BUR AUTO SERVICE S.R.

Aprobat
Administrator

IPSSM NR. 11

PENTRU ACTIVITATEA DE INTRETINERE

A MASINILOR UNELTE SI
UTILAJELOR DIN ATELIERE

_________________________________________________________________________________
 BUR AUTO SERVICE S.R.L

1. SCOP

Mă surile de prevenire cuprinse în prezentele instrucţiuni au ca scop eliminarea sau

diminuarea factorilor de risc existenţi în sistemul de muncă proprii fiecă rui element
component al acestuia (executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de
muncă ).

2. DOMENIU DE APLICARE

Se aplică la instruirea personalului care desfă şoară activită ţi în domeniul intretinerii

echipamentelor de munca.

3. DOCUMENTE DE REFERINTA

 Legea nr. 319/20066 - Legea securitatii si sanatatii in munca

 Norma metodologica din 11/10/2006 de aplicare a prevederilor Legii securitatii si
sanatatii în munca nr. 319/2006
 Hotă râ rea de Guvern nr. 1091 din 16/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi
să nă tate pentru locul de muncă ;
 Hotă râ rea de Guvern nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi
să nă tate pentru utilizarea de că tre lucră tori a echipamentelor individuale de protecţie
la locul de muncă ;
 Hotarâ rea de Guvern nr. 1051/9.08.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori,
în special de afectiuni dorsolombare,
 Hotarâ rea de Guvern nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea
de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
 H.G.1146/30.08.2006 cerinţe minime de securitate şi să nă tate pentru utilizarea în
muncă de că tre lucră tori a echipamentelor de munca

4. DEFINITII SI PRESCURTARI

4.1 DEFINITII
Accident de munca- accident prin care se produce vatamarea violenta a organismului precum
si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea
indatoririlor de serviciu, indifferent de natura juridical a contractului in baza caruia isi
desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin trei zile,
invaliditate sau deces.
Boala profesionala- afectiuni care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau unei
profesiuni, cauzate de factorii npocivi, fizici, chimici sau biologici, caracterisici locului de
munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in
procesul muncii.
Dispozitiv de protectie- dispozitiv care reduce sau elimina, singur sau in asociere cu un
protector, riscul de accidentare.
Echipament individual de protectie- totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare
participant la procesul de risc de accidentare si imbolnavire profesionala.
Echipament tehnic- masinile, utilajele, instalatiile, aparatura, dispozitivele, uneltele si alte
mijloace asemanatoare necesare in procesul muncii.

_________________________________________________________________________________
 BUR AUTO SERVICE S.R.L
Instruire de securitate a muncii- modalitatea de instruire in domeniul securitatii muncii
care se desfasoara la nivelul unitatilor si care are ca scop insusirea de catre salariati a
cunostintelor si formarea deprinderilor impuse de securitate a muncii, specifice activitatii pe
care o realizeaza sau urmeaza a o realiza.
Instructiuni specifice de securitate a muncii- componente ale sistemului de reglementari in
domeniul securitatii muncii ale caror prevederi sunt valabile numai pentru activitatile
desfasurate in cadrul unei unitati: elaborarea lor de catre unitati (prin efort propriu sau in
colaboare cu institute specializate) este obligatoriu atunci cand legislatia de securitate si
sanatate in munca nu acopera totalitatea activitatilor desfasurate in unitate, sau voluntara,
atunci cand patronul considera necesar pentru imbunatatirea securitatii munciii detalierea si
completarea legislatiei cu unele prevederi specifice unitatii.
Instructiuni de utilizare- instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice produs,
constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea produsului si prin care
producatorul trebuie sa prezinte toate informatiile necesare utilizarii produsului in
conformitate cu scopul pentru care a fost creat si asigurarii securitatii muncii.
Mijloace individuale de protectie- mijloc de protectie (protector) destinat pentru protectia
unui singur executant si care se aplica asupra acestuia.
Noxa (sinonim- factor nociv)- agent fizic, chimic sau biologic cu actiune daunatoare asupra
organismului, in mediul luat in considerare.
Prevenire- ansamblul proceselor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru,
pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.

4.2 PRESCURTARI
SSM- securitate si sanatate in munca
EIP- echipament individual de protectie
EM – echipament de munca

5. DESCRIEREA ACTIVITATII

Reviziile periodice ale echipamentelor de munca (E.M.) contribuie la imbunatatirea

starii acestuia si la exploatarea lui corecta, scotand totodata, in evidenta lipsurile existente,
care pot conduce la accidente de munca.
Unii lucratori nu cunosc insa posibilitatile E.M. lor si lucreaza pe ele piese a caror
greutate depaseste greutatea admisa pentru masinile date sau produc supraincarcarea
masinilor prin alegerea nepotrivita a regimurilor de lucru etc. Toate aceste fenomene sunt
rezultatul exploatarii gresite a E.M., fapt ce trebuie inlaturat in timp prin instructiunile
specifice de exploatare .
Crestaturile si urmele provocate de cutite, pile, chei si ciocane pe suprafetele razuite
ale E.M. arata, de asemenea, o organizare nesatisfacatoare a exploatarii acestora.
Intretinerea E.M. decurge normal daca lucratori studiaza E.M. si regulile lor de
intretinere si, in afara de aceasta, daca se organizeaza un control, si o instruire
corespunzatoare al lucratorilor care deservesc E.M., de catre conducatorul locului de munca .
Operatiile de intretinere a E.M. de catre lucratorii care le deservesc trebuie aratate
precis in instructiunile speciale date fiecaruia. In aceste instructiuni trebuie sa fie indicate:
regulile de pornire, de oprire, de trecere la alta operatie si de functionare a masinii, punctele si
perioadele de ungere a masinii, cum si calitatea de ulei recomandata etc., acestea trebuind sa
concorde cu sarcinile privind securitatea muncii la E.M.
Intretinerea E.M. de catre personalul de reparatie
Personalul de reparatie este obligat sa efectueze sistematic revizia si verificarea starii
E.M. . Reviziile permit sa se scoata in evidenta in timp nerespectarea normelor de ansamblare
a pieselor de masini provocate de marirea uzurii pieselor sau de slabirea prinderii lor, cat si
pericolul ce-l reprezinta anumite defectiuni tehnice pentru viata si sanatatea oamenilor.
_________________________________________________________________________________
 BUR AUTO SERVICE S.R.L
Sunt stabilite urmatoarele revizii ale E.M. : de serviciu - zilnica, periodica , cu
demontarea totala a masinii si verificarea periodica a preciziei.
Revizi de serviciu – zilnica a E.M. fara oprirea lor se face de catre lucratorul calificat in
timpul cand acesta inspecteaza sectorul care ii este atribuit. Ascultand zgomotul
mecanismelor fiecarei E.M. interogand lucratorii care le deservesc asupra functionarii lor si
controland E.M., strange imbinarile care nu sunt fixate destul de rezistent si inlatura micile
dereglari intervenite in functionarea E.M., in scopul prevenirii accidentelor.
Trecerea zilnica in revizie permite sa se descopere si sa se inlature la timp defectiunile
mai mici ale E.M., prevenind prin aceasta posibilitatea stricaciunilor mai mari; defectiunile
marunte ale E.M. pot fi inlaturate la oprirea ei, de scurta durata, in timpul repaosului de masa
sau intre doua schimburi; descoperirea si defectiunile mai mari, a caror inlaturare imediata
este imposibila, trebuie anuntate conducatorului locului de munca, descoperirea defectiunilor
care necesita reparatie imediata trebuie adusa pe loc la cunostinta personalului de reparatie
calificat in acest scop, care va organiza medierea ei cat mai urgenta pentru securitatea
muncii .
Reviziile periodice ale E.M. formeaza etapa urmatoare mai aprofundata, a masurilor
preventive. In timpul reviziilor periodice se verifica starea suprafetelor de frecare, se
constata jocurile care depasesc pe cele normale, se verifica starea instalatiei de ungere, se
verifica starea dispozitivelor si a mecanismelor de cuplare ale E.M., se inlocuiesc piesele
uzate usor accesibile.
In timpul reviziei periodice a E.M. trebuie sa se dea o deosebita atentie starii
instalatiei de ungere si aparatelor de ungere, pentru a se inlatura fenomenul de gripaj care
poate conduce la accidente de munca.
Lucratorul calificat care efectueaza revizia periodica trebuie sa caute ca toate
ungatoarele si conductele de ulei ale masinii sa se gaseasca dupa revizie intr-o stare
perfecta; sa protejeze de praf toate orificiile de ungere pana ce vor fi montate aparatele de
ungere reparate. De asemenea, trebuie sa verifice functionarea corecta a tuturor
mecanismelor E.M. si mai ales, a cuplajelor, sa efectueze lucrarile de insurubare , reparatia
marunta si reglajul cuplajelor de frictiune si a suporturilor, sa inlocuiasca arcurile si penele
slabite sau rupte, sa efectueze in general toate celelalte reparatii marunte, a caror necesitate
a constatat-o .
Efectuarea reviziei periodice a masinilor in schimburile libere si in zilele de
Locul de munca va fi astfel organizat incat pozitia de lucru a lucratorului calificat
pentru intretinere a masinilor sa fie cat mai comoda , pentru a nu-l obosi .
Se recomanda elaborarea unor instructiuni speciale de revizie periodica pentru
fiecare model de masina , in concordanta cu tipul masinii si al utilajului.
Revizia cu demontarea totala a masinii si spalarea pieselor se recomanda sa fie
efectuata cu doua-trei luni inainte de oprirea masinii in vederea reparatiei capitale, pentru
intocmirea unei liste complete a defectiunilor masinii-unelte si a pieselor care urmeaza sa fie
inlocuite in timpul reparatiei capitale.
Reviziile cu demontarea totala a masinii si spalarea pieselor trebuie sa fie cumulate,
intr-o serie de cazuri, cu reparatiile curente ale E.M. , care asigura buna lor functionare .
Se obiecteaza ca efectuarea acestui gen de revizie nu este rationala pentru
urmatoarele considerente :
a) demontarea totala a masinii si spalarea acesteia necesita timp indelungat ;
b) dupa demontare si spalare , masina functioneaza un timp oarecare mai rau decat
inainte
c) sunt posibile opriri din lucru ale masinii , deoarece nu se vor gasi totdeauna piese
pentru inlocuirea celor uzate.
Intr-adevar, sunt cazuri cand masinile, dupa demontarea totala si spalarea lor, incep sa
functioneze normal numai dupa o oarecare rodare a pieselor lor. Aceasta se explica prin
faptul ca in timpul demontarii s-a modificat ajustajul normal a pieselor. Toate celelalte
_________________________________________________________________________________
 BUR AUTO SERVICE S.R.L
considerente nu sunt concludente, dar cu toate acestea, trebuie inlaturate toate defectiunile
care conduc la avarii tehnice si la accidente de munca.
Verificarea periodica a preciziei E.M. are drept scop determinarea starii masinii, a
pieselor si a subansamblelor, a caror uzura produce pierderea preciziei. Verificarile periodice
ale preciziei sunt necesare la masinile care executa operatii de finisare si care necesita un
anumit grad de precizie. Verificarea periodica a preciziei masinilor este efectuata de
lucratorul cu competenta, el deschide capacele lagarelor, ale cutiilor de viteze si ale celorlalte
subansambluri ale masinii, le trece minutios in revizie si constata necesitatea inlocuirii sau a
reparatiei diferitelor pise. Lista lucrarilor efectuate in timpul verificarii preciziei masinilor si
a pieselor care trebuie inlocuite se trece in registru.
Revizia E.M. este insotita in majoritatea cazurilor de o reparatie mica, fara inlocuirea de
pise, cu exceptia celor de fixare. Reparatia se face fara oprirea masinii sau cu o oprire de
scurta durata, din care cauza aceasta reparatie face parte din intretinerea utilajului, care
garanteaza o functionare fara pericol de accidentare .
Organizarea ungerii E.M.
Uleiul se pastreaza in magazii .
Materialele de sters trebuie utilizate pana la imbinarea lor completa cu ulei.
Suprafetele masinii se sterg numai dupa ce au fost indepartate in prealabil aschiile si pilitura
de metal, deoarece acestea pot conduce la uzura de avarie a utilajului.
Materialele de sters se pastreaza in lazi de fier speciale, cu capace care se inchid etans.
Materialele de sters , utilizate se strang in lazi de fier, cu fundul ciuruit prin care uleiul si apa se
scurg in despartitura suplimentara a fundului. Materialele de sters se scot zilnic din lazi si se
depoziteaza in locuri amenajate pentru a nu crea pericol de incendiu.
Langa locurile de pastrare a materialelor de sters trebuie sa fie suspendate extinctoar
, asezate lazi de nisip si afisate placarde cu inscriptii citete „Pericol de foc”, Fumatul strict
oprit „ etc.
Lubrifiantii si proprietatile lor
Pentru ungerea E.M. se intrebuinteaza, de obicei uleiuri si unsori minerale. Mult mai
rar se intrebuinteaza grasimi animale, uleiuri vegetale si uleiuri compuse din amestecul
uleiurilor minerale cu uleiuri vegetale sau grasimi animale.
Diferite calitati de lubrefianti minerali se deosebesc intre ele prin proprietatile lor
fizice principale, si anume: vascozitatea si temperatura de aprindere . Vascozitatea unui ulei
este cu atat mai mare cu cat acesta este mai gros. Vascozitatea uleiului se determina cu
ajutorul vascozimetrului. Uleiurile cu vascozitate scazuta se preseaza si se scurg usor din
lagare, iar uleiurile cu vascozitate ridicata cauzeaza un consum inutil de energie pentru
antrenarea mecanismelor.
Prin temperatura de aprindere a uleiului se intelege temperatura la care vaporii ce se
degaja la incalzirea uleiului formeaza, in combinatie cu aerul, un amestec explozibil care se
aprinde de la o scanteie. Daca uleiul este ales fara sa se tina seama de temperatura de
aprindere, poate sa se evapore in timpul functionarii masinii fara sa unga portiunile incalzite
ale acesteia .
Ungerea E.M.
Ungerea este un factor foarte important, de care depinde functionarea fara intrerupere
si sigura a masinilor. O data cu introducerea regimurilor de aschiere rapida, problemele de
ungere au capatat o importanta hotaratoare.
Ungerea corecta si la timp a E.M. micsoreaza uzura pieselor in frecare, sporeste durata
de serviciu si reduce consumul de energie .
Ungerea masinilor trebuie efectuata cu o anumita calitate de ulei.
Este necesar sa se accentueze categoric responsabilitatea fiecarui muncitor in
UZURA PIESELOR
Datorita uzurii avansate a pieselor la E.M., se produc o serie de avarii tehnice si
accidente de munca .
_________________________________________________________________________________
 BUR AUTO SERVICE S.R.L
Starea tehnica este determinata de gradul de uzura si ea conditioneaza in cea mai
mare masura securitatea muncii celor care le deservesc, pe de o parte si a celor care au
legatura cu acestea, pe de alta parte .
Cauzele care provoaca uzura pieselor
Uzura pieselor E.M. poate sa se produca datorita coroziunii, fortelor de frecare,
loviturilor repetate, cum si sub influenta altor factori, care pot actiona simultan.
Coroziunea este distrugerea metalului provocata de procese chimice sau
electrotehnice. Combinarea metalului cu oxigenul din aer constituie cel mai raspandit fel de
coroziune. In urma coroziunii, metalul se distruge fie pe toata suprafate lui, fie numai in
anumite locuri si daca acest lucru nu este sesizat la timp se pot produce avarii tehnice si
accidente de munca cu consecinte dintre cele mai grave.
Pentru prevenirea coroziunii, piesele E.M.:
1. se vopsesc sau se acopera cu un strat de unsoare, care formeaza un invelis de
protectie, impiedicand astfel contactul suprafetei pieselor cu aerul. ;
2. se acopera cu un alt strat de metal, mai rezistent la coroziune, de exemplu cu un
strat de nichel, crom, zinc, cadmiu etc.
3. se lustruiesc; aceasta face ca suprafata de contact a piesei cu aerul sa devina mai
rezistenta la coroziune ;
4. se fabrica din oteluri inoxidabile si din alte metale cu rezistenta mare la coroziune;
Uzura mecanica se produce sub actiunea fortelor de frecare, aceasta fiind mai mare pe
masura ce oboseala metalului creste. Piesele in miscare se uzeaza in timpul lucrului din cauza
frecarii dintre ele. Suprafetele de contact ale piselor au in mod normal neregularitati, care se
opun alunecarii unei piese pe cealalta. In timpul alunecarii pieselor, suprafetele lor in contact
din cauza neregularitatilor, se uzeaza continuu si intre ele se produc jocuri; in urma unei
functionari indelungate, marimea jocurilor depaseste limita admisibila, conducand in mod
nemijlocit la consecinte mari pe linia avariilor tehnice si a accidentelor de munca.
In afara de aceasta, suprafetele in frecare aflate in contact cu aerul se acopera cu un
strat de oxizi, care mareste coeficientul de frecare si contribuie la cresterea uzurii lor,
impunandu-se necesitatea inlocuirii pieselor cat mai frecvent .
Dupa cum arata cercetarile efectuate, uzura pieselor depinde de mai multi factori
dintre care cei mai importanti sunt :
 Calitatea materialului pieselor in contact. Pentru majoritatea materialelor, rezistenta la
uzura este cu atat mai mare cu cat suprafata lor de lucru este mai dura si cu cat rezilienta
lor este mai mare .
 Incarcarea pe unitatea de suprafata a piselor in frecare. Uzura pieselor in frecare creste o
data cu cresterea incarcarii pe unitatea de suprafata. De exemplu, un ax ale carui fusuri au
fost strunjite si rectificate in timpul reparatiei se va uza mai repede decat un ax nou care
functioneaza in aceleasi conditii. Aceasta se explica prin faptul ca, in urma strunjirii
fusurilor, suprafetele lor in frecare s-au redus, astfel ca incarcarea pe unitatea de suprafata
s-a marit.
 Durata de functionare a pieselor. Uzura creste o data cu numarul de ore de functionare a
pieselor in frecare ;
 conditiile de ungere. Uzura pieselor in frecare creste cand se intrebuinteaza un ulei
necorespunzator conditiilor de lucru; de asemenea, cand repartizarea uleiului nu este
uniforma si continua pe intreaga suprafata in frecare ;
 Calitatea suprafetelor in frecare ale pieselor . Uzura suprafetelor in frecare este cu atat
mai mare cu cat calitatea prelucrarii lor este mai redusa.
Masuri tehnico-organizatorice impotriva traumatismelor care se produc la exploatarea
si intretinerea E.M.
La exploatarea si intretinerea E.M. si, in special, la masinile de prelucrat metalele la
rece se pot produce accidente datorita aschiilor metalice, particulelor care sar din sculele

_________________________________________________________________________________
 BUR AUTO SERVICE S.R.L
aschietoare, deseurilor, organelor de transmisie, mecanismelor de actionare, dispozitivelor de
fixare a pieselor sau a sculelor etc., conducand la urmatoarele traumatisme.
a) traumatisme mecanice (loviri, taieri, raniri ). Sunt provocate de aschiile care se detaseaza
sub forma de panglica continua si ale caror muchii sunt foarte ascutite, de transmisiile prin
roti dintate, curele, roti cu frictiune. De asemenea se produc accidente datorita fixarii
necorespunzatoare in dispozitivele de prindere a pieselor care se prelucreaza .
b) traumatisme termice (arsuri). Dupa desprinderea de pe piesa, aschia are o temperatura de
cateva sute de grade si prin atingerea partilor descoperite ale corpului produce arsuri .
c) accidente datorita actiunii curentului electric asupra organismului omenesc: socuri
electrice (electrocutare, arsuri si semne electrice)
Electrocutarea se poate produce prin atingerea directa a conductorilor de curent
(conductori neizolati, borne de legatura fara carcasa protectoare etc) sau prin atingerea
carcasei masinii care a intrat in mod accidental sub tensiune din cauza deteriorarii izolatiei si
pentru ca nu a fost legata la pamant. Arsurile si semnele electrice se pot produce la formarea
arcurilor electrice (actionarea intrerupatoarelor fara aparatori corespunzatoare sub sarcina
mare, scurtcircuitarea a doua faze cu o piesa metalica.
Conditii generale de tehnica a securitatii la exploatarea si intretinerea E.M.
Amplasarea E.M. trebuie facuta conform procesului tehnologic sau pe grupe de
masini , tanandu-se seama de urmatoarele conditii :
- trecerile si usile sa nu fie blocate ;
- lucratorii sa nu execute miscari de prisos, avand posibilitatea sa se miste liber pe
locul de munca ;
- sa nu existe posibilitatea accidentarii lucratorilor de catre piesele in miscare ale
masinii proprii sau de la alte masini, de piesele de prelucrat sau de scule;
- in cazul lucrului simultan la mai multe masini se recomanda ca acestea sa fie astfel
amplasate, incat lucratorul sa poata urmari functionarea lor in bune conditii ;
Montarea E.M. se va face conform prevederilor din cartea masinii respective, care
asigura o exploatare fara pericol de accidentare .
Pardoseala trebuie sa fie neteda, fara denivelari si nealuncoasa, pentru a nu crea
conditii de accidentare .
Organele de masini sau instalatiile care in timpul exploatarii pot fi suprasolicitate din
anumite cauze vor fi prevazute cu elemente de siguranta care sa previna deteriorarea sau
deprinderea organului respectiv, care pot produce avarii tehnice si accidente de munca.
Toate masinile de lucru trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de franare, care sa
asigure oprirea rapida a acestora, in plus utilajele, masinile si instalatiile vor fi prevazute cu
dispozitive de siguranta, de supraveghere, de semnalizare si control, astfel incat sa asigure
functionarea lor corecta, fara pericole de accidentare .
Dispozitivele de siguranta prevazute la utilaje, masini si instalatii, trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
 sa asigure o protectie eficienta impotriva accidentelor si sa nu constituie ele insesi o
sursa de pericol;
 sa impiedice accesul in zona periculoasa, in tot timpul lucrului;
 sa permita desfasurarea procesului tehnologic in bune conditii, fara sa ingreueze munca
angajatorului;
 a functioneze automat sau sa necesite minimum de efort;
 sa corespunda masinii pentru care au fost concepute sau procesului tehnologic respectiv;
 sa faca parte integranta din masina, instalatia etc. pentru care au fost realizate;
 sa fie durabile si rezistente la socuri, la foc, la coroziune etc. sa poata fi utilizate timp
indelungat si sa necesite minimum de intretinere;
 in caz de defectare, sa permita inlocuirea lor cat mai usoara;

_________________________________________________________________________________
 BUR AUTO SERVICE S.R.L
 sa permita ungerea si accesul pentru verificarea, reglarea si repararea masinii fara
pericol de accidentare .
Se va urmari ca utilajele, masinile si instalatiile care nu pot fi supravegheate de la un
pupitru de comanda sa fie prevazute si cu sisteme de semnalizare in ambele sensuri intre
locul de comanda si locurile de munca, sau de supraveghere stabilite .
Locurile periculoase de la masini sau instalatii care nu pot fi protejate cu aparatori vor
fi ingradite cu balustrade sau cu paravane de protectie, montate la distante corespunzatoare,
iar utilajele, masinile si instalatiile de la care rezulta in timpul lucrului aschii sau alte particole
solide sau lichide vor fi prevazute cu ecrane, cu paravane de protectie .
Locurile periculoase trebuie sa fie semnalizate prin tabele indicatoare de siguranta, iar
in cazul instalatiilor si al conductelor care lucreaza cu fluide sub presiune, toate elementele
componente ale acestora trebuie sa fie incercate inainte de instalarea si punerea lor in
functiune, conform instructiunilor in vigoare ale directiei generale pentru
metrologie,standarde si inventii.
Instalatiile si conductele cu temperatura ridicata vor fi izolate termic sau protejate
pentru prevenirea atat a pericolului de accidentare prin arsuri cat si a pericolului de aprindere
a materialelor combustibile aflate in apropiere .
Este necesar ca la omologarea produselor, a masinilor, a agregatelor, a instalatiilor etc.,
comisiile de omologare sa verifice daca acestea corespund din punct de vedere al SSM si vor
omologa numai pe acelea care asigura desfasurarea proceselor de munca fara pericol de
accidentare sau de imbolnavire profesionala . Iar in procesul verbal de omologare se va
consemna, in mod expres ca masina sau agregatul respectiv corespunde din punct de vedere
al SSM.
Inainte de punerea in functiune a unei masini sau instalatii nou montate sau reparate se
va controla cu atentie daca toate uneltele care au servit la montaj sau la reparatie au fost
inlaturate. Nici un agregat actionat electric nu va fi pus in functiune inainte de a fi legat la
priza de pamant.
In vederea asigurarii securitatii muncii la exploatarea E.M., lucratorii vor opri axul
motor al acestora in urmatoarele cazuri: la la fixarea sau la scoaterea piesei de prelucrat din
dispozitivele de prindere atunci cand masina nu este dotata cu un dispozitiv special care
permite executarea acestor operatii in timpul functionarii masinii; la masurarea manuala a
pieselor ce se prelucreaza; la schimbarea sculelor si a dispozitivelor; la oprirea motorului
transmisiei comune in cazul cand masina este actionata de la aceasta transmisie.
In mod obligatoriu insa lucratorii vor opri masina prin deconectarea motorului in
urmatoarele cazuri : la parasirea locului de munca , chiar si pentru un timp scurt, la
intreruperea curentului electric ; la curatirea de aschii si la ungerea masinii.
Se va avea in vedere ca in timpul deplasarii intr-un loc in altul a utilajelor mobile
actionate electric sa se intrerupa alimentarea cu energie electric a motorului de actionare .
Masinile pentru prelucrarea metalelor la rece sau la cald, instalatiile electrice de
iluminat si de forta, , precum si instalatiile de orice natura, recipientele , cazanele , vasele si
rezervoarele cu regim de lucru sub presiune vor fi revizuite periodic .
Inainte de inceperea operatiilor de demontare a unei masini in vederea repararii,
lucratorul care efectueaza reparatia, se va asigura ca masina respectiva nu va putea fi pusa in
miscare din greseala. Pentru aceasta, se vor inlatura curelele de transmisie ; cand masina este
actionata direct prin electromotor, se vor scoate sigurantele, iar pe intrerupatorul electric
principal se va pune o placuta cu inscriptia:”ATENTIUNE ! NU ATINGETI!”
Dupa terminarea reparatiilor este interzis a se pune masina in functiune inainte de a i
se fi montat dispozitivele de protectie, iar uneltele utilizate de catre echipele de reparatii,
trebuie sa fie in perfecta stare. Ele vor fi controlate ori de cate ori vor fi transportate de la un
loc la altul.
Pentru prevenirea accidentelor de munca se interzice angajatilor care lucreaza la
masini, la utilaje etc. sa remedieze defectiunile acestora. Repararea si intretinerea masinilor, a
_________________________________________________________________________________
 BUR AUTO SERVICE S.R.L
utilajelor si a instalatiilor se va face numai de catre angajatii calificati in specialitatea
respectiva, iar operatiile de intretinere si ungere sau de eliminare a defectelor masinilor si
utilajelor se vor face (conform planului si instructiunilor ) numai in timpul stationarii acestora
.
La amplasarea utilajelor si a masinilor producatoare de socuri si vibratii (ciocane,
prese, mese vibrante etc.), se va tine seama de marimea si de conditiile de apropiere impuse
de fundatiile acestora fata de fundatiile altor utilaje sau masini ori ale cladirii, pentru a nu
produce avarii tehnice si accidente de munca.
La amplasarea utilajelor, a masinilor si a instalatiilor independente in functionare este
necesar sa se adopte sisteme de semnalizare optica sau acustica pentru pornirea si oprirea lor
colectiva, iar amplasarea organelor auxiliare si de comanda, separate si fara pericole de
accidentare .
In cazul cand in timpul functionarii masinilor, instalatiilor si utilajelor rezulta aschii,
apa, ulei, etc. in zona de munca a angajatului, se vor prevedea pentru acestia gratare pe care sa
stea in timpul lucrului, iar utilajele, masinile si instalatiile care produc vibratii si zgomot peste
limitele admise vor fi amplasate in incaperi special amenajate, izolate de celelalte incaperi de
lucru.
Cauzele accidentelor de munca la masinile de frezat
La aceste masini, piesa executa miscari de translatie, iar miscarea de rotatie este
executata de scula. La prelucrarea materialelor se foloseste o mare varietate de masini de
frezat (orizontale, verticale , universale cu mai multe capete port-freza).
Accidentele care se produc la aceste masini sunt provocate de : aschii , unelte
aschietoare (freze) piese de prelucrat, dipozitive de prindere si organe in miscare ale masinii.
Aschia rezultata in timpul frezarii prezinta aceleasi pericole de accidentare a
muncitorului ca si in cazul strunjirii (raniri la ochi, fata , gat si la maini ).
Pericol mare prezinta aschia rezultata in cazul frezarii rapide , deoarece are dimensiuni
mult mai mari decat in cazul frezarii obisnuite.
Pentru evitarea accidentelor darorite aschiilor se pot utiliza o serie de dispozitive .
Acestea trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii :
- sa nu impiedice vizibilitatea in timpul lucrului ;
- sa permita o manevrare usoara ;
- sa nu necesite timp suplimentar pentru manevre;
- sa permita inlocuirea usoara a frezei si a piesei
Pentru fixarea fara dispozitive a pieselor cu suprafete neprelucrate si cu inclinari, se
folosesc menghine cu placi zimtate sau placi de reazem si de strangere zimtate.
In cazul folosirii pentru prindere a dispozitivelor pneumatice, hidraulice,
electromagnetice si combinate acestea se prevad cu mecanisme care sa impiedice desfacerea
accidentala a dispozitivului sau sa previna aruncarea piesei in cazul cand se produce
defacerea.
Acest pericol se evita prin cuplarea sistemului de alimentare cu energie a
dispozitivelor cu alimentarea motorului electric al masinii. In acest caz, la intreruperea
alimentarii dispozitivului se opreste masina .
Cauzele accidentelor la masinile de gaurit .
La masinile de gaurit accidentele sunt provocate de :
- aschii sub forma de panglica rasucita (in cazul gauririi metalelor tenace );
- aschii fine (la gaurirea metalelor fragile );
- organe de masini in miscare de rotatie (axul principal , mandrina , burghiul,
organele de transmisie, dispozitivele de prindere a piesei).
Accidentele datorite aschiilor se produc in cazul gauririi la adancimi mari a pieselor
din materiale tenace, cand aschia desprinsa de sub burghiu are forma a doua spirale lungi
care se rotesc impreuna cu burghiul. Din aceasta cauza este necesar sa se realizeze franarea
aschiei in timpul desprinderii ei din material.
_________________________________________________________________________________
 BUR AUTO SERVICE S.R.L
In acest scop se folosesc burghie speciale , care se obtin prin practicarea unor santuri
de forma semicirculara in muchia aschietoare a burghiului.
Burghiele prevazute cu santuri mai au avantajul ca sunt mai rezistente (au o durata
de 2-4 ori mai mare decat burghiele obisnuite ).
In cazul cand avansul burghiului se face normal si intermitent, franarea aschiilor se
produce fara dispozitive speciale.
Pericolul de accidentare la aceste masini prezinta si organele in miscare de rotatie.
Astfel, daca mandrina de fixare a burghiului este prevazuta cu parti proeminente suprafata ei
exterioara trebuie protejata cu o manta circulara din tabla sub forma unui manson , astfel
incat sa se poata ridica sau cobara usor pe mandrina la montarea burghiului.
Cauzele accidentelor de munca la prese si foarfeci
Presele se pot clasifica dupa modul de transformare a miscarii in prese cu surub, prese
cu frictiune, prese cu excentric, prese cu arbore cotit, prese cu genunchi, prese hidraulice, etc.
Dupa felul de actionare asupra materialului de prelucrat presele pot fi clasificate astfel
:
- prese cu simpla actiune sau cu un singur berbec ;
- prese cu dubla actiune , prevazuta cu doi berbeci , dispusi concentric;
- prese cu tripla actiune , construite pe acelasi principiu ca si presele cu dubla actiune
dar prevazute cu trei berbeci independenti.
a. Cauzele accidentelor la prese. Majoritatea accidentelor care au loc la prese se produc
in spatiul de lucru propriu-zis (intre panson si matrita). La anumite operatii muncitorul este
obligat sa introduca mana in acest spatiu dupa fiecare lovitura, pentru avansul materialului,
introducerea lui in matrita, scoaterea pieselor presate, indepartarea deseurilor de presare,
ungerea si curatirea sculei, indepartarea efectelor care intervin in exploatare etc.
Accidente foarte frecvente se produc datorita actionarii masinii inainte de timp
(cobararii berbecului prin apasarea pedalei in momentul cand muncitorul continua sa
manipuleze piesa sub panson )
In vederea evitarii acestor accidente se preconizeaza o serie de masuri tehnice.
La presele cu excentric, printre aceste masuri se pot arata ;
- inlocuirea muncii manuale prin alimentare automatizata (cu role, cu falci, cu disc
revolver ) si scoaterea automata a pieselor presate din scula .
- excluderea in permanenta a muncii manuale in zona periculoasa , precum si
limitarea muncii manuale in spatiul din afara zonei periculoase prin folosirea de
dispozitive de alimentare cu piston sau sertar, matrite mobile, scule ghidate si
rglate sigur, dispozitive care impiedica ccesul in zona de lucru a sculei in timpul
functionarii presei, aparatori fixe la masina sau scula etc.
- imposibilitatea pornirii presei atata timp cat mana se afla in zona periculoasa. Acest
lucru se obtine prin aplicarea unor dispozitive prevazute cu aparatori mobile de
protectie care se inchid la pornire pentru timpul cursei de lucru , dipozitive de
declansare cu ambele maini, dispozitive de impingere sau retragere a mainii din
zona de lucru la declansare, dispozitive de protectie cu celula fotoelectrica etc.
- folosirea pensetelor, clestilor carligelor, dispozitivelor pneumatice –aspiratoare ,
magnetice de alimentare etc.
Dispozitivele de protectie contra accidentelor care au loc in mod frecvent in zona
periculoasa de lucru trebuie sa indeplineasca o serie de conditii pentru a putea fi folosite ;
- sa protejeze ambele maini ale lucratorului de la presa ;
- daca se indeparteaza sau se scoate din functiune dispozitivul de protectie ,
functionarea masinii trebuie sa fie impidicata ;
- in cazul cand in timpul functionarii presei accesul in zona periculoasa de lucru nu
este inchis permanent, dispozitivul de protectie trebuie sa impiedice functionarea
presei, infuentand eventual asupra cuplajului.
- Dispozitivul de protectie sa nu devina el insusi o sursa de accidente;
_________________________________________________________________________________
 BUR AUTO SERVICE S.R.L
- In timpul lucrului dispozitivul de protectie nu trebuie sa constituie o piedica in ceea
ce priveste productivitatea muncii ;
- In cazul reparatiilor , el trebuie sa fie usor de demontat ;
- Dispozitivul trebuie sa fie cat mai simplu si usor de executat.
La presele cu frictiune accidentele care au loc in zona periculoasa sunt similare ca la
presele de alte tipuri. In afara acestora se intampla foarte des ca in timpul presarii sa sara
particule de material sau scorii, in special la prelucrarea aliajelor cu cupru si de metale usoare
.
Caracteristic la aceste prese este pericolul de accidentare care rezulta din obosirea
timpurie a materialului sau din deteriorarea brusca a organelor importante ca urmare a
depasirii limitei de rezistenta. Acest lucru se intampla, de obicei, prin supraincarcarea brusca
sau sistematica a presei si se manifesta prin forfecarea prezoanelor si eventual iesirea
volanului de pe fusul filetat si caderea lui.
Tot din cauza suprasolicitarii presei, poate avea loc si deteriorarea surubului presei,
precum si a batiului .
De asemenea, se por produce accidente si prin ridicarea brusca a volanului si
ciocnirea sa de arborele discurilor de frictiune.
In vederea evitarii accidentelor aratate mai sus trebuie luate o serie de masuri
tehnice si anume :
- pentru prevenirea lovirii berbecului de batiu la cursa de ridicare, presa trebuie sa fie
echipata cu o frana cu banda, ce se monteaza pe surubul presei ;
- in vederea prevenirii avarierii masinii si a accidentelor in cazul loviturilor prea puternice
ale berbecului sau in cazul cand acesta este oprit brusc de un obstacol si deci toata energia
acumulata de volant cauta sa deformeze fusul filetat, fixarea volantului pe fus trebuie sa se
faca prin intermediul unor prezoane forfecabile ;
- in cazul cand s-au produs forfecarea prezoanelor si eventual iesirea volantului de pe surub,
pentru evitarea caderii lui trebuie utilizat un dispozitiv format dintr-un cadru metalic solid,
care este fixat de batiul masinii. Pentru ca dispozitivul sa reziste la loviturile la care este
expus in cazul deprinderii volantului, cadrul superior trebuie sa fie prevazut cu doua
bratari petrecute peste axul discurilor de antrenare, astfel incat in pozitie normala aceasta
sa se poata roti liber in interiorul lor ;
- in vederea limitarii cursei la ridicarea si coborarea berbecului, presa trebuie sa fie dotata cu
doua limitatoare de cursa.
Pentru presarea pieselor mici si a anumitor materiale, se folosesc presele manuale cu
surub de dimensiuni mici. Masa pe care se monteaza presa trebuie sa fie rezistenta si
dimensionata astfel, incat presa sa nu se poata rasturna impreuna cu masa. De asemenea,
fixarea presei pe masa trebuie astfel facuta, incat sa nu se desprinda de pe aceasta din cauza
trepidatiilor care se produc in timpul lucrului.
In vederea evitarii accidentelor care pot avea loc la ruperea surubului si la caderea
berbecului, se prevad doua tije de siguranta care leaga berbecul de partea superioara a
surubului.
In cazul preselor manuale care nu sunt prevazute cu un volant de acctionare a
surubului, ci cu o bara la capetele careia se gasesc doua greutati, este necesar ca bara sa
strabata greutatea, iar fixarea si asigurarea ei sa se faca cu ajutorul unor piulite si
contrapiulite.
Pericol mai mare de accidentare la aceste masini exista in zona de lucru a
poansonului. Pentru evitarea accidentelor prin strivirea sau taierea degetelor se folosesc si la
aceste prese dispozitive de protectie, care se bazeaza pe principiul declansarii loviturii cu
ambele maini sau pe indepartarea fortata a mainilor.
b. Prinderea si fixarea matritelor. Acestei probleme nu i se acorda atentia cuvenita si
poate duce la accidente grave. In multe cazuri, fixarea matritelor pe masa presei se realizeaza
cu placi sau cu bride de forma si marime necorespunzatoare, cu buloane de prindere prea
_________________________________________________________________________________
 BUR AUTO SERVICE S.R.L
lungi care impiedica manipularea comoda si sigura a materialului sau a pieselor. Fixarea
matritei pe masa masinii se poate face prin mai multe feluri.
Trebuie acordata o atentie deosebita de lucru cu matrite. In acest scop se recomanda ca,
acolo unde este posibil, sa se utilizeze matrite de constructie inchisa. Matritele trebuie sa fie
proiectate astfel, incat in pozitia cea mai inferioara a poansonului (punctul mort inferior ),
intre placa poansonului si matrita sa ramana o distanta mai mare de 20 mm. In acest caz ,
chiar daca degetele muncitorului sunt prinse intre matrita si placa superioara, ele nu pot fi
strivite.
In afara de aceasta, matritele mai trebuie prevazute si cu extractoare , care ajuta la
evacuarea pieselor, stantate sau ambutisate , respectiv le extrag de pe panson.
Manipularea pieselor in zona dintre poanson si matrita trebuie facuta cu ajutorul unor
scule de mana. Aceste scule trebuie sa fie usoare si sa aiba forma adecvata pieselor care se
manipuleaza. Ele se confectioneaza din lemn sau din otel moale, pentru a nu distruge matrita
sau poansonul in cazul cand sunt prinse.
Exploatarea si intrebuintarea compresoarelor
Incaperea in care se instalaeaza compresoare trebuie sa aiba un spatiu suficient pentru
a permite accesul la toate partile acestor utilaje. In vederea localizarii eventualelor accidente,
compresoarele trebuie sa fie amplasate izolat de restul atelierului.
Legislatia de SSM impun ca toate compresoarele cu debit mai mare de 15 m 3/ min,
preum si motoarele de actionare ale acestora sa se amplaseze in incaperi fara etaj, izolate de
incaperile de productie. Incaperile trebuie sa fie executate din materiale rezistente la foc.
Aceste conditii nu se refera la centralele de forta , in care exista instalatii de compresoare.
Usile de iesire si ferestrele incaperii trebuie sa se deschida in afara. In cazul cand
porocesul tehnologic impune ca aparatajul de productie sa fie montat in aceeasi incapere cu
compresoarele, acest lucru se poate admite numai cu aprobarea intitutiilot abilitat.
Datorita vibratiilor care se produc in timpul functionarii, compresoarele si motoarele
lor trebuie sa fie montate pe fundatii rezistente, care sa nu fie legate de peretii cladirii.
Inaltimea incaperii trebuie sa fie de cel putin 4 m. Latimea si lungimea ei se calculeaza
tinandu-se cont ca langa compresorul prevazut cu ingradiri de protectie sa ramana o
trecere libera de cel putin 1 m.
In cazul cand intr-o incapere se monteaza mai multe compresoare , trecerea libera intre
ele trebuie sa fie de cel putin 1,5 m.
Podelele si scarile din incaperile compresoarelor trebuie sa fie mentinute permanent in
stare curata .
Temperatura din incapere in timpul iernii nu trebuie sa fie mai mica de +10 0C, iar in
timpul verii peste 260C. Incalzirea trebuie sa fie centrala sau cu soba alimentata in afara
incaperii compresoarelor.
Incaperea trebuie sa fie bine iluminata, in asa fel incat sa se asigure posibilitatea
deservirii normale si in siguranta a compresoarelor de catre personalul de serviciu.
In incaperea compresoarelor trebuie sa existe o lada cu nisip si uneltele necesare
pentru stingerea incendiului.
Conducta de aspiratie
Conducta de aspiratie trebuie sa fie cat se poate de scurta. La amplasarea conductei de
aer trebuie sa se controleze daca in apropiere nu exista intreprinderi sau ateliere care degaja
gaze sau vapori care sa impurifice aerul inconjurator si sa determine directia vanturilor
predominante din regiune.
In general, priza de aer se amplaseaza in exteriorul incaperii.
Aerul care se aspira trebuie sa fie rece, uscat si curat , din care cauza priza de aer nu
trebuie amplasata in locuri batute de soare. De asemenea, priza de aer trebuie sa fie protejata
impotriva patrunderii apei, a diferitelor obiecte, precum si a impuritatilor .
Gura prizei de aer se amplaseaza la o inaltime de 1,25-1,5 m de la pamant si se
acopera cu o sita din sarma de cupru , iar deasupra se prevede o aparatoare din tabla.
_________________________________________________________________________________
 BUR AUTO SERVICE S.R.L
Priza de aer trebuie sa fie accesibila pentru reparatii , curatire si revizie.
Filtrul de aer
In cazul cand priza de aer nu se poate amplasa intr-un loc curat , se prevede la capatul
conductei de absorbtie un filtru de aer.
Daca aerul introdus in compresor contine praf si alte corpuri straine, acestea se pot
depune pe supape, pe pistoane sau pe peretii interiori ai cilindrilor, provocand deteriorarea
lor si o serie de avarii care pericliteaza siguranta functionarii instalatiei de aer comprimat,
precum si a uneltelor pneumatice deservite.
Filtrele pot fi amplasate in afara incaperii compresoarelor (imediat langa zid sau la o
distanta oarecare de acesta ), in subsolul cladirii, pe acoperis sau in interiorul incaperii. El
trebuie astfel asezat incat sa fie usor accesibil pentru curatire si reparatii.
Armatura compresorului
Pentru asigurarea (compresorului) securitatii este necesar sa se efectueze un control
regulat al exploatarii cu diferite instrumente de masura si control .
a) Manometre Se instaleaza la toate treptele de compresie. Daca presiunea este mai
mare de 300 kgf/cm2, la ultima treapta de compresie se prevad doua manometre.
De asemenea , manometrele se prevad si pentru indicarea presiunii aerului din
racitoarele intermediare atunci cand acestea sunt situate la o distanta mai mare de 5 m de
compresor sau sunt instalate intr-o incapere separata de acesta.
b) Supape de siguranta. Pentru inlaturarea avariilor si accidentelor se prevad supape de
siguranta pe racitoarele intermediare, pe cilindrii de inalta presiune, inainte de robinetul de
inchidere.
c) Regulatoare automate de presiune.
Cand consumul de aer comprimat are variatii bruste, presiunea din conducta
principala poate creste peste limita admisibila putand da loc la avarierea diferitelor
elemente, explozia compresorului si la accidente. Pentru evitarea acestor pericole,
compresorul se prevede cu regulatoare automate de presiune care decupleaza compresorul
sau il trec la mersul in gol atunci cand presiunea depaseste valoarea admisibila.
Siguranta in functionare a regulatorului depinde in mare masura de gradul de
curatenie in care este mentinut. Murdaria si praful care intra o data cu aerul in cilindru
uzeaza suprafetele de lucru ale acestuia , din care cauza regulatorul nu va functiona corect . De
aceea este necesar ca elementele regulatorului sa fie spalate si unse periodic. Regulatorul de
acest tip este simplu si sigura in functionare .
d)Regulatoare de presiune si de turatie. Cu astfel de dispozitive de siguranta se
utilizeaza instalatiile de aer comprimat cand compresorul si motorul sunt direct fara
transmisii intermediare. Se pot aplica numai in cazul cand turatia de actionare se poate varia
(de exemplu o masina cu abur, un motor termic cu ardere interna sau un motor electric de
curent continuu). Aceste regulatoare permit sa se modifice numarul de curse ale pistonului si
debitul compresorului in functie de consumul de aer comprimat.
Ele sunt foarte utile, in special cand scaderea brusca a presiunii din conducta de aer
provoaca o functionare intensa a compresorului si cresterea turatiei , ceea ce duce la
distrugerea lui.
De obicei, acest sistem de reglare se intalneste la compresoarele de mare putere , care
sunt prevazute cu sisteme de distributie comandate mecanic .
e) Termometre. Temperatura ridicata a aerului comprimat produce supraincalzirea
cilindrului, ceea ce reduce rezistenta materialului din care este confectionat si poate cauza
explozia compresorului. Din aceasta acuza nu se admite ca temperatura aerului comprimat sa
depaseasca 1600C la compresoarele cu o singura trapta si 1400C la compresoarele cu mai
multe trepte. Este deci necesar sa se controleze in permanenta temperatura aerului la intrarea
si iesirea din fiecare treapta cu ajutorul termometrelor simple sau inregistratoare , iar
rezultatele masurarii sa fie trecute intr-un registru special.
Ungerea compresoarelor
_________________________________________________________________________________
 BUR AUTO SERVICE S.R.L
La exploatarea compresoarelor si rezervoarelor de aer, un mare pericol il prezinta
arderea si explozia vaporilor de ulei de ungere sau a produselor de descompunere, ceea poate
avea loc cand nu se respecta regulile pentru deservirea corecta a acestor utilaje.
Vaporii de ulei amestecati cu aerul se pot aprinde usor din cauza unei scantei provenite
de la o descarcare electrostatica , iar produsele de descompunere a uleiului se pot aprinde
automat in cazul cand temperatura aerului comprimat este ridicata. Astfel la o presiune de 6 at
aerul se incalzeste pana la temperatura de de 2120C.
In cazul cand aerul comprimat incalzit care intra in rezervorul de aer, contine vapori de
ulei, se formeaza un amestec explozibil iar la temperatura de 2000c are loc descompunerea
uleiului cu formare de acetilena si alte hidrocarburi, ceea ce mareste pericolul de explozie.
Pericolul de aprindere si de acumulare a sarcinilor electrostatice il prezinta oxidul de
fier (Fe2O3)impregnat cu ulei si depus pe peretii vasului care constituie de asemenea
pericole de explozie.
Un alt pericol de explozie il constituie prezenta prafului in aerul comprimat, in special
daca acesta contine si vapori de ulei. Prin incalzire, acest amestec se poate aprinde automat
sau de la o scanteie produsa de o descarcare electrica.
La formarea sarcinilor electrostatice contribuie aerul incarcat cu praf (in special daca
este putin umed ) viteza mare de deplasare a aerului, precum si rugina de pe tevi.
Prevenirea cumularii sarcinilor electrostatice se obtine prin respectarea urmatoarelor
masuri ;
- punerea la pamant a compresorului, a rezervorului de aer si a conductelor ;
- aplicarea unor straturi de protectie anticorosive, care impiedica oxidarea peretilor
interiori ai tevilor ;
- curatirea periodica de rugina a tuturor partilor metalice ale instalatiei ;
- curatirea de praf a aerului comprimat.
Pentru evitarea pericolelor de explozie, ungerea cilindrilor compresoarelor trebuie sa
se faca folosind ulei de compresor special, cu vascozitate mare, cu temperatura de aprindere
a vaporilor cat mai ridicata, care nu depune reziduuri de ardere. De asemenea, uleiul de
ungere nu trebuie sa contina adaosuri straine, umiditate, acizi minerali si saruri alcaline.
Racirea compresoarelor de aer
Pentru mentinerea compresorului la o temperatura cuprinsa intre limitele admisibile, el
trebuie sa fie prevazut cu dispozitive de racire cu aer sau cu apa. Cu cat gradul de comprimare
este mai mare, cu atat temperatura aerului este mai ridicata. Daca aerul se comprima in mai
multe trepte fara racire intermediara, temperatura creste foarte mult ceea ce duce la explozia
compresorului si la accidente .
La compresoarele mici racirea se face cu aer, pentru care scop cilindrii se prevad cu
aripioare la exterior, pentru marirea suprafetei de transmitere a caldurii catre mediul exterior
.
La compresoarele cu debit mijlociu si mare, cilindrii trebuie raciti cu apa, in care scop
se prevad camasi prin care circula apa.
Compresoarele care au doua sau mai multe trepte sunt utilate cu racitoare intermediare
, in care aerul este racit la trecerea de la un cilindru la altul.
Tevile si camasile de apa trebuie sa fie curatite periodic de piatra care se depune pe
peretii lor, deoarece aceasta impiedica schimbul de caldura. Pentru indepartarea pietrei din
racitoare si din camasile de apa trebuie sa se aplice sisteme mecanice de curatire, iar daca
acestea sunt greu de realizat se admite folosirea unei solutii de acid clorhidric 25 % pentru
dizolvarea pietrei, dupa care instalatiile se spala bine cu apa curata .
Apa de racire trebuie sa fie curata si sa nu fie dura, pentru ca pe peretii instalatiilor de
racire sa se depuna cat mai putina piatra.
Pentru evitarea inghetarii apei, ea trebuie sa fie evacuata din instalatia de racire in
timpul iernii, cand compresorul nu functioneaza, prevazandu-se in acest scop dispozitive de
golire corespunzatoare .
_________________________________________________________________________________
 BUR AUTO SERVICE S.R.L
In cazul cand la punerea in functiune a compresorului nu s-a dat drumul apei de
racire ( din neglijenta ) compresorul trebuie oprit si examinat pentru a se constata gradul lui
de incalzire. Numai dupa racire completa compresorul poate fi pus din nou in functiune.
Apa necesara racirii compresorului este refulata cu ajutorul pompelor de la reteaua
de apa sau dintr-un rezervor de apa prevazut cu indicatoare de nivel cu sticla cu flotor.
Daca instalatia de racire se defecteaza, are loc cresterea temperaturii aerului
comprimat, care poate provoca explozii. Pentru ca mecanicul sa observe mai bine circulatia
apei precum si temperatura care trebuie sa fie de cel mult 20-30 0C, este necesar ca evacuarea
apei sa se faca intr-un loc vizibil.
Pentru marirea sigurantei in exploatare, instalatia de racire se prevede cu un dispozitiv
pentru semnalizarea automata in cazul intreruperii sau scaderii bruste a debitului de apa.
In cazul cand alimentarea cu apa se face defectuos sa se intrerupe, compresorul trebuie
sa fie oprit imediat, in scopul inlaturarii avariilor si accidentelor. Pentru aceasta se folosesc
diferite dispozitive de semnalizare sau de oprire a functionarii compresorului.
Racitoare finale
Pe langa racitoarele intermediare, intre cilindrul de inalta presiune si rezervorul de aer
se recomanda sa se instaleze un racitor final pentru condensarea vaporilor de apa si de ulei
continuti in aerul comprimat, precum si pentru racirea lui ianinte de a intra in rezervor.
evitarea patrunderii picaturilor de apa in rezervor inlatura deteriorarea uneltelor
pneumatice care sunt actionate cu aer comprimat, precum si inghetarea conductelor in
timpul iernii.

6. RESPONSABILITATI
6.1 MANAGER
Asigura resursele necesare pentru ca activitatile din prezenta instructiune sa se
desfasoare in bune conditii.
Aprobă prezenta instrucţiune şi modifică rile acesteia.
Coordoneaza intreaga activitate definita prin prezenta instructiune si raspunde de
respectarea prescriptiilor tehnice in ceea ce priveste modul de lucru cat si tinerea la zi a
inregistrarilor.
Raspunde de pastrarea instructiunii si de disponibilitatea ei ori de cate ori este nevoie.

6.3 PERSONALUL MUNCITOR

Aplica prevederile prezentei instructiuni.

Intocmit,
Serviciul Extern de Prevenire si Protectie,
SC PROTECT T&V SRL

_________________________________________________________________________________