Cuprins

1.Structura solului............................................................................................................................................2

2.Degradarea structurii....................................................................................................................................2

2.1 Cauze mecanice.....................................................................................................................................2

2.2 Cauze fizico-chimice..............................................................................................................................2

2.3 Cauze biologice.....................................................................................................................................3

3.Refacerea si ameliorarea structurii solului....................................................................................................3

4.Compactarea solului......................................................................................................................................3

5.Sistemul no-till...............................................................................................................................................4

Bibliografie.......................................................................................................................................................5
 Formarea şi degradarea structurii solului

1.STRUCTURA SOLULUI
Proprietatea solului de a avea particulele componente asociate în agregate cu diferite forme
şi mărimi, la a căror formare pot participa următoarele procese:

- coagularea (flocularea) – unde există soluţii de săruri cu rol coagulator; caracterizează

solurile halomorfe bogate în săruri solubile;

- cimentarea – prin mijlocirea unui ciment (liant) = humus, argilă, carbonat de calciu, oxizi
de fier, secreţii ale plantelor;

- fragmentarea – crăparea sau ruperea materialului de sol prin acţiunea mecanică a

rădăcinilor plantelor, acţiunii faunei din sol (săparea de galerii) sau a gelifracţiei.

Există însă şi două situaţii în care orizonturile de sol pot fi nestructurate, acestea sunt:

- orizonturi necoezive, foarte nisipoase; se formează fie direct pe depozite nisipoase, fie
prin eluvierea intensă a elementelor mai fine, care pot avea rol de liant (la orizontul eluvial al
podzolurilor);

- orizonturi masive, cu particulele de sol cimentate între ele într-un strat continuu, nefisurat;
masivitatea poate apărea în cazul unor strate nisipoase umezite (nisipul devine coeziv în stare
umedă), prin cimentare cu carbonat de calciu sau oxizi, în cazul orizonturilor gleice de reducere,
când excesul freatic de apă duce la eliminarea liantului dintre particulele de sol sau în cazul
orizonturilor cu fenomene intense de tasare.

2.DEGRADAREA STRUCTURII

Degradarea structurii se refera la scaderea calitatii structurii prin modificarea alcatuirii si

formei agregatelor sau  sfaramarea agregatelor

  2.1 CAUZE MECANICE: duc la tasarea solului; actiunea precipitatiilor atmosferice

(lovirea picaturilor de apa si umezirea brusca a agregatelor de sol poate provoca distrugerea
structurii); actiunea uneltelor agricole (mai ales daca solul este lucrat la un grad necorespunzator de
umiditate); deplasarea utilajelor agricole; necesitatea aplicarii sistemului de executare a mai multor
lucrari printr-o singura trecere; pasunatul excesiv, nesistematic, etc.

2.2 CAUZE FIZICO-CHIMICE: indepartarea ionului de Ca din complexul coloidal;

cresterea continutului de ioni de Na in complex care produce dispersia coloizilor si deci degradarea
structurii; intrebuintarea excesiva a substantelor fertilizante care determina dispersia argilei, s.a.
 2.3 CAUZE BIOLOGICE: intensificarea exagerata a activitatii biologice, care are drept
rezultat mineralizarea rapida a materiei organice si deci degradarea structurii.

 Degradarea structurii solului  consta in alungirea si turtirea agregatelor, formarea de

suprafete plane cu muchii distincte, asezare indesata, cresterea ponderii materialului prafos, cu
consecinte imediate asupra potentialului productiv al solului. Sub actiunea ploilor solul trece in
diverse stari de plasticitate, se usca si crapa determinand formarea stratului de crusta pe solurile
nisipoase si mijlocii si o structura masiva, compacta, cu fisuri pe solurile argiloase

Cultivarea solului = modifica evolutia naturala a solului, creaza uniformizarea profilului de

sol in partea lucrata cu unelte, aerisire exagerata a solului prin mobilizari repetate, modificarea
rezervelor de humus, de apa, grad de saturatie in baze, reactia solului, etc. Determina modificari ale
proprietatilor fizice si chimice ale solului, prin mineralizare puternica, scaderea continutului de
humus, structura instabila , rezultand modificarea raportului dintre volumul fazei solide si
porozitatea solului.

3.REFACEREA SI AMELIORAREA STRUCTURII SOLULUI

Aratura poate fi considerata un mijloc de restructurare – ia in considerare timpul de raspuns

caracteristic pentru refacerea structuri  care este de 1-10 ani astfel ca este necesara alternanta
adancimii araturii sau inlocuirea periodica cu prelucrarea superficiala ; aplicarea sistemelor
neconventionale prin reducerea numarului de lucrari si cresterea cantitatii de materie organica
ramasa pe sol. Sistemele neconventionale determina cresterea procentului de agregate hidrostabile
comparativ cu sistemul clasic; evitarea lucrarilor cu discul repetate care determina distrugerea
drastica a structurii

4.COMPACTAREA SOLULUI

Compactarea solului: tasarea sau indesarea solului ; este determinata de factori naturali cum

sunt procesele pedogenetice din sol sau antropica datorata prelucrarii solului cu unelte si utilaje
agricole in urma carora valorile densitatii aparente se modifica crescand peste valorile normale,
caracteristice tipului de sol. Gradul de compactare a solului depinde de insusirile solului: textura,
structura, continut de humus si de caracteristicile sistemei de masini. Compactarea creste odata cu:

-cresterea numarului de treceri ale utilajelor pe aceeasi suprafata, utilizarea masinilor

agricole grele; 

-depinde si de tehnologia agricola aleasa sau aplicata necorespunzator cum sunt:

 rotatii fara culturi amelioratoare

 rotatiile de scurta durata

 bilant negativ al humusului

 executarea de lucrari ale solului calitativ inferioare

 neexecutarea lucrarilor solului la momentul optim de umiditate

5.SISTEMUL NO-TILL

Sistemul no-till imbunatateste stabilitatea hidrica a agregatelor prin aportul de materie organica:

•        prevenirea acidifierii prin cultivare

•        aplicarea amendamentelor calcice si a fertilizantilor fosfatici cu calciu (in solurile unde au
fost indepartati ionii coagulatori);
•        aplicarea produselor fertilizante organice, masa verde si gunoi de grajd nefermentat sau cel
mult semifermentat, deoarece prin fermentare si humificare, prin activitatea
microorganismelor se formeaza substante organice aglutinante de natura polizaharidelor,
care contribuie la stabilizarea agregatelor existente si la formarea de noi agregate;
•        mulcirea solului cu rol de protectie a efectului destructiv al ploilor sau irigarii (umectarea
lenta a agregatului nu provoaca spargerea lui) si de amelorarea structurii prin transformarea
sub actiunea micro si macroorganismelor.
•        evitarea monoculturii
•        practicarea asolamentelor cu plante perene, indeosebi amestecuri de leguminoase si
graminee cu tufa deasa, care imbogatesc solul in materie organica proaspata, humus activ,
calciu si azot de origine atmosferica si care s-a dovedit mijlocul cel mai eficace de refacere a
structurii solului in tara noastra 
BIBLIOGRAFIE

http://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/

https://www.scribd.com/doc/86332028/Degradarea-Solurilor

https://ro.wikipedia.org/wiki/Degradarea_terenurilor