PROIECT DE LECŢIE

Propunător: instit. Hosu Adriana

Clasa a IV-a
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiectul: Ţara poveştilor, de Fănuş Neagu
Tipul lecţiei: predare-învăţare

MOTIVAŢIA:
CONDIŢII PREALABILE:

Elevii trebuie să aibă formate:

 deprinderi de citire corectă, conştientă şi fluentă;
 deprinderi de a lucra individual şi pe grupe;
 deprinderea de a scrie detaşat de ei înşişi un text;
 deprinderi de caracterizare a unui personaj;
 deprinderi de a formula întrebări şi răspunsuri;

EVALUAREA:
- observarea sistematică a elevilor, analiza produselor activităţii: ciorchinele,
răspunsul la întrebări, schema de analiză a personajului, produsele metodei R.A.F.T;

RESURSE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI:

 Resurse materiale: textul-suport din manualul de limba română, clasa a IV-a, „Ţara
poveştilor” după Fănuş Neagu; jetoane cu imagini din poveşti şi cu fragmente din
textele poveştilor; flipchart, markere, fişe de lucru;

 Resurse umane: 13 elevi (frontal, grupe de câte 2-3).

 Resurse procedurale: activitatea dirijată de lectură, brainstorming, explozia stelară,
Schema de analiză a personajului, R.A.F.T.;
 Resurse temporale: 50 minute
DESFĂŞURAREA LECŢIEI

EVOCARE:
- ciorchine: „Ţara poveştilor”:
Elevii vor extrage dintr-o trăistuţă nişte jetoane pe care sunt notate fragmente din
poveşti cunoscute de ei (anexa 1 a, b). Cel care extrage biletul trebuie să-l citească şi să
recunoască titlul poveştii. El primeşte şi imaginea corespunzătoare poveştii şi le aşază într-un
ciorchine (anexa 2 a, b, c).

REALIZAREA SENSULUI:
- explozia stelară:
Elevii grupaţi în echipe de 2-3 au de alcătuit o listă de întrebări (Cine?, Ce?, Unde?,
Când?, De ce?). Se procedează şi la răspunsul la aceste întrebări, chiar dacă numai selectiv
(anexa 3).
 - schema de analiză a personajului:
Personajul principal al textului este Bănică. Se va trece la caracterizarea acestui
personaj pe baza următoarele cerinţe (anexa 4):
 Ce face el?
 Ce gândeşte? Ce simte?
 Ce cred alţii despre el?
 Cum se schimbă el?

REFLECŢIE:
- R.A.F.T.:
Se realizează pe flipchart Un tabel cu 4 coloane: Rol – Auditoriu – Formă – Text:
- la rubrica Rol se completează personajele textului;
- la rubrica Auditoriu se completează alte personaje imaginate de elevi care ar putea
apărea în text;
- la rubrica Formă se trec formate posibile de comunicare (bilet, scrisoare, SMS,
articol, reclamaţie, ştire, articol etc.);
- la rubrica Temă se formulează tema comunicării (care trebuie să fie însoţită de un verb
care să exprime clar scopul autorului);
Elevii trebuie să se detaşeze de ei înşişi şi să se concentreze asupra audienţei, să-şi
folosească imaginaţia şi să scrie cu convingere pe o anumită temă.

EXTENSIA:
Se cere elevilor să-şi imagineze ca temă de casă un alt final al povestirii.

ANEXA 1 (a)

Şi, când se uită fata,
ce să vadă? Ograda se
umpluse şi pădurea fojgăia
de-o mulţime de balauri şi
de tot soiul de jivine mici şi
mari! Însă, tare în credinţă şi
cu nădejdea la Dumnezeu,
fata nu se spărie; ci le ia pe
câte una şi le îngrijeşte cât
nu se poate mai bine”.
- Lemnul acesta a
- Da, mămucă. nimerit tocmai la timp; tare
Numai ceva de mâncare… aş vrea să fac din el un
- De mâncare? O picior de lemn.
ceapă, un usturoi, şi-o Zis şi făcut. Apucă
bucată de mămăligă rece repede o secure ascuţită cu
din poliţă, sunt destul gând să-l cojească şi să-l
pentru o nevastă tânără ca cioplească. Dar când fu gata
tine. să-i desprindă prima aşchie
- Ce fel de răspuns rămase Avea
cu o oglindă
mâna
este acesta? Să pleci din fermecată şi ori de câte
încremenită-n aer: desluşi ori
casa mea! se
un privea într-însa,
glăscior nu uita
subţire să
care
Fata nu a fost lăsată să întrebe:
striga:
dea nicio explicaţie şi a fost - Oglindă,
- Nu mă lovi oglinjoară,
prea tare!
alungată. Surorile şi-au cine e cea mai frumoasă din
bătut joc de prostia ei şi s-au ţară?
bucurat că pleacă, fiindcă tot
nu o prea aveau la inimă.
Mezina s-a îmbrăcat în nişte
haine simple şi a plecat
mâhnită, cu lacrimi în ochi.
 - Omorâţi-mă, zise
bietul boboc şi aplecându-şi
capul pe faţa apei, îşi aştepta
moartea. Dar ce văzu în
oglinda apei! Îşi văzu, acolo
sub el, însuşi chipul lui; nu
mai era însă o pasăre slută,
cu pene cenuşii, închise, o
pasăre urâtă, de care fugeau
toţi, era şi el acum lebădă!
Da, era lebădă.

Câteva zile mai târziu, - Bună masă, Era o dată un

fiul regelui dădu de ştire
că va lua de soţie pe
aceea căreia i se va
potrivi pantofiorul pe
care îl găsise.
ANEXA 1 (b)
cumătră! Tiiii!!! Da’ ce
mai de peşte ai! Dă-mi şi
mie că ta….reee mi-i
poftă !
- Ia mai pune-ţi
pofta-n cui, cumătre, că
doar nu pentru gustul
altuia m-am muncit eu.
Dacă ţi-i aşa de poftă, du-
te şi-ţi moaie coada-n
baltă, ca mine, şi-i avea
peşte să mănânci.
prinţ şi prinţul acela voia
să se însoare cu o prinţesă,
dar cu o prinţesă
adevărată. Şi a cutreierat
toată lumea ca să găsească
una pe placul lui şi tot nu
a găsit. Prinţese erau
destule, dar el nu putea să
ştie dacă erau cu adevărat
prinţese, fiindcă tuturora
le lipsea câte ceva.

Ursitoarea cea rea se A doua seară, în timp

- Măi, babă, mănânci apropie şi ea de leagănul ce cei doi fraţi se aflau la
ca în târgul lui Cremene. Ia fetiţei şi cu glas tunător masă, au auzit un zgomot
dă-mi şi mie nişte ouă, ca spuse: afară. S-au uitat pe
să-mi prind pofta măcar. - Înainte de a împlini fereastra căsuţei de lemn
- Da’ cum nu! zise baba 16 ani, copila se va înţepa la şi s-au îngrozit când au
care era foarte zgârcită. deget cu un fus şi va muri. văzut pe lupul cel mare şi
Dacă ai poftă de ouă, bate şi flămând. Lupul a început
tu cocoşul tău, să facă ouă, - Pot
să-i să am
roage să nădejde
deschidăînuşa, voi?
şi-i mânca. - Vai, bunicuţo, dar de
Fetiţa mergea cu Şi din
ce ai urechi atâtdouă vorbe,
de mari? dar -laNici
Să n-ai purceluşilor
nicio bine
n-apucaseră
refuzul grijă,
picioarele ei goale, roşii- fiul -craiului îl tocmeşte mămucă,
să răsară
a tras apucară
zorile,aer
puternic cu gura
căînşi piept
veni
Ca să te pot auzi mai înainte ceipeste
maicăsuţă.
mari. Noi
vinete de frig; şi-n şorţul şi după aceea pornesc
bine. femeia şi-i
şi a suflat trase pe copii
ei vechi ţinea strâns un împreună să iasădarlade suntem
din aşternut. Apoi lece-
o dată băieţi, şi
- Vai, bunicuţo, am vorbit
vraf de cutii cu chibrituri cedrum,
ai ochiipeatât unde
de mari?arată întinse câte oo bucăţică
dată, vorbit
de
şi mai avea şi-n mână o Spânul. rămâne.
- Ca să te pot ei
Şi mergând o
vedea pâine, care era mult mai
- Dacă-i aşa,deapoicealaltă
veniţi să
cutie. Fusese o zi grea bucată
mai bine. bună, Spânul se mică decât
pentru dânsa şi nimeni preface vă sărute mama! D-zeu să
- Vai,că-i e setedarşide
bunicuţo, dată.
vă apere
nu-i cumpărase în ziua cecere plosca
ai mâini atâtcudeapă de la
mari? În ce
timpcelecerele, şi mai
mergeau
aceea nimic, şi n-avea stăpânu-său. rămâneţi cu bine!
ei pe poteca ce ducea spre
- Ca să te pot apuca
prin urmare nici un ban; mai bine. pădure, -băiatul
Mergi începu
sănătoasă
a
şi-i era foame şi frig mămucă,
face firimituri în buzunarcu
zise cel mic,
tare. lacrimi
şi din locîn ochi,
în locşi seD-zeu
opreasă-
ţi
să ajute ca săpetejos.
le presare întoarne cu
bine şi să ne aduci mâncare.
 Patrocle o înţelese
întotdeauna. După ce-i
curăţa mâna se întoarse pe
labele dinapoi, se înălţă, se
sprijini uşor de pieptul
fetiţei şi o mângâie,
ştergându-i de pe obraz urm
lacrimilor sărate.

ANEXA 2 (a)
ANEXA 2 (b)
ANEXA 2 (c)
ANEXA 3 – explozie stelară CINE?

UNDE? CE?

ŢARA POVEŞTILOR
de Fănuş Neagu

CÂND? DE CE?
ANEXA 4 - schemă de analiză a personajului

Ce face el?

Cum se
schimbă?
Ce gândeşte?
Ce gândesc Ce simte?
alţii despre
BĂNICĂ
el?
ANEXA 5 – R.A.F.T.

Rol Auditoriu Formă Temă