parcurgând drumul la vestiar şi la locul de muncă pe cel mai scurt
traseu, ocolind eventualele obstacole .
 Se interzice deplasarea sau folosirea mijloacelor de transport intern dacă nu posedă autorizaţie şi
instruire pentru mijloace de transport intern.
 Căile de acces trebuie să fie marcate vizibil pentru a fi uşor de recunoscut. Pardoselile de la
locurile de muncă trebuie să fie netede şi curate.
 Să fie păstrate în permanenţă libere căile de acces ce conduc spre ieşirile de urgenţă şi ieşirile
propriuzise, să fie realizată întreţinerea tehnică a locului de muncă şi a echipamentelor şi
dispozitivelor, să fie curăţate cu regularitate, pentru a se asigura un nivel de igienă corespunzător
locului de muncă, echipamentele şi dispozitivele, să fie cu regularitate întreţinute şi verificat.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 30 din 48
 La locurile de muncă în spaţii închise trebuie luate măsuri pentru a asigura suficient aer proaspăt,
avându-se în vedere metodele de lucru utilizate şi cerinţele fizice impuse.
 La utilizarea instalaţiilor de ventilaţie mecanică sau de aer condiţionat, acesta trebuie să
funcţioneze astfel încât să nu se creeze disconfort prin expunerea lucrătorului la curenţi de aer.
 Locurile de muncă trebuie să aibă iluminat natural suficient şi să fie prevăzut un iluminat artificial
adecvat pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor.
Deservirea maşinilor-unelte
 Este permisă numai lucrătorilor calificaţi şi instruiţi special pentru lucrări de găurire lucrătorii în
formare (calificare ) vor fi supravegheaţi o perioadă de timp de 1 - 3 luni, în funcţie de complexitatea
lucrului, de un lucrător calificat şi vor lucra singuri numai după ce conducătorul locului de muncă îl
va testa practic şi teoretic.
 Se interzice lucrul la maşini-unelte fără ca lucrătorii să posede documentaţia necesară (desen fişe
tehnologice, planuri de operaţii, instrucţiuni specifice de securitate a muncii, corelate cu prevederile
din cartea tehnică.
 Lucrătorul care deserveşte o maşină unealtă acţionată electric va verifica zilnic:
a) Integritatea sistemului de închidere a carcaselor de protecţie (uşi, capace, etc)
b) Starea de contact între bornele de legare la pământ şi conductorul de protecţie,
c) Modul de dispunere şi integritatea cablurilor flexibile ce alimentează părţile mobile,
cu caracter temporar, precum şi integritatea învelişurilor exterioare,
d) Continuitatea legăturii la centura de împământare.
 Se interzice lucrătorului care deserveşte maşini-unelte să execute reparaţii la maşini sau instalaţii
electrice.
 În mod obligatoriu, maşina –unealtă, agregatul, vor fi oprite şi scula îndepărtată din piesă în
următoarele cazuri :
a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci când maşina
nu este dotată cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operaţii în timpul funcţionării
maşinii
b) la măsurarea manuală a pieselor ce se prelucrează
c) la schimbarea sculelor şi a dispozitivelor,
d) la oprirea motorului transmisiei comune în cazul când maşina este acţionată de la această
transmisie.
 În mod obligatoriu se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale maşinii-unealtă,
agregatului, în următoarele cazuri:
a) la părăsirea locului de muncă sau a zonei de polideservire, chiar şi pentru un timp scurt,
b) la orice întrerupere a curentului electric,
c) la curăţirea şi ungerea maşinii şi la îndepărtarea aşchiilor,
d) la constatarea oricăror defecţiuni în funcţionare.
 În cazul când în timpul funcţionării se produc vibraţii, maşina se va oprii imediat şi se va proceda
la constatarea şi înlăturarea cauzelor şi se va anunţa conducătorul locului de muncă.
 După terminarea lucrului sau la predarea schimbului lucrătorul este obligat să cureţe şi să ungă
maşina, să lase ordine la locul de muncă şi să comunice schimbului următor toate defecţiunile care
au avut loc în timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucrătorul care preia maşina.
 Înlăturarea aşchiilor şi a pulberilor de pe maşinile-unelte se va face cu ajutorul măturilor, periilor
speciale sau cârligelor.
 Se interzice înlăturarea aşchiilor cu mâna.
 Se interzice suflarea aşchiilor sau a pulberilor cu jet de aer, această operaţie este permisă numai cu
justificări tehnologice sau constructive şi cu folosirea aerului comprimat de maximum 2 atm.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 31 din 48
 Evacuarea deşeurilor de la maşini se va face ori de câte ori prezenţa acestora este stânjenitoare
pentru desfăşurarea procesului de producţie sau pentru siguranţa operatorului.
 Piesele prelucrate, materialele, deşeurile, se vor aşeza în locuri stabilite şi nu vor împiedica
mişcările lucrătorului.
 Se interzice spălarea mâinilor cu emulsie sau alte soluţii chimice inflamabile.
Prelucrarea metalelor prin găurire – alezare - honuire.
Pornirea şi exploatarea maşinii
 Înaintea pornirii maşinii, se va alege regimul de lucru corespunzător operaţiei care se execută,
sculelor utilizate şi materialului piesei de prelucrat,
 La operaţia de alezare şi honuire, având în vedere materialele din care sunt realizate sculele,
introducerea şi scoaterea în şi din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu foarte mare atenţie,
pentru a evita spargerea plăcilor de honuire,
 În timpul funcţionării maşinii, se interzice frânarea cu mâna a axului portmandrină.
 Maşini de găurit portative:
 Maşinile de găurit portative se vor porni numai după ce au fost ridicate de pe masă
 Maşinile de găurit portative se vor lăsa din mână (se vor depune) numai după oprirea burghiului.
 Se interzice folosirea maşini de găurit portativă dacă cablul de alimentare cu energie şi ştecherul
prezintă neregularităţii.
 Înaintea fixării piesei pe masa maşinii, se va curăţa canalele de aşchii şi se va menţine ordinea şi
curăţenia.
 Grătarele de lemn vor fi curate şi întreţinute.
Fixarea şi demontarea sculelor
 Mandrinele pentru fixarea burghielor şi alezoarelor se vor strânge şi desface numai cu chei
adecvate, care se vor scoate înainte de pornirea maşini.
 Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi centrat şi fixat.
 Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrină se va face numai cu ajutorul unei scule speciale.
 Se interzice folosirea burghielor cu coadă conică în universalul maşini.
 Se interzice folosirea burghielor cu coadă cilindrică în bucşe conice.
 Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de honuit cu cozi uzate sau care prezintă
crestături, urme de lovituri etc.
 Se interzice folosirea burghielor necorespunzătoare sau prost ascuţite.
 Ascuţirea burghielor se va face cu burghiul fixat în dispozitve speciale.
 Cursa sculei va fi astfel reglată încât aceasta să se poată retrage cât mai mult la fixarea sau
desprinderea piesei.
Fixarea pieselor
 Înaintea fixării piesei pe masa maşinii, se vor curăţa canalele de aşchii prinderea şi desprinderea
piesei pe şi de pe masa maşinii se vor face după ce scula s-a oprit complect.
 Fixarea piesei pe masa maşini se va face în cel puţin două puncte, fie cu ajutorul unor dispozitive
de fixare, fie cu ajutorul menghine.
Folosirea uneltelor de mână
 Uneltele de mână vor fi confecţionate din materiale corespunzătoare operaţiilor care se execută.
 Uneltele de mână acţionate electric, pneumatic sau hidraulic vor fi prevăzute cu dispozitive sigure
de fixare a sculelor şi cu dispozitive care să împiedice funcţionarea lor necomandată.
 Uneltele de mână acţionate electric, pneumatic sau hidraulic, dotate cu discuri abrazive, discuri
tăietoare, pânze de ferăstrău, vor fi dotate cu apărători împotriva atingerii sculei.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 32 din 48
 Furtunurile flexibile pentru acţionarea pneumatică şi hidraulică vor fi fixate cu coliere metalice pe
racordul uneltei.
 Uneltele de mână cu acţionare electrică vor fi verificate periodic de către electricieni, în funcţie de
frecvenţa folosirii acestora, vor fi verificate dispozitivele şi legăturile electrice speciale împotriva
electrocutării prin atingere indirectă.
 Cozile şi mânerele uneltelor de mână vor fi, bine fixate şi vor avea dimensiuni care să permită
apucarea sigură şi comodă, se va alege lemn de esenţă tare, cu fibre axiale, fără crăpături şi aşchii
desprinse iar penele pentru fixarea sculei vor fi numai metalice.
 Uneltele de mână folosite în medii de lucru cu gaze şi vapori explozivi, vor fi confecţionate din
materiale care să nu producă scântei prin lovire şi frecare, la lucrările executate la înălţime, uneltele
de mână vor fi păstrate în genţi rezistente şi vor fi fixate împotriva căderii.
 Uneltele de mână cu articulaţii (foarfeci, cleşte ) vor avea o construcţie robustă care să nu prezinte
frecării mari sau jocuri în articulaţii.
 Uneltele de mână vor fi păstrate după caz, în dulapuri, lăzi, rasele sau pe suporturi speciale, în
apropierea locurilor de muncă şi vor fi astfel asezate, încât să aibă orientate spre exterior partea de
prindere pentru a exclude contactul cu părţile ascutiţe sau tăietoare.
 În timpul transportului, părţile periculoase ale uneltelor de mână cu tăişuri, vârfuri etc.vor fi
protejate cu teci sau apărători adecvate.
 În timpul lucrului cu unelte de mână, la operaţii în care se pot produce scântei, aşchii metalice
etc.lucrătorii vor fi protejaţi de ochelari de protecţie, iar zona de muncă va fi protejată pentru a
împiedica accidentarea personalului din apropiere.
 Toţi lucrătorii îşi vor păstra uneltele de mână în bancurile de lucru sau dulapuri de scule.
 Se interzice ca în timpul lucrului să se aşeze sculele pe scări mobile, schele, dulapuri, tablouri.
 Cheile fixe sau tubulare, cu profilul deformat, cât de puţin sau crăpate, vor fi scoase imediat din uz.
 Zilnic, înainte de începerea lucrului, fiecare lucrător va controla dacă uneltele din inventarul
personal corespund condiţiilor de securitate arătate mai sus.
Prelucrarea metalelor prin aşchiere pe maşini de găurit fixe şi portabile
 Înainte de fixarea sculelor în port – scule se vor verifica unghiurile de ascuţire, profilul, precum şi
dacă acestea corespund materialului,
 Piesele ce urmează a se prelucra se vor fixa rigid pe masa maşinii sau dispozitiv,
 În cazul în care sistemul de maşină este prevăzut cu mecanisme automate pentru schimbarea
sculelor şi a pieselor la posturile de lucru, de tip robot sau mâini mecanice, este interzis accesul în
zona de manevră a acestora, în perioadele când sunt în funcţiune,
 Curăţirea de aşchii a sculelor, dispozitivelor şi a zonei de aşchiere se va efectua numai după oprirea
ciclului de aşchjiere şi cu scule ajutătoare special destinate,
 Reparaţiile şi reglajele se vor efectua numai de personal instruit pentru aceste operaţii şi numai
după deconectarea liniei automate sau a utilajului,
 Este interzis cu desăvârşire apropierea de uneltele de lucru după cuplarea liniei automate sau a
utilajului,
 Acţionarea organelor de comandă se va face numai de la pupitru de comandă şi numai după ce se
convinge că toate pericolele sunt îndepărtate,
 Controlul pieselor între operaţii este permis numai după scoaterea piesei din dispozitiv,
 Este interzis curăţirea aşchiilor metalice de sub dispozitive şi masa maşini înainte de deconectarea
maşinii de sub tensiune.
Dispozitive de protecţie, de prindere şi fixare, blocare şi siguranţă
 Părţile mobile ale maşinilor-unelte care depăşesc gabaritul maşinii şi care prezintă pericol de
accidentare, vor fi prevăzute cu dispozitive de protecţie tip apărătoare de rezistenţă corespunzătoare
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 33 din 48
şi care, după necesitate, se dotează cu mânere, bride pentru deschiderea, scoaterea, deplasarea şi
instalarea cu uşurinţă.
 Orice intervenţie la maşina-unealtă va fi realizată numai de personal de specialitate şi numai după
oprirea maşinii.
 Dispozitivele de protecţie, care necesită intervenţii frecvente, vor fi prevăzute cu sisteme de
deconectare sau blocare automată a maşinii-unelte, în cazul unor intervenţii accidentale.
 Dispozitivele de protecţie ale posturilor de lucru vor fi prevăzute cu ecrane din sticlă securizată,
sau alt material transparent, care să nu piardă repede transparenţa.
 Dispozitivele de protecţie ale angrenajelor vor fi prevăzute cu un sistem de întrerupere a
alimentării motorului, care să nu permită punerea în funcţiune a maşini decât numai atunci când
aceste dispozitive sunt în poziţie de protecţie.
 În cazul folosirii dispozitivelor de fixare pneumatice, hidraulice, electromagnetice şi combinate,
acestea se vor prevedea cu mecanisme care să împiedice desfacerea accidentală a dispozitivului şi cu
blocaje care să prevină aruncarea piesei când se produce desfacerea sau când se întrerupe
alimentarea cu aer, lichid sau energie electrică.
 Maşinile unelte vor fi prevăzute cu dispozitive de siguranţă care să prevină pornirea accidentală a
arborilor principali, a consolelor, păpuşilor, traverselor şi a altor subansamble mobile.
 La maşinile unelte care nu pot fi supravegheate vizual în întregime de la locul de muncă şi a căror
cuplare accidentală poate duce la accidentarea personalului care se află în preajma lor, zona de lucru
va fi îngrădită şi, de asemenea, va fi dotată cu dispozitive de semnalizare acustică şi vizuală.
 Aceste dispozitive vor funcţiona automat în momentul acţionării butonului de pornire de pe
pupitrul de comandă, emiţând sunete sau lumină intermitentă timp de cel puţin 15 secunde.
Prevenirea împotriva electrocutării la maşinile-unelte
 Prevenirea împotriva electrocutării prin atingere directă la echipamentele electrice de pe maşinile
unelte se realizează prin:
 utilizarea carcaselor de protecţie,
 izolare suplimentară,
 descărcarea energiei înmagazinate
 interzicerea accesului la părţile active a personalului necalificat în meseria de
electrician şi neautorizat să lucreze la instalaţiile respective.
 Deschiderea carcaselor de protecţie (uşi, capace, plăci de închidere etc.) se va realiza prin unul din
următoarele moduri:
 utilizând o cheie sau sculă specială când în interiorul carcaselor au acces numai persoane
calificate în meseria de electrician şi autorizate să lucreze la instalaţiile respective,
 folosind blocaje electrice sau mecanice care deconectează toate părţile active, când în interiorul
carcaselor au acces şi persoane necalificate în meseria de electrician, însă autorizate să lucreze la
instalaţiile respective, fără folosirea unei chei sau scule şi fără deconectarea părţilor active, când
accesul este ocazional şi se realizează un obstacol sau îngrădire în interiorul carcasei, pentru a
împiedica atingerea părţilor active.
 izolaţia suplimentară va acoperi complect părţile active şi va fi rezistentă la toate solocitările
fizice şi chimice posibile.
Utilizarea de către lucrători a echipamentului individual de protecţie şi de muncă.
 Echipamentul individual de protecţie se înţelege orice echipament destinat să fie purtat sau ţinut de
lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia sau mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol
securitatea şi sănătatea la locul de muncă.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 34 din 48
 Echipamentul individual de protecţie şi muncă trebuie utilizat atunci când riscurile nu pot fi evitate
sau limitate suficient prin mijloace tehnice de protecţie colective ori prin măsurile, metodele sau
procedurile de organizare a muncii.
 În cazul în care prezenţa unor riscuri multiple impune purtarea simultană a mai multor echipamente
individuale de protecţie şi muncă, aceste echipamente trebuie să fie compatibile şi să îşi păstreze
eficacitatea în raport cu riscul /riscurile / respective.
 Echipamentul individual de protecţie se distribuie gratuit de angajator şi se foloseşte numai în
scopurile specifice special destinate.
 La folosirea echipamentului individual de protecţie se vor respecta instrucţiunile fabricantului şi
instrucţiunile proprii de utilizare.
 Echipamentul individual de protecţie este echipamentul care se acordă lucrătorului pentru a feri de
uzură şi murdărire hainele personale a lucrătorului.
 Bancurile de lucru trebuie să fie stabile şi de dimensiuni corespunzătoare operaţiilor care urmează
să se execute, iar înălţimea lui să asigure poziţia comodă de lucru.
 În dreptul (faţa) bancurilor de lucru se vor aşeza pe pardoseală grătare de lemn.
 Menghinele de banc vor fi bine fixate cu toate şuruburile, iar înălţimea lor trebuie să asigure
lucrătorului o poziţie comodă.
 Locul de muncă stabilit pentru retezarea materialelor cu dalta, flexul trebuie protejat prin panouri
mobile astfel încât aşchiile sau scânteile să nu lovească sau să ardă muncitorii din vecinătate.
 Operaţiile de cositorire, lipire sau sudare a pieselor se va face în compartimente special amenajate
cu ventilaţie mecanică.
ATENŢIE! Operaţiunile de sudură se vor executa numai de personal calificat şi instruit în acest
sens.
 Se foloseşte obligatoriu echipamentul individual de protecţie acordat - ochelari, mănuşi, mască etc.
 Lucrătorii din aceste ateliere nu vor fi admişi la lucru decât îmbrăcaţi cu echipamentul individual
de protecţie corespunzător operaţiilor pe care urmează să le execute.
 Operaţia de ajustare va începe numai după ce se verifică, de către lucrător, fixarea corectă a piesei
în dispozitivul de strângere.
 Piesele grele se vor ridica pentru montaj numai cu ajutorul unui dispozitiv mecanic.
 La montarea unor piese grele sau voluminoase care necesită mai mulţi muncitori, aceştia vor lucra
în echipă sub comanda unui şef de echipă, care va repartiza fiecărui component al formaţiei, sarcini
specifice calificării sale, va stabili procedeele de lucru nepericuloase şi va da comenzi de lucru.
 Sculele utilizate de lucrători, precum şi dispozitivele mecanice de ridicat vor fi controlate zilnic de
către şeful de echipă sau conducătorul locului de muncă.
 La lucrările de reparaţii ale maşinilor şi instalaţilor se vor întocmi instrucţiuni speciale de
securitatea muncii, pe baza datelor fabricantului înscrise în cartea tehnică.
 Indiferent de metoda de lucru sau utilajele folosite lucrătorii vor respecta în mod obligatoriu
instructiunile tehnice de lucru şi cele de securitate şi sănătate în muncă, acestia vor fi dotaţi şi
obligaţi să poarte echipamentul individual de protecţie corespunzător locului de muncă astfel încât să
se evite pericolul de accidentare sau îmbolnăvire profesională.
Pentru polizor
Montarea pietrelor de polizor se face de personal numit, instruit şi autorizat în acest sens de către
conducerea societăţii să execute astfel de operaţii.
 Înainte de pornirea polizorului se controlează dacă pietrele de polizor nu sunt sparte, crăpate, uzate
şi dacă sunt bine fixate, dacă apărătorile de protecţie sunt la locul lor şi dacă suportul este bine fixat.
 Se foloseşte în permanenţă echipamentul individual de protecţie-(ochelarii, ecran de protecţie).
 Se verifică buna funcţionare a polizorului.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 35 din 48
 Se observă dacă piatra nu atinge vre-o componentă a polizorului.

 La schimbarea pietrei se lasă maşina să funcţioneze timp de 10 min. în gol cu paravanul pus şi
stând lateral de polizor.
 Nu se lucrează cu piatra care şi-a pierdut caracteristicile prevăzute sau care are bătaie. Acestea pot
duce la una din cauzele de accidentare.
 Nu se începe lucrul până când piatra polizorului nu şi-a luat turaţia respectivă.
 În timpul polizării nu se apăsă prea tare piesa care urmează a fi polizată, încălzirea ei poate duce la
spargere.
 Se fereşte piatra de lovituri şi izbituri.
 Se ia măsuri de fixare sigură a piesei pe suport sau în mână, pentru ca piesa să nu fie aruncată.
 Prinde piesele mici (mărunte) în menghină de mână, cleşte, etc. şi nu se ţin direct cu mâna.
 Nu se execută pe polizoare lucrări pentru care acesta nu a fost destinat (tăierea sârmei, polizarea
lemnului, a metalelor neferoase, etc.).
 Întrerupătorul de pornire oprire trebuie şă fie capsulate, iar lampa de iluminat local legată cu acest
intrerupător.
 Dacă polizorul curentează se opreşte şi se anunţă imediat conducătorul locului de muncă.
 Nu se admite prelucrarea pe suprafeţele laterale ale discului, atunci când maşina nu este destinată
special pentru astfel de lucrări.
 După terminarea lucrului maşina se scoate de sub tensiune prin oprire.
 După oprirea maşinii nu se mai prelucrează nici un obiect.
 Indiferent de metoda de lucru sau utilajele folosite, lucrătorii vor respecta în mod obligatoriu
obligaţi să poarte echipamentul individual de protecţie, corespunzător locului de muncă astfel încât
să se evite pericolul de accidentare sau îmbolnăvire profesională.
 Alegerea corpului abraziv se va face în funcţie de felul materialului de prelucrat, de forma şi
dimensiunile piesei de prelucrat, de calitatea suprafeţei ce trebuie obţinută, de tipul şi starea maşinii,
de tipul operaţiei de prelucrare.
 La montarea corpului abraziv pe maşină, se va verifica marcajul şi aspectul suprafeţei corpului
abraziv şi se va efectua controlul la sunet conform standardelor în vigoare sau a documentaţiei
tehnice de produs.
 Fixarea corpului abraziv va asigura o centrare perfectă a acestuia în raport cu axa de rotaţie.
 Corpurile abrazive cu alezaj mic (diametrul alezajului cu minim 12 mm. mai mare decât diametrul
arborelui) se pot fixa cu flanşe fără butuc.
 Corpurile abrazive cu diametrul mai mare de 350 mm. se vor fixa cu flanşe cu butuc.
 Flanşa fixă (de sprijin) va fi solidarizată pe arbore printr-un mijloc sigur de fixare, iar flanşa
mobilă (de strângere ) va intra cu joc pe butuc sau arbore.
 Dacă jocul dintre alezajul corpului abraziv şi arbore este sub limita inferioară, gaura va fi lărgită cu
mare atenţie pentru a nu se produce fisuri.
 Nu este permisă lărgirea găurii prin spargere cu dalta.
 După lărgire, corpul abraziv se controlează la sunet şi la rezistenţa de rotire.
 La montarea corpurilor abrazive, între acestea şi flanşe se introduc garnituri din carton presat.
 Înainte de montare toate suprafeţele în contact reciproc ale corpului abraziv, garniturilor şi
flanşelor, vor fi bine curăţate de orice corp străin cu ajutorul aerului comprimat sau periei.
 Pentru montarea corpurilor abrazive cu alezaj mic, se vor utiliza bucşe de oţel pentru a compensa
diferenţa dintre diametrul alezajului corpului abraziv şi diametrul arborelui.
 Lungimea bucşei de oţel nu va depăşi grosimea corpului abraziv şi diametrul arborelui.
 Lungimea bucşei de oţel nu va depăşi grosimea corpului abraziv în zona alezajului.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 36 din 48
 Înainte de efectuarea controlului rezistenţei la rortire şi /sau începerea funcţionării în gol ansamblul
corp abraziv - flanşe cu butuc se echilibrează static şi unde este posibil se echilibrează dinamic.
 Fixarea contragreutăţilor de echilibrare va fi asigurată corespunzător.
 Este interzisă echilibrarea corpurilor abrazive prin practicarea unor scobituri pe suprafaţa acestora.
 Montarea şi fixarea mai multor corpuri abrazive pe acelaşi arbore este permisă numai pentru
maşini dotate cu această posibilitate.
 Persoana instruită să monteze corpul abraziv cât şi utilizatorul, vor verifica respectiv vor folosi
corpul abraziv la turaţia ( sau viteza de lucru ) înscrisă pe acestea sau pe eticheta de fabricaţie.
 Nu este permisă utilizatrea pe maşini a corpurilor abrazive ale căror turaţii sau viteze periferice nu
sunt înscrise pe acesta sau pe eticheta de fabricaţie.
 Este interzisă utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic în cazul în care a trecut o perioadă de
1 an de la fabricarea lor.
 La montarea corpurilor abrazive cu alezaj mare, centrarea acestora se va realiza prin baterea pe
circumferinţă cu ajutorul unui ciocan de lemn.
 Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse.
 Corpurile abrazive cu tijă, vor fi astfel fixate încât lungimea liberă a cozii să nu depăşească pentru
turaţia respectivă, pe cea indicată de producător.
 Se interzice utilizarea dornului port piatră dimensionat necorespunzător ca lungime şi diametru în
raport cu partea de prindere.
 Se interzice folosirea dornului port piatră care prezintă vibraţii sau excentricităţi ( neechilibrat
dinamic).
Primul ajutor la locul accidentului la operaţia de polizare
 Particolele abrazive se pot localiza pe globul ocular sau sub pleoapă, producând o stare de
disconfort şi inflamarea ţesutului conjunctiv.
 Inflamarea cauzată de particolele aflate sub pleoapă, dă ochiului un aspect caracteristic:
a) hiperemie (ochi roşu).
b) lăcrimare abundentă.
 În cazul prezenţei în ochi a unor particule abrazive, acordarea primului ajutor constă în
următoarele:
a) se va avertiza persoana să nu-şi frece ochiul, deoarece îşi poate provoca dureri şi
iritarea ţesuturilor conjuctivelor.
b) persoana care va acorda ajutorul se va spăla pe mâini.
c) se vor închide pleoapele persoanei accidentate şi se va acoperi ochiul afectat cu un
tampon pentru ochi sau cu tifon. Se va prelungi acoperirea până la frunte şi obraz pentru a evita
presiunea asupra ochiului iar fixarea se va face cu bandaj sau benzi adezive.
d) se va solicita asistenţă medicală de specialitate.
Pentru confecţii metalice
 La executarea lucrărilor se va folosi numai personal care prezintă stare de sănătate, aptitudini fizice
şi psihice, cunoştiinţe de muncă corespunzătoare şi care a fost selecţionat pe un anumit loc de
muncă.
 La repartizarea lucrătorilor pe locurile de muncă se va ţine seamă de calificarea profesională pe
care o au pentru lucrările ce li se încredinţează şi utilizarea fără pericol a maşinilor, sculelor şi
uneltelor de la locul de muncă.
 Maşinile trebuie deservite numai de către lucrători calificaţi şi instruiţi pentru fiecare fel de
operaţii.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 37 din 48
 Manipularea pieselor, semifabricatelor la introducerea şi scoaterea din zona de lucru al utilajului,

în lipsa existenţei unor dispozitive de protecţie, se va face numai cu ajutorul unor scule ajutătoare
(cârlige, cleşti, pensete) care să excludă introducerea mâinilor în zona periculoasă.
 Examinarea şi avizul medical sunt obligatorii pentru exercitarea meseriilor legate de construcţii şi
confecţii metalice (la angajare şi periodic).
 La nituirea pieselor casetate lucrătorii vor fi dotaţi cu antifoane.
 Este interzisă utilizarea lucrătorilor în activităţi pentru care nu li s-a făcut un instructaj special.
 Este obligatorie împrejmuirea zonei de lucru în raza de acţiune a utilajelor de ridicat, precum şi a
zonelor cu risc ridicat de accidentare.
 La toate locurile de muncă vor fi utilizate indicatoare de securitate vizibile atât ziua cât şi noaptea.
 Pentru lucrările la înăltimi sub 5 metri se vor folosi schele simple, iar pentru înălţimi de peste 5
metri se vor folosi schele conform indicaţiilor din proiectele tehnologice.
 Schelele vor fi prevăzute cu balustrade şi scândura de bord, ele trebuie să corespundă sarcinilor pe
care le vor avea de suportat.
 Se interzice utilizarea schelelor improvizate şi circulaţia muncitorilor sub schelele pe care se
lucrează.
 Primirea încărcăturilor pe construcţie se va face numai după oprirea completă a instalaţiilor de
ridicat.
 Se interzice aplecarea lucrătorilor în afara construcţiei pentru a desprinde elementele din cârligul
de ridicat, apropierea încărcăturii se va face numai cu cârlige de tragere sau frânghii ajutătoare.
 Ridicarea încărcăturilor se va face pe verticală, nu este admisă poziţia oblică a dispozitivelor de
prindere sau a încărcăturilor.
 Se interzice executarea lucrărilor la înălţime în perioade de timp nefavorabil (vânt, polei,
vizibilitate redusă).
 Este interzisă prezenţa personalului fără sarcini de serviciu şi neinstruit în zona de activitate, zona
periculoasă fiind spaţiul din jurul construcţiei metalice pe o rază egală cu cel putin înălţimea
definitivă a construcţiei care va fi împrejmuită cu gard de sârmă, semnalizată cu indicatoare de
securitate care să avertizeze asupra pericolelor şi să interzică accesul.
 În cazul în care ridicarea elementelor de construcţii metalice se face concomitent cu două trolii,
acestea trebuie alese, astfel încât viteza lor de ridicare să corespundă, mişcarea celor două trolii fiind
coordonată pentru a nu se produce diferenţe de nivel la ridicare.
 Toate atelierele de construcţii metalice vor fi prevăzute cu instalaţii de ventilare naturală sau
mecanică.
 Sarcina de muncă va fi executată conform tehnologiei stabilite, prin utilizarea obligatorie a
mijloacelor de protecţie prevăzute.
 Utilajele, sculele sau maşinile cu care se va lucra în ateliere vor fi în stare perfectă de funcţionare.
 La debitarea profilelor cu maşini de debitat se interzice susţinerea cu mâna a materialului, această
operaţie se va face cu dispozitive de prindere (cârlige, clesti, pensete) care să excludă introducerea
mâinilor în zona periculoasă, pe mese cu role sau bile, care uşurează mişcarea în avans.
 Maşinile de debitat trebuie să fie deservite numai de către lucrători instruiţi privind modul de lucru
pentru fiecare fel de operaţie pe care o execută.
 În cazul utilizării ecranelor de protecţie mobile, acestea trebuie să închidă complet zona
periculoasă înaintea declanşării miscării elementului mobil al echipamentului şi să rămână în această
poziţie până la terminarea cursei de coborâre.
 Operaţia de tăiere se va executa numai după ce sa verificat fixarea materialului şi îndepărtarea
lucrătorilor din zona de lucru, accesul în spatele maşinilor de debitat în timpul funcţionării acestora
este interzis.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 38 din 48
 Comanda de acţionare a maşinii de tăiat se va da numai după ce sa verificat fixarea materialului (la
cele prevăzute cu un sistem de fixare) şi îndepărtarea personalului din zona de acţiune a cuţitului şi
de cădere a materialului de debitat.
 Comanda maşinii se va face numai de către executantul însărcinat cu această operaţie.
 Foarfecele tip ghilotină trebuie reglat astfel încât să nu permită căderea involuntară) necomandată a
cuţitului mobil superior, indiferent de poziţia acestuia, în acest scop, contragreutătile trebuie reglate
corespunzător şi asigurate împotriva dereglării.
 Linia de tăiere trebuie protejată pe toată lungimea ei prin grinda de presare (riglă sau grilaj de
protecţie) reglată astfel încât să împiedice pătrunderea degetelor între cuţite, asigurându-se însă o
vizibilitate suficientă asupra liniei de tăiere.
 Este interzisă intervenţia asupra foarfecelor pentru reparaţii sau schimbare a cuţitelor fără blocarea
sistemului de comandă, care să împiedice coborârea traversei şi cuţitul mobil.
 Foarfecele circulare cu cuţite disc, cu role trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv de protecţie care
să prevină introducerea degetelor sub discul sau rola tăietoare.
 La foarfecele combinate cu acţionare mecanică prevăzute a funcţiona concomitent cu mai multe
scule, sculele neutilizate trebuie să fie protejate sau scoase din funcţiune.
 Tablele şi profilele care urmează să se introducă în lucru şi care prezintă abateri de la planeitate şi
rectiliniaritate trebuie în prealabil îndreptate manual, pe prese sau pe maşini de îndreptat.
 Se interzice tăierea la ghilotină a mai multor piese suprapuse chiar dacă grosimea pachetului nu
depăseste caracteristicile maşinii.
 Se interzice tăierea mai multor piese suprapuse cu o grosime mai mare decât cea înscrisă în
caracteristicile maşinii.
 Îndepărtarea deşeurilor sau a pieselor tăiate se va face numai după oprirea maşinii,cu ajutorul
cârligelor metalice, folosind echipamentul individual de protectie adecvat.
 Este interzisă depozitarea la întâmplare (neordonată) a pieselor sau semifabricatelor la locul de
muncă prin aglomerarea acestora, la terminarea lucrului, locul va fi lăsat curat.
 La apariţia unor defecţiuni sau dereglări în funcţionarea echipamentului, a sculelor folosite sau a
protectorilor prevăzuţi, utilajul va fi oprit fiind interzisă funcţionarea sa în continuare, intervenţiile
asupra instalaţiilor, reglarea maşinilor privind caracteristicile de lucru, montarea şi reglarea sculelor
fiind executate numai de către persoană desemnată în acest scop (conducătorul de formaţie).
 În timpul reglajelor sau reparaţiilor partea mobilă a maşinii va fi asigurată împotriva coborârii
involuntare, prin sprijinire suplimentară (blocare, fixare).
 Este interzisă efectuarea de reparaţii sau intervenţii tehnice de orice natură asupra utilajului de
către lucrătorii executanţi, precum şi curăţarea acestuia în timpul funcţionării.
 Paturile de lucru vor fi aşezate în flux şi cât mai aproape de liniile de transport, astfel încât să nu
blocheze căile de acces sau trecerea de la un loc de muncă la altul.
 În cazul în care gabaritul subansamblurilor metalice este mai mare decât al paturilor de lucru,
colţurile sau muchiile confecţiilor vor fi prevăzute cu platbande de protecţie vopsite în alb.
 Montarea subansamblurilor elementelor metalice se va face conform fişei procesului tehnologic
respectându-se numărul de prinderi prin puncte de sudură, nituri, şuruburi, evitând fixarea forţată a
elementelor.
 Este interzisă folosirea uneltelor de mână cu suprafeţe deformate, înflorite, ştirbite sau improvizate,
confecţionate din materiale corespunzătoare operaţiilor care se execută fără a se permite deformări,
fisuri sau desprinderi de aşchii.
 Utilajele, protectorii şi sculele realizate prin autodotare pentru nevoile producţiei vor fi admise în
exploatare numai după certificarea acestora conform prevederilor în vigoare.
 În cazul strângerilor controlate se vor folosi chei dinamometrice, cheile mecanice vor fi calibrate
astfel încât să corespundă exact dimensiunilor piuliţelor.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 39 din 48
 Uneltele acţionate electric sau pneumatic vor fi folosite numai de către lucrători care cunosc bine
toate metodele de lucru cât şi pe cele de securitate a muncii.
 Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă şi indirectă, se vor lua măsuri tehnice
şi organizatorice corespunzătoare, carcasele metalice ale utilajelor acţionate electric, precum şi ale
tablourilor şi aparatelor electrice vor fi protejate prin legări la nul şi la pământ.
 La executarea operaţiilor generatoare de zgomot se vor lua măsuri de protecţie pentru reducerea
nivelului de zgomot sub limitele maxime admise, precum şi măsuri de protecţie individuală
(antifoane, etc.)
 Indiferent de metoda de lucru sau utilajele folosite de personalul care execută operaţii de prelucrare
prin aschiere vor respecta în mod obligatoriu instrucţiunile tehnice de lucru şi cele de securitate şi
sănătate în muncă, acestia vor fi dotaţi şi obligaţi să poarte echipamentul individual de protecţie a
muncii corespunzător locului de muncă astfel încât să se evite pericolul de accidentare sau
îmbolnăvire profesională.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 40 din 48
D. Echipamente individuale de protecţie ( Hot. de Guvern 1048/2006);
Personalul care execută operaţii de prelucrare prin aşchiere beneficiază de echipament individual de
protecţie conform funcţiei îndeplinite în societate şi nomenclatorului de acordare a echipamentelor al
S.C.Energomur S.A. Anexa 4 la CCM.
 bocanci cu talpă de cauciuc 1/24 luni;
 cască de protecţie 1/24 luni;
 ochelari de protecţie 1/24 luni;
 semimască protecţie gaze 1/1 luni;
 şalopetă doc 1/6 luni;
 mănuşi de protecţie lăcătuşi pereche/luni.1/3 luni;
 cizme cauciuc 1/12 luni;
 vestă avertizare 1/24 luni;
 scurtă impermeabilă cu glugă 1/36 luni;
 vestă vătuită 1/24 luni;
 şapcă de protecţie 1/24 luni,
 săpun 0.30 kg/lună;
 lavetă 2 buc/lună;
 prosop bumbac 1buc/12 luni.
E. Alte măsuri pentru evitarea accidentelor personalului care execută operaţii de prelucrare
prin aşchiere
Pentru evitarea accidentelor de muncă, personalul care execută operaţii de prelucrare prin aşchiere
trebuie să ia următoarele măsuri:
 Să execute dispoziţiile şefilor ierarhici, în condiţiile prezentelor instrucţiuni şi este obligat a
preveni sau opri orice acţiune care ar putea conduce la accidentarea proprie sau a altor persoane.
 Se va prezenta la serviciu odihnit, sănătos şi fără să fi consumat băuturi alcoolice.
 La începerea programului de lucru, personalul trebuie să se prezinte apt pentru desfăşurarea
activităţilor încredinţate conform atribuţiilor de serviciu şi a fişei postului
 Va menţine ordinea şi curăţenia la locul de muncă.
 Va asigura iluminarea şi ventilarea corespunzătoare la locul de muncă.
 Sculele şi dispozitivele de lucru vor fi în perfectă stare.
 Lampa de verificare va avea tensiunea de 24 V, mâner izolat şi abajur de protecţie.
 Maşinile şi instalaţiile electrice vor fi legate la pământ.
 Fiecare lucrător este obligat ca la constatarea unor abateri de la prevederile prezentelor instrucţiuni,
care pune în pericol securitatea oamenilor, să comunice cele constatate şefului direct sau ierarhic
superior.
 Personalul este obligat să cunoască şi să aplice instrucţiunile tehnice şi de exploatare în activitatea
să, astfel încât să prevină producerea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.
 Înainte de începerea lucrului, lucrătorii sunt obligaţi să verifice dacă uneltele şi utilajele pe care le
folosesc sunt în stare bună şi corespund din punct de vedere al securităţii muncii.
 Este interzisă folosirea uneltelor şi utilajelor care nu corespund normelor tehnice.
 La repartizarea lucrărilor, conducătorul locului de muncă va indica procedeul de lucru corect
(nepericulos) şi măsurile corespunzătoare privind utilizarea instalaţiilor, utilajelor şi sculelor din
dotare.
 Va verifica starea echipamentului individual de protecţie.
 Nu va fuma şi va interzice fumatul în locuri nepermise.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 41 din 48
 Nu va dormi şi nu va consuma droguri sau băuturi alcoolice.

 Va menţine ordinea şi curăţenia la locul de muncă.
 Va asigura iluminarea şi ventilarea corespunzătoare la locul de muncă.
 Sculele şi dispozitivele de lucru vor fi în perfectă stare.
 Nu va căuta să remedieze defecţiunile ivite la instalaţiile electrice şi de automatizare, aceste
operaţii se vor executa numai de către personalul de specialitate.
 Utilajele oprite pentru verificări şi reparaţii, vor fi izolate de celelalte instalaţii iar instalaţia
electrică va fi scoasă de sub tensiune.
 Este interzisă pornirea maşinii şi deservirea ei de către persoane străine, necalificate şi neinstruite.
 ATENŢIE! Se verifică fixarea piesei în universal sau platou.
 Se interzice aşezarea pieselor sau a sculelor pe capacul strungului.
 Se interzice lucrul cu scule defecte, uzate sau neascuţite
 Se interzice lucrul dacă nu se folosesc echipamentele de protecţie-paravan, ochelari.
 Se feresc ochii şi faţa de soluţia de răcire (emulsie).
 Pornirea strungului se va face numai după ce s-a scos cheia de fixare din universal.
 A se efectua o pornire de probă înainte de începerea lucrului.
 Nu se începe lucrul până când strungul nu şi-a luat turaţia respectivă.
 În cazul strunjirii din bare lungi se va utiliza suportul de bare şi se va respecta regimul de lucru
(turaţia mică).
 Nu se primesc sau da scule şi piese peste strungul aflat în funcţiune.
 A nu se opri avansul mesei prea aproape de universal.
 Măsurarea cotelor se va face numai după ce strungul a fost oprit.
 Dacă universalul şi platoul nu au siguranţă nu se va lucra în sens invers.
 Pentru iluminatul local se vor folosi doar lămpi alimentate la 24 V.
 Se verifică zilnic legătura maşinii la priza de împământare. Dacă strungul curentează se va
anunţa imediat conducătorul locului de muncă.
 În jurul strungului se va ţine ordine şi curăţenie şi se evită ca aşchiile încinse să cadă pe
materiale combustibile.
 Curăţirea strungului de aşchii se va face cu ajutorul pendulelor sau cârligelor şi nu cu mâna
goală.
 ATENŢIE la prelucrarea aliajelor de aluminiu, magneziu, zinc, titan ale căror pulberi sunt
pirofore. Se vor lua măsuri de ventilaţie, etc.
 Se interzice blocarea căilor de acces şi trecere dintre utilaje.
 La întreruperea curentului, strungul se opreşte.
 Strungul nu se va lăsa în funcţionare fără să fie supravegheat
 La terminarea lucrului strungul se va scoate de sub tensiune - oprii.
Indiferent de metoda de lucru sau utilajele folosite lucrătorii vor respecta în mod obligatoriu
obligaţi să poarte echipamentul individual de protecţie corespunzător locului de muncă astfel încât să
se evite pericolul de accidentare sau îmbolnăvire profesională.
Cerinţe minime privind semnalizarea obstacolelor şi a locurilor periculoase şi pentru marcarea
căilor de circulaţie
Semnalizarea obstacolelor şi a locurilor periculoase:
 Semnalizarea referitoare la o interdicţie, un avertisment sau o obligaţie, precum şi
semnalizarea privind localizarea şi identificarea mijloacelor de salvare ori prim ajutor trebuie să se
realizeze prin utilizarea panourilor de semnalizare, funcţie de specificul mijloacelor de transport.
 Marcarea locurilor cu risc de lovire de un obstacol şi de cădere a obiectelor şi persoanelor se
face în zonele de lucru, în care lucrătorii au acces în cursul activităţii lor, prin culoarea galbenă
alternativ cu culoarea neagră sau culoarea roşie alternativ cu culoarea albă.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 42 din 48
 Dimensiunile marcajului trebuie să ţină seama de dimensiunile obstacolului sau ale locului
periculos semnalat.
 Benzile galben-negre sau roşu-albe trebuie să fie înclinate la circa 45° şi să aibă dimensiunile
aproximativ egale.
Pe linie de SMI
Îşi însuşeşte prevederile declaraţiei de politică generală în domeniul calităţii, mediului, sănătăţii şi
securităţii ocupaţionale a obiectivelor SMI şi procedurilor elaborate şi/sau implementate în cadrul
S.C.Energomur S.A.
 Participă la instruirile pe linie de SMI, efectuate de către şeful direct sau de către alte persoane
desemnate
 Participă la acţiunile preventive sau corective stabilite în urma constatării unor neconformităţi de
către responsabilul de proces sau de către auditurile interne sau externe, pe linie de SMI
F. Aspecte legate de medicina muncii privind starea de sănătate
a lucrătorilor (Hotărârea de guvern 355/2007)
Art. 35. - La aplicarea măsurilor preventive tehnico-organizatorice la locurile de muncă,
angajatorii vor ţine seama de rezultatele supravegherii sănătăţii.
Art. 36. - Lucrătorii trebuie să fie informaţi în legătură cu rezultatele proprii ale supravegherii
sănătăţii lor.
Art. 37. - Dosarul medical şi fişa de expunere la riscuri profesionale se păstrează la structura de
medicina muncii unde s-au efectuat examenele medicale de angajare şi examenul medical periodic.
Art. 38. - Înregistrările medicale sunt păstrate o perioadă de timp cel puţin egală cu durata medie
de expunere - afectare a stării de sănătate, pentru fiecare categorie de risc profesional, astfel:
a) cabinetul de medicina muncii păstrează dosarele medicale, fişele de expunere la riscuri
profesionale şi datele de morbiditate profesională;
b) angajatorul păstrează lista locurilor de muncă cu riscuri profesionale şi concluzia examinării
medicale (fişa de aptitudine);
c) în cazul schimbării structurii de medicina muncii cu care a fost realizată supravegherea stării
de sănătate a lucrătorilor, înregistrările medicale se predau noului cabinet de medicina muncii
agreat de angajator.
Art. 39. - Lucrătorul este obligat să se prezinte la examenele medicale de supraveghere a sănătăţii
la locul de muncă, conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii cu acordul
angajatorului.
Art. 40. - Orice lucrător are dreptul să consulte medicul specialist de medicina muncii, pentru
orice simptome pe care le atribuie condiţiilor de muncă şi activităţii desfăşurate.
Art. 41. - La schimbarea locului de muncă în altă unitate, lucrătorului i se vor înmâna, la
solicitare, copii ale dosarului său medical şi ale fişei de expunere la riscuri profesionale, pentru a fi
predate la structura de medicina muncii a unităţii respective.
Art. 43. - La întreruperea temporară sau definitivă a activităţii lucrătorului, structura de medicina
muncii va preda dosarul medical al acestuia medicului său de familie.
Art. 44. - Medicul specialist de medicina muncii şi medicul de familie al lucrătorului se vor
informa reciproc şi operativ referitor la apariţia unor modificări în starea de sănătate a lucrătorului.
Art. 45. - Pentru securitatea sănătăţii comunitare, în cazul sectoarelor cu riscuri (alimentar,
zootehnic, farmaceutic, aprovizionare cu apă potabilă, servicii către populaţie, cazare colectivă,
piscine, salubritate etc.), examenele medicale la angajare, periodic, la reluarea muncii se pot
completa cu examinările specifice sectorului de activitate, la indicaţia medicului specialist de
medicina muncii.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 43 din 48
Art. 46. - Dosarului medical îi sunt aplicabile prevederile art. 21-25 din Legea drepturilor
pacientului nr. 46/2003, referitoare la dreptul la confidenţialitatea informaţiilor şi viaţa privată a
pacientului.
Art. 47. - Lucrătorii au acces, la cerere, la toate informaţiile referitoare la starea lor de sănătate.
G. Modul de acţiune la alarmarea evenimentelor cu pericol
Posibile
Nr. accidente Metode de intervenţii / de Instrumente (dotări) Metode de prevenire a situaţiei de
crt. şi situaţii control necesare urgenţă
de urgenţă
1 Explozie. 1.Se alarmează personalul 1. .Semnal prin voce. Respectarea instrucţiunilor de lucru:
la locul de muncă. Telefoane interne-externe -eliminarea infiltraţiilor de aer fals.
0265215265. -testarea cunoştinţelor personalului
2.Se anunţă pompierii, 2.Listă de numere de care execută operaţii de prelucrare
salvarea, (poliţia) telefon. telefon telefon 112. prin aşchiere
3.Se anunţă conducerea 3.Telefoane interne-
societăţii dispeceratul, externe.
Compartimentul SSM.
4.Se anunţă medicul de 4.Telefon 0265269172.
medicina muncii.
5.Se acordă primul ajutor 5.Trusă de prim ajutor
persoanelor accidentate.
6.Se iau măsuri împotriva 6.Întreruperea curentului
extinderii incendiului. electric, a gazului metan
şi utilizarea mijloacelor
de PSI din dotare
(pichetul PSI şi dotări din
clădirile administrative,
ateliere, centrale termice).
7.Se curaţă locul producerii 7.Se utilizează lopeţi
evenimentului. cazmale, târnăcoape, şi
mijloace mecanizate.
2 Răbufniri 1. Se alarmează personalul 1.Semnal prin voce Respectarea instrucţiunilor de lucru:
la locul de muncă. Telefoane interne-externe -eliminarea infiltraţiilor de aer fals.
2. Se anunţă pompierii, 2.Listă de numere de -testarea cunoştinţelor personalului
salvarea, (poliţia). telefon. care execută operaţii de prelucrare
telefon 112. prin aşchiere
3. Se anunţă conducerea 3.Telefoane interne-
societăţii dispeceratul, externe.
Compartimentul SSM.
4. Se anunţă medicul de 4.Telefon 0265269172.
medicina muncii.
5. Se acordă primul ajutor 5.Trusă de prim ajutor.
persoanelor accidentate.
6. Se iau măsuri împotriva 6.Întreruperea curentului
extinderii incendiului. electric, a gazului metan
şi utilizarea mijloacelor
de PSI din dotare
(pichetul PSI şi dotări din
clădirile administrative,
ateliere, centrale termice).
7. Se curaţă locul 7.Se utilizează lopeţi
producerii evenimentului. cazmale, târnăcoape, şi
mijloace mecanizate.
3 Intoxicaţii 1. Acordarea primului 1.Intervenţia personalului Respectarea instrucţiunilor de lucru:
(gaze fumi ajutor de serviciu din zonă. -verificarea cu spumă şi săpun a
gene) 2. Se scoate accidentatul la 2.Deschiderea uşilor, instalaţiei de gaz metan pentru
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 44 din 48
aer curat ferestrelor. depistarea neetanşeităţilor.

3. Se asigură ventilarea 3. Cu sisteme de ventilare. -reglarea periodică a arderii în cazane
spaţiului viciat -eliminarea infiltraţiilor de aer fals.
4. În cazuri uşoare se 4. Maşini din dotarea -testarea cunoştinţelor personalului
transporă accidentatul la societăţii. care execută operaţii de prelucrare
spital. prin aşchiere
5. În cazuri grave 5.Telefon 112.
se solicită intervenţia
personalului medical de
specialitate.
4 Deversări 1. Izolarea zonei de 1. Intervenţia Respectarea planului de reparaţii a
de apă impact personalului de serviciu tuturor echipamentelor tehnice:
fierbinte. prin manavrarea organelor (operatorul de serviciu şi - întreţinere pro- activă
de închidere. personalul de la - instruirea personalului
dispecerat) - verificarea metrologică a
2. Telefoane interne A.M.C-urilor şi mijloacelor
2. Anunţarea dispeceratului externe. de siguranţă.
şefului direct. 3. Telefon 112.
3. În cazuri grave se solicită
intervenţia personalului
medical de specialitate
5 Căderi de 1. Se verifică starea 1. Trusă de prim ajutor. - să respecte ISSM.
la înălţime accidentatului, se acordă - instruiri privind acordarea
şi semi- primul ajutor. primului ajutor.
înălţime. 2. Se anunţă medicul de 2. Telefon 0265269172. - folosirea centurii de siguranţă.
medicina muncii. - asigurarea podeţelor şi pasarelelor
3. Se anunţă salvarea. 3. Telefon 112. cu balustrade de protecţie.
4. Se completează fişa 4. Se transmite la ITM-
acidentului şi se informează Mureş.
prin lucrătorul desemnat
ITM-Mureş.
H. Reguli privind circulaţia la şi de la locul de muncă şi circulaţia rutieră

în sezonul rece
Prevederi generale
 Accidentele cele mai frecvente care se produc în perioada de iarnă sunt datorate alunecărilor pe
gheaţă sau pe zăpadă în timpul deplasării angajaţilor spre locurile de muncă, pe căile de acces din
societate, în timpul deplasărilor în interes de serviciu în afără societăţii, precum şi în timpul
deplasării în afără orelor de program de la locul de muncă la domiciliu şi invers . De asemenea
accidentele se pot produce datorită derapării pe gheaţă sau zăpadă a mijloacelor auto.
 În vederea evitării producerii accidentelor se vor respecta instrucţiunile specifice proprii de SSM
privind circulaţia persoanelor şi circulaţia mijloacelor auto în sezonul rece.
 Personalul care execută operaţii de prelucrare prin aşchiere la intrarea în schimbul de lucru, va
folosi căile de acces stabilite, parcurgând drumul spre locul de muncă pe cel mai scurt traseu, ocolind
eventualele obstacole.
Aceste accidente se pot produce din următoarele cauze:

a) neîntreţinerea în bune condiţii a căilor de acces şi de circulaţie,
b) neasigurarea sau nepurtarea echipamentului de protecţie adecvat,
c) neasigurarea iluminatului adecvat,
d) neatenţie la deplasare, spre locurile de muncă sau în zona de lucru.
I. Măsuri de prevenire a accidentelor de circulaţie

S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 45 din 48
 Suprafeţele de circulaţie: trotuare, podeţe, platforme, pardoseli din jurul centralelor termice trebuie
să fie menţinute în permanenţă libere şi bine întreţinute prin îndepărtarea oricăror urme de zăpadă
sau gheaţă care ar putea provoca căderi prin alunecare sau împiedicare a angajaţilor.
 Acolo unde este cazul se vor împrăştia materiale antiderapante (nisip, zgură sau sare pentru a se
evita căderile prin alunecare.
 Pe timpul nopţii căile de circulaţie a persoanelor vor fi iluminate corespunzător.
 Se interzice circulaţia angajaţilor pe conducte indiferent de diametrul sau înălţimea la care se află
iar trecerea peste conducte - când nu există altă posibilitate - se va face peste podeţe fixate în locurile
cele mai accesibile şi prevăzute cu balustradă.
 La curăţirea zăpezii sau a gheţii de pe acoperişurile clădirilor, personalul trebuie să utilizeze
echipamentul pentru lucrul la înălţime şi să fie ancorat corespunzător, iar lucrarea trebuie să fie
supravegheată de către conducătorul locului de muncă.
 Se interzice altor lucrători, să intre în zona de lucru, care în toate cazurile trebuie să fie semnalizată
sau îngrădită.
 Persoanele care se deplasează în interes de serviciu în afara unităţii, vor respecta regulile de
circulaţie pentru pietoni, se vor deplasa cu atenţie pe trotuare evitând accidentările prin alunecare sau
loviri provocate de căderile de gheaţă sau zăpadă de pe acoperişurile clădirilor.
 Circulaţia rutieră în perioada de toamnă şi iarnă se desfăşoară în condiţii mai dificile decât în
sezonul cald. Ploaia, ceaţa, vânturile sau ninsoarea ca şi mâzga, poleiul sau stratul de gheaţă ce se
formează pe drumuri exercită o influenţă negativă asupra posibilităţilor de deplasare cu vehicule sau
pe jos.
 Pentru asigurarea cursivităţii traficului, întărirea siguranţei circulaţiei şi prevenirea accidentelor în
aceste condiţii, se cere respectarea întocmai a regulilor de circulaţie.
Conducătorii auto care se deplasează de la şi înspre locul de muncă vor respecta următoarele reguli:
a) adaptarea vitezei la condiţiile atmosferice.
b) reducerea vitezei la trecerea pe lângă autovehicule staţionate în staţiile pentru mijloacele
auto de transport în comun.
c) acordarea atenţiei sporite tuturor pietonilor.
d) evitarea virajelor şi a frânărilor bruşte, pentru prevenirea derapării.
e) înlocuirea pneurilor uzate, asigurarea autovehicolelor cu pneuri pentru sezonul rece.
f) utilizarea mijloacelor de transport aflate în stare tehnică corespunzătoare.
g) acordarea atenţiei funcţionării ştergătoarelor de parbriz.- nu se va circula cu parbrizul aburit.
h) semnalizarea din timp şi asigurarea temeinică înaintea efectuării depăşirilor şi schimbării
direcţiei de mers.
i) conformarea întocmai regulilor de prioritate.
j) respectarea semnificaţiei indicatoarelor de circulaţie, marcajelor şi a culorii semafoarelor
electrice.
k) respectarea culorii galbene a semaforului care obligă la oprire.
l) evitarea staţionării pe partea carosabilă a drumurilor în afără localităţilor, iar în cazuri în care
staţionarea nu poate fi evitată din cauza defecţiunilor tehnice se va semnaliza autovehicolul.
m) în condiţii de umezeală, polei, ceaţă şi pe timp de noapte se va mări distanţa între
autovehicole, în mers.
n) oprirea autovehicolului din mers pe cât posibil în afara părţii carosabile atunci când sunt
condiţii de ceaţă foarte densă .
o) folosirea luminilor de întâlnire.
p) anvelope de iarnă, lanţuri de zăpadă
q) evitarea cu desăvârşire a urcării la volanul automobilelor în stare de oboseală sau sub
influenţa băuturilor alcoolice.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 46 din 48
J. Cod minim de reguli privind acordarea primului ajutor

Prim ajutor în caz de răniri, hemoragii, arsuri, fractură, electrocutare.
 Primul ajutor se acordă la locul unde se găseşte accidentatul.
 Se face o examinare exterioară completă a accidentatului, având grijă de a nu agrava starea sa prin
acţiuni bruşte sau greşite.
 Se va respecta o asepsie perfectă.
 Primul ajutor în cazul unui accident colectiv se va acorda în ordinea gravităţii (dacă nu sunt
suficiente persoane pentru a se ajuta simultan):
- extrema urgenţă - hemoragiile (la cap, gât, subsoară, coapsă), hemoragiile interne, răniţii în
zona toracelui, cei cu arsuri mari, cei cu mai multe răni grave;
- prima urgenţă - răniţii care au pierderi de sânge, răniţii cu membre zdrobite;
- a doua urgenţă - fracturile (de craniu, de coloana vertebrală, fracturile deschise, rănile
adânci);
- a treia urgenţă - fracturile mici închise, rănile puţin adânci, etc.
RANA (plaga) = leziune a pielii insoţită de o atingere a ţesuturilor profunde
(muşchi, oase, organe, nervi etc.)
1. Curăţirea sumară a plăgii cu apă curată.
2. Dezinfecţie cu tinctură de iod sau apă oxigenată.
3. Pansarea constă în aplicarea de comprese sterile, aplicarea unui strat de vată, urmată de
înfăşurarea rănii în totalitate.
- pansarea rănilor capului, ochilor, nasului, bărbiei etc. = în formă de cruce, de nod,
în opt la ceafă;
- pansarea corpului = pentru torace, abdomen, perineu, anus, organe genitale etc.;
- pansarea membrelor = în formă de opt a mâinii şi piciorului, degetului, cotului,
genunchiului, braţului, coapsei.
HEMORAGIE = ruptura unui vas sanguin urmată de o pierdere de sânge.
După felul vasului de sânge:
- arterială - sângele de culoare roşu deschis, curge cu presiune prin ţâşnituri ritmice, urmând
bătaile inimii;
- venoasă - sângele de culoare roşu închis, curge continuu fără ţâsnituri;
- capilară - sângele se prelinge lent în picături.
După locul producerii:
- externă - sângerarea într-o plagă la suprafaţa corpului;
- internă - sângerarea într-o cavitate inchisă (abdomen, torace, craniu etc.).
 Hemoragiile externe
Pot fi oprite provizoriu:
- hemoragii capilare mici - prin spălarea plăgii cu apă oxigenată şi tamponare cu comprese
sterile;
- hemoragii mijlocii - printr-un pansament compresiv;
- hemoragii arteriale - prin apăsare manuală deasupra plăgii, la punctul de compresiune cel
mai apropiat. Mai eficace este folosirea garoului (tub cauciuc, curea, cravată etc.) aplicat
numai la rănile membrelor şi întotdeauna deasupra rănii. Între garou şi tegumente se aplică o
faşă sau o bucată de panză pentru a nu produce leziuni ale pielii. Când nu se poate folosi
garoul (cap, piept, abdomen) se aplică pansamente compresive (strânse puternic).
Apoi rănitul va fi transportat de urgenţă la spital, pentru a i se face hemostaza definitivă.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 47 din 48
 Hemoragiile interne
Sunt de obicei la răniţii cu plaga la piept sau la abdomen şi oricât de neânsemnată ar părea rana,
aceşti răniţi trebuie să fie evacuaţi cu prioritate întrucât pot fi pierderi mari de sânge şi rănitul nu mai
poate fi recuperat.
ARSURA = leziune a pielii datorată efectului termic, incendiilor
indirecte cauzate de avarii la reţelele electrice şi de gaze, la
instalaţiile termice etc.
Clasificare:
- arsuri de gradul I - înroşire şi uşoară inflamare a pielii;
- arsuri de gradul II - apariţia unor băşici cu lichid alb-gălbui;
- arsuri de gradul III - pe lângă leziunile de la primele două categorii şi necroze, iar în
cazuri grave, chiar carbonizarea ţesuturilor.
 Gravitatea arsurilor depinde de întinderea suprafeţei arse a corpului şi de gradul arsurii.
 Se scot hainele de pe suprafaţa arsă şi apoi în funcţie de gravitatea arsurii se procedează diferit. La
arsurile de gradul II şi III se aplică pe suprafaţa arsă un pansament uscat steril, executându-se cu
grijă spargerea băşicilor cu lichid care crează pericol de infecţie.
 Bolnavii se învelesc cu pături (cearceafuri) când arsurile sunt întinse.
 Se evacuează bolnavul în prima urgenţă la spital.
Pentru preântâmpinarea stării de şoc, accidentatul care suferă de arsuri va trebui încălzit şi, dacă este
posibil, li se dă să bea ceai îndulcit.
FRACTURA = ruperea unui os.
Clasificare:
- închisă - se rupe numai osul, pielea rămâne nevătămată;
- deschisă - capetele osului ies prin piele formând o rană.
 Fracturile inchise se mobilizează pe cât posibil în axul membrului, fară să folosim gesturi bruşte.
 Se pune de o parte şi de alta a osului rupt câte o scândurică (atela), suficient de lungă încât să
cuprindă articulaţiile osului rupt.
 Atelele vor fi căptuşite cu vată, cârpe etc.
 Se fixează solid cu câteva ture de pânză (faşă) care se leagă dedesubtul şi deasupra fracturii. În loc
de atele se mai pot folosi crengi, bastoane etc.
 Trebuie evitat pe cât posibil a se mişca membrul rupt pentru că apare posibilitatea ca cele două
capete ale osului rupt să se deplaseze şi să rupă muşchii, arterele, venele, nervii sau pielea.
 Nu se va încerca niciodată îndreptarea unei deformaţii dacă membrul fracturat îşi păstrează poziţia
în axul lung.
 Readucerea corectă şi imobilizarea fracturii în poziţie normală a osului se execută în spitale de
către medic. Pentru prevenirea şocului, rănitul trebuie culcat şi învelit. Rănitul va fi însoţit până la
spital, transportul făcându-se culcat.
 O atenţie deosebită se va acorda celor care acuză fracturi de coloană vertebrală (rănitul simte o
durere puternică în spate şi uneori nu mai poate mişca piciorele). În aceste situaţii se procedează la
ridicarea de către mai multe persoane a rănitului şi introducerea dedesubt a unei scânduri, uşi, oblon
sau targă de care va fi bine legat rănitul şi apoi se transportă urgent la spital, de regulă, cu faţa în jos
pe o pătură sau un cearceaf.
Electrocutare = trecerea unui curent electric prin corpul omului, ceea ce are
drept consecinţe contracţii musculare puternice, arsuri
locale, pierderea cunoştinţei, oprirea respiraţiei şi inimii,
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 16.09.2009
Pag. 48 din 48
fenomene care pot deveni ireversibile, dacă nu se intervine

imediat.
Timpul după care se intervine (min) 1 2 3 4 5 8
Şanse de salvare (%) 95 90 74 50 25 0,5
1. Se întrerupe curentul electric, direct de la comutator sau se rupe firul de alimentare cu curent
electric, fie cu un lemn, topor cu mâner de lemn sau cleşti cu braţe izolate.
ESTE INTERZIS:
SĂ SE ATINGĂ PĂRŢILE DESCOPERITE ALE CORPULUI VICTIMEI CU MÂNA
NEPROTEJATĂ.
SĂ SE FOLOSEASCĂ OBIECTE UMEDE SAU METALICE PENTRU ÎNLĂTURAREA
VICTIMEI SAU FIRELOR ELECTRICE.
2. Se îndepartează victima de la locul accidentului, fie cu o prăjină, cu mâna invelită într-o haină
groasă şi uscată sau cu mănuşi de cauciuc. În acest timp salvatorul va sta pe o scândură de lemn.
3. Dacă victima mai respiră sau prezintă o respiraţie neregulată, se execută respiraţie “gură la
gură” sau “gură la nas” şi masaj cardiac, folosind metodele clasice de respiraţie artificială.
4. După revenirea stării de conştienţă, victima este transportată de urgenţă la cea mai apropiată
unitate sanitară cu serviciu de reanimare.

ISSM-016 - Prelucrari Pri Aschiere

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ISSM-016 - Prelucrari Pri Aschiere

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Energomur

Căldura de acasă  Az otthon melege

Nr. Capitol/ Data/

NUME FUNCŢIA DATA SEMNĂTURA

Instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a

Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă.

d) reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii

AMC: Aparate de măsură şi control.

CT: Centrala termică.

5. ASPECTE PREALABILE, FORMULARE

6.1. Procesul de muncă

6.2. Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat

6.2.2. Sarcina de muncă

- ascuţirea sculelor aşchietoare conform geometriei prevăzute în standardele în vigoare,

6.2.3. Mediul de muncă

6.2.3.2. Factori de risc chimic

6.3.1. Factori de risc identificaţi

6.3.1.1.2. Factori de risc termic

6.3.1.1.3. Factori de risc electric

6.3.1.2. Factori de risc proprii mediului de muncă

6.3.1.2.2. Factori de risc fizic

 Pulberi pneumoconiogene – praf, particule provenite de la locurile de muncă învecinate;

6.3.1.2.3. Factori de risc chimic

6.3.1.2.4. Factori de risc biologic

6.3.1.3.2. Factori de risc fizic

6.3.1.3.3. Absenţă operaţiuni

6.3.1.3.4. Efort fizic

6.3.1.3.5. Efort psihic

6.3.1.4. Factori de risc proprii executantului

6.3.1.4.2. Acţiuni greşite

 Deplasări staţionari în zone periculoase (staţionarea în zona de descărcare - încărcare a pieselor,

6.3.1.4.3. Solicitare psihică

6.3.1.4.4. Comunicări accidentogene

 Utilizarea panourilor de protecţie. Îngrădirea zonei de lucru cu bandă de avertizare.

 Se interzice montarea directă pe elementele de construcţie combustibile a conductoarelor şi

6.4.2. Măsuri organizatorice

6.4.3. Măsuri igienico-sanitare

6.4.4. Măsuri de altă natură

Instrucţiunile de lucru pentru activităţile desfăşurate în locul de muncă

1. Aplicarea ISSM, PSI-SU

Scopul instrucţiunii este acela de a defini competenţele şi criteriile de performanţă în condiţii de

Domenii de competenţă Unităţi de competenţă

Cap 1. Aplicarea ISSM şi PSI-SU

Elemente de competenţă Criterii de realizare

Cap 2. Comunicarea interactivă la locul de muncă

Unitatea se referă la competenţa necesară prelucrătorului prin aşchiere privind procesul de

Cap 3. Efectuarea lucrului în echipă

Cap 4. Dezvoltarea profesională

Elemente de competenţă Criterii de realizare

Cap 5. Întocmirea documentelor de evidenţă şi de raportare a activităţii

Cap 6. Planificarea activităţii proprii şi organizarea locului de muncă

2. Stabilirea şi alocarea resurselor 2.1. Resursele de materiale şi SDV-uri sunt stabilite

Cap 7. Aprovizionarea locului de muncă cu materiale, semifabricate, SDV-uri

1.4. Procurarea materialelor, semifabricatelor, S.D.V-

Cap 8. Asigurarea funcţionării strungului şi a echipamentelor sale

cu prescripţiile tehnice şi tehnologice şi cu prevederile

Cap 9. Controlul final, depozitarea şi expediţia pieselor prelucrate

2.3. Containerele, lăzile sau piesele individuale se

Cap 10. Filetarea pe strungul normal

Cap11. Prelucrarea curentă, prin aşchiere, pe strungul normal

1.3. Cuţitul se montează astfel încât în timpul avansului

Cap 12. Prelucrări pe strunguri speciale

1.5. Controlul şi verificarea sculelor alese se face cu