ISSM 014 - Mecanic Utilaj

Energomur
Căldura de acasă ¡ Az otthon melege
INSTRUCŢIUNI PROPRII
de securitate şi sănătate în muncă
pentru mecanic - utilaje
Evidenţa modificărilor:
Nr. Capitol/ Data/

Pagina Descrierea modificării Observaţii
crt. subcapitol Versiunea
NUME FUNCŢIA DATA SEMNĂTURA

Nagy István Lucr. desemnat
ELABORAT
Szász Ştefan Op. prel. date
VERIFICAT Mănişor Constantin Şef BMC
APROBAT Bauer Andrea Director General
Note:
1. Acest document conţine informaţii şi date care sunt proprietatea S.C. ENERGOMUR S.A.
2. Prezenta procedură/instrucţiune este destinată utilizării exclusive pentru propriile cerinţe.
3. Utilizarea integrală sau parţială a acestei proceduri/instrucţiuni în orice scop sau activitate sau
reproducerea parţială / integrală în orice publicaţie şi prin orice procedeu ( electronic, mecanic,
fotocopiere, microfilmare etc) este interzisă fără acordul scris al PROPRIETARULUI.
Cod:FPG–001–1/1
S.C. Energomur S.A Tîrgu Mureş  540297  str. Kós Károly nr. 1/B  jud. Mureş  Tel: +40-265-215952  fax:+40-265-213428
e-mail: office@energomur.ro  www.energomur.ro  J26/321/27.04.2001CIF: RO 13854579  Capital social subscris şi vărsat: 5.918.035 lei
S.C. ENERGOMUR S.A.
INSTRUCŢIUNI PROPRII Cod: ISSM-014
Data: 22.05.2009
Pag. 2 din 37
1. SCOP
Instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a mecanicilor-

utilaje din cadrul S.C. Energomur S.A. şi prevenirea riscurilor profesionale, securitatea sănătăţii şi
securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc şi accidentare, informarea, consultarea, instruirea
lucrătorilor.
2. DOMENIU DE APLICARE
Se aplică pentru instruirea mecanicilor-utilaje din cadrul S.C. Energomur S.A.
3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă.

Normă metodologică din 11/10/2006 de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă.
Hotărârea nr. 1.048 din 9 august 2006, privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă.
Hotărârea nr. 1.091 din 16 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul
de muncă.
Hotărârea nr. 1.146 din 30 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă.
Hotărârea nr. 971din 26 IULIE 2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate
şi/sau de sănătate la locul de muncă.
Hotărârea nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor.
Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor.
ORDIN nr. 163 din 28 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva
incendiilor
Ordin nr. 712 din 23 iunie 2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor
în domeniul situaţiilor de urgenţă.
OUG 195/2002 Capitolul V – Reguli de circulaţie – secţiunea I, III. V.
4. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI
4.1. DEFINIŢII
a) lucrător - persoană angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenţii, elevii în
perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă,
cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice;
b) angajator - persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu
lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea intreprinderii şi/sau unităţii;
c) alţi participanţi la procesul de muncă - persoane aflate în intreprindere şi/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în vederea
angajării, persoane care prestează activităţi în folosul comunităţii sau activităţi în regim de
voluntariat, precum şi şomeri pe durata participării la o forma de pregătire profesională şi persoane
care nu au contract individual de muncă încheiat în formă scrisă şi pentru care se poate face dovada
prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă;
d) reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor - persoană aleasă, selectată sau desemnată de lucrători, în conformitate cu prevederile
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 3 din 37
legale, să îi reprezinte pe aceştia în ceea ce priveşte problemele referitoare la securitatea securităţii şi

sănătăţii lucrătorilor în muncă;
e) prevenire - ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului
de muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale;
f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în
timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată
dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane
angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de
profesiune;
g) accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută
profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi
care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori
deces;
h) boală profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau
profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum
şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă;
i) echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă;
j) echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un
lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol
securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a
îndeplini acest obiectiv;
k) loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile intreprinderii
şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în
cadrul desfăşurării activităţii;
l) pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte
doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment;
m) stagiu de practică - instruirea cu caracter aplicativ, specifică meseriei sau specialităţii în care
se pregătesc elevii, studenţii, ucenicii, precum şi şomerii în perioada de reconversie profesională;
n) securitate şi sănătate în muncă - ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop
asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii
fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă;
o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria,
accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui
echipament de muncă sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat
lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil să
producă pagube materiale;
p) accident uşor - eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesită numai
acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durata mai mică de 3
zile;
q) boală legată de profesiune - boală cu determinare mulţifactorială, la care unii factori
determinanţi sunt de natură profesională;
r) utilaj - excavator, buldozer, încărcător frontal.
4.2. PRESCURTĂRI
AMC: Aparate de măsură şi control.

BMC: Biroul managementul calităţii.
CCM: Contract colectiv de muncă.
CF: Cale ferată.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 4 din 37
CI: Carte de identitate

EIP: Echipament individual de protecţie.
ISSM: Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă.
PSI: Prevenirea şi stingerea incendiilor.
RI: Regulament intern.
ROF: Regulament de ordine şi funcţionare.
SIR: Secţia întreţinere şi reparaţii.
SSM: Securitate şi sănătate în muncă.
SU: Situaţie de urgenţă.
5. ASPECTE PREALABILE, FORMULARE
Durata şi intervalul dintre două instruiri periodice şi periodice suplimentare este de 6 luni
6. DESCRIEREA PROCESULUI
6.1. Procesul de muncă

Mecanicul utilaje conduce utilajele unităţii (excavator, buldozer, încărcător frontal) şi execută lucrări
de decopertare, terasare, îndreptare, încărcare, descărcare şi depozitare a materialelor rezultate din
dezafectări.
Mecanicul-utilaje trebuie să aibă aptitudini absolut necesare pentru a putea să îndeplinească cerinţele
legate de această ocupaţie (atenţie, îndemânare, corectitudine spirit de echipă, putere de analiză şi
decizie, adaptabilitate la situaţii noi, rezistenţă la factori de stres).
Mecanicii-utilaje urmează să execute aceste lucrări vor fi obligatoriu apt din punct de vedere
medical, calificaţi şi atestaţi special pentru aceste lucrări, şi instruiţi în ceea ce priveşte securitatea şi
sănătatea în muncă.
Mecanicul-utilaje (cel care conduce un autovehicul angajat într-un transport rutier public sau în
interes propriu), este o persoană instruită. Acest lucru presupune o activitate complexă, retribuită în
raport de foarte multi factori cum sunt:
 capacitatea autovehiculului,
 tipul şi categoria transporturilor,
 calitatea şi eficienţa transportului,
 gradul de securitate realizat pentru autovehicul,
 gradul de optimizare al procesului de transport,
 profesionalismul în activitate, respectarea reglementãrilor privind securitatea rutieră,
 aplicarea instrucţiunilor de securitate şi sănătate a muncii, PSI-SU şi a securităţii mediului
înconjurător, etc.
 Participă la derularea următoarelor procese şi subprocese din cadrul SIR:
 Întreţinere buldoexcavator;
 Mentenanţa prin terţi;
 Revizii tehnice obligatorii;
 Înmatriculare/scoatere din circulaţie;
 Abilităţi şi deprinderi, însuşiri fizice şi psihice minime necesare:
 Integritare anatomofuncţională a membrelor superioare şi inferioare;
 Acuitate auditivă şi vizuală normală;
 Acuitate vizual - cromatică normală;
 Atenţie şi spirit de observaţie;
 Abilitate de percepţie a detaliilor;
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 5 din 37
 Viteză de reacţie;
 Capacitate de a aprecia mişcarea fizică şi de a aprecia direcţia acesteia;
 Capacitate de a aprecia schimbarea direcţiei şi a vitezei obiectelor în mişcare;
 Calm, stăpânire, echilibru emoţional;
 Aptitudini tehnice;
 Capacitate de a evalua şi a lua decizii;
 Adaptare la sarcini de lucru schimbătoare;
 Cunoaşterea şi respectarea riguroasă a regulilor şi instrucţiunilor de lucru, a codului rutier şi a
altor legi specifice, a normelor generale şi specifice;
 Cunoaşterea şi respectarea riguroasă a ISSM;
 Are cunoştinţe despre itinerare specifice corespunzătoare transportului;
 Are cunoştinţe despre reguli de circulaţie corespunzătoare transportului;
 Are cunoştinţe despre reglementările de transport;
 Are cunoştinţe despre metode/mijloace de încărcare a vehiculului;
 Are cunoştinţe despre completarea documentelor: cartea de bord, scrisoarea de transport;
 Are cunoştinţe tehnice despre vehicul (reparare maşini, echipamente, vehicule);
 Are cunoştinţe lingvistice;
 Spirit de observaţie;
 Atenţie concentrată şi distributivă;
 Asumarea responsabilităţilor;
 Aptitudini tehnice;
 Operare cu maşini şi echipamente;
 Posedă: permis de conducere, C.I.;
 Păstrează în permanenţă vehiculul pregătit pentru utilizare şi în bună stare;
 Respectă instrucţiunile de securitate şi se asigură că vehiculul este în permanenţă
corespunzător;
 Respectă legislaţia rutieră;
 Raportează şefului direct despre problemele apărute în activitatea sa.
6.2. Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat

6.2.1. Mijloace de producţie
- Buldoexcavator;
- Încărcător frontal;
- Truse de scule cu şurubelniţe de diferite dimensiuni;
- Trusă chei (chei inelar cotite, chei hexagonal, chei tubulare, chei dinamometrice);
- Leviere, vinciuri, cabluri;
- Lampa portabilă 12V, 24V;
- Ciocane, cleşti, pensete, patente, etc.;
- Dispozitive port sculă;
- Compresor;
- Echipament individual de protecţie;
- Trusă de scule tip auto;
- Carburanţi (motorină);
- Lubrifianţi (ulei motor, ulei transmisie, ulei hidraulic, unsori);
- Antigel;
- Lichid de frână;
- Electrolit baterii acumulator (soluţie de H2SO4);
- Lichid pentru curăţare parbrize;
- Dispozitive de suspendare (electrice şi hidraulice);
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 6 din 37
- Cric corespunzător tonajului autovehiculului încărcat;

- Triunghi reflectorizant;
- Pene de calare;
- Truse medicale de prim ajutor auto;
- Centuri de siguranţǎ auto;
- Stingător;
6.2.2. Sarcina de muncă

Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa,
precum şi cu instrucţiunile primite din partea conducătorului de formaţie, astfel încât să nu expună la
pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care
pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.
 Este subordonat: conducătorului de formaţie, şefului SIR;
 Are relaţii de colaborare cu personalul lucrător (instalatori, sudori, lăcătuşi), din cadrul SIR,
şi SPDET;
 Răspunde de calitatea şi cantitatea lucrărilor efectuate;
 Îndeplineşte şi alte sarcini trasate de şefii ierarhici superiori;
 Aduce la cunoştinţa conducătorului de formaţie, şefului SIR, deficienţele şi neregulile
apărute în funcţionarea autovehiculului;
 Îşi desfăşoară activitatea în SIR;
Participă la derularea următoarelor procese şi subprocese din cadrul SIR:
Mecanicul utilaje din cadrul S.C. Energomur S.A. conduce utilajele unităţii (buldoexcavator,
încărcător frontal) şi execută lucrări de decopertare, terasare, îndreptare, încărcare, descărcare şi
depozitare a materialelor rezultate din dezafectări.
Conducerea autovehicului la locul de muncă (pe drumurile publice) sau la punctele de lucru de pe raza
municipiului.
 Exploatarea autovehicului – folosirea instalaţiilor speciale din dotarea mijlocului fix pentru
rezolvarea defectelor de pe reţele de distribuţie a energiei termice.
 Participă la realizarea reviziilor tehnice.
 Participă la lucrările de revizie şi reparaţii accidentale a autovehicului.
 Completează documentele de transport.
 Asigură reglajul autovehicului la parametrii tehnici prevăzuţi în cartea tehnică.
 Alimentează cu carburanţi utilajul şi păstrează scriptic evidenţa consumurilor.
 Asigură realizarea periodică a reviziilor tehnice ale buldoexcavatorului;
 Participă la remedierea defectelor;
 Asigură controlul şi reglajele necesare autovehiculelor în vederea funcţionării în condiţii de
siguranţă;
 Cunoaşte caracteristicile tehnice ale autovehiculelor din dotare în vederea exploatării acestuia în
condiţii optime de siguranţă;
 Verifică autovehiculul pentru testare-etalonare;
 Verifică vizual AMC-urile de la bord;
 Procese generale de mentenanţă:
 Prestarea serviciilor - realizează următoarele operaţiuni:
 Este subordonat: conducătorului de formaţie, şefului secţiei SIR;
 Răspunde de calitatea lucrărilor efectuate;
 Are ca obiectiv îndeplinirea sarcinilor ce îi revin, informând periodic conducătorul de formaţie
referitor la bună desfăşurare a activităţii;
 Preia din locul de parcare buldoexcavatorul.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 7 din 37
Activitatea de conducere a buldoexcavatorului se desfăşoară în condiţii obişnuite de oraş, şosele

naţionale, în condiţii de trafic intens, aglomerat, vizibilitate redusă, intemperii, etc.
6.2.3. Mediul de muncă

6.2.3.1. Factori de risc fizic
Mecanicul utilaje îşi desfăşoară activitatea atât în incintă închisă (habitaclu) şi în aer liber, unde
mediul de muncă este caracterizat de:
Temperatura aerului
 Temperatura aerului este scăzută sau ridicată în timpul executării lucrărilor în aer liber;
 Temperatura aerului scăzută iarna la coborârea din autovehicul pentru verificări şi reparaţii, sau în
cazul blocajului rutier datorat viscolului;
 Curenţi de aer - la circulaţia cu geamul deschis;
 Nivel de iluminare - la deplasarea pe timp de noapte intervine fenomenul de orbire provocat de
folosirea incorectă a luminilor de către participanţii la trafic;
 Calamităţi naturale - trăsnet, inundaţie, alunecări de teren, prăbuşiri de copaci, căderi de pietre,
seisme.
Umiditatea aerului
Curenţi de aer
 Curenţi de aer naturali şi artificiali;
 Curenţi de aer – la circulaţia cu geamul deschis;
Zgomot
 La activitatea de revizii, reparaţii ale autoturismului se desfăşoară în ateliere de repraţii auto, în
condiţii de zgomot, vibraţii, curenţi de aer, noxe provenite de la gazele de eşapament, uneori în
poziţii incomode sau forţate.
Vibraţii
 Sporadic pot fi vibraţii datorită reglării motoarelor;
Iluminat
 Iluminat natural şi artificial;
 Nivel de iluminare – la deplasarea pe timp de noapte intervine fenomenul de orbire provocat de
folosirea incorectă a luminilor de către participanţii la trafic.
Potenţial electrostatic
 Diverse câmpuri electrostatice şi electromagnetice de la aparatura utilizată;
Calamităţi naturale
 Trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări, prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe,
seisme, căderi de pietre, seisme etc.
Pulberi pneumoconiogene
6.2.3.2. Factori de risc chimic

Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici.
 Gaze, vapori, aerosoli toxici provenite de la funcţionarea motoarelor termice în incinta atelierelor;
 Gaze sau vapori inflamabili sau explozivi, din cauza lucrului cu substanţe:
 toxice - antigel, lichid de frână;
 caustice - electrolitul bateriilor de acumulatori – arsură chimică;
 inflamabile – combustibili, uleiuri, unsori etc;
 noxe provenite de la gazele de eşapament;
 combustibili lichizi;
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 8 din 37
6.3. Factorii de risc regăsiţi în locul de muncă conducător auto defalcaţi pe componentele
sistemului de muncă (mijloacele de productie, mediul de muncă, sarcina de muncă şi
executantul);
6.3.1. Factori de risc identificaţi
6.3.1.1. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie
6.3.1.1.1. Factori de risc mecanic
 Organe de maşini în mişcare prindere, antrenare părţi a corpului sau articole de vestimentaţie în
cazul intervenţiilor fără oprirea şi asigurarea utilajului (mâneci, fular etc.) de către transmisiile prin
curele, ventilator / pompa de apa, curea de distribuţie;
 Deplasări ale mijloacelor de transport (lovire, strivire de mijloace transport auto ce se deplasează în
zona de lucru), pentru aprovizionare cu materiale şi la circulaţie pedestră sau reparaţii cu
neasigurare;
 Recipiente sub presiune (deteriorarea recipiente, butelie compresor, rezervoare, pneuri
autovehicule);
 Autodeclanşarea mişcării funcţionale a unor echipamente tehnice neasigurate la oprire;
 Răsturnarea utilajului;
 Nefuncţionarea lămpilor de iluminat, semnalizat;
 Rulare (nesigurarea utilajului împotriva mişcărilor necomandate (nefuncţionare sistem de frânare);
 Alunecare, cădere liberă, răsturnare, rostogolire a depozitelor de materiale vehiculate;
 Cădere liberă (defectarea cricului în timpul utilizării sale);
 Proiectare de corpuri sau particule (manevre defectuoase ale cupei);
 Deviere de la traiectoria normală (rupere subansamble sistem de direcţie, frânare);
 Recul (în caz de răsturnare laterală a utilajului);
 Contact direct cu suprafeţe tăioase, înţepătoare, alunecoase (reparaţii prin sudură nefinisate a
cabinei);
 Cilindri hidraulici de forţă cu furtunurile aferente (jeturi de ulei hidraulic sub presiune);
 Vibraţii datorate funcţionării motorului şi/sau circulaţiei pe drumuri cu denivelări;
 Suprafeţe periculoase: suprafeţe alunecoase, acoperite cu ulei, gheaţă;
 Deplasări ale mijloacelor de transport (accident rutier la deplasare între centrale termice şi de la
sediul societăţii);
 Lovire de către mijloacele de transport (auto sau CF) în caz de incident rutier, independent de
acţiunile conducătorului auto;
 Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în timpul deplasării;
 Deraparea budoexcavatorului datorată neutilizării anvelopelor de iarnă sau a lanţurilor
antiderapante;
 Prindere, strivire corp sub autovehicul în timpul verificării, reparării (sistem de ridicare şi
imobilizare necorespunzător);
 Deplasarea necontrolată a autovehiculului staţionat care nu are acţionată frâna de parcare, maneta
întrodusă într-o viteză inferioară şi saboţi la roţi;
 Umflarea pneurilor fără dispozitiv de siguranţă şi manometru;
 Scurgere liberă de uleiuri, carburanţi - la lucrul sub autovehicul;
 Proiectare de corpuri sau particule - la lucrul cu polizorul electric, bormaşină sau particule de
parbriz rezultate ca urmare a spargerii acestuia;
 Tăiere, înţepare, lovirea membrelor superioare - la contactul cu suprafeţe periculoase, în special la
operaţii de mentenanţa (ex: chei decalibrate).
6.3.1.1.2. Factori de risc termic

S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 9 din 37
 Temperatura ridicată a unor suprafeţe, atinse accidental la inspecţii şi reparaţii (galerii sistem
evacuare, bloc motor etc.);
 Temperatura coborâtă a suprafeţelor metalice atinse la lucrul în aer liber în anotimpul rece (scule,
dispozitive, la încărcări – descărcări, pană etc.);
 Flăcări, flame ca urmare a aprinderii elementelor combustibile (scurtcircuite electrice, aprinderi ale
combustibililor);
 Incendii provocate de instalaţii electrice necorespunzătoare (suprasolicitate, izolaţii cu defecte,
siguranţe necalibrate), blocarea saboţilor de frânare;
 Temperatura coborâtă a suprafeţelor metalice atinse la lucru în aer liber în anotimpul rece (scule de
mână, în lipsa utilizării mănuşilor de protecţie);
6.3.1.1.3. Factori de risc electric

6.3.1.2. Factori de risc proprii mediului de muncă
6.3.1.2.1. Factori de risc electric
6.3.1.2.2. Factori de risc fizic
 Temperatura aerului scăzută în anotimpul rece (lucrul în aer liber);
 Temperatura aerului ridicată în cabina utilajului;
 Curenţi de aer – datorită circulaţiei cu geamul deschis;
 Zgomot funcţionării motorului şi a utilajelor din jur;
 Nivel de iluminare variabil (luminozitate prea puternică în miezul zilei);
 Nivel de iluminare scăzut: - lucrul pe timp de noapte;
 Calamităţi naturale - seism, surpări de teren, prăbuşiri de copaci;
 Lucrul în condiţii de mediu deosebite: - grindină, viscol, vânt puternic;
 Pulberi biologice (ce intră în habitaclu);
 Pulberi pneumoconiogene - praf, particule provenite de la locurile de muncă învecinate;
6.3.1.2.3. Factori de risc chimic

 Degajări de focoase explozive (în timpul lucrărilor de săpătură în teren viu);
 Contact cu substanţe toxice (inhalare de gaze toxice, inhalare de solvenţi organici din vopsele,
(lucrul cu substanţe toxice: antigel.);
 Contact cu substanţe caustice (lucrul cu substanţe caustice - electrolit baterii de acumulator - arsură
chimică);
 Contact cu substanţe inflamabile (lucrul cu substanţe inflamabile - combustibili, uleiuri, unsori.);
 Explozii (a unor vapori de combustibil.);
 Pulberi în suspensie în aer;
 Aerosoli toxici provenite de la funcţionarea motoarelor termice în incinta atelierelor;
6.3.1.2.4. Factori de risc biologic

 Contact cu animale periculoase: şobolani, câini, viespi, albine. păianjăni şi alte insecte care muşcă
sau înţeapă şi intră în cabina utilajului.
6.3.1.3. Factori de risc proprii sarcinii de muncă

6.3.1.3.1. Factori de risc biologic
 Contact cu animale periculoase: rozătoare, insecte, în atelierele de reparaţii;
 Microorganisme în suspensie în aer care intră în cabina utilajului;
 Albine, viespi, păianjăni şi alte insecte care muşcă sau înţeapă şi intră în cabina utilajului;
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 10 din 37

 Expunere la temperatura ridicată a aerului;
 Expunere la nivel de iluminare scăzut;
6.3.1.3.3. Absenţă operaţiuni

 Neprecizarea în sarcină de muncă a sarcinilor suplimentare;
 Nespecificarea unor operaţii în fişa postului (neprecizarea competenţelor de reparaţii în cazul
defecţiunilor);
 Neverificarea periodică a echipamentelor de muncă şi individuale de protecţie;
 Neverificarea utilajului la plecarea în cursă.
6.3.1.3.4. Efort fizic

 Poziţii de lucru forţate sau vicioase - Poziţii fixe şi supuse la mişcări bruşte la parcurgerea
traseelor;
 Efort static, poziţie fixă la parcurgerea traseelor lungi;
 Efort dinamic în cazul operaţiunilor de curăţare a dispozitivelor de rulare a utilajului (roţi);
6.3.1.3.5. Efort psihic

 Stres cauzat de ritm mare de muncă, decizii dificile în timp scurt, conştientizarea riscului de
accidentare;
 Solicitare permanentă a atenţiei în timpul deplasării, decizii dificile în timp scurt;
 Agresiune – altercaţii în trafic, cu colegii de muncă;
 Intervenţii pe baza reflexelor dobândite (efort mai accentuat în cazul deplasării în condiţii
atmosferice grele - ceaţă, ploaie, ninsoare.);
 Operaţii repetitive de ciclu scurt;
 Monotonia muncii;
 Apariţia stării de oboseală datorită neluării unor pauze corespunzătoare;
6.3.1.4. Factori de risc proprii executantului

 Expunere la curenţi de aer datoraţi neetanşeităţii încăperilor;
 Calamităţi naturale;
6.3.1.4.2. Acţiuni greşite

 Diminuarea atenţiei datorate comunicării cu pasagerii, comunicării telefonice sau altor activităţi
(acţionarea radioului, aprinderea ţigării etc.)
 Circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice, a unor medicamente sau într-un stadiu avansat de
oboseală;
 Executarea de manevre nepermise de legislaţia care reglementează circulaţia pe drumurile publice;
 Executare greşită de manevre (răsturnare la abordare greşită a pantelor periculoase la deplasarea
utilajului);
 Întreruperea motorului în rampă şi aducerea manetei de viteze în poziţia neutru (la coborâre);
 Deplasări, staţionări în zone periculoase (staţionări, basculări sub linii electrice aeriene, accidentul
de traseu acasă-serviciu);
 Deplasări cu pericol de cădere (săritură din cabina utilajului;
 Alunecare (la coborârea din cabină, alunecare pe carosabil);
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 11 din 37
 Intervenţii fără asigurare sau cu scule nepotrivite sau asupra dispozitivelor sub presiune ale
utilajului;
 Operaţii de transport executate necorespunzator (tragere, târârea unor sarcini peste limita admisă
sau cu organe de legare neconforme);
 .Întârzieri/devansări (neasigurări);
 Pornirea / oprire echipamente tehnice (coborâre din cabină cu motorul pornit şi utilajul neasigurat,
intervenţii echipamente tehnice în afara sarcinii de muncă);
 Cădere la acelaşi nivel (împiedicare, alunecare pe gheaţă, dezechilibrare în timpul unor operaţii de
încărcare-descărcare sau la deplasarea pedestră);
 Neasigurarea încărcăturii împotriva deplasării sau căderii de pe platforma mijlocului de transport;
 Neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic, starea carosabilului şi condiţiile meteorologice;
 Coborârea rampelor, pe drum alunecos într-o treaptă de viteză superioară a celei de urcare
(neutilizarea frânei de motor);
 Căderea la acelaşi nivel prin împiedicare sau dezechilibrare la deplasarea pedestră sau coborârea
din autovehicul;
 Deplasări staţionări în zone periculoase (staţionarea în zona de descărcare - încărcare a pieselor,
accident de traseu);
 Deplasări cu pericol de cădere, alunecare, împiedicare (lipsă marcare căi de circulaţie, lipsă
încălţăminte adecvată);
 Intervenţii neautorizate în instalaţii electrice sau echipamentele pentru care nu are autorizaţie de
intervenţie;
 Accidente ca urmare a neverificării la începutul activităţii a modului de funcţionare al
echipamentelor de muncă;
 Îmbolnăviri ca urmare a nerespectării normelor de igienă a muncii;
 Accidente de muncă ca urmare a executării unor lucrări în afara dispoziţiilor primite;
 Accidente ca urmare a deplasărilor şi staţionărilor în zone periculoase;
 Accident ca urmare a părăsirii locului de muncă fără aprobarea conducătorului de formaţie.
 Manevre greşite (neidentificarea corectă a părţilor din instalaţii);
 Comenzi greşite;
 Utilizarea greşită a mijloacelor de protecţie;
 Nesincronizarea lucrului între membrii formaţiei;
 Apropierea de instalaţiile aflate sub tensiune la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme;
 Executarea de manevre în afara dispoziţiilor primite;
 Staţionări şi deplasări în afara sarcinilor de muncă în apropierea instalaţiilor aflate sub tensiune sau
pe căile de acces auto;
 Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare (suprafeţe denivelate,
alunecoase, elemente aparent pozate la sol);
6.3.1.4.3. Solicitare psihică

 Accidente ca urmare a agresiunii fizice în scopul jafului, tâlhăriei;
 Solicitare permanentă a atenţiei în timpul deplasării, decizii dificile în timp scurt - intervenţii pe
baza reflexelor dobândite (efort mai accentuat în cazul deplasării în condiţii atmosferice grele - ceaţă,
ploaie, ninsoare);
 Apariţia stării de oboseală datorită neluării unor pauze corespunzătoare;
6.3.1.4.4. Comunicări accidentogene

S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 12 din 37
 Comunicări accidentogene (discuţii cu pasagerii luaţi în cabină, semnale şi manevre greşite în

timpul lucrărilor);
 Accidente prin sustragerea atenţiei de la activitate;
 Accidente prin înţelegerea greşită la comunicările prin dispecerat sau telefonul mobil;
 Accidente prin pilotare greşită a autovehiculelor pentru încărcarea - descărcarea materialelor;
6.3.1.4.5. Omisiuni
 Accidente ca urmare a omitereii unei operaţii din instrucţiunile de lucru;
 Necuplarea tuturor dispozitivelor de siguranţă a utilajului;
 Accidente ca urmare a neutilizării echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de
protecţie din dotare;
 Neutilizarea echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală – triunghiuri, trusă sanitară auto,
reflectorizante, centuri de siguranţă etc;
 Neasigurări în trafic (traversări CF, priorităţi);
 Neutilizarea EIP si a celorlalte mijloace de protecţie, din dotare;
 Neefectuarea verificărilor autovehiculului (mecanismul de direcţie, instalaţia electrică, instalaţia de
frânare, presiunea în anvelope etc.) înainte de plecarea în cursă;
 Accidente ca urmare a lipsei instrucţiunilor proprii afişate pentru utilajele şi echipamentele
folosite;
 Accidente ca urmare a staţionărilor sau intrărilor în zone periculoase fără supraveghere din partea
persoane autorizate;
6.4. Măsurile de prevenire necesare de respectat în locul de muncă conducător maşini şi

utilaje
6.4.1 Măsuri tehnice
 Se va utiliza echipamentul individual de protecţie;
 Conducerea autovehiculelor este permisă numai în condiţiile prevăzute de regulamentul privind
circulaţia pe drumurile publice emise de Ministerul Transporturilor;
 Lucrătorii care sunt nevoiţi să conducă autovehicule în interes de serviciu vor fi instruiţi în acest
sens privind securitatea şi sănătatea în muncă;
 Pentru a asigura buna funcţionare a autovehiculelor şi pentru a evita defecţiunile şi accidentele,
autovehiculele trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute de lege.
 Se interzice plecarea în cursă a autovehiculelor care prezintă stare tehnică necorespunzătoare;
 Mecanicii utilaje au obligaţia ca pentru asigurarea condiţiilor tehnice ale autovehiculelor să
verifice înainte de plecarea în cursă următoarele:
a. instalaţia de alimentare cu carburanţi, instalaţia de evacuare a gazelor arse, instalaţia de
încălzire, sistemul de direcţie, semnalizare, rulare şi frânare care trebuie să fie în stare
corespunzătoare şi fără improvizaţii;
b. să nu aibă ataşate rezervoare suplimentare de combustibil;
c. existenţa şi integritatea fizică şi funcţională a oglinzilor retrovizoare;
d. uşile să fie în stare bună de functionare;
e. să confirme prin semnătura pe foaia de parcurs ca autovehiculul corespunde din punct de
vedere tehnic;
 Înainte de plecare în cursă, autovehiculele trebuie dotate cu:
a. lampa electrică portabilă;
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 13 din 37
b. dispozitivul de protecţie împotriva săririi inelului de siguranţă al jantei;

c. două pene pentru asigurarea împotriva deplasării necomandate a mijloacelor de transport în
timpul remedierii defecţiunilor tehnice, în diferite situaţii ivite;
d. trusa medicală de prim ajutor;
e. trusa de scule şi unelte;
f. cric corespunzător autovehiculului;
g. triunghi reflectorizant;
h. stingător;
i. pe timp de iarna autovehiculele vor fi dotate cu lanţuri antiderapante, lopeţi, nisip, sare. etc;
 Mecanicilor de utilaje le este interzis să transporte în cabina mijlocului de transport.
 Mecanicului de utilaje îi este interzis să folosească pentru pornirea motorului în cazul unei
defecţiuni, persoane neistruite în acest scop;
 La parcarea autovehiculelor se va respecta următoarele:
a. se va asigura distanţa de manevrare în siguranţă dintre autovehicule şi construcţii;
b. se va opri motorul;
c. se va frâna autovehiculul;
d. se vor scoate cheile din contact;
e. se vor închide şi asigura prin încuiere uşile;
f. se vor scoate de sub tensiune instalaţia electrică;
 Nu se va părăsi autovehiculul cu motorul în funcţiune;
 Încărcarea cu materiale a autovehiculelor va fi astfel făcută încât conducătorul auto să aibă
vizibilitatea necesară în mers şi posibilitatea supravegherii parcursului;
 Marfa care urmează să fie încărcată va fi repartizată uniform pe platforma autovehiculului cu
respectarea tonajului şi gabaritului;
 Conducătorul utilajului se va asigura ca încărcătura a fost legată şi bine poziţionată pentru a
asigura stabilitatea lor în timpul parcursului (în cazul mărfurilor formate din lăzi, butoaie, cutii,
colete nu se va lăsa spaţiu liber între ele, iar în cazul pieselor sau materialelor cilindrice acestea se
vor fixa cu juguri de platforma caroseriei pentru a se asigura împotriva alunecării);
 Încărcarea mărfurilor cu ajutorul dispozitivelor de încărcat se va face dinspre partea laterală sau din
partea din spate a autovehiculului, marfa fiind asezată cât mai încet posibil pentru a se evita astfel
şocurile, avariile sau accidentele (persoanele care nu participă efectiv la încărcare-descărcare nu vor
staţiona în timpul manevrelor pe platformă, cabină sau pe scările autovehiculului) mărfurile care
urmează a fi încărcate trebuie ambalate astfel încât să nu existe posibilitatea ca acestea să se
împrăstie, scurge sau sparge;
 La încărcarea-descărcarea diferitelor mărfuri se va ţine cont de următoarele reguli:
a. mărfurile grele vor fi descărcate pe suprafeţe nivelate şi consolidate iar încărcarea lor se va
face pe o suprafaţă netedă şi rezistentă în interiorul caroseriei (la încărcarea – descărcarea
mărfurilor grele cu ajutorul planurilor înclinate se vor folosi trolii;
b. în cazul materialelor lungi (care nu se poate face cu ajutorul dispozitivelor de ridicat)
manevrarea lor se va face pe plan înclinat pe şine, grinzi sau cu ajutorul răngilor care vor fi
fixate la capătul inferior cu pene, tragerea obiectelor lungi se va face pe obloane ori trolii, iar
descărcarea lor din mijloacele de transport se va face numai după ce să verificat stabilitatea
încărcăturii pe platforma, manipularea lor se va face succesiv începând cu rândul superior;
c. în cazul mărfurilor ambalate sau cu forme geometrice regulate descărcarea lor se va face în
trepte din partea superioară a stivei (se va verifica dacă acestea nu au cuie sau capete de
balot ieşite care pot provoca accidente)
d. butoaiele se vor încărca – descărca numai prin rostogolire pe plan înclinat sau prin folosirea
obloanelor ridicătoare din dotarea autovehiculului;
e. mărfurile încărcate pe paleţi vor fi bine fixate şi aşezate în caroseria autovehiculului cu
latura mai mică înspre cabina (paleţii de dimensiuni mici vor fi stivuiţi întreţesut)
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 14 din 37
f. la descărcarea materialelor purulente în vrac se va evita staţionarea lucrătorilor în zona de

propagare a prafului (se interzice transportul în vrac al materialelor toxice, bitum, produse
care contin bitum, materiale cu acţiune fotosensibilizantă, foto alergică sau cancerigenă
asupra organismului) manevrarea lor se va face pe timpul noptii, în mod exceptional pe
timpul zilei fără soare sau în spaţii acoperite, cu ajutorul benzilor transportoare, greiferelor,
etc;
 Mecanicul de utilaje are obligaţia să respecte viteza de circulaţie, itinerariul şi mersul programat al
cursei stabilite;
 Pe timp de ceaţă, ploaie, viscol, ninsoare, etc. se va reduce viteza, autovehiculele vor fi iluminate şi în
timpul zilei, se vor da semnale sonore şi se va răspunde prin aceleaşi semnale la avertizările
autovehiculelor ce se apropie;
 Asigurarea organelor de maşini în mişcare cu apărători de protecţie;
 Utilizarea mijloacelor mecanizate de manipulare a maselor grele şi voluminoase, după caz;
 Montare panouri de avertizare (în zona în care se lucrează);
 Îngrădirea zonei cu bandă de avertizare;
 Utilizarea panourilor de protecţie;
 Dotarea cu:stingătoare de incendiu, hidranţi, lădiţe cu nisip;
 Eliminarea improvizaţiilor la legăturile electrice.
 Verificarea periodică a echipamentului individual de protecţie.
 Asigurarea fişelor tehnice de securitate.
 Semnalizare vizuală prin afişe de avertizare.
 Dotarea locurilor de muncă cu căşti antifoane sau cu dopuri antifoane.
 Actualizarea instrucţiunilor de lucru.
6.4.2. Măsuri organizatorice

 Instruire privind utilizarea echipamentului individual de protecţie acordat.
 Respectarea prevederilor normelor cu privire la manipularea prin purtare a materialelor grele.
 Curăţarea căilor de acces. Respectarea prevederilor şi a normelor privind circulaţia în incinte şi pe
drumurile publice.
 Sculele după utilizare se păstrează în truse, iar materialele utilizate sau recuperate se vor asigura
pentru a nu există pericolul de cădere.
 Semnalizarea zonelor de lucru, delimitarea zonelor de lucru.
 Respectarea instrucţiunilor de lucru pentru fiecare echipament de muncă utilizat.
 Delimitarea zonei de restricţie.
 Instruire pentru conştientizarea riscului.
 Întocmirea de instrucţiuni proprii locului de muncă.
 Îndepărtarea materialelor combustibile şi aerisirea spaţiilor unde există pericolul de acumulări de
gaze.
 Instruire personal şi utilizarea echipamentului individual de protecţie.
 Respectarea instrucţiunilor de lucru.
 Instruire pentru conştientizarea riscului.
 Respectarea normelor privind circulaţia pe drumurile publice.
 Instruire privind utilizarea materialelor periculoase conform fişelor tehnice de securitate.
 Utilizarea echipamentului individual de protecţie.
 Asigurarea ordinei şi curăţeniei la locurile de muncă.
 Instruire cu privire la Planul pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns.
 Instruire cu privire la Planul de prevenire şi protecţie.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 15 din 37
 Prelucrare instrucţiuni de lucru.

 Utilizarea materialelor igienico-sanitare la locul de muncă şi normelor de igienă a muncii conform
instrucţiunilor.
 Prelucrare RI şi ROF informarea şi instruirea lucrătorilor; supravegherea lucrătorilor; consultarea
lucrătorilor.
 Instruire privind comunicarea cu dispeceratul.
6.4.3. Măsuri igienico-sanitare

Asigurarea permanentă a componentelor truselor de prim ajutor în termen de valabilitate.
6.4.4. Măsuri de altă natură

 Supraveghere medicală a lucrătorilor.
 Purtarea echipamentului individual de protecţie.
 Asigurarea cu mijloace de stingere.
 Respectarea planului pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns.
 Instruirea periodică a lucrătorilor pentru luarea măsurilor de prim ajutor.
 Respectarea instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 16 din 37
Instrucţiunile de lucru pentru activităţile desfăşurate în locul de muncă
CONDUCĂTOR DE MAŞINI ŞI UTILAJE
1. Comunicarea interactivă la locul de muncă

2. Planificarea activităţii proprii
3. Lucrul în echipă
4. Perfecţionarea pregătirii profesionale
5. Aplicarea ISSM, PSI
6. Aplicarea procedurilor de calitate
7. Aprovizionarea cu combustibili şi lubrifianţi
8. Executarea reparaţiilor în timpul procesului de transport (depanări în parcurs)
9. Obţinerea şi întocmirea documentelor
10. Predarea autovehiculului şi a documentelor
11. Pregătirea şi verificarea autovehiculului pentru cursă
Scopul instrucţiunii este acela de a defini competenţele şi criteriile de performanţă în condiţii de

aplicabilitate date, care să acopere gama de activităţi solicitate conducătorului de maşini şi utilaje, din
cadrul S.C. Energomur S.A.
Domenii de competenţă Unităţi de competenţă

Fundamentele 1. Comunicarea interactivă la locul de muncă
2. Planificarea activităţii proprii
3. Lucrul în echipă
4. Perfecţionarea pregătirii profesionale
5. Aplicarea ISSM, PSI şi SU
6. Aplicarea procedurilor de calitate
7. Aprovizionarea cu combustibili şi lubrifianţi
Specifice ocupaţiei 8. Executarea reparaţiilor în timpul procesului de transport
(depanări în parcurs)
9. Obţinerea şi întocmirea documentelor
10. Predarea autovehiculului şi a documentelor
11. Pregătirea şi verificarea autovehiculului pentru cursă
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 17 din 37
Cap 1 Comunicarea interactivă la locul de muncă

Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară conducătorului de maşini şi utilaje de a comunica pe timpul
desfăşurării activităţiilor profesionale, cu toate persoanele implicate direct în timpul desfăşurării
tuturor activităţilor.
Elemente de competenţă Criterii de realizare
1. Comunicarea informaţiilor 1.1. Utilizează metoda de comunicare corespunzătoare situaţiei
despre sarcini, posibilităţi, date: scrise sau verbale. instruire
evenimente, rapoarte 1.2. Selectează şi utilizează sursele corecte de informaţie.
1.3. Selectează şi structurează corect informaţiile acumulate.
1.4. Ascultă interlocutorul fără a-l întrerupe continuu.
1.5. Utilizează limbajul specific domeniului de activitate.
1.6. Dovedeşte capacitate de comunicare atât în situaţii oficiale cât
şi neoficiale (familiare) cu persoane sau grupuri familiare.
1.7. Utilizează / adresează întrebări pertinente pentru a obţine
informaţii şi clarificări suplimentare.
2. Participă la discuţii în grup 2.1. Răspunde solicitărilor membrilor echipei.
/ echipă pentru a obţine 2.2. Participă constructiv la îndeplinirea sarcinilor echipei.
rezultatele corespunzătoare 2.3. Comunică deschis părerile şi dorinţele.
Interlocutorii pot fi: colegii de echipă, şefii ierarhici, membrii echipei de reparaţii şi de revizie
tehnică etc.;
Metode de comunicare: verbale sau non verbale;
Mijloace de comunicare: direct, telefon mobil, documente, semne etc.
Cap 2 Planificarea activităţii proprii
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară conducătorului de maşini şi utilaje în scopul stabilirii în
mod logic a succesiunii propriilor acţiuni, pentru realizarea la termen a lucrărilor repartizate.
1. Identifică cerinţele 1.1. Instrucţiunile legate de proceduri sunt obţinute, înţelese şi,
sarcinii când este cazul, clarificate.
1.2. Specificaţiile relevante pentru rezultatele sarcinii sunt obţinute,
înţelese şi, când este cazul, clarificate.
1.3. Identifică obiectivele de realizat.
1.4. Sunt identificate cerinţele sarcinii cum ar fi necesarul de timp
sau norma calităţii.
2 Planifică etapele necesare 2.1. Pe baza instrucţiunilor şi specificaţiilor existente, înţelege şi
pentru îndeplinirea sarcinii. clarifică etapele necesare pentru îndeplinirea sarcinii.
2.2. Identifică şi planifică succesiunea activităţilor care trebuie
îndeplinite, conform cerinţelor
2.3. Verifică etapele şi rezultatele planificate pentru a se asigura că
sunt în conformitate cu instrucţiunile şi specificaţiile relevante.
3. Revizuirea planului 3.1. Identifică şi compară rezultatele cu obiectivele planificate,
instrucţiunile privind specificaţiile şi cerinţele sarcinii.
3 2. Revizuieşte şi după caz, corectează planificarea pentru
realizarea obiectivelor propuse.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 18 din 37
Cap 3 Lucrul în echipă

Descriere
Unitatea se referă la competenţa conducătorului de maşini şi utilaje privind colaborarea eficientă
pentru desfăşurarea tuturor activităţilor legate de lucrul în echipă.
1. Contribuie la definirea 1.1 Identifică membrii echipei şi rolurile lor în activitatea de grup
rolurilor specifice ale muncii bazându-se pe informaţii şi instrucţiuni despre obiectiv, cerinţe de
performanţă şi proceduri.
2. Contribuie la planificarea 2.1. Sugestiile şi informaţiile sunt furnizate într-un mod optim
activităţii pentru a contribui în planificarea activităţilor.
3.Desfăşoară activităţi 3.1 Sunt utilizate forme de comunicare corespunzătoare activităţii.
împreună cu ceilalţi membrii 3.2 Unde este necesar se cere acordarea de asistenţă în desfăşurarea
ai echipei activităţii.
3.3 Aduce contribuţia necesară la obţinerea rezultatelor cerute.
3.4 În funcţie de specific sau de activitate munca este prestată
individual sau în grup.
3.5 Problemele sunt discutate şi rezolvate când este posibil printr-
un proces agreat şi acceptat.
Cap 4 Perfecţionarea pregătirii profesionale
Descriere
Unitatea se referă la competenţele necesare conducătorului de maşini şi utilaje în direcţia îmbogăţirii
volumului de cunoştinţe profesionale şi a actualizării acestuia în concordanţă cu evoluţia
tehnologiilor din unitatea unde îşi desfăşoară activitatea.
1. Identifică nevoile de 1.1. Autoevaluarea nivelului de pregătire se face permanent prin
instruire raportare la cerinţele tehnice şi reglementările privind circulaţia pe
drumurile publice (interne şi internaţionale).
1.2. Necesarul de pregătire este evaluat corect prin compararea
nivelului de cunoştinţe propriu cu evoluţia şi cerinţele din
domeniu.
2. Identifică surse de 2.1. Publicaţiile de specialitate sunt identificate şi studiate
autoinstruire periodic, în urma selectării atente a subiectelor de interes.
2.2. Autoinstruirea (acumularea de cunoştinţe) se face eficient,
astfel încât să se asigure satisfacerea necesarului de instruire
identificat.
2.3. Autoinstuirea se face permanent, utilizând toate mijloacele
accesibile (ziar, carte, reviste, radio, TV).
2.4. Autoinstruirea asigură cunoştinţele cerute de ritmul schimbării
maşinii din dotare sau a schimbării legislaţiei.
3. Participă la cursuri 3.1. Participarea la cursuri este obligatorie, activă şi eficientă,
cunoştinţele predate fiind însuşite în totalitate.
3.2. Instruirea asigură nivelul de cunoştinţe cerut de progresul
tehnic în domeniu precum şi de noile reglementări privind
circulaţia pe drumurile publice.
3.3. Evaluarea rezultatelor instruirii dovedeşte însuşirea corectă a
cunoştinţelor predate şi capacitatea de a le aplica.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 19 din 37
Surse de informare pentru instruire: reviste şi publicaţii de specialitate, simpozioane şi prezentări ale
firmelor producătoare de autovehicule, cursuri de pregătire profesională.
Mijloace de autoinstruire:
- studierea revistelor şi publicaţiilor de specialitate;
- vizitarea expoziţiilor cu autovehicule specifice;
Cap 5 Aplicarea ISSM, PSI şi SU
Descriere
Unitatea se referă la competenţele necesare conducătorului de maşini şi utilaje în vederea aplicării
eficiente a instrucţiunilor de securitate şi sănătate în muncă, normele PSI şi SU, aplicabile, pentru
desfăşurarea activităţilor în condiţii de securitate maximă.

1. Aplică normele de 1.1. Legislaţia este însuşită corect prin participarea la toate
circulaţie pe drumurile instructajele.
publice 1.2. Elementele de rulare, frânare, iluminat şi păstrarea vizibilităţii
sunt întreţinute corect şi permanent pentru evitarea evenimentelor
rutiere nedorite.
1.3. Legislaţia rutieră este respectată cu stricteţe pentru a nu fi
implicat în evenimente rutiere nedorite.
1.4.Conducerea preventivă este însuşită şi aplicată pentru a fi
evitate evenimentele rutiere nedorite.
1.4. Autovehiculul (utilajul) este exploatat/condus în condiţii de
siguranţă maximă
2. Aplică instrucţiunile de 2.1. Participă la toate instructajele şi îşi însuşeşte corect
securitate şi sănătate în instrucţiunile şi recomandările SSM, PSI şi SU.
muncă şi P.S.I.-SU 2.2. Autovehiculul (utilajul) şi amenajările/dotările speciale care îl
deservesc sunt exploatate în condiţii de siguranţă, respectând
întocmai regulamentele/cărţile de exploatare şi ISSM specifice.
2.3. Sculele, dispozitivele şi AMC-urile folosite în cazul
reparaţiilor (penelor) în traseu, sunt folosite cu atenţie conform
recomandărilor, pentru evitarea accidentărilor.
2.4. Materialele şi mijloacele de intervenţie privind stingerea
incendiilor sunt păstrate conform reglementărilor şi folosite
corespunzător în cazul apariţiei unui incendiu.
3. Sesizează pericolele şi 3.1. Sursele de pericol sunt identificate, analizate cu atenţie şi
aplică procedurile de urgenţă eliminate imediat.
3.2. Sursele de pericol ce nu pot fi eliminate sunt raportate cu
promptitudine persoanelor abilitate, procedându-se de urgenţă la
evacuarea şi protejarea persoanelor transportate şi/sau la
descărcarea mărfurilor.
3.3. Accidentele sunt semnalate şi raportate cu promptitudine prin
contactarea tuturor persoanelor abilitate.
3.4. Măsurile de prim ajutor sunt aplicate rapid şi adecvat tipului
de accident produs.
3.5. Măsurile de urgenţă şi evacuare sunt aplicate corect şi cu
luciditate, respectând procedurile specifice.
Cap 6 Aplicarea procedurilor de calitate
Descriere
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 20 din 37
Unitatea se referă la competenţa necesară conducătorului de maşini şi utilaje aplicării cerinţelor de

calitate la locul de muncă şi la efectuarea autocontrolului muncii prestate.
1. Aplică procedurile de 1.1. Activităţile sunt efectuate în raport cu exigenţele de calitate
calitate cuprinse în documentele de calitate.
1.2. Calitatea produselor se raportează în permanenţă la
standardele de calitate corespunzătoare.
2. Participă la analiză şi 2.1. Problemele de calitate sunt rezolvate cu operativitate şi
rezolvă problemele de eficienţă, în vederea îmbunătăţirii calităţii produsului, prin
calitate mijloace şi metode specifice.
2.2. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei proceselor tehnologice se
face cu creativitate şi profesionalism.
3. Verifică rezultatele 3.1. Rezultatele activităţilor sunt confruntate permanent cu
calităţii şi remedierea cerinţele de calitate.
neconformităţilor 3.2. Eventualele neconformităţi apărute sunt remediate cu
operativitate.
3.3. Deficienţele de calitate identificate sunt raportate şi
soluţionate la timp, în conformitate cu procedurile interne.
Cap 7 Aprovizionarea cu piese de schimb, combustibili şi lubrifianţi
Descriere
Unitatea se referă la competenţele necesare conducătorului de maşini şi utilaje în vederea
aprovizionării cu, combustibili şi lubrifianţi destinate prin construcţie acestui scop pe autovehicul.
1. Stabileşte necesarul de, 1.1. Cantitatea de carburant necesară se stabileşte în funcţie de
combustibili şi lubrifianţi traseul de efectuat şi de consumul specific al autovehiculului.
1.2. Cantitatea de lubrifiant necesară se stabileşte în urma
verificării sondelor (joje) şi în funcţie de consumul specific al
autovehiculului.
2. Asigură aprovizionarea cu, 2.1. Lubrifianţii aprovizionaţi, vor fi numai cei recomandaţi de
carburanţi şi lubrifianţi producătorul auto sau echivalenţi.
2.2. Aprovizionarea cu carburanţi şi lubrifianţi se face numai în
rezervoarele destinate prin construcţie acestui scop pe autovehicul.
Cap 8 Executarea reparaţiilor în timpul procesului de transport (depanări în parcurs)
Descriere
Unitatea se referă la competenţele necesare conducătorului de maşini şi utilaje în vederea localizării
şi analizării defectelor ivite în timpul procesului de transport.

1. Localizează şi analizează 1.1.Defectul apărut este localizat cu rapiditate după indicaţiile
defectul aparatelor de bord, semnalele acustice, optice sau comportamentul
specific al autovehiculului.
1.2. Efectele şi cauzele care au produs defecţiunea sunt identificate
cu precizie.
1.3. Piesele defecte sunt identificate cu precizie.
1.4. În cazul imposibilităţii efectuării reparaţiei este informat
conducătorul de formaţie.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 21 din 37
2. Adoptă măsuri de urgenţă 2.1. Ia măsuri urgente de evacuare şi asigurare a persoanelor pe

timpul reparaţiilor.
2.2. Ia măsuri de protecţie şi/sau depozitare a mărfurilor
transportate pe timpul asigurării reparaţiilor.
2.3. Asigură cu promptitudine asistenţă medicală de urgenţă în
cazul accidentării persoanelor.
3. Efectuează reparaţiile 3.1. Sculele şi dispozitivele sunt alese corespunzător cu natura
operaţiilor de executat.
3.2. Necesarul de piese de schimb este verificat cu atenţie pentru a
corespunde cu natura defectului.
3.3. I.S.S.M. şi P.S.I. sunt identificate şi aplicate conform cu
lucrarea de efectuat.
3.4. Lucrările de reparaţii sunt realizate conform instrucţiunilor din
cartea tehnică auto.
3.5. Demontarea/montarea pieselor pe parcursul reparaţiei, se
execută în ordinea şi cu recomandările existente în cartea tehnică
auto.
3.6.Corectitudinea executării lucrărilor de reparaţii, este verificată
prin atingerea valorilor nominale sau admisibile a parametrilor în
funcţionarea autovehiculului.
Cap 9 Obţinerea şi întocmirea documentelor
Descriere
Unitatea se referă la competenţele necesare conducătorului de maşini şi utilaje în vederea obţinerii
documentelor necesare tipului de autovehicul.
1. Obţine documentele 1.1. Documentele necesare autovehiculului, în funcţie de tipul şi
necesare dotările transportului acestuia sunt obţinute în urma verificărilor
tehnice de specialitate.
1.2. Autorizaţiile speciale privind anumite tipuri de transporturi
sunt solicitate şi obţinute de la autorităţile competente în timp util.
2. Completează documente 2.1. Documentele necesare efectuării transporturilor sunt

completate corect respectându-se metodologia sau recomandările
emitentului.
2.2. Documentele / formularele sunt completate clar şi citeţ.
2.3. Datele înscrise în documente sunt exacte şi complete.
2.4. Documentele sunt completate şi predate la termen.
3. Întocmeşte rapoarte 3.1 Rapoartele sunt redactate într-un limbaj clar şi concis.
3.2. Rapoartele sunt întocmite la termenele cerute, din proprie
iniţiativă sau la cererea autorităţilor ierarhice.
Tipuri de documente:
documente referitoare la autovehicolul utilizat în procesul de transport;
documente referitoare la conducătorul de maşini şi utilaje;
Cap 10 Predarea autovehiculului şi a documentelor
Descriere
Unitatea se referă la competenţele necesare conducătorului de maşini şi utilaje în vederea predării
utilajului şi a documentelor.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 22 din 37

1. Predă documentele 1.1. Documentele de închidere a cursei sunt completate corect şi
operativ şi predate conducătorului de formaţie în termenul
prevăzut.
1.2. Documentele sunt verificate cu mare atenţie pentru
identificarea traseului efectuat pe timpul derulării transportului.
2. Predă autovehiculul 2.1. Autovehiculul este predat la garaj sau la locul indicat de
conducătorul de formaţie, imediat după încheierea cursei.
2.2. Problemele tehnice apărute în timpul transportului, sunt
descrise amănunţit într-un raport, cu propuneri de remediere şi
predat în timp util operatorului de transport.
Cap 11 Pregătirea şi verificarea autovehiculului pentru cursă

Descriere
Unitatea se referă la competenţele necesare conducătorului de maşini şi utilaje în vederea pregătirii,
întreţinerii.
1. Pregăteşte autovehiculul 1.1. Verifică cu atenţie şi asigură condiţiile tehnice pentru
siguranţa circulaţiei (sistem de rulare, frânare, iluminare,
semnalizare, remorcare, etc.).
1.2. Verifică cu atenţie dotările speciale necesare transportului de
marfă (sisteme de ancorare şi fixare, sisteme de închidere, etc.).
1.3. Asigură curăţenia şi ordinea în cabina autovehiculului de
transport
1.5. Verifică şi asigură existenţa dotărilor speciale (pentru PSI şi
lucrători. antiderapaj), a pieselor de schimb necesare, a sculelor şi
dispozitivelor necesare intervenţiilor în parcurs.
2. Asigură întreţinerea 2.1. Se ocupă de spălarea exterioară şi interioară a autovehiculului

zilnică a autovehiculului. 2.2. Verifică nivelul de combustibil şi ulei.
2.3. Verifică şi asigură graficul realizării reviziilor tehnice curente
ce se execută conform normelor.
3. Asigură documentele 3.1. Identifică tipurile de documente necesare transportului funcţie

necesare în procesul de de tipul autovehicolului, de dotările necesare şi de activitatea de
transport transport ce se execută.
3.2. Se preocupă de asigurarea securităţii documentelor, pe timpul
desfăşurării cursei.
A. Obligaţiile şi atribuţiile conducerii S.C.Energomur S.A.;

Legea 319/2006
 ART. 6
(1) Directorul general are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate
aspectele legate de muncă.
(3) Obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu aduc atingere
principiului responsabilităţii angajatorului.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 23 din 37
 ART. 7
(1) În cadrul responsabilităţilor sale, Directorul general are obligaţia să ia măsurile necesare
pentru:
a) asigurarea securităţii şi securitatea sănătăţii lucrătorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea şi instruirea lucrătorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în muncă.
(2) Directorul general are obligaţia să urmărească adaptarea măsurilor prevăzute la alin. (1),
ţinând seama de modificarea condiţiilor, şi pentru îmbunătăţirea situaţiilor existente.
(3) Directorul general are obligaţia să implementeze măsurile prevăzute la alin. (1) şi (2) pe baza
următoarelor principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursă;
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de muncă,
alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă şi de producţie, în vederea
reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor
acestora asupra sănătăţii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin
periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile, organizarea
muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă;
h) adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă faţă de măsurile de protecţie
individuală;
i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.
(4) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, ţinând seama de natura activităţilor din
întreprindere şi/sau unitate, Directorul general are obligaţia:
a) să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor de muncă a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea
locurilor de muncă;
b) ca, ulterior evaluării prevăzute la lit. a) şi dacă este necesar, măsurile de prevenire, precum
şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator să asigure îmbunătăţirea
nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate în ansamblul
activităţilor intreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice;
c) să ia în considerare capacităţile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în
muncă, atunci când îi încredinţează sarcini;
d) să asigure că planificarea şi introducerea de noi tehnologii să facă obiectul consultărilor cu
lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte consecinţele asupra securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condiţiile şi mediul de
muncă;
e) să ia măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat şi specific, accesul să fie
permis numai lucrătorilor care au primit şi şi-au insuşit instrucţiunile adecvate.
(5) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci când în acelaşi loc de muncă îşi
desfăşoară activitatea lucrători din mai multe întreprinderi şi/sau unităţi, angajatorii acestora au
următoarele obligaţii:
a) să coopereze în vederea implementării prevederilor privind securitatea, sănătatea şi igiena
în muncă, luând în considerare natura activităţilor;
b) să îşi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor
profesionale, luând în considerare natura activităţilor;
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 24 din 37
c) să se informeze reciproc despre riscurile profesionale;

d) să informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile profesionale.
(6) Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă nu trebuie să comporte în nici o
situaţie obligaţii financiare pentru lucrători.
B. Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi

sănătăţii în muncă:
Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă are ca scop însuşirea cunoştinţelor
şi formarea deprinderilor de securitate şi sănătate în muncă.
Instructajul periodic se face în conformitate cu prevederile contractului colectiv de muncă la 6
luni.
Perioada în care se desfăşoară instruirea de securitate şi sănătate se consideră timp de muncă, şi
cuprinde trei faze:
1. Instruirea introductiv generală va fi de 8 ore, şi se face de către lucrătorul desemnat, şi are
drept scop, informarea noului lucrător despre activităţile specifice societăţii, riscurile pentru
securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivel de
societate în general;
 la angajarea lucrătorilor
 lucrătorilor delegaţi de la o societate la alta ,
 lucrătorului pus la dispoziţie de către un agent de muncă temporar.
2. Instruirea la locul de muncă se face în baza tematicii întocmite, va fi de 8 ore, se face de către
conducătorul direct al locul de muncă, şi are drept scop prezentarea riscurilor pentru securitate şi
sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de
muncă.
 se face întregului personal după instructajul introductiv general de la acel loc de muncă.
3. Instruirea periodică, se face tuturor lucrătorilor de la locul de muncă definit şi celor
menţionaţi la instructajul introductiv general. Instructajul se face de către conducătorul locului de
muncă.Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă, în baza tematicii
elaborate, iar intervalul dintre două instructaje va fi de 6 luni.
Instruirea periodică se efectuează suplimentar celui programat în următoarele cazuri:
 când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare,
 când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi
specifice ale locului de muncă sau ale instrucţiunilor proprii, inclusiv datorită riscurilor sau apariţiei
de noi riscuri,
 la reluarea activităţii după accident de muncă,
 la executarea unor lucrări speciale ,
 la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent,
 la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru,
 la introducerea oricărei noi tehnologii sau unor proceduri de lucru
Toate fazele de instructaj se vor consemna în Fişa individuală avâd semnătura celui care a efectuat
instructajul, celui instruit şi celui care a efectuat verificarea însuşirii instructajului. Fişa individuală
se păstrează la conducătorul locului de muncă.
C. Obligaţiile lucrătorilor privind securitatea şi sănătatea în muncă
Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea să,
precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 25 din 37
accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria personă, cât şi alte persoane care pot fi afectate
de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.
În mod deosebit, lucrătorii au următoarele obligaţii:
 Să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de
transport şi alte mijloace de producţie.
 Să utilizeze corect şi obligatoriu echipamentul individual de protecţie şi de lucru acordat şi, după
utilizare, să înapoieze cel de protecţie sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare,
 Să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a
dispozitivelor de securitate proprii, în special, ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice
şi clădirilor şi să utilizeze corect aceste dispozitive.
 Să comunice imediat angajatorului şi /sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre
care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor,
precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie.
 Să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi /sau angajatorului accidentele suferite de
propria persoană, sau alte persoane.
 Să coopereze cu angajatorul şi /sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar pentru a face
posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii
sanitari, pentru securitatea sănătăţii şi securităţii lucrătorilor.
 Să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi /sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a
permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără
riscuri pentru securitatea şi sănătatea, în domeniul său de activitate.
 Să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
şi măsurile de aplicare a acestora.
 Să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.
 Să se prezinte la serviciu în cele mai bune condiţii de muncă, odihnit, apt de lucru, fără să fie sub
influenţa băuturilor alcoolice, să nu consume, să nu valorifice băuturi alcoolice sau droguri.
Căile de acces din societate

 Conducătorul auto de la intrarea în schimbul de lucru, va folosi căile de acces stabilite, parcurgând
drumul la vestiar şi la locul de muncă pe cel mai scurt traseu, ocolind eventualele obstacole .
 Se interzice deplasarea sau folosirea mijloacelor de transport intern dacă nu posedă autorizaţie şi
instruire pentru mijloace de transport intern.
 Căile de acces trebuie să fie marcate vizibil pentru a fi uşor de recunoscut. Pardoselile de la
locurile de muncă trebuie să fie netede şi curate.
 Să păstrate în permanenţă libere căile de acces ce conduc spre ieşirile de urgenţă şi ieşirile
propriuzise, să fie realizată întreţinerea tehnică a locului de muncă şi a echipamentelor şi
dispozitivelor, să fie curăţate cu regularitate, pentru a se asigura un nivel de igienă corespunzător
locului de muncă, echipamentele şi dispozitivele, să fie cu regularitate întreţinute şi verificat.
 La locurile de muncă în spaţii închise trebuie luate măsuri pentru a asigura suficient aer proaspăt,
avându-se în vedere metodele de lucru utilizate şi cerinţele fizice impuse.
 La utilizarea instalaţiilor de ventilaţie mecanică sau de aer condiţionat, acesta trebuie să
funcţioneze astfel încât să nu se creeze disconfort prin expunerea lucrătorului la curenţi de aer.
 Locurile de muncă trebuie să aibă iluminat natural suficient şi să fie prevăzut un iluminat artificial
adecvat pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor.
Folosirea uneltelor de mână

 Uneltele de mână vor fi confecţionate din materiale corespunzătoare operaţiilor care se execută.
 Uneltele de mână acţionate electric, pneumatic sau hidraulic vor fi prevăzute cu dispozitive sigure
de fixare a sculelor şi cu dispozitive care să împiedice funcţionarea lor necomandată.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 26 din 37
 Uneltele de mână acţionate electric, pneumatic sau hidraulic, dotate cu discuri abrazive, discuri
tăietoare, pânze de ferăstrău, vor fi dotate cu apărători împotriva atingerii sculei.
 Furtunurile flexibile pentru acţionarea pneumatică şi hidraulică vor fi fixate cu coliere metalice pe
racordul uneltei.
 Uneltele de mână cu acţionare electrică vor fi verificate periodic de către electricieni, în funcţie de
frecvenţa folosirii acestora, vor fi verificate dispozitivele şi legăturile electrice speciale împotriva
electrocutării prin atingere indirectă.
 Cozile şi mânerele uneltelor de mână vor fi, bine fixate şi vor avea dimensiuni care să permită
apucarea sigură şi comodă, se va alege lemn de esenţă tare, cu fibre axiale, fără crăpături şi aşchii
desprinse iar penele pentru fixarea sculei vor fi numai metalice.
 Uneltele de mână folosite în medii de lucru cu gaze şi vapori explozivi, vor fi confecţionate din
materiale care să nu producă scântei prin lovire şi frecare, la lucrările executate la înălţime, uneltele
de mână vor fi păstrate în genţi rezistente şi vor fi fixate împotriva căderii.
 Uneltele de mână cu articulaţii (foarfeci, cleşte ) vor avea o construcţie robustă care să nu prezinte
frecării mari sau jocuri în articulaţii.
 Uneltele de mână vor fi păstrate după caz, în dulapuri, lăzi, rasele sau pe suporturi speciale, în
apropierea locurilor de muncă şi vor fi astfel asezate, încât să aibă orientate spre exterior partea de
prindere pentru a exclude contactul cu părţile ascutiţe sau tăietoare.
 În timpul transportului, părţile periculoase ale uneltelor de mână cu tăişuri, vârfuri etc.vor fi
protejate cu teci sau apărători adecvate.
 În timpul lucrului cu unelte de mână, la operaţii în care se pot produce scântei, aşchii metalice
etc.lucrătorii vor fi protejaţi de ochelari de protecţie, iar zona de muncă va fi protejată pentru a
împiedica accidentarea personalului din apropiere.
 Toţi lucrătorii îşi vor păstra uneltele de mână în bancurile de lucru sau dulapuri de scule.
 Se interzice ca în timpul lucrului să se aşeze sculele pe scări mobile, schele, dulapuri, tablouri.
Cheile fixe sau tubulare, cu profilul deformat, cât de puţin sau crăpate, vor fi scoase imediat din uz.
 Zilnic, înainte de începerea lucrului, fiecare lucrător va controla dacă uneltele din inventarul
personal corespund condiţiilor de securitate arătate mai sus.
D. Echipamente individuale de protecţie ( Hot. de Guvern 1048/2006)
Un conducător auto conform Nomenclatorului de acordare a echipamentelor al S.C.Energomur S.A.

Anexa 4 la CCM are dreptul la următoarele EIP:
 bocanci cu talpă de cauciuc 1/24 luni;
 salopetă doc 1/12 luni,
 mănuşi de protecţie lăcătuşi pereche/luni.1/3 luni;
 vestă vătuită 1/24 luni;
 săpun 0.30 kg/lună;
 lavetă 2 buc/lună;
 prosop bumbac 1buc/12 luni.
E. Alte măsuri pentru evitarea accidentelor conducătorilor de maşini şi utilaje
Pentru evitarea accidentelor de muncă, mecanicul de utilaje trebuie să ia următoarele măsuri:

 Să execute dispoziţiile şefilor ierarhici, în condiţiile prezentelor instrucţiuni şi este obligat a
preveni sau opri orice acţiune care ar putea conduce la accidentarea proprie sau a altor persoane.
 Se va prezenta la serviciu odihnit, sănătos şi fără să fi consumat băuturi alcoolice.
 La începerea programului de lucru, personalul trebuie să se prezinte apt pentru desfăşurarea
activităţilor încredinţate conform atribuţiilor de serviciu şi a fişei postului
 Va menţine ordinea şi curăţenia la locul de muncă.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 27 din 37
 Va asigura iluminarea şi ventilarea corespunzătoare la locul de muncă.

 Sculele şi dispozitivele de lucru vor fi în perfectă stare.
 Lampa de verificare va avea tensiunea de 12V-24 V, mâner izolat şi abajur de protecţie.
 Maşinile şi instalaţiile electrice vor fi legate la pământ.
 Fiecare lucrător este obligat ca la constatarea unor abateri de la prevederile prezentelor instrucţiuni,
care pune în pericol securitatea oamenilor, să comunice cele constatate şefului direct sau ierarhic
superior.
 Personalul este obligat să cunoască şi să aplice instrucţiunile tehnice şi de exploatare în activitatea
să, astfel încât să prevină producerea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.
 Înainte de începerea lucrului, lucrătorii sunt obligaţi să verifice dacă uneltele şi utilajele pe care le
folosesc sunt în stare bună şi corespund din punct de vedere al securităţii muncii.
 Este interzisă folosirea uneltelor şi utilajelor care nu corespund normelor tehnice.
 La repartizarea lucrărilor, conducătorul locului de muncă va indica procedeul de lucru corect
(nepericulos) şi măsurile corespunzătoare privind utilizarea instalaţiilor, utilajelor şi sculelor din
dotare.
 Va verifica starea echipamentului individual de protecţie.
 Nu va fuma şi va interzice fumatul în locuri nepermise.
 Nu va dormi şi nu va consuma droguri sau băuturi alcoolice.
 Va menţine ordinea şi curăţenia la locul de muncă.
 Va asigura iluminarea şi ventilarea corespunzătoare la locul de muncă.
 Sculele şi dispozitivele de lucru vor fi în perfectă stare.
 Nu va căuta să remedieze defecţiunile ivite la instalaţiile electrice şi de automatizare, aceste
operaţii se vor executa numai de către personalul de specialitate.
 Cerinţe minime privind semnalizarea obstacolelor şi a locurilor periculoase şi pentru marcarea
căilor de circulaţie
Semnalizarea obstacolelor şi a locurilor periculoase:
 Semnalizarea referitoare la o interdicţie, un avertisment sau o obligaţie, precum şi semnalizarea
privind localizarea şi identificarea mijloacelor de salvare ori prim ajutor trebuie să se realizeze prin
utilizarea panourilor de semnalizare, funcţie de specificul mijloacelor de transport.
 Marcarea locurilor cu risc de lovire de un obstacol şi de cădere a obiectelor şi persoanelor se
face în zonele de lucru, în care lucrătorii au acces în cursul activităţii lor, prin culoarea galbenă
alternativ cu culoarea neagră sau culoarea roşie alternativ cu culoarea albă.
 Dimensiunile marcajului trebuie să ţină seama de dimensiunile obstacolului sau ale locului
periculos semnalat.
 Benzile galben-negre sau roşu-albe trebuie să fie înclinate la circa 45° şi să aibă dimensiunile
aproximativ egale.
F. Capitolul V –reguli de circulaţie –secţiunea I, III. V. Din O.U.G.nr.195/2002

Sectiunea I
Obligaţiile participanţilor la trafic
Art. 35. - (1) Participanţii la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluenţa şi
siguranţa circulaţiei, să nu pună în pericol viaţa sau integritatea corporală a persoanelor şi să nu
aducă prejudicii proprietătii publice ori private.
(2) Participaţii la trafic sunt obligaţi ca, la cererea poliţistului rutier, să înmăneze acestuia
documentul de identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de
înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum şi alte
documente prevăzute de lege.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 28 din 37
(3) În exercitarea atribuţiilor care îi revin, poliţistul rutier are dreptul să verifice vehiculul, precum şi
identitatea conducătorului sau a pasagerilor aflaţi în interiorul acestuia atunci când există indicii
despre săvârşirea unei fapte de natură contravenţională sau penală.
(4) În exercitarea atribuţiilor de dirijare a circulaţiei rutiere, politiştii rutieri sunt obligaţi să poarte
uniforma cu înscrisuri şi însemne distinctive.
(5) Politiştii de frontieră, îndrumătorii de circulaţie ai Ministerului Apărării, agenţii căilor ferate,
personalul autorizat din zona lucrărilor pe drumurile publice, precum şi membrii patrulelor şcolare
de circulaţie sunt obligaţi ca, pe timpul exercitării atribuţiilor, să poarte echipament de protecţie-
avertizare fluorescent-reflectorizant.
(6) Conducătorii autovehiculelor cu masa maximă autorizată mai mare de 3,5 tone sunt obligaţi să
poarte echipament de protecţie-avertizare fluorescent-reflectorizant atunci când execută intervenţii la
vehiculul care se află pe partea carosabilă a drumului public.
(7) Nevăzătorii sunt obligaţi să poarte în deplasarea pe drumurile publice baston de culoare albă.
Art. 36. - (1) Conducătorii de autovehicule şi persoanele care ocupă locuri prevăzute prin construcţie
cu centuri sau dispozitive de siguranţă omologate trebuie să le poarte în timpul circulaţiei pe
drumurile publice, cu excepţia cazurilor prevăzute în regulament.
(2) Pe timpul deplasării pe drumurile publice, conducătorii motocicletelor, mopedelor şi persoanele
transportate pe acestea au obligaţia să poarte cască de protecţie omologată.
(3) Conducătorilor de vehicule le este interzisă folosirea telefoanelor mobile atunci când aceştia se
află în timpul mersului, cu excepţia celor prevăzute cu dispozitive tip mâini libere.
Art. 37. - (1) Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să oprească imediat, pe acostament sau, în lipsa
acestuia, cât mai aproape de marginea drumului sau bordura trotuarului, în sensul de deplasare, la
apropierea şi la trecerea autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară care au în funcţiune
mijloacele speciale de avertizare luminoasă de culoare roşie şi sonore.
(2) Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să reducă viteza, să circule cât mai aproape de marginea
drumului în sensul de deplasare şi să acorde prioritate la trecerea autovehiculelor cu regim de
circulaţie prioritară care au în funcţiune mijloacele speciale de avertizare luminoasă de culoare
albastră şi sonore.
(3) În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), pietonilor le sunt interzise traversarea şi circulaţia pe
carosabil până la trecerea vehiculelor respective.
Art. 38. - Conducătorii vehiculelor, cu excepţia celor trase sau împinse cu mâna, instructorii auto
atestaţi să efectueze instruirea practică a persoanelor pentru obţinerea permisului de conducere,
precum şi examinatorul autorităţii competenţe, în timpul desfăşurării probelor practice ale
examenului pentru obţinerea permisului de conducere, sunt obligaţi să se supună testării aerului
expirat şi/sau recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de
produse sau substanţe stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, la solicitarea
poliţistului rutier.
Art. 39. - Proprietarul sau deţinătorul unui vehicul este obligat să comunice poliţiei rutiere, la cererea
acesteia şi în termenul solicitat, identitatea persoanei careia i-a încredintat vehiculul pentru a fi
condus pe drumurile publice.
Art. 40. - (1) Regulile de circulaţie pe drumurile publice aplicabile autovehiculelor destinate
transporturilor de mărfuri, celor cu mase sau dimensiuni de gabarit depăşite ori care transportă
mărfuri sau produse periculoase se stabilesc prin regulament, în conformitate cu reglementările în
vigoare.
(2) Conducerea vehiculelor destinate transportului de mărfuri, a căror masă totală maximă autorizată
este mai mare de 3,5 tone, transportului de mărfuri sau produse periculoase, transportului public de
persoane, precum şi conducerea vehiculelor cu mase sau dimensiuni de gabarit depăsite sunt permise
numai conducătorilor de autovehicule sau tramvaie atestaţi profesional de Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 29 din 37
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), conducerea vehiculelor aparţinând Ministerului
Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apărării şi Serviciului Român de Informaţii, destinate
transportului de mărfuri, a căror masă totală maximă autorizată este mai mare de 3,5 tone,
transportului de mărfuri sau produse periculoase, transportului de persoane, precum şi conducerea
vehiculelor cu mase sau dimensiuni de gabarit depăşite, care execută transporturi pentru nevoile
proprii ale acestor instituţii, sunt permise conducătorilor de autovehicule sau tramvaie numai pe baza
atestatului profesional eliberat de aceste instituţii, în condiţiile stabilite de Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului. Acest atestat este valabil numai pentru perioada în care conducătorii
auto respectivi fac parte din aceste instituţii.
(4) Condiţiile de obţinere a certificatului de atestare profesională se stabilesc prin ordin al ministrului
transporturilor, construcţiilor şi turismului.
(5) Certificatul de atestare profesională care conferă titularului dreptul de a efectua activitatea pentru
care a fost eliberat este valabil numai însoţit de permisul de conducere.
Sectiunea a III-a
Reguli pentru alţi participanţi la trafic
Art. 70. - (1) Pentru a conduce un moped pe drumurile publice, conducătorul acestuia trebuie să aiba
vârsta de cel putin 16 ani.
(2) Pentru a conduce o bicicleta pe drumurile publice, conducătorul acesteia trebuie să aibă vârsta de
cel putin 14 ani.
(3) Bicicletele şi mopedele care circulă pe drumurile publice trebuie să fie echipate cu mijloace de
iluminare şi dispozitive reflectorizant-fluorescente. Este interzisă circulaţia acestora pe timp de
noapte fără aceste mijloace şi dispozitive în stare de funcţionare.
Art. 71. - (1) Sunt interzise accesul şi deplasarea vehiculelor cu tracţiune animală, a animalelor de
povară, de tracţiune sau de călărie, precum şi a animalelor izolate sau în turmă pe drumurile
naţionale, în municipii şi pe drumurile la începutul cărora există indicatoare de interzicere a
accesului.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să
amenajeze drumuri laterale destinate circulaţiei acestora, potrivit competenţelor stabilite prin lege.
(3) Pentru a circula pe drumurile publice pe care accesul le este permis, animalele, vehiculele trase
sau împinse cu mâna, animalele de povară, de tracţiune şi de călărie vor avea câte un conducător, iar
vehiculele cu tracţiune animală vor fi echipate şi cu mijloace de iluminare şi dispozitive
reflectorizant-fluorescente, în conformitate cu prevederile regulamentului.
Art. 72. - (1) Pietonii sunt obligaţi să se deplaseze numai pe trotuar, iar în lipsa acestuia, pe
acostamentul din partea stângă a drumului, în direcţia lor de mers. Când şi acostamentul lipseste,
pietonii sunt obligaţi să circule cât mai aproape de marginea din partea stângă a părţii carosabile, în
direcţia lor de mers.
(2) Pietonii au prioritate de trecere faţă de conducătorii de vehicule numai atunci când sunt angajaţi
în traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate şi semnalizate
corespunzător, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor.
(3) Traversarea drumului public de către pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin
locurile special amenajate şi semnalizate corespunzător, iar în lipsa acestora, în localităţi, pe la colţul
străzii, numai după ce s-au asigurat că o pot face fără pericol pentru ei şi pentru ceilalţi participanţi la
trafic.
(4) Pietonii surprinsi şi accidentaţi ca urmare a traversării prin locuri nepermise, la culoarea roşie a
semaforului destinat acestora, sau a nerespectării altor obligaţii stabilite de normele rutiere poartă
întreaga răspundere a accidentarii lor, în condiţiile în care conducătorul vehiculului respectiv a
respectat prevederile legale privind circulaţia prin acel sector.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 30 din 37
(5) Sunt asimilate pietonilor persoanele care conduc un scaun rulant de construcţie specială, cele care
conduc vehicule destinate exclusiv tragerii sau împingerii cu mâna, precum şi cele care se deplasează
pe patine sau dispozitive cu role.
(6) Se exceptează de la respectarea regulilor stabilite pentru pietoni poliţistul rutier şi persoanele care
se află pe platforma drumului public şi sunt autorizate, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, să
îndrume sau să dirijeze circulaţia rutieră, în condiţiile stabilite prin regulament.
(7) Este interzisă ocuparea trotuarelor cu vehicule imobilizate, iar când aceasta este permisă,
conform indicatoarelor sau marcajelor, lăţimea minimă a trotuarului lăsat la dispoziţia pietonilor
trebuie să fie de cel putin un metru.
Art. 73. - Regulile privind circulaţia pe drumurile publice a mopedelor, bicicletelor, vehiculelor cu
tracţiune animală, a conducătorilor de coloane militare, cortegii, grupuri organizate, precum şi de
animale se stabilesc prin regulament.
Sectiunea a V-a
Obligaţii în caz de accident
Art. 75. - Accidentul de circulaţie este evenimentul care întruneşte cumulativ următoarele condiţii:
a) s-a produs pe un drum deschis circulaţiei publice ori şi-a avut originea într-un asemenea loc;
b ) a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau a mai multor persoane ori avarierea a cel putin unui
vehicul sau alte pagube materiale;
c) în eveniment a fost implicat cel putin un vehicul în mişcare;
d) s-a produs ca urmare a încălcării unei reguli de circulaţie.
Art. 76. - (1) Vehiculele înmatriculate sau înregistrate, cu excepţia celor cu tracţiune animală, a
remorcilor şi a mopedelor, care circulă pe drumurile publice, trebuie să aibă asigurare obligatorie
pentru răspundere civilă în caz de pagube produse terţilor prin accidente de circulaţie, conform legii.
(2) Poliţia rutieră dispune măsura reţinerii certificatului de înmatriculare sau înregistrare şi retragerea
plăcuţelor cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare a vehiculelor neasigurate, aflate în trafic,
eliberând dovada fără drept de circulaţie.
(3) Dacă deţinătorul vehiculului nu face dovada asigurării acestuia, dupa 30 de zile de la data
aplicării măsurii prevăzute la alin. (2), poliţia rutieră dispune radierea din evidenţă a vehiculului.
Art. 77. - (1) Conducătorul unui vehicul implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a
rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei persoane este obligat să ia
măsuri de anunţare imediată a poliţiei, să nu modifice sau să steargă urmele accidentului şi să nu
părăsească locul faptei.
(2) Orice persoană care este implicată sau are cunostinţă de producerea unui accident de circulaţie în
urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătaţii uneia sau a mai
multor persoane, precum şi în situaţia în care în eveniment este implicat un vehicul care transporta
mărfuri periculoase este obligată să anunţe de îndată poliţia şi să apeleze numărul naţional unic
pentru apeluri de urgenta 112, existent în reţelele de telefonie din România.
(3) Este interzis oricărei persoane să schimbe poziţia vehiculului implicat într-un accident de
circulaţie în urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătaţii uneia
sau a mai multor persoane, să modifice starea locului sau să steargă urmele accidentului fără
încuviinţarea poliţiei care cerceteaza accidentul.
Art. 78. - (1) Conducătorului de autovehicul sau tramvai, instructorului auto atestat care se află în
procesul de instruire practică a unei persoane pentru obţinerea permisului de conducere, precum şi
examinatorului autorităţii competente în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru
obţinerea permisului de conducere sau pentru oricare dintre categoriile ori subcategoriile acestuia,
implicţi într-un accident de circulaţie, le este interzis consumul de alcool sau de substanţe ori
produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora după producerea evenimentului şi
până la testarea concentraţiei alcoolului în aerul expirat sau recoltarea probelor biologice.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 31 din 37
(2) În situaţia în care nu sunt respectate dispoziţiile alin. (1), se consideră ca rezultatele testului sau
ale analizei probelor biologice recoltate reflectă starea conducătorului, a instructorului auto sau a
examinatorului respectiv în momentul producerii accidentului.
Art. 79. - (1) Conducătorul de vehicul implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a rezultat
numai avarierea vehiculului este obligat să-l scoată imediat în afara părtii carosabile ori, dacă nu este
posibil, să-l deplaseze cât mai aproape de bordura sau acostament, semnalizându-l corespunzător.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), conducătorul de vehicul este obligat să se prezinte imediat la
unitatea de poliţie pe raza căreia s-a produs accidentul, în vederea întocmirii documentelor de
constatare.
(3) Dacă în accidentul de circulaţie sunt implicaţi doi sau mai mulţi conducători ale căror vehicule
avariate pot fi deplasate fără riscul de a periclita siguranţa circulaţiei, acestia se vor prezenta imediat
cu vehiculele la unitatea de poliţie pe raza careia a avut loc evenimentul, pentru întocmirea
documentelor de constatare a accidentului.
Art. 80. - Proprietarul sau deţinătorul al cărui autovehicul, remorca sau tramvai a fost avariat în alte
împrejurari decât într-un accident de circulaţie este obligat să anunţe imediat poliţia pe raza căreia s-
a produs evenimentul, pentru întocmirea documentelor de constatare.
Art. 81. - (1) La solicitarea Comisiei de Supravegherea Asigurărilor sau a societăţilor de asigurare,
autoritatea care are în evidenţă vehiculele înmatriculate sau înregistrate comunică datele referitoare
la acestea şi proprietarilor sau deţinătorilor acestora.
(2) La solicitarea Comisiei de Supravegherea Asigurărilor sau a societăţilor de asigurare, poliţia
rutieră comunică acestora copii ale documentelor de constatare a evenimentelor, în vederea
întocmirii dosarelor pentru despăgubire
Pe linie de SMI
 Îşi însuşeşte prevederile declaraţiei de politică generală în domeniul calităţii,
mediului, sănătăţii şi securităţii ocupaţionale a obiectivelor SMI şi procedurilor elaborate şi/sau
implementate în cadrul S.C.Energomur S.A.
 Participă la instruirile pe linie de SMI, efectuate de către şeful direct sau de către alte
persoane desemnate
 Participă la acţiunile preventive sau corective stabilite în urma constatării unor
neconformităţi de către responsabilul de proces sau de către auditurile interne sau externe, pe linie de
SMI
G. Aspecte legate de medicina muncii privind starea de sănătate

a lucrătorilor (Hotărârea de guvern 355/2007)
Art. 35. - La aplicarea măsurilor preventive tehnico-organizatorice la locurile de muncă,

angajatorii vor ţine seama de rezultatele supravegherii sănătăţii.
Art. 36. - Lucrătorii trebuie să fie informaţi în legătură cu rezultatele proprii ale supravegherii
sănătăţii lor.
Art. 37. - Dosarul medical şi fişa de expunere la riscuri profesionale se păstrează la structura de
medicina muncii unde s-au efectuat examenele medicale de angajare şi examenul medical periodic.
Art. 38. - Înregistrările medicale sunt păstrate o perioadă de timp cel puţin egală cu durata medie
de expunere - afectare a stării de sănătate, pentru fiecare categorie de risc profesional, astfel:
a) cabinetul de medicina muncii păstrează dosarele medicale, fişele de expunere la riscuri
profesionale şi datele de morbiditate profesională;
b) angajatorul păstrează lista locurilor de muncă cu riscuri profesionale şi concluzia examinării
medicale (fişa de aptitudine);
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 32 din 37
c) în cazul schimbării structurii de medicina muncii cu care a fost realizată supravegherea stării
de sănătate a lucrătorilor, înregistrările medicale se predau noului cabinet de medicina muncii
agreat de angajator.
Art. 39. - Lucrătorul este obligat să se prezinte la examenele medicale de supraveghere a sănătăţii
la locul de muncă, conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii cu acordul
angajatorului.
Art. 40. - Orice lucrător are dreptul să consulte medicul specialist de medicina muncii, pentru
orice simptome pe care le atribuie condiţiilor de muncă şi activităţii desfăşurate.
Art. 41. - La schimbarea locului de muncă în altă unitate, lucrătorului i se vor înmâna, la
solicitare, copii ale dosarului său medical şi ale fişei de expunere la riscuri profesionale, pentru a fi
predate la structura de medicina muncii a unităţii respective.
Art. 43. - La întreruperea temporară sau definitivă a activităţii lucrătorului, structura de medicina
muncii va preda dosarul medical al acestuia medicului său de familie.
Art. 44. - Medicul specialist de medicina muncii şi medicul de familie al lucrătorului se vor
informa reciproc şi operativ referitor la apariţia unor modificări în starea de sănătate a lucrătorului.
Art. 45. - Pentru securitatea sănătăţii comunitare, în cazul sectoarelor cu riscuri (alimentar,
zootehnic, farmaceutic, aprovizionare cu apă potabilă, servicii către populaţie, cazare colectivă,
piscine, salubritate etc.), examenele medicale la angajare, periodic, la reluarea muncii se pot
completa cu examinările specifice sectorului de activitate, la indicaţia medicului specialist de
medicina muncii.
Art. 46. - Dosarului medical îi sunt aplicabile prevederile art. 21-25 din Legea drepturilor
pacientului nr. 46/2003, referitoare la dreptul la confidenţialitatea informaţiilor şi viaţa privată a
pacientului.
Art. 47. - Lucrătorii au acces, la cerere, la toate informaţiile referitoare la star
H. Modul de acţiune la alarmarea evenimentelor cu pericol
Posibile
Nr. Metode de intervenţii / Instrumente (dotări)
accidente Metode de prevenire a SU
crt. de control necesare
şi SU
1 Explozie 1.Se alarmează personalul la 1.Semnal prin voce Respectarea instrucţiunilor de lucru
locul de muncă Telefoane interne-externe -eliminarea infiltraţiilor de aer fals
0265215263 -testarea cunoştinţelor anuale a
2.Se anunţă pompierii, 2.Listă de numere de conducătorilor de maşini şi utilaje
salvarea, (poliţia) telefon telefon telefon 112
3.Se anunţă conducerea 3.Telefoane interne-
societăţii dispeceratul, externe
Compartimentul SSM
4.Se anunţă medicul de 4.Telefon 0265269172.
medicina muncii
5.Se acordă primul ajutor 5.Trusă de prim ajutor
persoanelor accidentate
6.Se iau măsuri împotriva 6.Întreruperea curentului
extinderii incendiului electric,a gazului metan şi
se curată locul producerii utilizarea mijloacelor de
evenimentului PSI din dotare (pichetul
PSI şi dotări din clădirile
administrative, ateliere,
centrale termice)
Se utilizează lopeţi
cazmale, târnăcoape, şi
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 33 din 37
mijloace mecanizate
2 Răbufniri 1.Se alarmează personalul la 1.Semnal prin voce Respectarea instrucţiunilor de lucru
locul de muncă Telefoane interne-externe -eliminarea infiltraţiilor de aer fals
2.Se anunţă pompierii, 2.Listă de numere de -testarea cunoştinţelor conducătorilor de
salvarea, (poliţia) telefon maşini şi utilaje
3.Se anunţă conducerea telefon 112
societăţii dispeceratul, 3.Telefoane interne-
Compartimentul SSM externe
4.Se anunţă medicul de 4.Telefon 0265269172.
medicina muncii
5.Se acordă primul ajutor 5.Trusă de prim ajutor
persoanelor accidentate
6.Se iau măsuri împotriva 6.Întreruperea curentului
extinderii incendiului electric, a gazului metan
7.Se curată locul producerii şi utilizarea mijloacelor
evenimentului de PSI din dotare
(pichetul PSI şi dotări din
clădirile administrative,
ateliere, centrale termice)
7.Se utilizează lopeţi
cazmale, târnăcoape, şi
mijloace mecanizate
3 Intoxica 1.Acordarea primului ajutor 1.Intervenţia personalului Respectarea instrucţiunilor de lucru
ţii(gaze 2.Se scoate accidentatul la de serviciu din zonă - verificarea cu spumă şi săpun a
fumi aer curat 2.Deschiderea uşilor, instalaţiei de gaz metan pentru
gene) 3.Se asigură ventilarea ferestrelor depistarea neetanşeităţilor
spaţiului viciat 3. Cu sisteme electrice de -reglarea periodică a arderii în cazane
4.În cazuri uşoare se ventilare -eliminarea infiltraţiilor de aer fals
transporă accidentatul la 4. Maşini din dotarea -testarea cunoştinţelor conducătorilor de
spital societăţii maşini şi utilaje
5.În cazuri grave 5.Telefon 112
se solicită intervenţia
personalului medical de
specialitate
4 Deversări 1.Izolarea zonei de impact 1.Intervenţia personalului Respectarea planului de reparaţii a
de apă prin manavrarea organelor de serviciu (operatorul de tuturor echipamentelor tehnice
fierbinte de închidere serviciu şi personalul de -întreţinere pro- activă
2. Anunţarea dispeceratului la dispecerat) -instruirea personalului
şefului direct 2.Telefoane interne -verificarea metrologică a A.M.C-urilor
3.În cazuri grave externe şi mijloacelor de siguranţă.
se solicită intervenţia 3.Telefon 112
personalului medical de
specialitate.
5 Căderi de 1. Se verifică starea 1.Trusă de prim ajutor -să respecte ISSM
la accidentatului, se acordă -instruiri privind acordarea primului
înălţime primul ajutor ajutor
şi semi- 2. Se anunţă medicul de 2.Telefon 0265269172. -folosirea centurii de siguranţă
înălţime medicina muncii -asigurarea podeţelor şi pasarelelor cu
3. Se anunţă salvarea 3.Telefon 112 balustrade de protecţie
4. Se completează fişa 4.Se transmite la ITM-
acidentului şi se informează Mureş
prin lucrătorul desemnat
ITM-Mureş
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 34 din 37
I. Reguli privind circulaţia la şi de la locul de muncă şi circulaţia rutieră

în sezonul rece
Prevederi generale
 Accidentele cele mai frecvente care se produc în perioada de iarnă sunt datorate alunecărilor pe
gheaţă sau pe zăpadă în timpul deplasării angajaţilor spre locurile de muncă, pe căile de acces din
societate, în timpul deplasărilor în interes de serviciu în afara societăţii, precum şi în timpul
deplasării în afara orelor de program de la locul de muncă la domiciliu şi invers . De asemenea
accidentele se pot produce datorită derapării pe gheaţă sau zăpadă a mijloacelor auto.
 În vederea evitării producerii accidentelor se vor respecta instrucţiunile specifice proprii de SSM
privind circulaţia persoanelor şi circulaţia mijloacelor auto în sezonul rece.
 Mecanicii de utilaje la intrarea în schimbul de lucru, va folosi căile de acces stabilite, parcurgând
drumul spre locul de muncă pe cel mai scurt traseu, ocolind eventualele obstacole.
Aceste accidente se pot produce din următoarele cauze:

- neîntreţinerea în bune condiţii a căilor de acces şi de circulaţie,
- neasigurarea sau nepurtarea echipamentului individual de protecţie adecvat,
- neasigurarea iluminatului adecvat,
- neatenţie la deplasare, spre locurile de muncă sau în zona de lucru.
J. Măsuri de prevenire a accidentelor
 Suprafeţele de circulaţie: trotuare, podeţe, platforme, pardoseli din jurul clădirilor, centralelor
termice trebuie să fie menţinute în permanenţă libere şi bine întreţinute prin îndepărtarea oricăror
urme de zăpadă sau gheaţă care ar putea provoca căderi prin alunecare sau împiedicare a angajaţilor.
 Acolo unde este cazul se vor împrăştia materiale antiderapante (nisip, zgură sau sare pentru a se
evita căderile prin alunecare.
 Pe timpul nopţii căile de circulaţie a persoanelor vor fi iluminate corespunzător.
 Se interzice circulaţia angajaţilor pe conducte indiferent de diametrul sau înălţimea la care se află
iar trecerea peste conducte - când nu există altă posibilitate- se va face peste podeţe fixate în locurile
cele mai accesibile şi prevăzute cu balustradă.
 La curăţirea zăpezii sau a gheţii de pe acoperişurile clădirilor, personalul trebuie să utilizeze
echipamentul pentru lucrul la înălţime şi să fie ancorat corespunzător, iar lucrarea trebuie să fie
supravegheată de către conducătorul locului de muncă. Se interzice altor lucrători, să intre în zona de
lucru, care în toate cazurile trebuie să fie semnalizată sau îngrădită.
 Persoanele care se deplasează în interes de serviciu în afara unităţii, vor respecta regulile de
circulaţie pentru pietoni, se vor deplasa cu atenţie pe trotuare evitând accidentările prin alunecare sau
loviri provocate de căderile de gheaţă sau zăpadă de pe acoperişurile clădirilor.
 Circulaţia rutieră în perioada de toamnă şi iarnă se desfăşoară în condiţii mai dificile decât în
sezonul cald.
 Ploaia, ceaţa, vânturile sau ninsoarea ca şi mâzga, poleiul sau stratul de gheaţă ce se formează pe
drumuri exercită o influenţă negativă asupra posibilităţilor de deplasare cu vehicule sau pe jos.
 Pentru asigurarea cursivităţii traficului, întărirea siguranţei circulaţiei şi prevenirea accidentelor în
aceste condiţii, se cere respectarea întocmai a regulilor de circulaţie.
 Mecanicii de utilaje care se deplasează de la şi înspre locul de muncă vor respecta următoarele
reguli:
 Adaptarea vitezei la condiţiile atmosferice .
 Reducerea vitezei la trecerea pe lângă autovehicule staţionate în staţiile pentru mijloacele auto de
transport în comun.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 35 din 37
 Acordarea atenţiei sporite tuturor pietonilor.

 Evitarea virajelor şi a frânărilor bruşte, pentru prevenirea derapării.
 Înlocuirea pneurilor uzate, asigurarea autovehiculelor cu pneuri pentru sezonul rece.
 Utilizarea mijloacelor de transport aflate în stare tehnică corespunzătoare.
 Acordarea atenţiei funcţionării ştergătoarelor de parbriz.-nu se va circula cu parbrizul aburit.
 Semnalizarea din timp şi asigurarea temeinică înaintea efectuării depăşirilor şi schimbării direcţiei
de mers.
 Conformarea întocmai regulilor de prioritate.
 Respectarea semnificaţiei indicatoarelor de circulaţie, marcajelor şi a culorii semafoarelor electrice.
 Respectarea culorii galbene a semaforului care obligă la oprire.
 Evitarea staţionării pe partea carosabilă a drumurilor în afara localităţilor, iar în cazuri în care
staţionarea nu poate fi evitată din cauza defecţiunilor tehnice se va semnaliza autovehiculul.
 În condiţii de umezeală, polei, ceaţă şi pe timp de noapte se va mări distanţa între autovehicule, în
mers.
 Oprirea autovehiculului din mers pe cât posibil în afara părţii carosabile atunci când sunt condiţii
de ceaţă foarte densă .
 Folosirea luminilor de întâlnire.
 Anvelope de iarnă, lanţuri de zăpadă
 Evitarea cu desăvârşire a urcării la volanul automobilelor în stare de oboseală sau sub influenţa
băuturilor alcoolice.
K. Cod minim de reguli privind acordarea primului ajutor

Prim ajutor în caz de răniri, hemoragii, arsuri, fractură, electrocutare.
 Primul ajutor se acordă la locul unde se găseşte accidentatul.
 Se face o examinare exterioară completă a accidentatului, având grijă de a nu agrava starea sa prin
acţiuni bruşte sau greşite.
 Se va respecta o asepsie perfectă.
 Primul ajutor în cazul unui accident colectiv se va acorda în ordinea gravităţii (dacă nu sunt
suficiente persoane pentru a se ajuta simultan):
- extrema urgenţă - hemoragiile (la cap, gât, subsoară, coapsă), hemoragiile interne, răniţii în
zona toracelui, cei cu arsuri mari, cei cu mai multe răni grave;
- prima urgenţă - răniţii care au pierderi de sânge, răniţii cu membre zdrobite;
- a doua urgenţă - fracturile (de craniu, de coloana vertebrală, fracturile deschise, rănile
adânci);
- a treia urgenţă - fracturile mici închise, rănile puţin adânci, etc.
RANA (plaga) = leziune a pielii insoţită de o atingere a ţesuturilor profunde
(muşchi, oase, organe, nervi etc.)
1. Curăţirea sumară a plăgii cu apă curată.
2. Dezinfecţie cu tinctură de iod sau apă oxigenată.
3. Pansarea constă în aplicarea de comprese sterile, aplicarea unui strat de vată, urmată de
înfăşurarea rănii în totalitate.
- pansarea rănilor capului, ochilor, nasului, bărbiei etc. = în formă de cruce, de nod, în opt
la ceafă;
- pansarea corpului = pentru torace, abdomen, perineu, anus, organe genitale etc.;
- pansarea membrelor = în formă de opt a mâinii şi piciorului, degetului, cotului,
genunchiului, braţului, coapsei.
HEMORAGIE = ruptura unui vas sanguin urmată de o pierdere de sânge.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 36 din 37
După felul vasului de sânge:

- arterială - sângele de culoare roşu deschis, curge cu presiune prin ţâşnituri ritmice, urmând
bătaile inimii;
- venoasă - sângele de culoare roşu închis, curge continuu fără ţâsnituri;
- capilară - sângele se prelinge lent în picături.
După locul producerii:
- externă - sângerarea într-o plagă la suprafaţa corpului;
- internă - sângerarea într-o cavitate inchisă (abdomen, torace, craniu etc.).
 Hemoragiile externe
Pot fi oprite provizoriu:
- hemoragii capilare mici - prin spălarea plăgii cu apă oxigenată şi tamponare cu comprese
sterile;
- hemoragii mijlocii - printr-un pansament compresiv;
- hemoragii arteriale - prin apăsare manuală deasupra plăgii, la punctul de compresiune cel
mai apropiat. Mai eficace este folosirea garoului (tub cauciuc, curea, cravată etc.) aplicat
numai la rănile membrelor şi întotdeauna deasupra rănii. Între garou şi tegumente se aplică o
faşă sau o bucată de panză pentru a nu produce leziuni ale pielii. Când nu se poate folosi
garoul (cap, piept, abdomen) se aplică pansamente compresive (strânse puternic).
Apoi rănitul va fi transportat de urgenţă la spital, pentru a i se face hemostaza definitivă.
 Hemoragiile interne
Sunt de obicei la răniţii cu plaga la piept sau la abdomen şi oricât de neânsemnată ar părea rana,
aceşti răniţi trebuie să fie evacuaţi cu prioritate întrucât pot fi pierderi mari de sânge şi rănitul nu mai
poate fi recuperat.
ARSURA = leziune a pielii datorată efectului termic, incendiilor indirecte
cauzate de avarii la reţelele electrice şi de gaze, la instalaţiile
termice etc.
Clasificare:
- arsuri de gradul I - înroşire şi uşoară inflamare a pielii;
- arsuri de gradul II - apariţia unor băşici cu lichid alb-gălbui;
- arsuri de gradul III - pe lângă leziunile de la primele două categorii şi necroze, iar în
cazuri grave, chiar carbonizarea ţesuturilor.
 Gravitatea arsurilor depinde de întinderea suprafeţei arse a corpului şi de gradul
arsurii.
 Se scot hainele de pe suprafaţa arsă şi apoi în funcţie de gravitatea arsurii se procedează
diferit. La arsurile de gradul II şi III se aplică pe suprafaţa arsă un pansament uscat steril,
executându-se cu grijă spargerea băşicilor cu lichid care crează pericol de infecţie.
 Bolnavii se învelesc cu pături (cearceafuri) când arsurile sunt întinse.
 Se evacuează bolnavul în prima urgenţă la spital.
Pentru preântâmpinarea stării de şoc, accidentatul care suferă de arsuri va trebui încălzit şi, dacă este
posibil, li se dă să bea ceai îndulcit.
FRACTURA = ruperea unui os.
Clasificare:
- închisă - se rupe numai osul, pielea ramâne nevătămată;
- deschisă - capetele osului ies prin piele formând o rană.
 Fracturile inchise se mobilizează pe cât posibil în axul membrului, fară să folosim gesturi bruşte.
 Se pune de o parte şi de alta a osului rupt câte o scandurică (atela), suficient de lungă încât să
cuprindă articulaţiile osului rupt.
S.C. ENERGOMUR S.A.
Data: 22.05.2009
Pag. 37 din 37
 Atelele vor fi căptuşite cu vată, cârpe etc.

 Se fixează solid cu câteva ture de pânză (faşă) care se leagă dedesubtul şi deasupra fracturii. În loc
de atele se mai pot folosi crengi, bastoane etc.
 Trebuie evitat pe cât posibil a se mişca membrul rupt pentru că apare posibilitatea ca cele două
capete ale osului rupt să se deplaseze şi să rupă muşchii, arterele, venele, nervii sau pielea.
 Nu se va încerca niciodată îndreptarea unei deformaţii dacă membrul fracturat îşi păstreză poziţia
în axul lung.
 Readucerea corectă şi imobilizarea fracturii în poziţie normală a osului se execută în spitale de
către medic. Pentru prevenirea şocului, rănitul trebuie culcat şi învelit. Rănitul va fi însoţit până la
spital, transportul făcându-se culcat.
 O atenţie deosebită se va acorda celor care acuză fracturi de coloană vertebrală (rănitul simte o
durere puternică în spate şi uneori nu mai poate mişca piciorele). În aceste situaţii se procedează la
ridicarea de către mai multe persoane a rănitului şi introducerea dedesubt a unei scânduri, uşi, oblon
sau targă de care va fi bine legat rănitul şi apoi se transportă urgent la spital, de regulă, cu faţa în jos
pe o pătură sau un cearceaf.
Electrocutare = trecerea unui curent electric prin corpul omului, ceea ce are
drept consecinţe contracţii musculare puternice, arsuri
locale, pierderea cunoştinţei, oprirea respiraţiei şi inimii,
fenomene care pot deveni ireversibile, dacă nu se intervine
imediat.
Timpul după care se intervine (min) 1 2 3 4 5 8
Şanse de salvare (%) 95 90 74 50 25 0,5
1. Se întrerupe curentul electric, direct de la comutator sau se rupe firul de alimentare cu curent
electric, fie cu un lemn, topor cu mâner de lemn sau cleşti cu braţe izolate.
ESTE INTERZIS:
SĂ SE ATINGĂ PĂRŢILE DESCOPERITE ALE CORPULUI VICTIMEI CU MÂNA
NEPROTEJATĂ.
SĂ SE FOLOSEASCĂ OBIECTE UMEDE SAU METALICE PENTRU ÎNLĂTURAREA
VICTIMEI SAU FIRELOR ELECTRICE.
2. Se îndepartează victima de la locul accidentului, fie cu o prăjină, cu mâna invelită într-o haină
groasă şi uscată sau cu mănuşi de cauciuc. În acest timp salvatorul va sta pe o scândură de lemn.
3. Dacă victima mai respiră sau prezintă o respiraţie neregulată, se execută respiraţie “gură la
gură” sau “gură la nas” şi masaj cardiac, folosind metodele clasice de respiraţie artificială.
4. După revenirea stării de conştienţă, victima este transportată de urgenţă la cea mai apropiată
unitate sanitară cu serviciu de reanimare.

ISSM 014 - Mecanic Utilaj

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ISSM 014 - Mecanic Utilaj

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Energomur

Căldura de acasă ¡ Az otthon melege

Nr. Capitol/ Data/

NUME FUNCŢIA DATA SEMNĂTURA

Instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a mecanicilor-

Se aplică pentru instruirea mecanicilor-utilaje din cadrul S.C. Energomur S.A.

Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă.

legale, să îi reprezinte pe aceştia în ceea ce priveşte problemele referitoare la securitatea securităţii şi

AMC: Aparate de măsură şi control.

CI: Carte de identitate

5. ASPECTE PREALABILE, FORMULARE

6.1. Procesul de muncă

6.2. Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat

- Cric corespunzător tonajului autovehiculului încărcat;

6.2.2. Sarcina de muncă

Activitatea de conducere a buldoexcavatorului se desfăşoară în condiţii obişnuite de oraş, şosele

6.2.3. Mediul de muncă

6.2.3.2. Factori de risc chimic

6.3.1.1.2. Factori de risc termic

6.3.1.1.3. Factori de risc electric

6.3.1.2.3. Factori de risc chimic

6.3.1.2.4. Factori de risc biologic

6.3.1.3. Factori de risc proprii sarcinii de muncă

6.3.1.3.2. Factori de risc fizic

6.3.1.3.3. Absenţă operaţiuni

6.3.1.3.4. Efort fizic

6.3.1.3.5. Efort psihic

6.3.1.4. Factori de risc proprii executantului

6.3.1.4.2. Acţiuni greşite

6.3.1.4.3. Solicitare psihică

6.3.1.4.4. Comunicări accidentogene

 Comunicări accidentogene (discuţii cu pasagerii luaţi în cabină, semnale şi manevre greşite în

6.4. Măsurile de prevenire necesare de respectat în locul de muncă conducător maşini şi

b. dispozitivul de protecţie împotriva săririi inelului de siguranţă al jantei;

f. la descărcarea materialelor purulente în vrac se va evita staţionarea lucrătorilor în zona de

6.4.2. Măsuri organizatorice

 Prelucrare instrucţiuni de lucru.

6.4.3. Măsuri igienico-sanitare

6.4.4. Măsuri de altă natură

Instrucţiunile de lucru pentru activităţile desfăşurate în locul de muncă

CONDUCĂTOR DE MAŞINI ŞI UTILAJE

1. Comunicarea interactivă la locul de muncă

Scopul instrucţiunii este acela de a defini competenţele şi criteriile de performanţă în condiţii de

Domenii de competenţă Unităţi de competenţă

Cap 1 Comunicarea interactivă la locul de muncă

Cap 3 Lucrul în echipă

Elemente de competenţă Criterii de realizare

Unitatea se referă la competenţa necesară conducătorului de maşini şi utilaje aplicării cerinţelor de

Elemente de competenţă Criterii de realizare

2. Adoptă măsuri de urgenţă 2.1. Ia măsuri urgente de evacuare şi asigurare a persoanelor pe

2. Completează documente 2.1. Documentele necesare efectuării transporturilor sunt

Elemente de competenţă Criterii de realizare

Cap 11 Pregătirea şi verificarea autovehiculului pentru cursă

2. Asigură întreţinerea 2.1. Se ocupă de spălarea exterioară şi interioară a autovehiculului

3. Asigură documentele 3.1. Identifică tipurile de documente necesare transportului funcţie

A. Obligaţiile şi atribuţiile conducerii S.C.Energomur S.A.;

c) să se informeze reciproc despre riscurile profesionale;

B. Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi

C. Obligaţiile lucrătorilor privind securitatea şi sănătatea în muncă

Căile de acces din societate

Folosirea uneltelor de mână

D. Echipamente individuale de protecţie ( Hot. de Guvern 1048/2006)

Un conducător auto conform Nomenclatorului de acordare a echipamentelor al S.C.Energomur S.A.