Sunteți pe pagina 1din 5

PROIECT DIDACTIC:

1. MOTIVAŢIA: lecţia se sprijină pe priceperile şi pe deprinderile deja formate în


decodarea mesajului artistic şi urmăreşte, în principal, perfecţionarea continuă a capacităţii de
comunicare prin valorificarea noţiunilor însuşite şi de investigare a unui text literar.
2. COMPETENŢE GENERALE:
- Receptarea mesajului scris, din textul literar propus;
- Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale.
3. COMPETENŢE SPECIFICE:
3.1 dovedirea înţelegerii textului literar, pornind de la cerinţe date;
3.3 identificarea valorilor etice şi culturale în textul-suport, exprimarea impresiilor şi a
preferinţelor;
2.2 utilizarea în mod nuanţat a categoriilor lexicale într-un mesaj oral;
2.5 captarea şi menţinerea atenţiei interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului.

4. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 - să recunoască personajele din textul-suport, stabilind locul pe care îl ocupă fiecare în
acţiune;
O2 - să precizeze modalităţile de caracterizare a personajului principal;
O3 - să stabilească trăsăturile fizice şi morale ale acestuia, argumentând cu exemple din text;
O4 - să argumenteze încadrarea textului în specia nuvelă;
O5 - să-şi delimiteze propriile convingeri morale în raport cu lumea înfăţişată;
O6 - să contribuie cu soluţii la rezolvarea sarcinilor de lucru.
5. METODE ŞI PROCEDEE DE INSTRUIRE: conversaţia euristică, ciorchinele,
analiza de text, „Ştiu/Vreau să ştiu/ Am învăţat”, explicaţia.

6.Feed-back
Se realizează pe parcursul demersului didactic , prin aprecieri verbale făcute de profesor.
„Popa Tanda”- nuvelă, specie a genului epic

ŞTIU

operă epică Nuvela trăsăturile


speciei

___________________________________________________________________________
___

VREAU SĂ ŞTIU

AM ÎNVĂŢAT
Fragmente din textul-suport

- “Pe părintele Trandafir, să-l ţină Dumnezeu!


Este om bun; a învăţat multă carte şi cântă mai
frumos decât chiar răposatul tatăl său… şi
totdeauna vorbeşte drept şi cumpănit, ca şi cum
ar citi din carte. Şi harnic şi grijitor om este
părintele Trandafir. Adună din multe şi face din
nimica ceva. Strânge, drege şi culege, ca să aibă
pentru sine şi pentru alţii”.
- “Minunat om ar fi părintele Trandafir, dacă nu
l-ar strica un lucru. Este cam greu la vorbă, cam
aspru la judecată: prea de-a dreptul, prea verde-
făţiş. El nu mai suceşte vorba, ci spune drept în
faţă, dacă i s-a pus ceva pe inimă”.
- Deoarece enoriaşii din Butucani îl reclamă
protopopului, este mutat în Sărăceni, din Valea
Seacă.
- “Părintele n-avea însă decât o nevastă şi doi
copii, desagii îi erau deşerţi. Pentru aceea îi era
atât de greu să sară din Butucani la Sărăceni”.
- “Îşi puse dar de gând ca s-o ieie precum i se
face, să facă din nevoie drag şi să stea bucuros în
Sărăceni”.
-“ …părintele judeca: popa face treaba satului,
iară satul să îngrijească de traista popii”.
- “<<Câtă vreme vor fi sărăcenenii leneşi, ei vor
rămânea săraci şi eu flămând!>> Îşi puse dar de
gând să facă din poporenii lui oameni harnici”.
- „În cea dintâi duminică, părintele ţine o predică
înaintea oamenilor ce s-au adunat în număr mare
ca să vadă pe popa cel nou. În a doua duminică
n-avea cui să-i vorbească”.
- “Şi apoi porni popa la colindă. Cât e ziua de
mare, gura lui nu se mai oprea. Unde prindea
oamenii, acolo îi ţinea la sfaturi. Vreun an de zile
a dus-o părintele Trandafir cu sfatul”.
- “Ei! că nu e bine aşa! grăi iarăşi preotul. Nu e
bine cu sfatul. Să- ncep cu ceva mai aspru. Se
începu batjocura.”
- Oamenii i-au pus porecla Popa Tanda.
- Cu gândul la cei patru copii şi la soţia bolnavă,
preotul intră în biserică şi începe să plângă,
cerând ajutorul divinităţii.
- “<<Nu merge! >>grăi părintele Trandafir!
Începu a se face şi el om ca lumea, a se îngriji
mai-nainte de toate de binele casei sale”.
-“Prin pereţi se furişa neaua, cuptorul afuma şi
acoperişul era tovarăş cu vânturile, iar hambarele
goale, punga deşartă şi sufletul necăjit”.
- Lipeşte pereţii casei, repară acoperişul cu snopi
de trestie, face gardul şi portiţa, face straturi cu
legume, plantează porumb în jurul casei,
cumpără un car şi doi cai amărâţi, construieşte
un grajd de nuiele.
- Oamenii treceau pe lângă casa popii, clătinând
din cap şi ziceau : “Popa e omul dracului!”.
- În ziua de Rusalii intră în biserică cu lacrimi în
ochi şi cântă şi mai frumos.
-Un om din sat trece, le pofteşte “bună odihnă”
şi-şi zice:“Ţine-l, Doamne, la mulţi ani, că este
omul lui Dumnezeu!.”
- “Toate s-au schimbat, numai părintele
Trandafir a rămas precum a fost: verde, vesel şi
harnic. Dacă părul cărunt şi barba căruntă nu ar
vesti vremea lui, am crede că copilaşii cu care se
joacă înspre seară la laiţa cea de dinaintea casei
sunt copilaşii lui. Moş-tătuca râde din toată
inima; îi place gluma.”

SCENARIUL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII DIDACTICE


Etapele Timp Activitatea Activitatea Metode şi Forme de Evaluare
instruirii profesorului elevului mijloace de organizare
învăţământ
2’ Notează absenţele, asigură Răspund la -
climatul necesar bunei desfă- întrebările puse de
şurări a lecţiei. profesor, se conversaţia frontală
Evocarea pregătesc pentru
3’ Scrie pe tablă titlul lecţiei şi lecţie.
enumeră obiectivele care tre-
buie realizate până la sfârşitul Îşi notează în caiete fişa de lucru
orei. subiectul lecţiei şi Anexa 1
ascultă explicaţiile
Împarte elevilor fişele de lucru
profesorului.
şi le explică metoda de lu-cru-
40’
Anexa 1. Ştiu/Vreau să
ştiu/Am învăţat este o stra- Inventariază ideile pe ciorchinele
tegie de conştientizare de către care le au, le notează noţiuni de frontală proba
elevi a ceea ce ştiu sau cred că în rubrica Ştiu. teoria orală
ştiu, referitor la subiect şi, literaturii
totodată, a ceea ce nu ştiu şi ar Mărturisesc ceea ce
dori să ştie sau să înveţe. ar dori să ştie in frontală
Ştiu/Vreau
Realizarea Ajutat de prima rubrică din legătura cu tema; să ştiu/Am
individuală observare
sensului, tabel, Ştiu, cere elevilor să aceste idei sunt
învăţat
curentă
paralel cu inventarieze ideile pe care grupate în rubrica
reflecţia consideră că le deţin cu privire Vreau să ştiu.
la tema investigaţiei. Astfel,
verifică cantitativ şi calitativ Citesc cu atenţie analiza de
noţiunile de teorie literară pe fragmentele text
care elevii le-au asimilat: selectate, stabilesc
caracteristicile textului epic în trăsăturile
general şi ale nuvelei în personajului,
special. sesizează conversaţia
Tema modalităţile de euristică
5’ Propune apoi studierea caracterizare la care
pentru explicaţia
textului-suport, realizarea unei a recurs scriitorul, frontală
acasă investigaţii şi fixarea identifică trăsăturile apreciere
cunoştinţelor referitoare la speciei. verbală
subiect. Le solicită să analizeze Analizează citatele conversaţia
cu atenţie fragmentele din text pentru a decodifica
selectate, să identifice mesajul textului, îşi
trăsăturile protagonistului, notează ideile,
modali-tăţile de caracterizare, convingerile în
semnificaţiile textului, pentru a rubrica Am învăţat.
le înscrie apoi în rubrica Am Prin brainstorming,
învăţat. Analiza literară urmă- identifică situaţia de
reşte, de asemenea, plecare, precum şi
identificarea trăsăturilor ceea ce au dobândit
speciei literare în care se în urma procesului
încadrează opera.
de învăţare.
Urmărind eliminarea erorilor şi Îşi notează tema
a lacunelor, sugerează soluţii. pentru acasă. Ascultă
Se asigură de un feedback explicaţiile profeso-
permanent. rului.

Dă ca sarcină pentru acasă


realizarea unei compuneri
reflexive cu tema Avem nevoie
de modele în viaţă?

Face aprecieri asupra prestaţiei


elevilor în timpul orei.