CURENTUL ELECTRIC CONTINUU    0 (1  t ) ,

Intensitatea curentului electric: -ρ este rezistivitatea materialului la

q temperature t (m);
I  ;
t
-  0 este rezitivitatea la 0C (m);
C
-  I  SI   A( Amper ) , se măsoară cu -α este coeficientul termic al rezistivităţii
s
ampermetrul în serie (constantă de material) (grad_1 ).
- q-sarcina electrică (C-coulomb)
- Δt- intervalul de timp (s) Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit:
U
Tensiunea curentului electric: I 
R
LAB
U AB  VA  VB  ; Legea lui Ohm pentru întregul cicuit:
q
E
- U  SI  V (Volt ) , se măsoară cu voltmetru I
Rr
.
in paralel R-rezistenţa echivalentă a circuitului
-
- LAB lucrul mecanic necesar deplasării r – rezistenţa internă a sursei (interioară)
unităţii de sarcină din A în B (J –joule)
Regimuri de funcţionare:
Tensiunea electromotoare a bateriei: - funcţionarea în sarcină;
E=U+u , - funcţionarea în scurtcircuit
U - tensiunea la bornele generatorului E
R=0 atunci I sc  ;
u - tensiunea internă a bateriei. r
Rezistenţa electrică: - funcţionarea în gol

 R SI  U  SI
U V R∞ atunci Ug=E, circuitul este deschis.
R  .
I
;
 I  SI A
Rezistenţa unui conductor metalic filiform: Legea I a lui Kirchhoff:
l Formularea 1: Suma intensităţilor curenţilor care
R
S intră într-un ochi de reţea este egală cu suma
- ρ -rezistivitatea materialului, mărime ce intensităţilor curenţilor care ies din acel nod.
caracterizează natura materia-lului din punctul Formularea 2: Suma algebrică a intensităţilor care
de vedere al opoziţiei la trecerea curentului se întânesc într-un nod de reţea, este nulă.
electric,    SI  m ; I k 0
- l -lungimea conductorului (m);
- S - aria secţiunii transversale a Legea a II-a a lui Kirchhoff:
2
conductorului(m ). Suma algebrică a tensiunilor de pe consumatorii
aflaţi într-un ochi de reţea este egală cu suma
Conductivitatea -inversul rezistivităţii şi este algebrică a tensiunilor electromotoare ale
folosită pentru a caracteriza un material din generatoarelor din acel ochi de reţea.
punctul de vedere al conductivităţii electrice E k  I k Rk
1
  .

Gruparea generatoarelor
1. Gruparea serie:
Variaţia rezistivităţii în funcţie de temperatură:
 E   Ek


r   rk
U2

Pext  UI  RI 2 
gruparea a n generatoare identice R
2
 E s  nE  E 

rs  nr Pext  Rechiv  
 Rechiv  r 
2. Gruparea paralel
 Ek
  rk
E  Puterea interioară
 1
 r Pint=uI=rI2
 k

1 1
r  r
 k

Puterea generată de sursă

gruparea a n generatoare identice
E p

 E Pgen=EI=(R+r)I2
 r
 rp 
 n
Pgen= Pint+ Pext
Energia electrică
Gruparea rezistoarelor:
W=PΔt
1. Gruparea serie: Rs   Rk ;
 W  SI   P  SI   t  SI  W  s  j
Observaţie: este mai mare decât orice Rk ;
(1KWH=36105j)
1 1
2. Gruparea paralel: R   R
p k

Puterea maximă disipată de o sursă se

Observaţie: este mai mică decât orice Rk ;
3. Caz particular: gruparea a n rezistoare E2
obţine cînd Re=r şi este Pmax =
identice: 4r
R
Rs  nR ; R p 
n Dacă două rezistenţe disipă aceeaşi
putere de la o sursă atunci
*Transfigurarea triunghi stea: R1R2=r2
R1R2 R2 R3
R12  , R23  ,
R1  R2  R3 R1  R2  R3 Randamentul unui circuit electric:
R1R3 Wutila Putila R  I2 Rechiv
R31     echiv 
R1  R2  R3 Wconsumata Pconsumata E I Rechiv  r
*Adaptarea aparatelor de măsură:
RA
- Şuntul ampermetrului: RS 
n 1
- Rezistenţa adiţională a voltmetrului:
Ra  RV ( n  1)

Puterea electrică
P=UI
 P  SI   U  SI   I  SI  V  A  W (watt)

Puterea exterioară (disipată pe rezistor sau

pe un circuit echivalent cu un circuit
simplu)