3
„Constantin Parfene” Vaslui
prof. Pătrăcuţă Monica
2. Lista de întrebări iniţiale poate genera altele, neaşteptate, care cer şi o mai mare concentrare.
Scopul metodei este de a obţine cât mai multe întrebări şi astfel cât mai multe conexiuni înte
concepte. Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup. Organizată în grup,
starbursting facilitează participarea întregului colectiv, stimulează crearea de întrebări la întrebări, aşa
cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei.
Etape:
1. Propunerea unei probleme;
2. Colectivul se poate organiza în grupuri preferenţiale;
3. Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cât mai multe întrebări şi cât mai diverse.
4. Comunicarea rezultatelor muncii de grup.
5. Evidenţierea celor mai interesante întrebări şi aprecierea muncii în echipă.
Facultativ, se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele dintre întrebări.
Metoda starbursting este uşor de aplicat oricărei vârste şi unei palete largi de domenii. Nu este
costisitoare şi nici nu necesită explicaţii amănunţite. Participanţii se prind repede în joc, acesta fiind pe
de o parte o modalitate de relaxare şi, pe de altă parte, o sursă de noi descoperiri.
Tehnica 6 / 3 / 5
Tehnica 6/3/5 este asemănătoare brainstorming-ului. Ideile noi însă se scriu pe foile de hărtie care
circulă între participanţi, şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting. Tehnica se numeşte 6/3/5
pentru că există:
6 membri în grupul de lucru, care notează pe o foaie de hârtie câte
3 soluţii fiecare, la o problemă dată, timp de
5 minute (însumând 108 răspunsuri, în 30 de minute, în fiecare grup)
Etapele metodei 6/3/5:
I. Împărţirea clasei în grupe a câte 6 membri fiecare.
II. Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucru.
Elevii primesc fiecare câte o foaie de hârtie împărţită în trei coloane.
III. Desfăşurarea activităţii în grup.
În acestă etapă are loc o îmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă. Pentru problema
dată, fiecare dintre cei 6 participanţi, are de notat pe o foaie, 3 soluţii în tabelul cu 3 coloane, într-un
timp maxim de 5 minute. Foile migrează apoi de la stânga spre dreapta până ajung la posesorul iniţial.
Cel care a primit foaia colegului din stânga, citeşte soluţiile deja notate şi încearcă să le modifice în sens
creativ, prin formulări noi, adaptându-le, îmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuu.
IV. Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune.
Se centralizează datele obţinute, se discută şi se apreciază rezultatele.
Avantajele aplicării tehnicii 6/3/5 sunt următoarele:
oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima;
similar brainstorming-ului, stimululează construcţia de „idei pe idei”;
încurajează solidaritatea în grup şi competiţia între grupuri, îmbinând munca individuală cu cea
de echipă;
are caracter formativ-educativ, dezvoltând atât spiritul de echipă cât şi procesele psihice
superioare (gândirea cu operaţiile ei: analiza ideilor emise de ceilalţi, comparaţia, sinteza,
generalizarea şi abstractizarea; dezvoltă imaginaţia, creativitatea, calităţile atenţiei etc);
Dezavantajele
rezultă din constrângerea participanţilor de a răspunde într-un timp fix.
pot exista fenomene de contagiune negativă între răspunsuri
elevii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare, intrând într-un blocaj creativ.
Tehnica SINELG
(Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gândirii,
după Estes & Vaughn, 1986)
Definiţie, caracterizare
Este o tehnică de lectură analitică a unui text.
Aplicaţii:
Tehnica se aplică cu scopul de a:
■ înţelege sensul unui text
■ compara informaţii noi extrase conştient din text cu acele cunoştinţele anterioare ale elevului
■ restructura cunoştinţele într-o formă nouă.
Tehnica constă în citirea cu creionul în mână şi scrierea pe marginea textului a unui sistem de semne pentru
înţelegerea sau memorarea conţinutului. În procesul de învăţare, dirijat de către profesor interesează: Ce?
Cum? Cât? De ce? citeşte un elev un text ştiinţific.
Etape Activităţi Observaţii şi sugestii
Comunicarea şi Citiţi, timp de cinci minute, lecţia din - Nu este necesar să fie marcată fiecare
explicarea manual sau textul primit; marcaţi lateral idee prezentată, ci numai cele care au o
sarcinii de lucru textul cu următoarele semne: anumită semnificaţie pentru cititor. Un
(√) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ce paragraf poate fi marcat cu unul sau două
ştiţi sau credeaţi că ştiţi √ = confirmarea); semne.
(- ) Puneţi semnul minus dacă informaţia - Marcarea este dificilă dacă textul conţine
infirmă/contrazice ceea ce ştiţi (- = multe informaţii, dacă o informaţie este
infirrnarea); scrisă pe două rânduri diferite, dacă într-
(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia un rând există două informaţii.
este nouă pentru voi (+ = informaţie nouă); - Oferiţi texte cu grad mic de încărcare cu
(?) Puneţi semnul întrebării dacă informaţii sau solicitaţi elevilor să marcheze
informaţia este neclară, confuză, dacă nu doar cu două semne: semnul plus (+) pentru
înţelegeţi, dacă doriţi să aflaţi mai multe "ştiam" şi semnul minus (-) sau semnul
despre aspectul respectiv (? = neclaritate, întrebării (?) pentru "asta nu ştiam".
informaţii insuficiente). Oferiţi elevilor timp pentru reflecţie asupra a
ceea ce au citit '
Activitate în Timp de cinci minute discutaţi cu
perechi perechea despre cunoştinţele şi
convingerile personale care s-au confirmat
sau nu, comparând lista de idei proprii cu
textul citit şi adnotat (pe marginea căruia
au apărut semnele).
Activitate Alcătuiţi un tabel cu patru coloane. Puneţi Această activitate poate fi propusă elevilor
individuală în fiecare coloană un semn din cele patru care termină repede de marcat textul.
pentru gruparea cu care aţi marcat textul, apoi completaţi
informaţiilor pe câte 2-3 informaţii în fiecare rubrică.
categorii într-un
tabel
Activitate Se revine asupra ideilor evocate anterior şi Discuţia finală poate fi plăcută şi
frontală cu care au fost toţi de acord. Se discută interesantă dacă apar întrebări sau idei noi ori
dezacordurile, se clarifică unele aspecte, dacă persistă dezacordul dintre participanţi.
iar dacă textul nu oferă răspunsuri la toate
problemele se discută despre posibilitatea
studierii altor surse.
- - -
- - -
După anunţarea temei elevii sunt întrebaţi ceea ce ştiu deja despre ea. Datele esenţiale de care
elevii sunt relativ siguri se trec în coloana "Ştiu" a tabelului de pe tablă şi din caietele elevilor.
Problemele neclare, ca şi aspectele pe care elevii ar fi curioşi să le afle se consemnează în rubrica
"Vreau să ştiu". Dacă elevii urmează să citeasca un text, se reiau problemele pe care ei le-au menţionat
şi li se spune ce să citească (dacă este vorba de o cercetare mai amplă, ei trebuie îndrumaţi spre sursele
în care vor găsi informaţiile: biblioteci, reviste, cărti, persoane informate etc.). După terminarea lecturii,
urmează ca elevii să completeze rubrica "Invăţ/Am învăţat" cu cele mai importante lucruri pe care le-au
aflat, aliniind răspunsurile cu intrebările pe care le-au pus la inceput şi trecând restul informaţiilor pe
care nu le anticipaseră mai jos in tabel. Se realizeaza apoi o discuţie cu intreaga clasă pentru a trece şi în
rubrica de pe tablă aspectele consemnate de elevi. Intrebările care au rămas în continuare fără răspuns
pot conduce la un nou ciclu al metodei.