Prinţesa şi bobul de mazăre

de Hans Christian Andersen

A fost odată ca niciodată un prinţ care îşi dorea să se însoare cu o

prinţesă; dar nu cu o prinţesă oarecare, ci cu o prinţesă adevărată. A
călătorit prinţul de-a lungul şi de-a latul lumii, dar nu a găsit nicăieri ceea
ce voia el din tot sufletul. Erau prinţese destule, dar era foarte greu îţi dai
seama care erau cu adevărat prinţese. Întotdeauna exista la ele ceva ce
nu ar fi trebuit să fie. Aşa că prinţul s-a întors acasă întristat, pentru că îşi
dorea tare, tare mult să întâlnească o prinţesă adevărată.
Într-o seară, o furtună năpraznică s-a abătut asupra oraşului prinţului;
fulgerele scăpărau, tunetele bubuiau, iar ploaia se lovea de pământ în
şuvoaie mari, asemeni unor râuri. Deodată s-a auzit un ciocănit la poarta
cetăţii, iar bătrânul rege, tatăl prinţului, s-a dus să deschidă.
În faţa porţii stătea o prinţesă. Vai şi amar însă cum arăta, după ce
călătorise prin ploaie şi furtună. Apa îi curgea şiroaie prin păr şi haine, îi
cobora în pantofi şi i se scurgea afară prin tocuri. Cu toate acestea, ea era
o prinţesă adevărată.
"Ei bine, vom afla curând dacă este într-adevăr o prinţesă", a gândit în
sinea ei regina, mama prinţului. Ea n-a spus nimic cu voce tare, ci s-a dus
într-un dormitor, a dat deoparte toate aşternuturile şi a aşezat pe tăblia
patului un bob de mazăre; apoi a aşezat peste bobul de mazăre douăzeci
de saltele, iar peste saltele a aşternut douăzeci de perne moi din puf.
După aceasta, prinţesa a fost invitată să se culce în patul astfel
pregătit. Atunci când a venit dimineaţa, regina a întrebat-o cum a dormit.
"Ah, foarte rău !", a răspuns ea. "Abia dacă am închis un ochi toată
noaptea. Numai cerurile ştiu ce o fi fost în pat, pentru că mă tot împingea
şi înţepa atât de tare, încât sunt plină de vânătăi pe tot corpul.
A fost oribil !"
În acest fel şi-au dat seama cu toţii că era o prinţesă adevărată, pentru
că simţise bobul de mazăre prin douăzeci de saltele şi douăzeci perne moi
din puf. Numai o prinţesă putea fi atât de sensibilă.
Aşa că prinţul a luat-o de soţie, întrucât ştia că are de a face cu o
adevarată prinţesă. Bobul de mazăre a fost aşezat într-un muzeu unde mai
poate fi încă văzut, dacă nu cumva l-o fi furat careva.

Aşa se încheie povestea noastră, o poveste cu totul şi cu totul adevarată.

 PROIECTAREA LECŢIEI DE LECTURĂ

Data: 20.10. 2011-10-20

ÎNVĂŢĂTOR: Tufă Nadia
DISCIPLINA: Limba şi literatura română- Lectură
TITLUL: Prinţesa şi bobul de mazăre
TIPUL LECŢIEI: predare
OBIECTIV FUNDAMENTAL: contribuţie la formarea competenţei de receptare şi de înţegere a
mesajului scris/ oral

Cadrul de predare- învăţare: cadrul ERR

I Evocare

Activităţi cognitive de evocare, stimularea interesului pentru lectură, provocarea elevilor

pentru a gândi asupra temei abordate de text:
► Bun venit în lumea poveştilor!- conversaţie: cadrul didactic solicită enunţarea poveştilor
cunoscute/ preferate de elevi
► Povestea mea preferată- exerciţii argumentative
► Cercul de discuţii- Cum ar trebui să arate un prinţ/ o prinţesă adevărată- cum ar putea verifica
dacă prinţul/ prinţesa este adevărată
Scop: crearea unui ethos pozitiv prin exprimarea liberă a opiniilor, evidenţierea unor trăsături
pozitive de caracter şi transferul acestora asupra persoanelor din mediul apropiat al copiilor
- aşezarea copiilor în cerc; în mijlocul cercului este o păpuşă care îndeamnă la exprimarea
părerii
- pasarea păpuşicii vorbitoare la fiecare elev, pe rând, elevul fiind provocat să abordeze tema
propusă
- cel care nu poate răspunde spune Pas! şi dă următorului păpuşa
- elevii sunt încurajaţi să se exprime liber, să-şi exprime aprobarea/ dezacordul, să-şi asculte
colegii

II. Realizarea sensului

► Reţeaua personajelor
Scop: stimularea desprinderii mesajului dintr-un text ascultat, cu participarea activă a
elevilor; valorificarea experienţei personale a elevilor, facilitarea reflecţiei asupra
comportamentului personajelor/ persoanelor
- citirea integrală a textului de către cadrul didactic
- anunţarea modului de desfăşurare a activităţii
- citirea pe fragmente a textului
- un povestitor relatează conţinutul fragmentului
- interpretarea acţiunii prin joc de rol cu păpuşi- doar gesturi
- actorii îşi ajustează gesturile în funcţie de relatarea povestitorului
- aplaudarea echipei de către colegi

III. Reflecţia
►Cubul
Scop: organizarea, sistematizarea cunoştinţelor prin rezolvare de sarcini diferenţiate în
funcţie de tipul de inteligenţă al elevului
Desfăşurarea activităţii: rotirea unui cub pe care sunt simboluri ale sarcinilor de rezolvat,
de către elevi, individual sau pe grupe mici (4-5 elevi)
Descriere- este desenată o prinţesă/ prinţ pe care elevul să-l prezinte
Comparare- pe o balanţă sunt desenate două prinţese pe care elevul trebuie să le
compare, evidenţiind-o pe cea adevărată
Analizare- sunt desenate părţile corpului uman pe care trebuie să le enumere
Asociere- sunt desenate două mâini şi se cere elevului să grupeze personajele şi să
prezinte criteriul de la baza asocierii făcute
Aplicare- este desenată o carte cu picioare şi se cere elevului să numească
persoane cunoscute care se aseamănă cu personajele prezentate

Povestea gâştelor
 George Coşbuc
Un gâscan cu pene lucii
Cum trecea pe pod prin sat
Și-ntr-o mân-avea papucii,
Nu știu cum i s-a-ntâmplat
Că papucii lui căzură,
Ce păcat, o, ce păcat!
Căci erau cu-alesătură,
Fără leac de tivitură
Ce păcat!
Gâștele-auzind cum zbiară:
Aoleu! Papucii mei!
Într-un suflet alergară
Și-ntrebau mirate, ce-i?
Am rămas, plângea gâscanul,
Păgubaș de patru lei!
Iată-mă desculț, sărmanul!
Ce mă fac acum, golanul,
Fără ei!
Haideți toți, și moși și babe
Să-i cătăm pe râu acu!
Repede-notând din labe
Cârdul tot pe râu trecu.
I-ai găsit? Eu, nu, surată,
Ce mă-trebi așa și tu?
Toate apoi strigau deodată:
Bată-i pacostea să-i bată!
Nici eu, nu!
Vara-ntreagă tot umblară,
Dar papucii duși au fost!
Și-au să umble și la vară
Până ce le-or da de rost!
Iar gâscanul merge, vine,
Face cruci și ține post,
Nu-i găsesc! Sărac de mine,
Iar desculț e, vezi tu bine,
Lucru prost!
Gâștele de-atunci, în cale,
Când văd apa undeva,
Căutând pornesc agale
Tot crezând că-i vor afla.
Vin și rațe să le-ajute:
Mac-mac-mac și ga-ga-ga!
Mac-mac-mac! Haid vino, du-te,
Zile-aşa pe râu pierdute!
Ga-ga-ga!
Iar când gâștele stau gloată
Și prin dreptul lor te duci,
Sare tabăra lor roată
Și te-ntreabă: Ce ne-aduci?
Ai găsit papucii? Spune!
Tu la fug-atunci s-apuci!
Sî-sî-sî! Tot fac nebune
Și te mușcă, doar le-ai spune
De papuci!