Sunteți pe pagina 1din 22

INFLUENTA SUBSTANTELOR

FITOFARMACEUTICE
(PESTCIDE) ASUPRA
MICROORGANISMELOR DIN
SOL
Influenţa substanţelor
fitofarmaceutice asupra bacteriilor

- protecţia plantelor – fungicide


- dăunători – insecticide
- buruieni – erbicide
Clasificare după compoziţia
moleculară
1. Erbicide carboxilic-alifatice – au structura sub
formă de lanţ deschis (dalapon, glifosat)
2. Erbicide fenoxi-carboxilice – săruri şi esteri ai
unor acizi, ca de exemplu 2,4 – D, MCPA, 2,4-DB.
3. Derivaţi ai acidului benzoic – dicamba
4. Erbicide nitrili
5. Erbicide triazine - au în structură un inel aromatic.
Ex. atrazin, simazin, prometrin, cyanazin, ametrin.
6. Erbicide ureice
7. Erbicide sulfonilureice
8. Erbicide derivaţi ai uracilului
9. Erbicide carbamaţi – cu mai multe grupe.
Fenilcarbamaţi, tiocarbamaţi,
ditiocarbamaţi.
10. Erbicide amidice
11. Erbicide neclasificate
• Erbicidele. Clorotriazine (atrazin şi simazin) şi
metilmercaptoriazine (prometrin), cunoscute sub
denumirea de aminotriazine
• Dozele mari de aminotriazine pot deveni toxice, iar
cele mici stimulatorii pentru microorganisme.
Dozele uzuale nu au efecte asupra
microorganismelor.
• Efectul aminotriazinelor asupra microorganismelor
este nu numai în funcţie de doza lor, ci şi de tipul
de sol şi de climă. Pe solurile acide se evidenţiază
efectul lor inhibitor.
• Bacteriile din rizosferă au o sensibilitate diferită la
tratamentele cu aminotriazine. Bacillus
megaterium şi Pseudomonas fluorescens sunt
foarte sensibile, în timp ce B. cereus şi
Flavobacterium caudatum nu au reacţionat. Există
deosebiri faţă de triazine, chiar şi între tulpinile
aceleiaşi specii microbiene.
• Condiţiile de nutriţie ale microorganismelor
influenţează puternic rezistenţa lor la erbicide.
Efectul inhibitor al aminotraizinelor este mai
însemnat pe solurile acide.
• Erbicidele 2,4 D şi MCPA favorizează, în competiţia
pentru hrană, unele ciuperci (ex. Aspergillus niger
faţă de Penicillium notatum).
• administrate împreună cu alte erbicide (dalapon,
dinoseb) reduc rezistenţa ciupercilor parazite
Ophiobolus graminis. Erbicidul Gramoxone,
favorizează acest parazit, ca şi Fusarium culmorum.
• Erbicidul 2,4-D, favorizează acumularea în sol a
acelor specii de microorganisme capabile să-l
folosească ca sursă de energie.
• creşterea numărului de bacterii din rizosfera
ovăzului tratat cu 2,4-D, ca urmare a creşterii
cantităţii de secreţii radiculare, în special
• Actinomicetele sunt cele mai tolerante
Modificarea cea mai importantă pe care
tratamentul cu aminotriazine o produce asupra
populaţiei de actinomicete a solului o constituie
stimularea seriilor de actinomicete ce formează
pe mediul de cultură miceliu aerian cenuşiu. Alte
erbicide inhibând bacteriile, creează condiţii
favorabile înmulţirii actinomicetelor
• Algele sunt foarte sensibile la derivaţii
fenoxibutirici, în special la aminotriazine. Foarte
sensibile sunt Cladophora, Spyrogyra, Chlorella.
• Simazinul a redus de la 250 mii la 1,5 mii
numărul algelor din rizosfera porumbului.
Fungicidele ditiocarbamice inhibă mai ales algele
verzi. DDT-ul reduce cu 50% activitatea
fotosintetizantă a fitoplanctonului. Poluarea cu
acest produs fiind cel mai periculos fenomen.
Insecticide
• - Insecticidele organoclorinate poluează produsele
alimentare şi distrug insectele prădătoare utile;
• Insecticidele epoxidice – sunt substanţe extrem de
recalcitrante la biodegradare. De exemplu,
dieldrinul încorporat în sol a fost regăsit şi după 16
ani de la incorporare. Heptaclorul a fost găsit după
6 ani. Aldrinul duce la formarea dieldrinului care
este foarte stabil, dar o specie de Pseudomonas,
poate realiza procesul invers, detoxificând complet
pesticidul.
• Hidrocarburile epoxidice sunt poluante pentru
mediul ambiant, microorganismele fiind capabile
să producă o mare varietate de produşi asimetrici
prin reordonarea lor moleculară, realizată prin
punţi de hidrogen.
Insecticide organofosforice
extrem de toxice, dar care se descompun rapid.
Descompunerea rapidă are loc în prezenţa luminii,
care constituie un factor major de inactivare.
Parationul, produsul cel mai cunoscut din grup, a
fost găsit în sol după 10-20 de ani de la tratare.
Astăzi se admite că parationul persistă în sol de la
câteva săptămâni la câţiva ani.
– Unele microorganisme pot descompune
parationul prin reducerea grupării nitro, de ex.
Streptomyces aureofaciens, altele prin hidroliză –
drojdiile, iar altele prin reducere şi hidroliză –
Rhizobium.
• Hexatoxul nu are efect nociv asupra numărului şi
activităţii microorganismelor din sol, ci chiar uşor
stimulator. Insecticidele organofosforice sunt cele
mai toxice pentru microorganisme, iar cele
carbamice sunt mai uşor de suportat. Insecticidul
Dursban are efect stimulativ.
• Nematocidele: DD (amestec de 1,2 diclorpropan
şi 1,3 diclorpropi-len), cloropicrina, D209
(dibrometan) şi Nemagon (1,2 dibrom, n3-
clorpropan), adesea, inhibă respiraţia
microorganismelor din sol (cu excepţia
preparatului D209).
• Toate preparatele (cu excepţia DD) provoacă o
sporulare intensă a bacteriilor.
• Algele verzi sunt foarte sensibile. Insecticidele au
efecte negative asupra planctonului.
Acţiunea lor determină:
-un efect inhibitor asupra proceselor metabolice –
reducerea activităţii globale,
•inhibare unilaterală a proceselor metabolice
numai pentru anumite microorganisme – selecţia şi
refacerea unui nou echilibru biologic;
•stimulare directă sau indirectă a unor grupe de
microorganisme – înmulţirea unor antagonişti
naturali.
Fungicidele
sulfamide şi derivaţi cu
• Carbamaţi sulf
• derivaţi ai benzenului
guanidine
• derivaţi ai fenolului
• chinone heterocicli cu sulf
• fenilureice triazine
• dicaboximide derivaţi alifatici
• amine şi amide
organometalice
• Diazine
derivaţi aromatici
• Dintre fungicide, preparatele pe bază de
TMTD inhibă respiraţia microorganismelor
din sol pe timp limitat (Bacillus megaterium
var. phosphoticus este foarte sensibil).
Inhibitoare s-au dovedit şi preparatele pe
bază de cupru, mercur şi captan.
• Detergenţii cationici sunt toxici pentru
microfloră, chiar în concentraţii mici.
• Sunt toxice pentru ciuperci în special cele cu
cupru şi mercur.
• determină o depresie asupra populaţiei din sol,
unele fiind eliminate total.
• - triazinele inhibă celuloliza. Inhibarea celulolizei
nu are loc în toate solurile; inhibarea celulolizei are
loc numai în cazul în care acest proces este realizat
de microorganismele cele mai active, bacterii
sensibile la triazine: Sporocytophaga şi Cellvibrio.
In solurile acide, în care descompunerea are loc
lent, fiind realizată de ciuperci, se poate înregistra
chiar o stimulare a celulolizei.
• Microflora pectinolitică a solului a fost puternic
stimualtă de tratarea cu unele insecticide, ca de
exemplu DDT.
• acţiunea substanţelor fitofarmaceutice asupra
microorganismelor din sol constituie un factor de
stress care se manifestă sub diferite forme:
• Inhibă respiraţia (un proces metabolic
comun tuturor microorganismelor), urmată
de reducerea globală a activităţilor vitale ale
microorganismelor.
• Inhibarea are o acţiune selectivă (numai
pentru unele grupe de microorganisme),
ceea ce duce la înlocuirea acestora prin
germeni rezistenţi şi instalarea unui
echilibru biologic deosebit de cel iniţial.
•Stimulează, în mod direct sau indirect, una sau mai
multe grupe de microorganisme (în special acele
substanţe fitofarmaceutice care se descompun uşor).
Acest fenomen are aplicaţii în protecţia plantelor.
De exemplu, 6-azouracilul se utilizează în
protejarea plantelor faţă de ciuperca Phythium de
barianum, cu toate că nu este un fungicid. Acţiunea
de protecţie se datoreşte stimulării înmulţirii în
rizosfera plantelor a antagoniştilor naturali ai
ciupercii.
•Insecticidele organoclorurate concentrează
substanţele toxice în ţesuturile grase ale insectelor şi
râmelor, fiind un pericol pentru faună.
• Recalcitranţa moleculară a pesticidelor este numai
relativă. Ea depinde de condiţiile de mediu,
precum şi de doza de pesticid încorporată, variind
de asemenea de la o categorie la alta de substanţe.
• In procesele de biodegradare o atenţie deosebită
trebuie acordată rizosferei, datorită concentrării
microorganismelor şi activităţii microbiene foarte
intense ce se desfăşoară aici. Multe pesticide cec
nu se descompun în sol, pot fi descompuse în
rizosferă.