Studiul farmacognostic al produselor vegetale ce conțin

principii amare

Prepararea principiilor amare

Extracția substanțelor amare se realizează cu apă, la cald, sau cu cloroform.

Proprietăți fizico-chimice:
▪ sunt solide amorfe, foarte rar cristalizate având un gust amar persistent, inodore
și incolore;
▪ în contact cu aerul, în timp, se rezinifică;
▪ formele neglicozidate sunt greu solubile în apă, solubile în alcool, eter,
cloroform;
▪ sunt absorbite de cărbune, în mediul alcalinic se produce deshidratarea ciclului
lactonic și ca urmare gustul amar se pierde.
▪ compușii cu grupări hidroxil fenolice prezintă caracter reducător.

Determinarea cantitativă se realizează folosind metoda organoleptică a lui

Wasicky, cu ajutorul căreia se determină indicele de amăreală.

!!!Observații:
✓ Gust amar prezintă și heterozidele cardiotonice, dar prin alcalinizare
dispare;
✓ Gustul amar, în cazul alcaloizilor din produselor vegetale, se menține și
după alcalinizarea acestora;
✓ Gustul nu poate fi considerat un marker în determinarea acestor principii
active

1
A.Examinarea macroscopică

1. Examinarea macroscopică a produsului vegetal Absinthi herba

Se realizează prin observarea caracterelor morfologice (formă, aspect,
consistență, dimensiuni) şi organoleptice (miros, gust) ale părții aeriene
terminale a speciei Artemisia absinthium L.

2. Examinarea macroscopică a produsului vegetal Gentianae radix

Se realizează prin observarea caracterelor morfologice (formă, aspect,
consistență, dimensiuni) şi organoleptice (miros, gust) ale rădăcinii speciei
Gentiana lutea L.

3. Examinarea macroscopică a produsului vegetal Centaurii herba

Se realizează prin observarea caracterelor morfologice (formă, aspect,
consistență, dimensiuni) şi organoleptice (miros, gust) ale părții aeriene a
speciei Erythraea centaurium L.

4. Examinarea macroscopică a produsului vegetal Taraxaci radix cum

herba
Se realizează prin observarea caracterelor morfologice (formă, aspect,
consistență, dimensiuni) şi organoleptice (miros, gust) ale părților
subterane şi aeriene ale speciei Taraxacum officinale.

2
B. Examinarea microscopică

1. Examinarea microscopică a produsului vegetal Absinthi herba

a) Secțiunea transversală a tulpinei prezintă următoarele caractere:
1.
2.
3.
4.
5.

b) Secțiunea transversală a frunzei prezintă următoarele caractere:

1.
2.
3.
4.
5.

c) Pulberea prezintă următoarele caractere:

1.
2.
3.
4.

2. Examinarea microscopică a produsului vegetal Gentianae radix

a) Secțiunea transversală a rădăcinei prezintă următoarele caractere:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
3
 b) Pulberea prezintă următoarele caractere:
1.
2.
3.
4.

Studiul farmacognostic al produsului vegetal Digitalis lanatae folium

A. Examinarea macroscopică
Se realizează prin observarea caracterelor morfologice (formă, aspect,
consistență, dimensiuni) şi organoleptice (miros, gust) ale frunzelor de
Digitalis lanata.

B. Examinarea microscopică
a) Secțiunea transversală a scoarței prezintă următoarele caractere:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

b) Pulberea prezintă următoarele caractere:

1.
2.
3.

4
C. Identificare
1g pulbere se refluxează cu 10 ml alcool etilic 70% (3minute), se răceşte şi se
filtrează; 5ml soluţie extractivă se diluează cu 10 ml apă şi se evaporă pe baie de
apă, până la 10 ml, se adaugă 0,5 ml soluţie acetat de plumb 5% şi se filtrează.
Soluţia filtrată se agită cu 5 ml CHCl3 în pâlnia de separare, iar faza cloroformică
separată, se evaporă. Reziduul se dizolvă în 2 ml acid acetic glacial care conţine
o picătură de FeCl3 sol. 3% şi se suprapune peste 2 ml H2SO4 conc. La zona de
contact a celor două lichide se formează un inel brun, iar stratul superior de acid
acetic se colorează în verde. Coloraţia trece, în timp, în albastru (reacţia Keller-
Kiliani).