Ghid de Evaluare A Conformarii 2010

Legea nr.
319/2006
1.1. Metodă de evaluare a conformăriiFIŞA A cu cerinţele legale şi cu alte cerinţe la
HG nr.1425/2006
Obligaţiile angajatorului
MANAGEMENT
care
ORGANIZAŢIE
Legea nr.319/2006 FIŞA B
Drepturile şi obligaţiile
lucrătorilor
HG nr.1425/2006
Acte normative în FIŞELE C

domeniul SSM Cerinţe generale
COMPARTIMENT,
LOC DE MUNCĂ,
ACTIVITATE
Instrucţiuni proprii FIŞELE D
SSM şi alte cerinţe Cerinţe specifice
Fig.5.2 Structura metodei de evaluare a conformării cu cerinţele legale şi

alte cerinţe la care organizaţia subscrie
organizaţia subscrie
1.1.1. Structura metodei

Metoda este formată din următoarele seturi de fişe independente:
 Fişa A – „Obligaţiile angajatorului”;
 Fişa B – „Drepturile şi obligaţiile lucrătorilor”;
 Fişele C – „Cerinţe generale”;
 Fişele D – „Cerinţe specifice”.
Fişa A cuprinde indicatori formulaţi pe baza articolelor din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă
nr.319/2006 şi din normele metodologice de aplicare a acestei legi care fac referire la obligaţii ale
angajatorului privind asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor.
Fişa B cuprinde indicatori privind drepturile şi obligaţiile lucrătorilor stabilite prin prevederi ale Legii
nr.319/2006 şi normelor metodologice de aplicare a acesteia.
Fişele C cuprind 23 de fişe corelate cu prevederi ale unor acte normative în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă aplicabile în mod general agenţilor economici.
Fişele D sunt elaborate în mod particular pentru fiecare organizaţie şi sunt corelate cu prevederile
instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă şi cu alte cerinţe specifice organizaţiei.
Fişele A şi B sunt destinate evaluării managementului organizaţiei faţă de cerinţele legale şi se
aplică o singură dată, la nivelul întregii organizaţii.
Fişele relevante din seturile C şi D se aplică pentru fiecare compartiment, loc de muncă sau
activitate care face obiectul evaluării (fig.5.2).
1.1.2. Structura fişelor şi modul de utilizare

Pentru fiecare fişă sunt indicate criteriile de audit reprezentate de elementele de legislaţie naţională
precum şi directivele europene pe care le transpun aceste acte normative, acolo unde este cazul.
Fişa conţine o listă de verificare formată din indicatori formulaţi astfel încât să fie în mod direct
corelaţi cu prevederi ale actelor normative care constituie criteriile de audit.
Fiecare indicator al fişei este evaluat pe baza informaţiilor verificate culese din teren de către
echipa de evaluare şi notat prin acordarea unui punctaj, în funcţie de măsura în care aceste informaţii
arată îndeplinirea cerinţelor la care face referire indicatorul. Sistemul de notare permite aprecierea
fiecărui indicator astfel:
 Neaplicabil (N/A) în situaţia în care cerinţa la care face referire indicatorul nu este
aplicabilă obiectivului evaluat;
 0 puncte – în cazul în care cerinţa descrisă de indicator este total neîndeplinită;
 1 punct – în cazul în care cerinţa descrisă de indicator este îndeplinită partiţial, dar în
proporţie de maxim 50%;
 2 puncte – în cazul în care cerinţa descrisă de indicator este îndeplinită parţial, dar în
proporţie de peste 50%;
 3 puncte – în cazul în care cerinţa descrisă de indicator este îndeplinită în totalitate.
Indicatorii au asociaţi coeficienţi de ponderare, având ca valori posibile 1, 2 sau 3, în funcţie de
importanţa cerinţei la care face referire indicatorul respectiv.
După evaluarea indicatorilor unei fişe se determină nivelul de conformare şi/sau nivelul de
securitate.
1
Nivelul de conformare exprimă măsura în care pentru obiectivul analizat sunt respectate cerinţele
care formează criteriile de audit, acordând aceeaşi importanţă tuturor cerinţelor.
Nivelul de conformare (NC) se obţine ca raport între Punctajul obţinut (PO) şi Punctajul maxim
(PM) şi se exprimă procentual, conform relaţiei:
PO
NC   100 [%] (5.1)
PM
Punctajul obţinut (PO) este calculat cu relaţia:
PO  a  b  c (5.2)
unde a este totalul punctajelor acordate la întrebările care au coeficientul de ponderare 3, b - totalul
punctajelor acordate la întrebările care au coeficientul de ponderare 2, iar c - totalul punctajelor acordate
la întrebările care au coeficientul de ponderare 1.
Punctajul maxim (PM) este calculat cu relaţia:
PM  3   d  e  f  (5.3)
unde d este numărul de întrebări aplicabile care au coeficientul de ponderare 3, e - numărul de întrebări
aplicabile care au coeficientul de ponderare 2 iar f - numărul de întrebări aplicabile care au coeficientul de
ponderare 1.
Nivelul de securitate exprimă măsura în care sunt controlate riscurile de accidentare şi îmbolnăvire
profesională pentru obiectivul analizat.
Nivelul de securitate (NS) se calculează cu relaţia:
PO
NS   100 [%] (5.4)
PM
în care Punctajul obţinut (PO) şi Punctajul maxim (PM) se determină cu relaţiile următoare:
PO  a  3  b  2  c  1 (5.5)
PM  3 d  3  e  2  f  1 (5.6)
1.1.3. Aplicarea metodei la nivelul managementului

organizaţiei
Metoda este aplicată în mod diferenţiat, pe de o parte la nivelul întregii organizaţii în vederea
evaluării managementului securităţii şi sănătăţii în muncă, prin fişele A şi B, iar pe de altă parte la nivelul
compartimentelor, locurilor de muncă sau activităţilor, în principal, prin fişele C şi D.
Aplicarea metodei la nivelul managementului organizaţiei permite obţinerea următoarelor categorii
de informaţii:
 neconformităţile faţă de criteriile de audit, constituite din cerinţe care nu sunt îndeplinite în
totalitate;
 nivelul de conformare general în raport cu criteriile de audit.
1. Documentarea neconformităţilor. Neconformităţile identificate sunt centralizate în Raportul de
acţiuni corective/preventive, întocmit conform modelului din tabelul 5.1.
2. Determinarea nivelului de conformare general. Punctajele maxime (PM), punctajele obţinute
(PO) şi nivelurile de conformare parţiale (NC), obţinute pentru fişele A şi B se centralizează în tabelul 5.2
în vederea calculării nivelului de conformare general al managementului organizaţiei în raport cu cerinţele
legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
2
Tabelul 5.1
Organizaţia:
Obiectiv auditat:
Data:
RAPORT DE ACŢIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE
Cod Descrierea neconformităţii Acţiuni Responsabil Termen de
indicator corective/preventive realizare
Tabelul 5.2
Organizaţia:
Obiectiv auditat:
Data:
NIVEL DE CONFORMARE GENERAL
Cod Punctaj Nivel de
Denumire
fişă maxim (PM) obţinut (PO) conformare
A Obligaţiile angajatorului
B Drepturile şi obligaţiile lucrătorilor
TOTAL NCg
Nivelul de conformare general (NCg) este dat de relaţia:

PO A  POB
NC g  (5.7)
PM A  PM B
unde POA şi POB sunt punctajele obţinute pentru fişele A şi, respectiv B iar PMA şi PMB - punctajele
maxime posibile pentru fişele A şi, respectiv B.
1.1.4. Aplicarea metodei la nivelul

compartimentelor, locurilor de muncă şi al activităţilor
Din aplicarea metodei la nivelul compartimentelor, locurilor de muncă şi al activităţilor se obţin
următoarele rezultate:
 neconformităţile faţă de criteriile de audit, constituite din cerinţe care nu sunt îndeplinite în
totalitate;
 nivelul de conformare general în raport cu criteriile de audit;
 nivelul de securitate general al obiectivului evaluat;
 nivelul de risc al obiectivului evaluat, apreciat pe baza nivelului de securitate general.
1. Documentarea neconformităţilor. Pentru centralizarea neconformităţilor identificate se
utilizează şi în acest caz, Raportul de acţiuni corectiv/preventive prezentat în tabelul 5.1.
2. Determinarea nivelului de conformare general. Punctajele maxime (PM), punctajele obţinute
(PO) şi nivelurile de conformare parţiale (NC) obţinute pentru fiecare din fişele C şi D aplicate se
centralizează în tabelul 5.3 în vederea calculării nivelului de conformare general al obiectivului analizat în
raport cu criteriile de audit.
Nivelul de conformare general (NCg) este dat de relaţia:
3
Tabelul 5.3
Organizaţia:
Obiectiv auditat:
Data:
NIVEL DE CONFORMARE GENERAL
Cod Punctaj Nivel de
Denumire
fişă maxim (PM) obţinut (PO) conformare
C. Cerinţe generale
D. Cerinţe specifice
TOTAL NCg
Tabelul 5.4
Organizaţia:
Obiectiv auditat:
Data:
NIVEL DE SECURITATE GENERAL
Punctaj
Cod Nivel de Nivel
Denumire maxim obţinut
fişă securitate de risc
(PM) (PO)
A. Obligaţiile angajatorului
B. Drepturile şi obligaţiile lucrătorilor
C. Cerinţe generale
D. Cerinţe specifice
TOTAL NSg NRg
Tabelul 5.5.
Relaţia de corespondenţă între nivelul de securitate şi
nivelul de risc al obiectivului analizat
Nivel de securitate Nivel de risc
91-100% Risc mic
81-90% Risc mediu
71-80% Risc mare
sub 71% Risc foarte mare
4
NC g 
 PO (5.8)
 PM
3. Determinarea nivelului de securitate general. Punctajele maxime (PM), punctajele obţinute
(PO) şi nivelurile de securitate parţiale (NS) determinate pentru fişele A şi B dar şi pentru fiecare din fişele
C şi D utilizate se centralizează în tabelul 5.4, unde se calculează nivelul de securitate general al
obiectivului analizat.
Nivelul de securitate general (NSg) este dat de relaţia:
NS g 
 PO (5.9)
 PM
unde PO şi PM reprezintă punctajele obţinute, respectiv cele maxime posibile determinate pentru fişele A
şi B utilizate la evaluarea managementului organizaţiei precum şi pentru fişele C şi D aplicate în mod
direct obiectivului evaluat.
4. Determinarea nivelului de risc general. Nivelul de securitate este un indicator convenţional
sintetic, invers proporţional cu nivelul de risc. Astfel nivelul de risc al sistemului de muncă analizat poate fi
apreciat în funcţie de valoarea nivelului de securitate pe baza unei relaţii de corespondenţă cum este cea
prezentată în tabelul 5.5.
5
1.1.5. Fişa A – Obligaţiile angajatorului
A. OBLIGAŢIILE ANGAJATORULUI
Criterii de audit
Legislaţie naţională Legislaţie UE
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă Directiva 89/391/CEE
nr.319/2006
Norme metodologice de aplicare a -
prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii
în muncă nr.319/2006
N/A - Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parţial (≤50%)
2 – Parţial (>50%)
3 – Complet
Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere

A.1. Angajatorii care au lucrători în acelaşi loc de
muncă colaborează pentru asigurarea
măsurilor de SSM. 3
art.2, 7(5), 16(2), 20(3)
art.82, 175
A.2. Sunt realizate activităţile de prevenire şi
protecţie prin lucrători desemnaţi sau servicii
de prevenire şi protecţie interne/externe.
art.7(1), 8(1), 8(2), 8(3), 8(4), 8(5), 9(2), 3
9(4)
art.13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 24(1),
24(3), 28, 33
A.3. Personalul care realizează activităţile de
prevenire şi protecţie este competent şi
suficient. 3
art.7(1), 9(1), 9(4)
art.21, 22(1), 23, 26(1), 26(3)
A.4. Sunt evaluate riscurile pentru securitatea şi
sănătatea lucrătorilor şi sunt stabilite măsurile
de prevenire adecvate, inclusiv pentru 3
grupurile sensibile la riscuri.
art.7(2), 7(4), 12(1)a, 12(1)b, 35, 36
A.5. Angajatorul stabileşte şi implementează
măsurile de securitate şi sănătate în muncă
2
pe baza principiilor generale de prevenire.
art.7(3)
A.6. Măsurile privind securitatea, sănătatea şi
igiena în muncă nu comportă obligaţii
1
financiare pentru lucrători.
art.7(6)
A.7. Atribuţiile lucrătorilor desemnaţi/serviciilor
interne privesc numai SSM şi aspectele
complementare, iar aceştia au la dispoziţie
timpul necesar şi mijloacele adecvate pentru 2
exercitarea acestor atribuţii.
art.8(6)
art.22(2), 24(2), 25, 26(2)
A.8. Lucrătorii desemnaţi şi serviciile
interne/externe colaborează între ei ori de
câte ori este necesar. 2
art.9(3)
art. 26(4), 30
6
A.9. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru
acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor şi evacuarea lucrătorilor (inclusiv a
3
altor persoane prezente în unitate) şi a stabilit
legăturile cu serviciile externe de urgenţă.
art.10(1)
A.10. Angajatorul a desemnat lucrătorii care aplică
măsurile de prim ajutor, de stingere a
3
incendiilor şi de evacuare a lucrătorilor.
art.10(2)
A.11. Numărul acestor lucrători, instruirea şi
echipamentul pus la dispoziţie este adecvat
mărimii şi/sau riscurilor specifice întreprinderii 2
şi/sau unităţii.
art.10(3)
A.12. Lucrătorii sunt instruiţi privind măsurile care
trebuie aplicate în cazul unui pericol grav şi
iminent. 3
art.11(1), 11(3)
art.101, 102, 103, 104
A.13. Angajatorul ţine evidenţa accidentelor de
muncă, accidentelor uşoare, a bolilor
profesionale şi a incidentelor periculoase.
2
art.12(1)c, 32(1), 34(5)
art.135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142,
162, 172, 173, 174
A.14. Angajatorul comunică şi elaborează pentru
autorităţile competente rapoarte privind
accidentele suferite de angajaţii săi şi
2
evenimentele produse.
art.12(1)d, 27(1), 32(2)
art.108, 109
A.15. În faza de cercetare, proiectare şi execuţie a
construcţiilor, a echipamentelor de muncă
precum şi de elaborare a tehnologiilor de
fabricaţie sunt adoptate soluţii conforme 2
prevederilor legale în vigoare privind
securitatea şi sănătatea în muncă.
art.13 a)
A.16. Există şi se aplică un plan de prevenire şi
protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare,
organizatorice şi de altă natură, bazat pe
3
evaluarea riscurilor.
art.13b)
art.46
A.17. Unitatea are autorizaţie de funcţionare din
punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în
muncă. 2
art.13 c)
art.3, 4, 5, 6, 11
A.18. Angajatorul a stabilit pentru lucrători, prin fişa
postului atribuţiile şi răspunderile ce le revin
în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, 2
corespunzător funcţiilor exercitate.
art.13 d)
A.19. Angajatorul a elaborat instrucţiuni proprii
pentru completarea şi/sau aplicarea
reglementărilor de securitate şi sănătate în
3
muncă, ţinând seama de particularităţile
activităţilor şi a locurilor de muncă.
art.13 e)
7
A.20. Angajatorul asigură şi controlează
cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii
a măsurilor prevăzute în planul de prevenire
3
şi protecţie şi a prevederilor legale în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
art.13 f)
A.21. Angajatorul asigură materialele necesare
informării şi instruirii lucrătorilor (afişe, pliante,
filme etc.). 2
art.13 g)
art.189(1), 189(2)
A.22. Angajatorul asigură informarea fiecărei
persoane, anterior angajării în muncă, asupra
riscurilor la care aceasta este expusă la locul
3
de muncă, precum şi asupra măsurilor de
prevenire şi protecţie necesare.
art.13h)
A.23. Angajatorul a luat măsuri pentru autorizarea
exercitării meseriilor şi a profesiilor prevăzute
3
de legislaţia specifică.
art.13 i)
A.24. Sunt angajate persoane care, în urma
examenului medical şi, după caz, a testării
psihologice a aptitudinilor corespund sarcinii 3
de muncă pe care urmează să o execute.
art.13 j).
A.25. Angajatorul asigură controlul medical periodic
şi, după caz, controlul psihologic periodic al
angajaţilor 3
art.13 j), 25(1), 25(2)
art.27
A.26. Angajatorul ţine evidenţa zonelor cu risc
ridicat şi specific.
3
art.13 k)
art.105, 106, 107
A.27. Angajatorul asigură funcţionarea permanentă
şi corectă a sistemelor şi dispozitivelor de
protecţie, a aparaturii de măsură şi control,
precum şi a instalaţiilor de captare, reţinere şi 3
neutralizare a substanţelor nocive degajate în
desfăşurarea proceselor tehnologice.
art.13 l)
A.28. Angajatorul colaborează corespunzător cu
inspectorul de muncă (prezintă documentele
şi dă relaţiile solicitate, desemnează lucrătorii
2
care să participe la efectuarea controlului sau
la cercetarea evenimentelor).
art.13 m), 13 o)
A.29. Angajatorul asigură realizarea măsurilor
dispuse de inspectorii de muncă cu prilejul
vizitelor de control şi a cercetării 3
evenimentelor.
art.13 n)
8
A.30. Angajatorul cunoaşte şi respectă obligaţia de
a nu modifica starea de fapt rezultată din
producerea unui accident mortal sau colectiv,
în afară de cazurile în care menţinerea
acestei stări ar genera alte accidente ori ar 1
periclita viaţa accidentaţilor şi a altor
persoane.
art.13 p)
art.111
A.31. Angajatorul asigură echipamente de muncă
fără pericol pentru securitatea şi sănătatea
3
lucrătorilor.
art.13 q)
A.32. Angajatorul asigură echipamente individuale
de protecţie şi inlocuirea acestora în cazul
degradării sau al pierderii calităţilor de 3
protecţie.
art.13 r), 13 s)
A.33. Alimentaţia de protecţie se acordă obligatoriu
şi gratuit persoanelor care lucrează în condiţii
3
care impun acest lucru.
art.14
A.34. Condiţiile de acordare a alimentaţiei de
protecţie sunt stabilite prin contractul colectiv
2
de muncă şi/sau contractul individual.
art.14
A.35. Angajatorul acordă în mod obligatoriu şi
gratuit materiale igienico-sanitare. 2
art.15(1)
A.36. Condiţiile de acordare a materialelor igienico-
sanitare sunt stabilite prin cotractul colectiv de
2
muncă şi/sau contractul individual.
art.15(2)
A.37. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora
primesc informaţiile necesare privind riscurile
pentru securitate şi sănătate în muncă,
măsurile de prevenire şi protecţie atât la
nivelul întreprinderii/unităţii cât şi la nivelul 3
fiecărui post de lucru şi/sau funcţii, măsurile
de prim ajutor, stingere a incendiilor şi
evacuare a lucrătorilor.
art.16(1), 18(7)
A.38. Lucrătorii desemnaţi sau reprezentanţii
lucrătorilor au acces la evaluarea riscurilor şi
măsurile de protecţie, evidenţa evenimentelor
şi rapoartele privind aceste evenimente,
2
informaţii privind măsurile din domeniul SSM
şi informaţii de la instituţiile de control şi
autorităţile competente din domeniu.
art.17
A.39. Angajatorul consultă lucrătorii şi/sau
reprezentanţii lor şi permite participarea
acestora (incusiv cu propuneri) la discutarea
2
problemelor SSM.
art.18(1), 18(2), 18(3), 18(4), 18(5)
art.29, 56
A.40. Reprezentanţii lucrătorilor dispun de timp şi
mijloace adecvate pentru exercitarea
2
atribuţiilor.
art.18(6)
9
A.41. Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi
specifice în domeniul SSM au posibilitatea de
a-şi prezenta observaţiile inspectorilor de
2
muncă şi inspectorilor sanitari în timpul
vizitelor de control.
art.18(8)
A.42. Este înfiinţat şi organizat comitetul de
securitate şi sănătate în muncă.
3
art.19
art.57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64
A.43. Angajatorul asigură funcţionarea comitetului
de securitate şi sănătate în muncă.
3
art.19
art.65, 66
A.44. Se exercită atribuţiile comitetului de securitate
şi sănătate în muncă pentru realizarea
3
informării, consultării şi participării lucrătorilor.
art.67
A.45. Angajatorul îşi îndeplineşte obligaţiile
referitoare la comitetul de securitate şi
2
sănătate în muncă.
art.68, 69, 70, 71, 72, 73
A.46. Angajatorul asigură condiţiile pentru ca
fiecare lucrător să primească o instruire
suficientă şi adecvată în domeniul SSM, în
special sub formă de informaţii şi instrucţiuni
3
de lucru specifice locului de muncă şi postului
său.
art.20(1), 20(2), 20(4)
art.55, 77, 81
A.47. Instruirea în domeniul SSM nu se realizează
pe cheltuiala lucătorilor şi/sau a
reprezentanţilor, are loc în timpul programului
de lucru iar pentru reprezentanţii lucrătorilor
1
se poate realiza şi în exteriorul întreprinderii
şi/sau unităţii.
art.21
art.76(1), 76(2)
A.48. Angajatorul asigură baza materială
corespunzătoare unei instruiri adecvate. 2
art.78, 79, 80
A.49. Angajatorul asigură realizarea instruirii
introductiv-generale. 3
art.83, 84, 85, 86, 87, 88, 89
A.50. Angajatorul asigură realizarea instruirii la locul
de muncă. 3
art.90, 91, 92, 93, 94
A.51. Angajatorul asigură realizarea instruirii
periodice. 3
art.95, 96, 97, 98, 99, 100
A.52. Evenimentele care au produs incapactitate
temporară de muncă sunt cercetate de către
angajator, iar rezultatele cercetărilor sunt
consemnate în procese verbale. 2
art.29(1) a), 29(2)
art.114, 115, 118, 119, 120(1), 120(2), 122-
134
10
A.53. Contractul colectiv de muncă, regulamentul
intern sau regulamentul de organizare şi
funcţionare stabilesc condiţiile de alegere de
2
către lucrători a reprezentanţilor lor cu
răspunderi specifice în domeniul SSM.
art.52, 53
A.54. Angajatorul cunoaşte şi respectă obligaţiile
sale privind comunicarea, cercetarea şi
înregistrarea evenimentelor produse în afara
graniţelor României, în care sunt implicaţi
2
lucrători ai săi, aflaţi în îndeplinirea sarcinilor
de stat, de interes public su a îndatoririlor de
serviciu.
art.143, 144, 145, 146
A.55. Angajatorul cunoaşte şi respectă obligaţiile
privind comunicarea evenimentelor produse
pe teritoriul României, în care sunt implicaţi
2
cetăţeni străini aflaţi în îndeplinirea atribuţiilor
de serviciu.
art.147(1)
A.56. Angajatorul este prezent sau este reprezentat
la cercetarea cazurilor de boală profesională. 1
art.152, 154, 155, 156, 157
Total punctaj acordat la întrebările cu a=

ponderea 3
Total punctaj acordat la întrebările cu b=
ponderea 2
Total punctaj acordat la întrebările cu c=
ponderea 1
Număr de întrebări aplicabile, cu d=
ponderea 3
Număr de întrebări aplicabile, cu e=
ponderea 2
Număr de întrebări aplicabile, cu f=
ponderea 1
NIVEL DE CONFORMARE
Punctaj obţinut: Nivel de conformare:
POA = a + b + c =
Punctaj maxim: NCA = POA/ PMA 100 = ___ [%]
PMA = 3(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
Punctaj obţinut: Nivel de securitate:
POA = a3 + b2 + c1 =
Punctaj maxim: NSA = POA/ PMA 100 = ___ [%]
PMA = 3(d3 + e2 + f1) =
11
1.1.6. Fişa B – Drepturile şi obligaţiile lucrătorilor
B . DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE LUCRĂTORILOR
Criterii de audit
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă Directiva 89/391/CEE
nr.319/2006
Norme metodologice de aplicare a -
prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii
în muncă nr.319/2006
N/A - Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parţial (≤50%)
2 – Parţial (>50%)
3 – Complet

B.1. Lucrătorii care în cazul unui pericol grav şi
iminent părăsesc locul de muncă şi/sau o
zonă periculoasă nu sunt prejudiciaţi şi sunt
protejaţi împotriva oricăror consecinţe
negative şi nejustificate pentru aceştia, cu
3
excepţia situaţiilor în care acţionează
imprudent sau dau dovadă de neglijenţă
gravă.
art.11(2), 11(4)
art.101, 102
B.2. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor
formulează propuneri privind prevenirea
accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor
profesionale, precum şi propuneri şi cereri 1
pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.
art.18
art.67g, 67i
B.3. Lucrătorii îşi desfăşoară activitatea în
conformitate cu pregătirea şi instruirea lor,
precum şi cu instrucţiunile primite din partea
angajatorului, astfel încât să nu expună la
pericol de accidentare sau îmbolnăvire 3
profesională atât propria persoană, cât şi
alte persoane care pot fi afectate de acţiunile
sau omisiunile sale în procesul de muncă.
art.22
B.4. Lucrătorii şi ceilalţi participanţi la procesul de
muncă utilizează corect maşinile, aparatura,
uneltele, substanţele periculoase,
3
echipamentele de transport şi alte mijloace
de producţie.
art.23(1)a, 23(2)
muncă utilizează corect echipamentul
individual de protecţie acordat şi, după
3
utilizare, îl înapoiază sau îl depun în locul
destinat pentru păstrare.
art.23(1)b, 23(2)
12
muncă nu scot din funcţiune, nu modifică, nu
schimbă şi nu înlătură arbitrar dispozitivele
de securitate proprii, în special ale maşinilor,
3
aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi
clădirilor şi utilizează corect aceste
dispozitive.
art.23(1)c, 23(2)
muncă comunică imediat angajatorului
şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie
despre care au motive întemeiate să o
3
considere un pericol pentru securitatea şi
sănătatea lucrătorilor, precum şi orice
deficienţă a sistemelor de protecţie.
art.23(1)d, 23(2)
muncă aduc la cunoştinţa conducătorului
locului de muncă şi/sau angajatorului 2
accidentele suferite de propria persoană.
art.23(1)e, 23(2)
muncă cooperează cu angajatorul şi/sau cu
lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este
necesar, pentru a face posibilă realizarea
oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către 1
inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari,
pentru protecţia sănătăţii şi securităţii
lucrătorilor.
art.23(1)f, 23(2)
muncă cooperează, atât timp cât este
necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii
desemnaţi, pentru a permite angajatorului să
se asigure că mediul de muncă şi condiţiile 1
de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru
securitate şi sănătate, în domeniul său de
activitate.
art.23(1)g, 23(2)
muncă şi-au însuşit şi respectă prevederile
legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii 3
în muncă şi măsurile de aplicare a acestora.
art.23(1)h, 23(2)
muncă dau relaţiile solicitate de către
2
inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.
art.23(1)i, 23(2)
B.13. Evenimentele sunt comunicate de îndată
angajatorului de către conducătorul locului
de muncă sau de orice altă persoană care 2
are cunoştinţă despre producerea acestora.
art.26
B.14. Lucrătorii şi-au ales reprezentanţii cu
răspunderi specifice în domeniul securităţii şi
1
sănătăţii în muncă.
art.52
13
B.15. Lucrătorii au comunicat în scris angajatorului
numărul şi numele reprezentanţilor
lucrătorilor cu răspunderi specifice în 1
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
art.54
B.16. Lucrătorii şi-au desemnat reprezentanţii în
comitetul de securitate şi sănătate în muncă
dintre reprezentanţii lucrătorilor cu
1
răspunderi specifice în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă.
art.60(2)
14
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
NIVEL DE CONFORMARE
POB = a + b + c =
Punctaj maxim: NCB = POB/ PMB 100 = ___ [%]
PMB = 3(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POB = a3 + b2 + c1 =
Punctaj maxim: NSB = POB/ PMB 100 = ___ [%]
PMB = 3(d3 + e2 + f1) =
15
1.1.7. Fişele C – Cerinţe generale
C . CERINŢE GENERALE
CUPRINS
Criterii de audit
Cod Denumire listă Legislaţie
Legislaţie UE
naţională
C.1. Cerinţe minime de securitate şi sănătate HG 1091/2006 1989/654/CEE
pentru locul de muncă
C.2. Cerinţe minime pentru semnalizarea de HG 971/2006 92/58/CEE
securitate şi/sau de sănătate la locul de
muncă
pentru utlizarea în muncă de către 95/93/CE
lucrători a echipamentelor de muncă 2001/45/CE
în muncă referitoare la utilizarea
echipamentelor cu ecran de vizualizare
pentru utiIizarea de către lucrători a
echipamentelor individuale de protecţie
la locul de muncă
pentru manipularea manuală a maselor
care prezintă riscuri pentru lucrători, în
special de afecţiuni dorsolombare
C.7. Cerinţe minime de securitate şi sănătate HG 493/2006 2003/10/CE
referitoare la expunerea lucrătorilor la HG 601/2007
riscurile generate de zgomot
referitoare la expunerea lucrătorilor la HG 601/2007
riscurile generate de vibraţii
în muncă pentru asigurarea protecţiei 91/322/CEE
lucrătorilor împotriva riscurilor legate de 2000/39/CE
prezenţa agenţilor chimici 2006/15/CE
C.10. Protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor HG 1092/2006 2000/54/CE
legate de expunerea la agenţi biologici în
muncă
pentru protecţia lucrătorilor împotriva
riscurilor legate de expunerea la agenţi
cancerigeni sau mutageni la locul de
muncă
C.12. Protecţia sănătăţii şi securităţii HG 1875/2005 83/477/CEE
lucrătorilor faţă de riscurile datorate HG 601/2007 91/382/CEE
expunerii la azbest 98/24/CE
2003/18/CE
C.13. Cerinţe minime pentru îmbunătăţirea HG 1058/2006 99/92/CEE
securităţii şi protecţia sănătăţii
lucrătorilor care pot fi expuşi unui
potenţial risc datorat atmosferelor
explozive
referitoare la expunerea lucrătorilor la
riscuri generate de câmpuri
electromagnetice
16
Criterii de audit
Cod Denumire listă Legislaţie
Legislaţie UE
naţională
pentru şantierele temporare sau mobile HG 601/2007
referitoare la asistenţa medicală la
bordul navelor
C.17. Cerinţe minime pentru asigurarea HG 1049/2006 92/104/CEE
securităţii şi sănătăţii în muncă în
industria extractivă de suprafaţă şi
subteran
C.18. Cerinţe minime pentru asigurarea HG 1050/2006 92/91/CEE
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din
industria extractivă de foraj
la bordul navelor de pescuit
C.20. Protecţia tinerilor la locul de muncă HG 600/2007 94/33/CE
C.21. Supravegherea sănătăţii lucrătorilor HG 355/2007 -
C.22. Măsuri ce pot fi aplicate în perioadele cu Ordonanţă de -
temperaturi extreme pentru protecţia urgenţă
persoanelor încadrate în muncă 99/2000
C.23. Cerinţe minime de securitate şi sănătate Ordin -
referitoare la expunerea lucrătorilor la 706/2006
riscurile generate de radiaţiile optice
artificiale
17
C1. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ
Criterii de audit
HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de Directiva 1989/654/CEE
securitate şi sănătate pentru locul de muncă
N/A - Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parţial (≤50%)
2 – Parţial (>50%)
3 – Complet
Nota 1: Conform art.2, prevederile HG 1091/2006 nu se aplică:

a) mijloacelor de transport utilizate în afara întreprinderii şi/sau unităţii sau locurilor de muncă
din interiorul mijloacelor de transport;
b) şantierelor temporare sau mobile;
c) industriilor extractive;
d) vaselor de pescuit;
e) câmpurilor, pădurilor şi altor terenuri care aparţin unei întreprinderi agricole sau forestiere,
dar sunt situate în afara ariei clădirilor întreprinderii.
Nota 2: Conform art.5, se consideră că un lucrător lucrează în condiţii de izolare atunci când nu are
contact vizual şi comunicare verbală directă cu alţi lucrători, în cele mai multe cazuri pentru o
perioadă de timp mai mare de o oră, şi când nu este posibil să i se acorde ajutor imediat în caz de
accident sau când se află într-o situaţie critică.

Locurile de muncă utilizate pentru
prima dată după 01.10.2006 îndeplinesc
următoarele cerinţe minime de securitate
şi sănătate:
1. Stabilitate şi rezistenţă. Clădirile care 3
adăpostesc locurile de muncă au o
structură şi o rezistenţă corespunzătoare
naturii utilizării lor.
art.6, anexa 1 pct.2
2. Instalaţii electrice
Instalaţiile electrice sunt proiectate şi
construite astfel încât să nu prezinte 3
pericol de incendiu sau explozie.
Lucrătorii sunt protejaţi împotriva riscului
de accidentare prin atingere directă şi/sau
3
atingere indirectă.
Proiectarea, construcţia şi alegerea
materialului şi dispozitivelor de protecţie
au ţinut seama de tensiunea nominală,
influenţa condiţiilor externe şi de 3
competenţa lucrătorilor care au acces la
părţile componente ale instalaţiei.
3. Căi şi ieşiri de urgenţă
Căile şi ieşirile de urgenţă sunt menţinute
în permanenţă libere şi conduc în mod cât
3
mai direct posibil în aer liber sau în spaţii
libere.
art.6, anexa 1 pct.4.1
18
Numărul, amplasarea şi dimensiunile
căilor şi ieşirilor de urgenţă corespund
utilizării, echipamentului, dimensiunilor
locului de muncă, precum şi numărului
maxim de persoane care pot fi prezente, 3
asigurând evacuarea rapidă şi în condiţii
cât mai sigure a lucrătorilor de la toate
posturile de lucru, în caz de pericol.
art.6, anexa 1 pct.4.2, 4.3
Uşile de ieşire în caz de urgenţă se
deschid spre exterior şi nu sunt glisante
3
sau turnante.
Uşile de ieşire în caz de urgenţă nu sunt
încuiate sau fixate şi pot fi deschise cu
uşurinţă de către orice persoană în caz de 3
urgenţă.
Căile şi ieşirile de urgenţă sunt
semnalizate, iar semnalizarea este
rezistentă şi plasată în locurile 2
corespunzătoare.
Căile şi ieşirile de urgenţă, precum şi căile
de circulaţie şi uşile de acces spre
acestea sunt menţinute libere de orice 3
obstacole.
Căile şi ieşirile de urgenţă care necesită
iluminare sunt prevăzute cu iluminat de
siguranţă/urgenţă, în cazul în care se 3
întrerupe alimentarea cu energie electrică.
4. Detectarea şi prevenirea incendiilor
Locurile de muncă sunt prevăzute cu
dispozitive corespunzătoare pentru
stingerea incendiilor şi, dacă este cazul, 3
cu detectoare de incendii şi sisteme de
alarmă.
Dispozitivele neautomatizate de stingere
a incendiilor sunt uşor accesibile, simplu
de manevrat şi semnalizate 3
corespunzător.
5.Ventilaţia locurilor de muncă în spaţii
închise
La locurile de muncă în spaţii închise se
asigură suficient aer proaspăt, având în 3
vedere metodele de lucru utilizate şi
cerinţele fizice impuse lucrătorilor.
Sistemul de ventilare forţată este menţinut
în stare de funcţionare. 3
Avariile sunt semnalizate de un sistem de
control, dacă acest lucru este necesar
3
pentru sănătatea lucrătorilor.
19
Instalaţiile de ventilare mecanică sau de
aer condiţionat funcţionează astfel încât
să nu creeze disconfort prin expunerea 1
lucrătorilor la curenţi de aer.
Depunerile sau impurităţile care pot crea
un risc imediat pentru sănătatea
lucrătorilor prin poluarea atmosferei sunt 2
eliminate fără întârziere.
6. Temperatura în încăperi
Temperatura din încăperile ce cuprind
posturi de lucru este adecvată
organismului uman, ţinând seama de 1
metodele de lucru utilizate şi ce cerinţele
fizice impuse lucrătorilor.
Temperatura din camerele de odihnă,
încăperile pentru personalul de serviciu
permanent, grupurile sanitare, cantine şi
1
încăperile pentru acordarea primului
ajutor corespunde destinaţiei specifice.
Ferestrele, luminatoarele şi glasvandurile
permit evitarea luminii solare excesive la
1
locurile de muncă.
7. Iluminatul natural şi artificial
În măsura în care este posibil, locurile de
muncă au iluminat natural suficient şi sunt 1
prevăzute cu iluminat artificial adecvat.
Instalaţiile de iluminat din încăperile cu
posturi de lucru şi de pe căile de acces şi
de circulaţie sunt amplasate astfel încât
să nu existe riscul de accidentare al 1
lucrătorilor ca rezultat al tipului de iluminat
montat.
Locurile de muncă în care lucrătorii sunt
în mod deosebit expuşi riscurilor în caz de
întrerupere a iluminatului artificial sunt
prevăzute cu iluminat de 3
siguranţă/urgenţă de o intensitate
suficientă.
8. Pardoseli, pereţi, plafoane şi
acoperişuri ale încăperilor
Pardoselile locurilor de muncă sunt lipsite
de proeminenţe, de găuri sau de planuri 2
înclinate periculoase, sunt fixe, stabile şi
nealunecoase.
Încăperile care cuprind posturi de lucru
sunt izolate termic, corespunzător tipului
de întreprindere şi activităţii fizice a 1
lucrătorilor.
20
Suprafeţele pardoselilor, pereţilor şi
plafoanelor din încăperi sunt menţinute
1
curate şi sunt renovate.
Pereţii transparenţi sau translucizi, în
special pereţii de sticlă sunt semnalizaţi
clar şi sunt construiţi din materiale
3
securizate sau sunt separaţi de posturile
de lucru şi căile de circulaţie.
Accesul pe acoperişurile construite din
materiale cu rezistenţă insuficientă este
permis numai dacă există echipamente
3
care să asigure executarea lucrării în
condiţii de securitate.
9. Ferestre şi luminatoare
Lucrătorii pot deschide, închide, regla şi
fixa ferestrele, luminatoarele şi
ventilatoarele în condiţii de securitate 2
(inclusiv poziţionarea şi fixarea acestora
la deschidere).
Ferestrele şi luminatoarele sunt
concepute în raport cu echipamentele de
curăţare sau sunt prevăzute cu dispozitive
care permit curăţarea lor fără riscuri
2
pentru lucrătorii care execută această
operaţie sau pentru lucrătorii prezenţi în
clădire sau în jurul acesteia.
10. Uşi şi porţi
Poziţia, numărul şi dimensiunile uşilor şi
porţilor precum şi materialele folosite la
2
construcţia acestora corespund naturii şi
utilizării încăperilor sau incintelor.
Uşile transparente sunt marcate
corespunzător, la înălţimea vederii. 3
Uşile şi porţile batante sunt transparente
sau au un panou transparent. 1
Suprafeţele transparente sau translucide
ale uşilor şi porţilor care nu sunt construite
dintr-un material securizat sunt protejate
2
împotriva spargerii dacă există periocul
rănirii lucrătorilor.
Uşile glisante sunt prevăzute cu un sistem
de siguranţă care să împiedice ieşirea de
1
pe şine şi căderea lor.
Uşile şi porţile care se deschid în sus sunt
prevăzute cu un sistem de siguranţă care
1
să împiedice căderea lor.
21
Uşile şi porţile situate de-a lungul căilor de
salvare sunt marcate corespunzător, pot fi
deschise din interior în orice moment, fără
ajutor special, inclusiv când sunt ocupate 3
toate locurile de muncă.
Dacă utilizarea de către pietoni a porţilor

destinate în principal circulaţiei vehiculelor
prezintă pericol de accidentare, au fost
create uşi pentru pietoni în vecinătatea 3
imediată a acestor porţi, marcate clar şi
degajate în permanenţă.
Uşile şi porţile mecanice nu prezintă
riscuri de accidentare pentru lucrători,
sunt prevăzute cu dispozitive de oprire de
urgenţă accesibile şi uşor de identificat şi
2
pot fi deschise manual în cazul întreruperii
alimentării cu energie, dacă nu se deschid
automat în această situaţie.
11. Căile de circulaţie – zone
periculoase
Căile de circulaţie, inclusiv treptele,
scările fixe, cheiurile şi rampele de
încărcare sunt amplasate şi dimensionate
2
astfel încât să asigure un acces uşor,
sigur şi adecvat pentru pietoni şi vehicule,
fără a pune în pericol lucrătorii aflaţi în
vecinătate.
Căile utilizate pentru circulaţia pietonală
şi/sau pentru transportul intern sunt
dimensionate în concordanţă cu numărul 1
potenţial de utilizatori şi tipul de activitate.
Căile de circulaţie destinate vehiculelor
sunt amplasate astfel încât să existe o
distanţă suficientă faţă de uşi, porţi, treceri 3
pentru pietoni, culoare şi scări.
Căile de circulaţie sunt marcate clar dacă
echipamentele din încăperi şi utilizarea
2
acestora impun acest lucru.
Zonele periculoase unde există riscul
căderii lucrătorului sau a unor obiecte
sunt prevăzute cu dispozitive care să
3
evite pătrunderea lucrătorilor neautorizaţi
şi sunt marcate clar.
Sunt luate măsuri corespunzătoare pentru
protejarea lucrătorilor autorizaţi să
3
pătrundă în zonele periculoase.
22
12. Măsuri specifice pentru scări
rulante şi transportoare
Scările rulante şi transportoarele
funcţionează în condiţii de securitate, sunt
prevăzute cu dispozitivele de securitate
necesare şi sunt dotate cu dispozitive de 2
oprire de urgenţă accesibile şi uşor de
identificat.

13. Cheiuri şi rampe de încărcare
Cheiurile şi rampele de încărcare
corespund dimensiunilor încărcăturilor
care se transportă şi au cel puţin un punct
2
de ieşire (pentru docurile lungi, există un
punct de ieşire la fiecare capăt, dacă este
posibil)..
art.6, anexa 1 pct.14.1, 14.2
Rampele de încărcare asigură prevenirea
căderii lucrătorilor. 3
14. Dimensiunile încăperilor şi volumul
de aer în încăperi – libertatea de
mişcare la postul de lucru
1
Încăperile de lucru au o suprafaţă,
înălţime şi un volum de aer suficiente.
Dimensiunile neocupate a postului de
lucru sunt calculate astfel încât să permită
lucrătorilor să aibă suficientă libertate de
mişcare pentru a-şi îndeplini sarcinile de
muncă sau, dacă acest lucru nu este
1
posibil din motive specifice postului de
lucru, lucrătorul are suficientă libertate de
mişcare în apropierea postului său de
lucru.
15. Încăperi pentru odihnă
Lucrătorii au la dispoziţie încăperi pentru
odihnă uşor accesibile, dacă securitatea
sau sănătatea lucrătorilor impun acest
lucru (cu excepţia birourilor sau 1
încăperilor de lucru similare, care oferă
posibilităţi echivalente de relaxare în
timpul pauzelor).
Încăperile pentru odihnă sunt suficient de
mari şi sunt prevăzute cu un număr de
mese şi scaune cu spătar corespunzător 2
numărului de lucrători.
În încăperile pentru odihnă sunt luate
măsuri pentru protecţia nefumătorilor
împotriva disconfortului cauzat de fumul
de tutun. 2
23
Dacă orele de lucru sunt cu regularitate şi
frecvent întrerupte şi nu există o încăpere
pentru odihnă, sunt asigurate alte încăperi
în care lucrătorii să poată sta, ori de câte
ori este necesar pentru securitatea sau 2
sănătatea lor, cu asigurarea protecţiei
nefumătorilor împotriva disconfortului
cauzat de fumul de tutun.
16. Femei gravide şi mame care
alăptează
Femeile gravide şi mamele care
alăptează au posibilitatea de a se odihni 3
în poziţie culcat în condiţii
corespunzătoare.
17. Instalaţii sanitare
Dacă lucrătorii trebuie să poarte
îmbăcăminte de lucru specială şi dacă din
motive de sănătate sau decenţă nu li se
poate cere să se schimbe în alt spaţiu,
1
aceştia au la dispoziţie vestiare cu
dimensiuni suficiente, separate sau
utilizate separat de către bărbaţi şi femei,
uşor accesibile şi prevăzute cu scaune.
art.6, anexa 1 pct.18.1.1., 18.1.2, 18.1.3
Vestiarele permit depozitarea separată a
îmbrăcămintei de lucru de vestimentaţia şi
efectele personale, când este necesar (de
2
exemplu substanţe periculoase, umiditate,
murdărie).
art.6, anexa 1 pct.18.1.2
Lucrătorii îşi pot încuia îmbrăcămintea
personală în timpul programului de lucru
1
în vestiar sau alt loc stabilit.
art.6, anexa 1 pct.18.1.2, 18.1.4
Dacă natura activităţii impune, lucrătorii
au la dispoziţie duşuri cu apă curentă rece
şi caldă, suficient de încăpătoare şi în
1
număr suficient, separate sau utilizate
separat de bărbaţi şi femei.
art.6, anexa 1 pct.18.2.1, 18.2.2
Dacă duşurile nu sunt necesare, sunt
prevăzute chiuvete cu apă curentă (şi
caldă, dacă este necesar), adecvate şi în
număr suficient, amplasate în apropierea
1
posturilor de lucru şi a vestiarelor şi
separate sau utilizate separat de către
bărbaţi şi femei.
Dacă încăperile cu duşuri sau chiuvete
sunt separate de vestiare, există o cale
1
uşoară de comunicare între ele.
24
Lucrătorii dispun de locuri speciale, dotate
cu un număr suficient de WC-uri şi de
chiuvete, în apropierea posturilor de lucru,
a încăperilor de odihnă, a vestiarelor şi a
1
sălilor de duşuri sau chiuvete, cu cabine
de WC-uri separate sau utilizate separat
de către bărbaţi şi femei.
18. Încăperi pentru acordarea primului
ajutor
În funcţie de dimensiunile spaţiilor de
lucru, de tipul activităţii şi de frecvenţa
accidentelor, sunt asigurate una sau mai
multe încăperi pentru acordarea primului 3
ajutor, semnalizate corespunzător,
echipate cu instalaţii şi dispozitive
corespunzătoare şi care permit accesul cu
brancarde.
art.6, anexa 1 pct.19.1, 19.2
Echipamentul de prim ajutor este
disponibil în toate locurile unde condiţiile
de lucru o cer, este marcat corespunzător 3
şi este uşor accesibil.
19. Lucrători cu dizabilităţi
La organizarea locurilor de muncă s-a
ţinut seama de lucrătorii cu dizabilităţi, în
special în ceea ce priveşte uşile, căile de
3
comunicaţie, scările, duşurile, chiuvetele,
WC-urile şi posturile de lucru utilizate sau
ocupate direct de aceşti lucrători.
20. Locuri de muncă în aer liber
(dispoziţii speciale)
Posturile de lucru, căile de circulaţie şi
alte zone sau instalaţii în aer liber,
utilizate sau ocupate de către lucrători în 3
cursul activităţii sunt organizate astfel
încât pietonii sau vehiculele să circule în
Locurile de muncă în aer liber sunt
iluminate corespunzător cu un sistem de
iluminat artificial, dacă lumina naturală nu 2
este suficientă.
Posturile de lucru în aer liber sunt
amenajate, pe cât posibil, astfel încât
lucrătorii să fie protejaţi împotriva
condiţiilor meteo nefavorabile, căderii
obiectelor, zgomotului, influenţelor
3
exterioare vătămătoare, alunecării şi
căderii şi să poată părăsi rapid posturile
de lucru sau să poată primi rapid
asistenţă în caz de pericol.
25
21. Locuri de muncă în condiţii de
izolare (dispoziţii speciale)
Angajatorul a numit prin decizie o
persoană cu atribuţii concrete care să 3
supravegheze lucrătorii care lucrează în
condiţii de izolare.
Locurile de muncă în condiţii de izolare
sunt asigurate cu mijloace tehnice care
permit legătura cu persoana care asigură 3
supravegherea.
22. Principii ergonomice
Dimensiunea locului de muncă s-a
realizat în funcţie de particularităţile
anatomice, fiziologice, psihologice ale
organismului uman, de echipamentul de
muncă, de mobilierul de lucru, de
2
mişcările şi deplasările lucrătorului în
timpul activităţii, de distanţele de
securitate, dispozitivele pentru
manipularea maselor şi necesitatea
asigurării confortului psihofizic.
Au fost eliminate poziţiile forţate,
nenaturale ale corpului lucrătorului şi s-a
asigurat posibilitatea de modificare a 2
poziţiei în timpul lucrului.
Locurile de muncă unde se lucrează în
poziţie aşezat sunt prevăzute cu scaune
corespunzătoare caracteristicilor
antropometrice şi funcţionale ale 2
organismului uman, precum şi activităţii
desfăşurate.
La locurile de muncă unde se lucrează în
poziţie ortostatică sunt asigurate mijloace
pentru aşezarea lucrătorului cel puţin
2
pentru perioade scurte de timp (scaune,
bănci).
Echipamentele de muncă, mesele şi
bancurile de lucru asigură spaţiu suficient
pentru sprijinirea comodă şi stabilă a
2
membrelor inferioare în timpul activităţii,
cu posibilitatea mişcării acestora.
Înălţimea planului de lucru pentru poziţia
aşezat sau ortostatică a fost stabilită în
funcţie de distanţa optimă de vedere, de
precizia lucrării, de caracteristicile 2
antropometrice ale lucrătorului şi de
mărimea efortului membrelor superioare.
Sunt luate măsuri pentru evitarea
mişcărilor de răsucire şi aplecare a
corpului, precum şi a mişcărilor foarte 2
ample ale braţelor.
26
Locurile de muncă aflate deja în
folosinţă la 01.10.2006 îndeplinesc
următoarele cerinţe minime de securitate
şi sănătate:
1. Stabilitate şi rezistenţă. Clădirile care 3
adăpostesc locurile de muncă au o
structură şi o rezistenţă corespunzătoare
naturii utilizării lor.
2. Instalaţii electrice
Instalaţiile electrice sunt proiectate şi
construite astfel încât să nu prezinte 3
pericol de incendiu sau explozie.
Lucrătorii sunt protejaţi împotriva riscului
de accidentare prin atingere directă şi/sau
3
indirectă.
Instalaţiile electrice şi dispozitivele de
protecţie corespund tensiunii nominale,
condiţiilor exterioare şi competenţei
3
persoanelor care au acces la părţi ale
instalaţiei.
3. Căi şi ieşiri de urgenţă
Căile şi ieşirile de urgenţă sunt menţinute
în permanenţă libere şi conduc în mod cât
3
mai direct posibil în aer liber sau în spaţii
sigure.
Numărul de căi de salvare şi ieşiri de
urgenţă este corespunzător şi asigură, în
caz de pericol, evacuarea rapidă şi în
3
condiţii cât mai sigure a lucrătorilor de la
toate posturile de lucru.
art.7, anexa 2 pct.4.2, 4.3
Uşile de ieşire în caz de urgenţă se
deschid spre exterior şi nu sunt glisante
3
sau turnante.
Uşile de ieşire de urgenţă nu sunt încuiate
sau fixate şi pot fi deschise imediat şi cu
3
uşurinţă de către orice lucrător.
Căile şi ieşirile de urgenţă sunt
semnalizate, iar semnalizarea este
rezistentă şi plasată în locurile 2
corespunzătoare.
Căile şi ieşirile de urgenţă, precum şi căile
de circulaţie şi uşile de acces spre
acestea sunt menţinute libere de orice 3
obstacole.
Căile şi ieşirile de urgenţă care necesită
iluminare sunt prevăzute cu iluminat de
siguranţă/urgenţă, în cazul în care se 3
întrerupe alimentarea cu energie electrică.
27
4. Detectarea şi prevenirea incendiilor
Locurile de muncă sunt prevăzute cu
dispozitive corespunzătoare pentru
stingerea incendiilor şi, dacă este cazul, 3
cu detectoare de incendii şi sisteme de
alarmă.
Dispozitivele neautomatizate de stingere
a incendiilor sunt uşor accesibile, simplu
de manevrat şi semnalizate 3
corespunzător.
5.Ventilaţia locurilor de muncă în spaţii
închise
La locurile de muncă în spaţii închise se
asigură suficient aer proaspăt, având în 3
vedere metodele de lucru utilizate şi
cerinţele fizice impuse lucrătorilor.
Sistemul de ventilare forţată este menţinut
în stare de funcţionare. 3
Avariile sunt semnalizate de un sistem de
control, dacă acest lucru este necesar
3
pentru sănătatea lucrătorilor.
6. Temperatura în încăperi
Temperatura din încăperile ce cuprind
posturi de lucru este adecvată
organismului uman, ţinând seama de 1
metodele de lucru utilizate şi ce cerinţele
fizice impuse lucrătorilor.
Temperatura din camerele de odihnă,
încăperile pentru personalul de serviciu
permanent, grupurile sanitare, cantine şi
1
încăperile pentru acordarea primului
ajutor corespunde destinaţiei specifice.
7. Iluminatul natural şi artificial
În măsura în care este posibil, locurile de
muncă au iluminat natural suficient şi sunt 1
prevăzute cu iluminat artificial adecvat.
Locurile de muncă în care lucrătorii sunt
în mod deosebit expuşi riscurilor în caz de
întrerupere a iluminatului artificial sunt
prevăzute cu iluminat de 3
siguranţă/urgenţă de o intensitate
suficientă.
8. Uşi şi porţi
Uşile transparente sunt marcate
3
corespunzător, la înălţimea vederii.
Uşile şi porţile batante sunt transparente
sau au un panou transparent. 1
28
9. Zone periculoase
Zonele periculoase unde există riscul
căderii lucrătorului sau a unor obiecte
sunt prevăzute cu dispozitive care să 3
evite pătrunderea lucrătorilor neautorizaţi
şi sunt marcate clar.
Sunt luate măsuri corespunzătoare pentru
protejarea lucrătorilor autorizaţi să
3
pătrundă în zonele periculoase.
10. Încăperi şi zone pentru odihnă
Lucrătorii au la dispoziţie încăperi pentru
odihnă uşor accesibile sau zone pentru
odihnă corespunzătoare, dacă securitatea
sau sănătatea lucrătorilor impun acest
1
lucru (cu excepţia birourilor sau
încăperilor de lucru similare, care oferă
posibilităţi echivalente de relaxare în
timpul pauzelor).
Încăperile şi zonele pentru odihnă sunt
prevăzute cu mese şi scaune cu spătar. 2
În încăperile pentru odihnă sunt luate
măsuri pentru protecţia nefumătorilor
împotriva disconfortului cauzat de fumul 2
de tutun.
11. Femei gravide şi mame care
alăptează
Femeile gravide şi mamele care
alăptează au posibilitatea de a se odihni 3
în poziţie culcat în condiţii
corespunzătoare.
12. Instalaţii sanitare
Dacă lucrătorii trebuie să poarte
îmbăcăminte de lucru specială şi dacă din
motive de sănătate sau decenţă nu li se
poate cere să se schimbe în alt spaţiu, 1
aceştia au la dispoziţie vestiare
corespunzătoare, separate sau utilizate
separat de către bărbaţi şi femei.
art.7, anexa 2 pct.13.1.1., 13.1.3
Lucrătorii işi pot incuia îmbrăcămintea
personală în timpul programului de lucru
1
în vestiar.
art.7, anexa 2 pct.13.1.2.
Vestiarele permit depozitarea separată a
îmbrăcămintei de lucru de vestimentaţia şi
efectele personale, când este necesar (de
2
exemplu substanţe periculoase, umiditate,
murdărie).
29
Locurile de muncă au în apropierea lor
duşuri (dacă natura activităţii impune
acest lucru) şi locuri speciale prevăzute
cu un număr corespunzător de cabine de
WC-uri şi chiuvete, dotate cu apă curentă 1
rece (şi caldă, dacă e cazul), separate
sau utilizate separat de către bărbaţi şi
femei.
art.7, anexa 2 pct.13.2.1, 13.2.2, 13.2.3
13. Echipamente de prim ajutor
Locurile de muncă sunt dotate cu
echipamente de prim ajutor, marcate 3
corespunzător şi uşor accesibile.
14. Lucrători cu dizabilităţi
La organizarea locurilor de muncă s-a
ţinut seama de lucrătorii cu dizabilităţi, în
special în ceea ce priveşte uşile, căile de
3
comunicaţie, scările, duşurile, chiuvetele,
WC-urile şi posturile de lucru utilizate sau
ocupate direct de aceşti lucrători.
15. Circulaţia pietonilor şi vehiculelor
Locurile de muncă în spaţii închise sau în
aer liber sunt organizate astfel încât
3
pietonii şi vehiculele să poată circula în
16. Locuri de muncă în aer liber
(dispoziţii speciale)
Posturile de lucru în aer liber sunt
amenajate, pe cât posibil, astfel încât
lucrătorii să fie protejaţi împotriva
condiţiilor meteo nefavorabile, căderii
3
obiectelor, zgomotului, influenţelor
exterioare vătămătoare, alunecării şi
căderii şi să poată părăsi rapid posturile
de lucru sau să poată primi rapid
asistenţă în caz de pericol.
17. Locuri de muncă în condiţii de
izolare (dispoziţii speciale)
Angajatorul a numit prin decizie o
persoană cu atribuţii concrete care să 3
supravegheze lucrătorii care lucrează în
condiţii de izolare.
Locurile de muncă în condiţii de izolare
sunt asigurate cu mijloace tehnice care
permit legătura cu persoana care asigură 3
supravegherea.
30
18. Principii ergonomice
Dimensiunea locului de muncă s-a
realizat în funcţie de particularităţile
anatomice, fiziologice, psihologice ale
organismului uman, de echipamentul de
muncă, de mobilierul de lucru, de
mişcările şi deplasările lucrătorului în 2
timpul activităţii, de distanţele de
securitate, dispozitivele pentru
manipularea maselor şi necesitatea
asigurării confortului psihofizic.

Au fost eliminate poziţiile forţate,
nenaturale ale corpului lucrătorului şi s-a
asigurat posibilitatea de modificare a 2
poziţiei în timpul lucrului.
Locurile de muncă unde se lucrează în
poziţie aşezat sunt prevăzute cu scaune
corespunzătoare caracteristicilor
antropometrice şi funcţionale ale 2
organismului uman, precum şi activităţii
desfăşurate.
La locurile de muncă unde se lucrează în
poziţie ortostatică sunt asigurate mijloace
pentru aşezarea lucrătorului cel puţin
2
pentru perioade scurte de timp (scaune,
bănci).
Echipamentele de muncă, mesele şi
bancurile de lucru asigură spaţiu suficient
pentru sprijinirea comodă şi stabilă a
2
membrelor inferioare în timpul activităţii,
cu posibilitatea mişcării acestora.
Înălţimea planului de lucru pentru poziţia
aşezat sau ortostatică a fost stabilită în
funcţie de distanţa optimă de vedere, de
precizia lucrării, de caracteristicile 2
antropometrice ale lucrătorului şi de
mărimea efortului membrelor superioare.
Sunt luate măsuri pentru evitarea
mişcărilor de răsucire şi aplecare a
corpului, precum şi a mişcărilor foarte 2
ample ale braţelor.

ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
ponderea 3
ponderea 2
31
ponderea 1
NIVEL DE CONFORMARE
POC1 = a + b + c =
Punctaj maxim: NCC1 = POC1/ PMC1 100 = ____ [%]
PMC1 = 3(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC1 = a3 + b2 + c1 =
Punctaj maxim: NSC1 = POC1/ PMC1 100 = ____ [%]
PMC1 = 3(d3 + e2 + f1) =
32
C2. CERINŢE MINIME PENTRU SEMNALIZAREA DE SECURITATE ŞI/SAU DE SĂNĂTATE LA
LOCUL DE MUNCĂ
Criterii de audit
HG 971/26.07.2006 privind cerinţele Directiva 92/58/CEE
minime pentru semnalizarea de
securitate şi/sau de sănătate la locul
de muncă
N/A - Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parţial (≤50%)
2 – Parţial (>50%)
3 – Complet
Nota 1: Conform art.2, prevederile HG 971/2006 nu se aplică semnalizării prevăzute de reglementările

referitoare la introducerea pe piaţă a substanţelor şi preparatelor periculoase, a produselor şi/sau a
echipamentelor, cu excepţia cazului în care aceste reglementări fac referire în mod expres la acest
lucru.
Nota 2: Conform art.3, prevederile HG 971/2006 nu se aplică semnalizării utilizate în reglementarea

traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim şi aerian.

C.2.1. Dacă riscurile nu au putut fi evitate sau
reduse suficient prin mijloace tehnice de
protecţie colectivă ori prin măsuri, metode
şi procedee de organizare a muncii,
3
angajatorul a prevăzut semnalizare de
securitate şi/sau de sănătate la locul de
muncă şi verifică existenţa acesteia.
art.6(1)
C.2.2. Alegerea semnalizării de securitate s-a
făcut luând în considerare evaluarea
riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire 3
profesională.
art.6(2)
C.2.3. Semnalizarea referitoare la interdicţii este
realizată prin utilizarea panourilor
permanente de formă rotundă, cu
pictogramă neagră pe fond alb, margine şi
3
bandă diagonală roşie (partea roşie ocupă
cel puţin 35% din suprafaţa panoului).
art.7, anexa 1 pct.2.1.1, 4, anexa 2
pct.3.1
C.2.4. Semnalizarea referitoare la avertismente
este realizată prin utilizarea panourilor
permanente de formă triunghiulară, cu
pictogramă neagră pe fond galben şi
3
margine neagră (partea galbenă acoperă
cel puţin 50% din suprafaţa panoului).
pct.3.2
C.2.5. Semnalizarea referitoare la obligativitate
este realizată prin utilizarea panourilor
permanente de formă rotundă, cu
pictogramă albă pe fond albastru (partea
3
albastră ocupă cel puţin 50% din suprafaţa
panoului).
pct.3.3
33
C.2.6. Semnalizarea privind localizarea şi
identificarea mijloacelor de salvare ori de
prim ajutor se realizează prin utilizarea
panourilor permanente de formă
dreptunghiulară sau pătrată, cu pictogramă 3
albă pe fond verde (partea verde ocupă cel
puţin 50% din suprafaţa panoului).
pct.3.4
C.2.7. Semnalizarea privind localizarea şi
identificarea materialelor şi echipamentelor
de prevenire şi de stingere a incendiilor se
realizează prin panouri permanente de
formă dreptunghiulară sau pătrată, cu
pictogramă albă pe fond roşu (partea roşie 3
acoperă cel puţin 50% din suprafaţa
panoului) şi/sau printr-o culoare de
securitate.
pct.3.5, anexa 4.
C.2.8. Semnalizarea pe recipiente şi conducte se
face prin etichete sau panouri de
avertizare/transport, completate cu 3
informaţii suplimentare.
art.7, anexa 1 pct.2.1.2, anexa 3 pct.1
C.2.9. Semnalizarea pe recipiente şi conducte
este sub formă rigidă, autocolantă sau
pictată, amplasată pe partea/părţile 3
vizibilă/vizibile.
art.7, anexa 1 pct.2.1.2, anexa 3 pct.2, 3
C.2.10. Etichetele utilizate pentru semnalizarea pe
conducte sunt amplasate vizibil, în
vecinătatea locurilor care prezintă cele mai
3
mari pericole (vane, puncte de racordare) şi
la distanţe aproximativ egale.
C.2.11. Suprafeţele, sălile sau incintele utilizate
pentru depozitarea substanţelor sau a
preparatelor periculoase în cantităţi mari
sunt semnalizate prin panouri de avertizare
(dacă ambalajele nu sunt etichetate 3
corespunzător), amplasate în apropierea
suprafeţei de depozitare sau pe uşa de
acces în depozitul respectiv.
art.7, anexa 1 pct.2.1.2, 12, anexa 3 pct.5
C.2.12. Pictogramele utilizate sunt cât mai simple
posibil, fără detalii inutile (pot fi uşor diferite
de cele stabilite prin HG 971/2006, dacă
2
semnificaţia lor rămâne neschimbată şi nu
provoacă confuzie asupra semnificaţiei).
art.7, anexa 2 pct.1.2, 1.3
C.2.13. Panourile sunt confecţionate din materiale
cât mai rezistente la şocuri, intemperii şi
2
agresiuni cauzate de mediul ambiant.
C.2.14. Dimensiunile şi caracteristicile colorimetrice
şi fotometrice ale panourilor asigură o bună
vizibilitate şi înţelegere a mesajului 3
acestora.
art.7, anexa 1 pct.4, anexa 2 pct.1.5
34
C.2.15. Panourile sunt instalate corespunzător din
punct de vedere al înălţimii, vizibilităţii şi
3
apropierii de riscul/obiectul semnalat.
C.2.16. Se asigură înlăturarea panourilor în cazul în
care situaţia care le justifică nu mai există. 2
C.2.17. Locurile în care există risc de coliziune cu
obstacole şi de cădere a persoanelor sunt
semnalizate permanent cu o culoare de 3
securitate şi/sau cu panouri.
C.2.18. Căile de circulaţie sunt marcate permanent
cu o culoare de securitate. 3
C.2.19. La utilizarea semnalelor luminoase sunt
respectate caracteristicile intrinseci şi
regulile generale şi specifice de utilizare. 3
art.7, anexa 1 pct.2.2.1, 8, 9, 10, 11,
anexa 6
C.2.20. La utilizarea semnalelor acustice sunt
respectate cerinţele minime privind
caracteristicile intrinseci şi codul utilizat. 3
art.7, anexa 1 pct.2.2.1, 8, 9,10, 11,
anexa 7
C.2.21. La utilizarea comunicării verbale sunt
caracteristicile intrinseci şi regulile specifice 3
de utilizare.
art.7, anexa 1 pct.2.2.1, 2.2.2, anexa 8
C.2.22. La utilizarea gesturilor-semnal sunt
caracteristicile, regulile de utilizare specifice 3
şi gesturilor codificate utilizabile.
art.7, anexa 1 pct.2.2.2, anexa 9
C.2.23. La alegerea semnalizărilor s-a ţinut cont de
interşanjabilitatea şi combinarea
2
semnalizărilor.
C.2.24. La stabilirea semnalizării s-a ţinut cont de
cerinţele de eficienţă a acesteia. 3
C.2.25. Mijloacele şi dispozitivele de semnalizare
sunt curăţate, întreţinute, verificate,
reparate şi înlocuite periodic pentru
2
asigurarea menţinerii calităţilor lor intrinseci
şi/sau funcţionale.
C.2.26. Numărul şi amplasarea mijloacelor şi a
dispozitivelor de semnalizare a fost stabilită
în funcţie de importanţa riscurilor, a
2
pericolelor ori de zona care trebuie
acoperită.
C.2.27. În interiorul întreprinderilor şi/sau unităţilor
este prevăzută, după caz, semnalizare
corespunzătoare traficului rutier, feroviar, 3
fluvial, maritim şi aerian.
art.8
35
C.2.28. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora
sunt informaţi referitor la toate măsurile
care trebuie luate privind semnalizarea de
3
securitate şi/sau de sănătate utilizată la
locul de muncă.
art.9
C.2.29. Este asigurată instruirea lucrătorilor privind
semnalizarea de securitate şi/sau de
sănătate la locul de muncă, inclusiv prin
instrucţiuni care să cuprindă semnificaţia 3
semnalizării şi comportamentul general şi
specific ce trebuie adoptat.
art.10
C.2.30. Consultarea şi participarea lucrătorilor
include şi aspectele privind semnalizarea
de securitate şi/sau de sănătate la locul de 2
muncă.
art.11

ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
NIVEL DE CONFORMARE
POC2 = a + b + c =
Punctaj maxim: NCC2 = POC2/ PMC2 100 = ___ [%]
PMC2 = 3(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC2 = a3 + b2 + c1 =
Punctaj maxim: NSC2 = POC2/ PMC2 100 = ___ [%]
PMC2 = 3(d3 + e2 + f1) =
36
C3. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU UTILIZAREA ÎN MUNCĂ DE CĂTRE
LUCRĂTORI A ECHIPAMENTELOR DE MUNCĂ
Criterii de audit
minime de securitate şi sănătate pentru Directiva 95/63/CE
utilizarea în muncă de către lucrători a Directiva 2001/45/CE
echipamentelor de muncă
N/A - Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parţial (≤50%)
2 – Parţial (>50%)
3 – Complet
Nota 1: Conform art.2, termenii şi expresiile utilizate în hotărâre au următoarea semnificaţie:

a) echipament de muncă – orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită la locul de muncă;
b) utilizarea echipamentului de muncă – orice activitate referitoare la echipamentul de muncă, cum ar fi
pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea, transportul, repararea, modificarea, întreţinerea,
inclusiv curăţarea lui;
c) zonă periculoasă – orice zonă din interiorul şi/sau din jurul echipamentului de muncă în care prezenţa
unui lucrător expus îl supune pe acesta unui risc pentru sănătatea şi securitatea sa;
d) lucrător expus – orice lucrător aflat integral sau parţial într-o zonă periculoasă;
e) operator – lucrătorul/lucrătorii însărcinat/însărcinaţi cu utilizarea echipamentului de muncă.

Angajatorul a luat măsurile necesare,
inclusiv la alegerea echipamentului de
muncă, pentru ca acest echipament pus la
dispoziţia lucrătorilor să poată fi utilizat de 3
către lucrători, fără a le pune în pericol
securitatea sau sănătatea.
art.3(1), art.3(2)
Angajatorul a luat măsurile
corespunzătoare pentru reducerea
riscurilor, atunci când nu este posibil să se
asigure utilizarea echipamentelor de muncă 3
fără niciun risc pentru securitatea şi
sănătatea lucrătorilor.
art.3(3)
Sistemele de comandă îndeplinesc
cerinţele minime generale aplicabile
echipamentelor de muncă.
3
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct 2.1, 2.1.1,
2.1.2, 2.1.3, 2.2, 2.2.1, 2.2.2, 2.3, 2.3.1,
2.3.2, 2.4
Protectorii şi dispozitivele de protecţie
îndeplinesc cerinţele minime generale
3
aplicabile echipamentelor de muncă.
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.2.5, 2.8
Sunt luate măsuri de protecţie adecvate
pentru:
 stabilizarea sau fixarea echipamentelor
tehnice;
 riscul ruperii sau spargerii unor
elemente ale echipamentului de muncă; 3
 riscul de contact sau de apropiere a
lucrătorilor de părţile echipamentului de
muncă expuse unor temperaturi înalte
sau foarte scăzute.
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.2.6, 2.7, 2.10
37
Zonele şi punctele de muncă sau cele de
întreţinere ale unui echipament de muncă
sunt iluminate corespunzător, în funcţie de
lucrările realizate şi permit accesul 3
lucrătorilor în condiţii de securitate în toate
zonele necesare.
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.2.9, 2.16
Dispozitivele de avertizare şi semnalizare
ale echipamentului de muncă sunt uşor de
perceput şi de înţeles şi lipsite de 3
ambiguităţi.
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.2.11, 2.15
Echipamentul de muncă este utilizat numai
pentru operaţiunile şi în condiţiile pentru
3
care a fost realizat.
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.2.12
Operaţiile de întreţinere sunt efectuate
numai când echipamentul de muncă este
oprit sau, dacă acest lucru nu este posibil, 3
cu luarea măsurilor de protecţie adecvate.
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.2.13
Programul de întreţinere al echipamentului
de muncă este respectat şi ţinut la zi. 3
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.2.13
Echipamentul de muncă este prevăzut cu
dispozitive uşor de identificat, destinate
3
separării de fiecare din sursele de energie.
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.2.14
Reconectarea nu generează riscuri pentru
lucrătorii în cauză. 3
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.2.14
Echipamentul de muncă este adecvat
pentru protecţia lucrătorilor împotriva:
 riscurilor de incendiu sau de
supraîncălzire a echipamentului de
muncă;
 riscurilor de degajare de gaze, pulberi,
lichide, vapori sau alte substanţe
produse de către echipamentul de
3
muncă sau utilizate/depozitate în
acesta;
 riscurilor de explozie a acestuia sau a
substanţelor produse de acesta ori
utilizate/depozitate în acesta;
 riscurilor de electrocutare prin atingere
directă sau indirectă.
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.2.17, 2.18, 2.19
Echipamentele de muncă mobile, cu sau
fără autopropulsie îndeplinesc cerinţele
3
minime suplimentare aplicabile.
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.1
Echipamentele de muncă folosite pentru
ridicarea sarcinilor îndeplinesc cerinţele
3
minime suplimentare aplicabile.
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.2
38
Instalaţiile şi echipamentele de muncă
electrice sunt proiectate şi fabricate astfel
încât să se asigure protecţia împotriva
riscurilor generate de energia electrică,
3
precum şi protecţia împotriva pericolelor
datorate influenţelor externe.
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.1, 3.3.1.2,
3.3.6, 3.3.7, 3.3.8, 3.3.9, 3.3.10, 3.3.16.1
electrice sunt montate astfel încât să se
asigure protecţia împotriva riscurilor
generate de energia electrică, precum şi
3
protecţia împotriva pericolelor datorate
influenţelor externe.
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.1, 3.3.1.2 b,
3.3.1.2 c
electrice sunt întreţinute şi exploatate astfel
încât să se asigure protecţia împotriva
riscurilor generate de energia electrică,
3
precum şi protecţia împotriva pericolelor
datorate influenţelor externe.
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.1, 3.3.1.2,
3.3.16.2, 3.3.16.3, 3.3.17, 3.3.18
La instalaţiile şi echipamentele de muncă
electrice, pentru protecţia împotriva
electrocutării prin atingere directă se aplică
3
măsuri tehnice.
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.1.1, 3.3.2.1,
3.3.2.2
electrocutării prin atingere directă, măsurile
tehnice sunt completate cu măsuri 3
organizatorice.
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.2.1, 3.3.2.3,
3.3.2.4
electrocutării prin atingere indirectă se
realizează şi se aplică numai măsuri
tehnice, una principală, care să asigure
3
protecţia în orice condiţii şi una
suplimentară, care să asigure protecţia în
cazul deteriorării măsurii principale, şi care
să nu se anuleze una pe cealaltă.
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.3.1, 3.3.3.2
Nu sunt folosite drept protecţie principală
următoarele măsuri, cu excepţia instalaţiilor
electrice casnice şi a stâlpilor liniilor
electrice aeriene de joasă tensiune:
 izolarea amplasamentului;
 egalizarea şi/sau dirijarea potenţialelor;
3
 deconectarea automată în cazul
apariţiei unei tensiuni sau a unui curent
de defect periculoase;
 folosirea mijloacelor de protecţie
electroizolante.
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.3.3, 3.3.3.4
39
La instalaţiile şi echipamentele electrice de
înaltă tensiune, sistemul de potecţie
împotriva electrocutării prin atingere
indirectă se realizează prin legarea la 3
pământ de protecţie, ca măsură obligatorie,
cumulat cu alte măsuri de protecţie.
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.4
Instalaţiile şi echipamentele electrice sunt
alese cu grad corespunzător de protecţie,
în funcţie de zonele cu atmosferă potenţial 3
explozivă.
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.5.1
Zonarea a fost efectuată de către
proiectantul instalaţiilor şi echipamentelor
3
electrice, la cererea beneficiarului.
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.5.2
Automacaralele care lucrează în apropierea
liniilor electrice aeriene sunt echipate cu
dispozitive de semnalizare a intrării braţului 3
în zona de influenţă a acestora.
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.11
Echipamentul de muncă electric/instalaţia
de clasa I de protecţie are asigurată
protecţia împotriva atingerii directe şi este
3
prevăzut(ă) cu legături de protecţie pentru
asigurarea protecţiei în caz de defect.
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.12, 3.3.13
de clasa II de protecţie are asigurată
protecţia împotriva atingerii directe şi să fie
3
prevăzut(ă), din fabricaţie, cu o izolaţie
suplimentară dublă sau întărită.
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.14
de clasa III de protecţie are asigurată
protecţia împotriva atingerii directe şi nu
3
produce o tensiune mai mare decât
tensiunea foarte joasă de alimentare.
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.15
Utilizarea echipamentului de muncă
electric/instalaţiei de clasa I de protecţie se
face în condiţiile prevăzute de 3
reglementările în vigoare.
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.19
electric/instalaţiei de clasa II de protecţie se
face în condiţiile prevăzute de 3
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.20
electric/instalaţiei de clasa III de protecţie
se face în condiţiile prevăzute de 3
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.21
Lucrările cu scoatere de sub tensiune la
instalaţiile sau echipamentele de muncă
electrice se execută în condiţiile prevăzute 3
de reglementările în vigoare.
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.22
40
La executarea lucrărilor la instalaţiile sau
echipamentele de muncă electrice se
utilizează mijloace de protecţie
3
electroizolante.
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.23.1,
3.3.23.2, 3.3.23.3, 3.3.24
Instalaţiile sau echipamentele de muncă
electrice sunt exploatate, întreţinute,
reglate, reparate şi puse sub tensiune
numai de către personal calificat în meseria 3
de electrician autorizat din punct de vedere
al securităţii muncii.
art.4(1), 4(2), anexa 1 pct.3.3.23.4, 3.3.25
Angajatorul asigură măsurile privind
verificarea echipamentelor de muncă după
instalare, după fiecare montare într-un alt
3
loc, periodic, în situaţii speciale, precum şi
încercările periodice necesare.
art.5
Dacă utilizarea unui echipament de muncă
este susceptibilă să prezinte un risc specific
pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor,
angajatorul a luat măsurile necesare privind
3
utilizarea, efectuarea reparaţiilor,
modificărilor şi întreţinerii acestui
echipament.
art.6
La aplicarea cerinţelor minime de securitate
şi sănătate, angajatorul a luat în
considerare postul de lucru, poziţia 3
lucrătorilor şi principiile ergonomice.
art.7
Angajatorul a asigurat informarea adecvată
a lucrătorilor şi, dacă este cazul, fişele de
lucru referitoare la echipamentele de 3
muncă utilizate la locul de muncă.
art.8, 9
Angajatorul a luat măsurile necesare pentru
instruirea adecvată a lucrătorilor însărcinaţi
cu utilizarea, efectuarea reparaţiilor,
3
modificărilor şi întreţinerii echipamentelor
de muncă.
art.10

ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
NIVEL DE CONFORMARE
POC3 = a + b + c =
PMC3 = 3(d + e + f) =
41
NIVEL DE SECURITATE
POC3 = a3 + b2 + c1 =
PMC3 = 3(d3 + e2 + f1) =
C4. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ REFERITOARE LA UTILIZAREA

ECHIPAMENTELOR CU ECRAN DE VIZUALIZARE
Criterii de audit
HG 1028/09.08.2006 privind Directiva 1990/270/CEE
cerinţele minime de securitate şi
sănătate în muncă referitoare la
utilizarea echipamentelor cu ecran de
vizualizare
N/A - Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parţial (≤50%)
2 – Parţial (>50%)
3 – Complet
Nota 1: Conform art.3, prevederile HG 1028/2006 nu se aplică:

a) cabinei şoferului sau cabinei de comandă în cazul vehiculelor şi maşinilor;
b) sistemelor informatice de la bordul mijloacelor de transport;
c) sistemelor informatice destinate în principal utilizării publice;
d) sistemelor portabile care nu se utilizează în mod prelungit la postul de lucru;
e) maşinilor de calculat, caselor de marcat şi oricărui echipament prevăzut cu un mic dispozitiv de
afişare sau de măsurare a datelor, necesar pentru utilizarea directă a acestui echipament;
f) maşinilor de scris de concepţie clasică, de tipul „maşini de scris cu fereastră”.
Nota 2: Conform art.4, termenii şi expresiile utilizate în HG 1028/2006 sunt definite astfel:
a) echipament cu ecran de vizualizare – ecran de vizualizare grafic sau alfanumeric, indiferent de
procedeul de afişare folosit;
b) post de lucru – ansamblu care cuprinde un echipament cu ecran de vizualizare, prevăzut cu
tastatură sau un dispozitiv de introducere a datelor şi/sau un program care stabileşte interfaţa
operator/maşină, accesorii opţionale, periferice, inclusiv unitate de dischetă şi/sau unitate optică,
telefon, modem, imprimantă, suport pentru documente, scaun, masă sau suprafaţă de lucru,
precum şi mediul de muncă înconjurător;
c) lucrător – orice persoană angajată, definită conform prevederilor art.5 lit.a). din Legea
nr.319/2006, care foloseşte în mod obişnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată
semnificativă a timpului normal de lucru.
42
C.4.1. Angajatorul a evaluat condiţiile de
securitate şi sănătate oferite lucrătorilor, în
special în ceea ce priveşte eventualele
2
riscuri pentru vedere, probleme fizice şi
solicitare mentală.
art.5
C.4.2. Angajatorul a luat măsurile
corespunzătoare pentru remedierea
2
riscurilor evaluate.
art.6, 8
C.4.3. Echipamentele îndeplinesc cerinţele
minime de securitate şi sănătate în muncă. 2
art.7, anexă pct.1
C.4.4. Mediul de muncă îndeplineşte cerinţele
minime de securitate şi sănătate în muncă. 2
C.4.5. Interfaţa operator/computer îndeplineşte
cerinţele minime de securitate şi sănătate
2
în muncă.
C.4.6. Lucrătorii sunt informaţi şi instruiţi asupra
aspectelor legate de securitatea şi
2
sănătatea în muncă.
art.9, 10
C.4.7. Este asigurată consultarea şi participarea
lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor
acestora privind problemele specifice 2
locurilor de muncă.
art.11
C.4.8. Lucrătorii beneficiază de un examen
corespunzător al ochilor şi al vederii şi,
dacă este necesar, de un examen 3
oftalmologic.
art.12, 13
C.4.9. Angajatorul a luat măsurile necesare pentru
protecţia ochilor şi a vederii lucrătorilor. 3
art.14, 15
43
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
NIVEL DE CONFORMARE
POC4 = a + b + c =
PMC4 = 3(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC4 = a3 + b2 + c1 =
PMC4 = 3(d3 + e2 + f1) =
44
C5. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU UTILIZAREA DE CĂTRE
LUCRĂTORI A ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECŢIE LA LOCUL DE MUNCĂ
Criterii de audit
minime de securitate şi sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a
echipamentelor individuale de protecţie
la locul de muncă
N/A - Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parţial (≤50%)
2 – Parţial (>50%)
3 – Complet
Nota 1: Conform art.3(1) şi (2) din HG 1048/2006, prin echipament individual de protecţie se înţelege
orice echipament destinat să fie purtat sau ţinut de lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori
mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă,
precum şi orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop, cu următoarele
excluderi:
a) îmbrăcămintea de lucru şi uniformele obişnuite care nu sunt proiectate în mod special pentru a
proteja securitatea şi sănătatea lucrătorului;
b) echipamentul folosit de serviciile de urgenţă şi salvare;
c) echipamentul individual de protecţie purtat sau folosit de armată, poliţie ori de alte instituţii de
ordine publică;
d) echipamentul individual de protecţie pentru mijloace de transport rutier;
e) echipamentul sportiv;
f) echipamentul de autoapărare sau de descurajare;
g) dispozitivele purtabile pentru detectarea şi semnalizarea riscurilor şi factorilor nocivi.

C.5.1. Echipamentul individual de protecţie este
acordat şi utilizat în situaţiile în care
riscurile nu pot fi evitate sau limitate
suficient prin mijloacele tehnice de protecţie 3
colectivă sau prin măsuri, metode sau
proceduri de organizare a muncii.
art.4
C.5.2. Echipamentul individual de protecţie
îndeplineşte cerinţele esenţiale de
securitate, condiţiile de introducere pe piaţă 3
şi condiţiile specifice.
art.5, 6
C.5.3. Au fost stabilite condiţiile şi măsurile pentru
utilizarea corectă a echipamentelor
3
individuale de protecţie.
art.7, 8, 10, 13
C.5.4. Angajatorul asigură informarea şi instruirea
lucrătorilor privind echipamentul individual
3
de protecţie.
art.9, 11, 12
C.5.5. Angajatorul asigură evaluarea
echipamentului individual de protecţie
3
înainte de alegerea acestuia.
art.14, 15
C.5.6. Angajatorul asigură informarea, consultarea
şi participarea lucrătorilor în problemele
referitoare la echipamentul individual de 3
protecţie.
art.19, 20
45
Total punctaj acordat la întrebările a=
cu ponderea 3
Total punctaj acordat la întrebările b=
cu ponderea 2
Total punctaj acordat la întrebările c=
cu ponderea 1
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
NIVEL DE CONFORMARE

POC5 = a + b + c =
PMC5 = 3(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE

POC5 = a3 + b2 + c1 =
PMC5 = 3(d3 + e2 + f1) =
46
C6. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU MANIPULAREA MANUALĂ A
MASELOR CARE PREZINTĂ RISCURI PENTRU LUCRĂTORI, ÎN SPECIAL DE AFECŢIUNI
DORSOLOMBARE
Criterii de audit
sănătate pentru manipularea manuală
a maselor care prezintă riscuri pentru
lucrători, în special de afecţiuni
dorsolombare
N/A - Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parţial (≤50%)
2 – Parţial (>50%)
3 – Complet
Nota 1: Conform art.3, prin manipularea manuală a maselor se înţelege orice tip de transport sau
susţinere a unei mase de către unul ori mai mulţi lucrători, inclusiv ridicarea, aşezarea,
împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorită caracteristicilor acesteia
sau condiţiilor ergonomice necorespunzătoare, prezintă riscuri pentru lucrători, în special de
afecţiuni dorsolombare.

C.6.1. Manipularea manuală a maselor de către
lucrători este evitată prin măsuri tehnico-
organizatorice sau utilizarea de mijloace
3
corespunzătoare, în special echipamente
mecanice.
art.4
C.6.2. Dacă manipularea manuală a maselor de
către lucrători nu poate fi evitată, au fost
luate măsurile tehnice şi organizatorice
3
pentru evitarea sau reducerea riscurilor, în
special de afecţiuni dorsolombare.
art.5, 6, 7
C.6.3. Angajatorul asigură informarea, instruirea,
consultarea şi participarea lucrătorilor
3
privind manipularea manuală a maselor.
art.8, 9, 10
47
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
NIVEL DE CONFORMARE
POC6 = a + b + c =
PMC6 = 3(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC6 = a3 + b2 + c1 =
PMC6 = 3(d3 + e2 + f1) =
48
C7. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE REFERITOARE LA EXPUNEREA
LUCRĂTORILOR LA RISCURILE GENERATE DE ZGOMOT
Criterii de audit
HG 493/12.04.2006 privind cerinţele Directiva 2003/10/CE
minime de securitate şi sănătate
riscurile generate de zgomot
HG 601/13.06.2007 pentru
modificarea şi completarea unor acte
normative din domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă
N/A - Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parţial (≤50%)
2 – Parţial (>50%)
3 – Complet
Nota 1: Conform HG 493/2006, art.4, parametrii fizici utilizaţi ca predictori de risc au următoarele
semnificaţii:
a) presiunea acustică de vârf (pvârf) – valoarea maximă a presiunii acustice instantanee, măsurată cu
ponderea în frecvenţă „C”;
b) nivelul de expunere zilnică la zgomot (L EX, 8h) [dB(A) re.20µPa] – media ponderată în timp a
nivelurilor de expunere la zgomot pentru o zi de lucru nominală de 8 ore, definită de standardul
SR ISO 1999:1996 pct.3.6. Această noţiune acoperă toate zgomotele prezente la locul de
muncă, inclusiv zgomotul cu caracter de impuls;
c) nivelul de expunere săptămânală la zgomot (L EX, 8h) – media ponderată în timp a nivelurilor de
expunere zilnică la zgomot într-o săptămână nominală de 5 zile de lucru de 8 ore, definită de
standardul SR ISO 1999:1996 pct.3.6 (nota2).
Nota 2: Pentru aplicarea prevederilor HG 493/2006, valorile limtă de expunere şi valorile de expunere de
la care se declanşează acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor în
raport cu nivelurile de expunere zilnică la zgomot şi presiunea acustică de vârf sunt fixate după
cum urmează:
a) valori limită de expunere: LEX, 8h = 87 dB(A) şi respectiv, pvârf = 200 Pa1;
b) valori de expunere superioare de la care se declanşează acţiunea: LEX, 8h = 85 dB(A) şi respectiv,
pvârf = 140 Pa2;
c) valori de expunere inferioare de la care se declanşează acţiunea: LEX, 8h = 80 dB(A) şi respectiv,
pvârf = 112 Pa3.
Nota 3: Conform HG 493/2006, art.6 (1), în cazul valorilor limită de expunere, determinarea expunerii
efective a lucrătorului la zgomot trebuie să ţină seama de atenuarea realizată de mijloacele
individuale de protecţie auditivă purtate de acesta.
Nota 4: Conform HG 493/2006, art.6 (2), valorile de expunere de la care se declanşează acţiunea
angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor nu trebuie să ia în considerare
efectul utilizării mijloacelor individuale de protecţie auditivă purtate de lucrător.

C.7.1. Angajatorul a asigurat evaluarea şi
măsurarea nivelurilor de zgomot la care
sunt expuşi lucrătorii, cu participarea
serviciilor competente şi identificarea
3
măsurilor care trebuie luate pentru
securitatea şi sănătatea lucrătorilor.
art.16(1)
art.IV pct.2, 3, 5 şi anexă
1
140 dB(C) cu valoarea de referinţă 20 µPa
2
3
49
C.7.2. Metodele şi aparatura folosite sunt adaptate
la condiţiile existente, permit determinarea
parametrilor fizici utilizaţi ca predictori de
risc şi stabilesc dacă, într-o situaţie dată,
3
valorile limită de expunere şi valorile de
expunere de la care se declanşează
acţiunea angajatorului sunt depăşite.
art.4, 5, 6, 7, 9, 10, 11, 14
C.7.3. Datele obţinute din evaluarea şi/sau
măsurarea nivelului de expunere la zgomot
sunt păstrate într-o formă care permite 3
consultarea lor la o dată ulterioară.
art.13, 16(2)
C.7.4. Evaluarea riscurilor privind expunerea la
zgomot a fost realizată acordându-se
atenţie elementelor precizate de legislaţie. 3
art.15
art.IV pct.4
C.7.5. Evaluarea riscurilor este actualizată
periodic şi ori de câte ori s-au produs
modificări semnificative care pot să
conducă la expunerea lucrătorilor la zgomot 3
sau atunci când rezultatele supravegherii
sănătăţii fac necesar acest lucru.
art. 16(3)
C.7.6. Riscurile generate de expunerea la zgomot
sunt eliminate la sursă sau sunt reduse la
minimum. 3
art.17, 18, 19
art.IV pct.6
C.7.7. Au fost luate măsurile tehnice şi
organizatorice necesare în cazul în care
lucrătorii pot fi expuşi la un zgomot care
depăşeşte valorile de expunere superioare
3
de la care se declanşează acţiunea
angajatorului privind securitatea şi protecţia
sănătăţii lucrătorilor.
art.20, 21
C.7.8. Măsurile de eliminare sau reducere la
minimum a riscurilor generate de
expunerea la zgomot sunt adaptate la
3
nevoile lucrătorilor care aparţin grupurilor
sensibile la riscuri specifice.
art.IV pct.7
C.7.9. Dacă riscurile generate de expunerea la
zgomot nu pot fi prevenite prin alte
mijloace, lucrătorii au la dispoziţie mijloace
individuale de protecţie auditivă, adecvate 3
şi corect ajustate.
art.23
art.IV pct.8
C.7.10. Lucrătorii utilizează în mod corect şi curent
mijloacele individuale de protecţie auditivă
pe care le au la dispoziţie. 3
art.23
art.IV pct.8
C.7.11. Angajatorul a luat măsuri pentru a asigura
folosirea mijloacelor individuale de protecţie
3
auditivă de către lucrătorii săi.
art.24, 25
50
C.7.12. Angajatorul a luat măsuri pentru limitarea
expunerii la zgomot. 3
art.26, 27
C.7.13. Angajatorul a asigurat informarea şi
formarea lucrătorilor expuşi la locul de
muncă la un nivel de zgomot egal sau
superior valorilor de expunere inferioare de
la care se declanşează acţiunea şi/sau a 3
reprezentanţilor acestor lucrători, privind
riscurile generate de expunerea la zgomot.
art.28
art.IV pct.9
C.7.14. Angajatorul a asigurat consultarea şi
participarea lucrătorilor şi/sau a
reprezentanţilor acestora în problemele
privind expunerea la zgomot la locul de 3
muncă.
art.29
art.IV pct.10
C.7.15. Angajatorul asigură supravegherea
sănătăţii lucrătorilor a căror expunere la
zgomot depăşeşte valorile de expunere
3
superioare de la care se declanşează
acţiunea angajatorului.
art.31, 32, 33

ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
NIVEL DE CONFORMARE
POC7 = a + b + c =
PMC7 = 3(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC7 = a3 + b2 + c1 =
PMC7 = 3(d3 + e2 + f1) =
51
LUCRĂTORILOR LA RISCURILE GENERATE DE VIBRAŢII
Criterii de audit
riscurile generate de vibraţii
HG 601/13.06.2007 pentru
N/A - Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parţial (≤50%)
2 – Parţial (>50%)
3 – Complet
Nota 1: Expresiile utilizate de HG 1876/2005 au următoarea semnificaţie:

a) vibraţie transmisă sistemului mână-braţ – vibraţia mecanică, în cazul în care este transmisă
sistemului uman mână-braţ, care generează riscuri pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor,
în special afecţiuni vasculare, leziuni osoase sau articulare, afecţiuni neurologice sau
musculare;
b) vibraţie transmisă întregului corp – vibraţia mecanică, în cazul în care este transmisă întregului
corp, care generează riscuri pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor, în special lombalgie şi
traumatisme ale coloanei vertebrale.
Nota 2: Conform HG 1876/2005, art.5(1), pentru vibraţiile transmise sistemului mână-braţ:
a) valoarea limită de expunere zilnică profesională, calculată pe o perioadă de referinţă de 8 ore,
este de 5 m/s2;
b) valoarea expunerii zilnice de la care se declanşează acţiunea, calculată pentru o perioadă de
referinţă de 8 ore, este de 2,5 m/s2.
Nota 3: Conform HG 601/2007, art.II pct.2, pentru vibraţiile transmise întregului corp:
a) valoarea limită de expunere zilnică profesională, calculată pe o perioadă de referinţă de 8 ore,
trebuie să fie de 1,15 m/s2;
b) valoarea expunerii zilnice de la care se declanşează acţiunea, calculată la o perioadă de
referinţă de 8 ore, trebuie să fie de 0,5 m/s2.
52
C.8.1. Angajatorul a asigurat evaluarea şi, după
caz, măsurarea nivelurilor de vibraţii
mecanice la care sunt expuşi lucrătorii, cu
3
ajutorul serviciilor competente.
art.7(2), 8 şi anexă
art.II pct.3, 4, 5
C.8.2. Datele obţinute din evaluarea şi/sau
măsurarea nivelului de expunere la vibraţii
mecanice sunt păstrate într-o formă care
3
permite consultarea lor la o dată ulterioară.
art.9(2)
art.II pct.5
C.8.3. Evaluarea riscurilor privind expunerea la
vibraţii mecanice a fost realizată
acordându-se atenţie elementelor precizate 3
de legislaţie.
art.10
periodic şi ori de câte ori s-au produs
modificări semnificative sau atunci când
3
rezultatele supravegherii sănătăţii arată că
este necesară.
art. 11(3)
C.8.5. Riscurile generate de expunerea la vibraţiile
mecanice sunt eliminate la sursă sau
reduse la minimum, ţinându-se seama de
progresul tehnic şi de existenţa măsurilor 3
de reducere a riscului la sursă.
art.12(1), 13, 14, 15
art.II pct.6
C.8.6. Angajatorul a adaptat măsurile de evitare
sau reducere a expunerii la vibraţiile
mecanice, la necesităţile lucrătorilor expuşi 3
la riscuri specifice.
art.II pct.7
C.8.7. Angajatorul a asigurat informarea şi
formarea lucrătorilor şi/sau a
reprezentanţilor acestora privind riscurile
3
expunerii la vibraţii mecanice.
art.17(2)
art.II pct.8
C.8.8. Angajatorul a asigurat consultarea şi
reprezentanţilor acestora în problemele
3
privind expunerea la vibraţii mecanice la
locul de muncă.
art.II pct.9
sănătăţii lucrătorilor expuşi la vibraţii
mecanice care prezintă risc pentru
sănătate. 3
art.20(1), 21, 22, 23, 24, 25(1) lit.a), b),
c), e), 25(2)
art.II pct.11, 12
53
C.8.10. Echipamentele de muncă puse la dispoziţia
lucrătorilor înainte de 1 iulie 2007 şi care nu
permit respectarea valorilor limită ale
expunerii, ţinându-se seama de ultimele
progrese tehnice şi/sau de măsurile
organizatorice luate, pot fi utilizate până la 3
1 iulie 2010 (respectiv 1 iulie 2014 pentru
echipamentele de muncă utilizate în
agricultură şi silvicultură).
art.26(1)
art.II pct.13

ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
NIVEL DE CONFORMARE
POC8 = a + b + c =
PMC8 = 3(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC8 = a3 + b2 + c1 =
PMC8 = 3(d3 + e2 + f1) =
54
C9. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PENTRU ASIGURAREA
PROTECŢIEI LUCRĂTORILOR ÎMPOTRIVA RISCURILOR LEGATE DE PREZENŢA AGENŢILOR
CHIMICI
Criterii de audit
HG 1218/06.09.2006 privind Directiva 98/24/CE
stabilirea cerinţelor minime de Directiva 91/322/CEE
securitate şi sănătate în muncă pentru Directiva 2000/39/CE
asigurarea protecţiei lucrătorilor Directiva 2006/15/CE
împotriva riscurilor legate de prezenţa
agenţilor chimici
N/A - Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parţial (≤50%)
2 – Parţial (>50%)
3 – Complet
Nota 1: Termenii şi expresiile utilizate de HG 1218/2006 au următoarea semnificaţie, conform art.5:

1. agent chimic – orice element sau compus chimic, singur ori în amestec, în stare naturală sau
fabricat, utilizat ori eliberat, inclusiv sub formă de deşeuri, prin orice activitate profesională, fie
că este produs intenţionat sau nu, fie că este introdus pe piaţă ori nu;
2. agent chimic periculos:
a). orice agent chimic care întruneşte criteriile de clasificare ca substanţă periculoasă în
conformitate cu anexa nr.1 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă
a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi
preparatelor chimice periculoase, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.490/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, fie că acea substanţă este clasificată în temeiul
hotărârii menţionate sau nu, cu excepţia substanţelor care întrunesc numai criteriile de
clasificare ca substanţe periculoase pentru mediu;
b). orice agent chimic care întruneşte criteriile de clasificare ca preparat periculos în sensul
Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice
periculoase, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.92/2003, fie că acel preparat este
clasificat în temeiul hotărârii menţionate sau nu, cu excepţia acelor preparate care
întrunesc numai criteriile de clasificare ca preparate periculoase pentru mediu;
c). orice agent chimic care, deşi nu întruneşte criteriile de clasificare ca fiind periculos în
conformitate cu prevederile menţionate la lit.a) şi b), poate prezenta un risc pentru
securitatea şi sănătatea lucrătorilor datorită proprietăţilor sale fizico-chimice, chimice sau
toxicologice şi a modului în care este utilizat sau prezent la locul de muncă, inclusiv orice
agent chimic căruia i s-a atribuit o valoare limită de expunere profesională potrivit
prevederilor art.6-10;
3. activitate care implică agenţi chimici – orice proces de muncă în care sunt utilizaţi sau se
intenţionează să se utilizeze agenţi chimici, în orice proces, inclusiv producerea, manipularea,
depozitarea, transportul ori eliminarea şi tratarea, sau orice asemenea proces de muncă din
care rezultă agenţi chimici;
4. valoare limită de expunere profesională – dacă nu se specifică altfel, limita mediei ponderate
în funcţie de timp a concentraţiei unui agent chimic în aerul zonei în care respiră un lucrător,
pentru o perioadă de referinţă specificată, pentru 8 ore sau pentru un termen scurt de
maximum 15 minute;
5. valoare limită biologică – limita concentraţiei, în mediul său biologic de referinţă, a unui agent
chimic relevant, a metabolitului său ori a unui indicator al efectului;
6. supravegherea sănătăţii – evaluarea medicală a unui lucrător pentru a se determina starea
sănătăţii acelui individ, în relaţie cu expunerea la agenţi chimici specifici în muncă;
7. pericol – proprietatea intrinsecă, cu potenţial de a dăuna, a unui agent chimic;
8. risc – probabilitatea ca potenţialul de a dăuna să producă efecte în condiţiile utilizării şi/sau
expunerii.
55
C.9.1. Angajatorul a luat măsuri pentru eliminarea
sau reducerea la minimum a riscului pentru
securitatea şi sănătatea lucrătorilor în
procesul de muncă, indus de un agent 3
chimic periculos.
art.11
C.9.2. Angajatorul a asigurat evaluarea riscurilor

care decurg din prezenţa agenţilor chimici
periculoşi la locul de muncă, luând în
3
considerare şi rezultatele măsurătorilor
atunci când acestea sunt necesare.
art.12, 13, 14(1), 14(3), 14(4), 23(1)
C.9.3. Evaluarea riscurilor este actualizată, în
special, dacă s-au produs schimbări
semnificative din cauza cărora evaluarea ar
fi depăşită sau atunci când rezultatele 3
supravegherii stării de sănătate fac necesar
acest lucru.
art.14(2)
C.9.4. În cazul unei activităţile noi, care implică
agenţi chimici periculoşi, procesul de
muncă începe numai după ce a fost
realizată o evaluare a riscului acelei 3
activităţi şi după luarea măsurilor de
prevenire identificate ca necesare.
art.15
C.9.5. Dacă rezultatele evaluării au arătat că,
datorită cantităţii de agent chimic periculos
prezent la locul de muncă există doar un
risc redus pentru securitatea şi sănătatea 2
lucrătorilor au fost luate măsuri de
diminuare sau eliminare a riscului.
art.17, 18(2)
C.9.6. Dacă rezultatele evaluării riscurilor au
indicat prezenţa unui risc pentru securitatea
şi sănătatea lucrătorilor, au fost luate 3
măsuri specifice de protecţie şi prevenire.
art.18(1), 19, 20, 24
C.9.7. Măsurile specifice de protecţie şi prevenire
sunt completate cu măsuri de supraveghere
a stării de sănătate, dacă natura riscului o 3
cere.
art.18(1), 21, 38-42
C.9.8. Dacă nu demonstrează clar că au fost luate
măsuri adecvate de prevenire şi protecţie,
angajatorul efectuează măsurările necesare
ale agenţilor chimici care pot prezenta un
risc pentru sănătatea lucrătorului la locul de
muncă, în mod regulat şi ori de câte ori se 3
produce vreo schimbare a condiţiilor care
pot afecta expunerea lucrătorilor la agenţi
chimici, în special cu privire la valorile limită
de expunere profesională.
art.18(1), 22
56
C.9.9. Dacă este depăşită o valoare limită de
expunere profesională stabilită efectiv la
nivel naţional, angajatorul ia măsuri imediat,
ţinând cont de natura acelei limite, pentru a 3
remedia situaţia, prin aplicarea măsurilor de
prevenire şi protecţie.
art.18(1), 23(2)
C.9.10. Angajatorul a stabilit măsuri sau planuri de
acţiune care să fie aplicate în cazul
producerii de accidente, incidente sau
3
urgenţe şi care să includă exerciţii de
protecţie adecvate.
art.25
C.9.11. Angajatorul asigură mijloace adecvate de
prim ajutor. 3
art.25
C.9.12. Angajatorul asigură efectuarea la intervale
regulate a exerciţiilor de protecţie prevăzute
în măsurile sau planurile de acţiune pentru 3
accidente, incidente sau urgenţe.
art.25
C.9.13. În cazul producerii unui accident, incident
sau urgenţă, angajatorul ia imediat măsuri
pentru a reduce efectele evenimentului şi a 3
informa lucrătorii interesaţi.
art.26, 27, 28, 29
C.9.14. Angajatorul asigură informarea şi instruirea
lucrătorilor. 3
art.30, 31
C.9.15. Angajatorul asigură consultarea şi
reprezentanţilor acestora privind
3
problemele legate de agenţii chimici
periculoşi.
art.33
C.9.16. La locul de muncă nu se produc, nu se
fabrică sau nu se utilizează agenţii chimici
prevăzuţi în anexa 3, în condiţiile prevăzute
3
în această anexă, cu excepţiile prevăzute
de legislaţie.
art.34, 35, 36, 37
57
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
NIVEL DE CONFORMARE
POC9 = a + b + c =
PMC9 = 3(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC9 = a3 + b2 + c1 =
PMC9 = 3(d3 + e2 + f1) =
58
C10. PROTECŢIA LUCRĂTORILOR ÎMPOTRIVA RISCURILOR LEGATE DE EXPUNEREA LA
AGENŢI BIOLOGICI ÎN MUNCĂ
Criterii de audit
HG 1092/16.08.2006 privind protecţia Directiva 2000/54/CE
lucrătorilor împotriva riscurilor legate de
expunerea la agenţi biologici în muncă
N/A - Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parţial (≤50%)
2 – Parţial (>50%)
3 – Complet

a) agenţi biologici – microorganisme, inclusiv microorganisme modificate genetic, culturile
celulare şi endoparaziţii umani, care sunt susceptibile să provoace infecţie, alergie sau
intoxicaţie;
b) cultură celulară – creşterea in vitro a celulelor izolate din organisme multicelulare;
c) microorganism – o entitate microbiologică, celulară sau nu, capabilă să reproducă sau să
transfere material genetic.
Nota 2: Conform HG 1092/2006 art.5, agenţii biologici sunt clasificaţi în 4 grupe de risc, în funcţie de
importanţa riscului de infecţie pe care îl reprezintă, astfel cum se prevede în anexa 3:
a) grupa 1 – agenţi biologici care nu sunt susceptibili să provoace o boală la om;
b) grupa 2 – agenţi biologici care pot provoca o boală omului şi constituie un pericol pentru
lucrători; propagarea lor în colectivitate este improbabilă; există, în general, o profilaxie sau un
tratament eficace;
c) grupa 3 – agenţi biologici care pot provoca îmbolnăviri grave la om şi constituie un pericol
serios pentru lucrători; ei pot prezenta un risc de propagare în colectivitate, dar există în
general o profilaxie sau un tratament eficace;
d) grupa 4 – agenţi biologici care pot provoca boli grave omului şi constituie un pericol serios
pentru lucrători; ei pot să prezinte un risc ridicat de propagare în colectivitate şi nu există în
general o profilaxie sau un tratament eficace.
Nota 3: Dacă agentul biologic care trebuie evaluat conform prevederilor HG 1092/2006 nu poate fi
clasificat clar în una dintre grupele 1 – 4, el trebuie clasificat în grupa cu riscul cel mai ridicat dintre
grupele posibile.
59
C.10.1. Pentru orice activitate susceptibilă să
prezinte un risc de expunere la agenţi
biologici, angajatorul a determinat natura, 3
nivelul şi durata de expunere.
art.8(1), 8(2)
C.10.2. Angajatorul asigură evaluarea riscurilor
pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor
şi reînnoirea evaluării riscurilor periodic şi
la orice modificare a condiţiilor de lucru
care pot să determine expunerea 3
lucrătorilor la agenţi biologici, precum şi
atunci când creşte numărul bolilor
profesionale pe care le-a înregistrat.
art.8(1), 8(2), 8(3), 9, 24(3)
C.10.3. Angajatorul furnizează autorităţii de
sănătate publică sau Inspecţiei Muncii, la
cererea acestora, elementele care au stat 3
la baza evaluării riscurilor profesionale.
art.8(4)
C.10.4. Dacă rezultatele evaluării riscurilor
profesionale pentru activităţile care
implică o expunere la agenţi biologici
arată că expunerea şi/sau potenţiala
expunere se raportează la un agent
3
biologic de grupa 1 fără risc identificabil
pentru sănătatea lucrătorilor, se respectă
prevederile generale de securitate,
sănătate şi de igienă la locul de muncă.
art.10(1), 10(2), anexa 6 pct.1
C.10.5. Angajatorul a luat măsurile necesare
evitarea sau reducerea riscurilor cauzate
3
de expunerea la agenţi biologici.
art.10(3), 11, 12, 24(4), anexa 7
C.10.6. Angajatorul asigură transmiterea
informaţiilor care trebuie furnizate
autorităţilor competente (inspectorul de
muncă, medicul de medicina muncii, 3
autoritatea de sănătate publică judeţeană
sau a municipiului Bucureşti).
art.10(3), 13, 14
C.10.7. Angajatorul asigură măsurile de igienă şi
protecţie individuală pentru toate
activităţile în care se utilizează agenţi
3
biologici de constituie un risc pentru
sănătatea şi securitatea lucrătorilor.
art.10(3), 15, 16, 17
C.10.8. Angajatorul asigură informarea, pregătirea
şi consultarea lucrătorilor privind
3
expunerea la agenţi biologici.
art.10(3), 18, 19, 20, 21
C.10.9. Angajatorul deţine şi păstrează lista
lucrătorilor expuşi la agenţi biologici din
3
grupele 3 şi/sau 4.
art.10(3), 22(1), 22(2), 22(3)
60
C.10.10. Medicul de medicina muncii, inspectorul
de muncă pe domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă, precum şi orice altă
persoană responsabilă cu sănătatea şi
3
securitatea la locul de muncă au acces la
lista lucrătorilor expuşi la agenţi biologici
din grupele 3 şi/sau 4.
art.10(3), 22(4)
C.10.11. Angajatorul asigură notificarea autorităţii
de sănătate publică judeţeană şi
inspectoratului teritorial de muncă privind
3
utilizarea agenţilor biologici din grupele 2,
3 şi 4.
art.10(3), 23
C.10.12. În cazul în care se confirmă că un lucrători
prezintă o infecţie şi/sau o boală
profesională care ar fi putut rezulta din
expunerea la agenţi biologici, medicul de
medicina muncii sau serviciul medical 3
propune şi celorlalţi lucrători care au fost
expuşi în mod similar să se supună
supravegherii medicale.
art.10(3), 25
C.10.13. Serviciul medical de medicina muncii
deţine şi păstrează dosarele medicale
individuale cu datele obţinute în cursul 3
supravegherii medicale.
art.10(3), 26, 27
C.10.14. Serviciul sau medicul de medicina muncii
aflat într-o relaţie contractuală cu
angajatorul propune măsuri de protecţie
sau prevenire utile individual, fiecărui 3
lucrător şi asigură supravegherea
medicală a lucrătorilor.
art.10(3), 28, 30
C.10.15. Lucrătorii au acces la rezultatele
supravegherii medicale care îi privesc
3
personal.
art.29
C.10.16. În cazul serviciilor medicale şi veterinare,
altele decât laboratoarele de diagnostic, la
evaluarea riscurilor au fost luate în 3
considerare aspectele specifice.
art.10(3), 31(1)
C.10.17. În cazul serviciilor medicale şi veterinare,
angajatorii au luat măsurile
corespunzătoare pentru protecţia sanitară 3
şi securitatea lucrătorilor respectivi.
art.10(3), 31(2), 31(3)
C.10.18. În serviciile de izolare sau în secţiile de
carantină unde se găsesc pacienţi umani
ori animale care sunt sau ar putea fi
contaminaţi cu agenţi biologici din grupele 3
3 şi 4, angajatorul a luat măsurile de
izolare corespunzătoare.
art.32, anexa 5
61
C.10.19. În laboratoare, inclusiv în laboratoarele de
diagnostic şi în încăperile destinate
animalelor de laborator contaminate
deliberat cu agenţi biologici din grupele 2,
3
3 şi 4, care sunt sau ar putea fi purtători ai
acestor agenţi, angajatorul a luat măsuri
speciale de prevenire şi protecţie.
art.33(1), 34
C.10.20. Angajatorul a luat măsurile speciale de
prevenire în cazul procedeelor industriale
care utilizează agenţi biologici din grupele 3
2, 3, şi 4.
art.33(2), 34
62
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
NIVEL DE CONFORMARE
POC10 = a + b + c =
PMC10 = 3(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC10 = a3 + b2 + c1 =
PMC10 = 3(d3 + e2 + f1) =
63
C11. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU PROTECŢIA LUCRĂTORILOR
ÎMPOTRIVA RISCURILOR LEGATE DE EXPUNEREA LA AGENŢI CANCERIGENI SAU
MUTAGENI LA LOCUL DE MUNCĂ
Criterii de audit
HG 1093/16.08.2006 privind Directiva 2004/37/CE
stabilirea cerinţelor minime de
securitate şi sănătate pentru protecţia
lucrătorilor împotriva riscurilor legate
de expunerea la agenţi cancerigeni sau
mutageni la locul de muncă
N/A - Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parţial (≤50%)
2 – Parţial (>50%)
3 – Complet
Nota 1: Conform HG 1093/2006 art.4, în situaţia în care se foloseşte în muncă azbestul, situaţie care
face obiectul HG 1875/2005 privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile
datorate expunerii la azbest, dispoziţiile HG 1093/2006 se aplică întotdeauna când sunt mai
favorabile sănătăţii şi securităţii în muncă.

1. agent cancerigen:
a). o substanţă care corespunde criteriilor de clasificare în categoria 1 sau 2 de
agenţi cancerigeni, astfel cum sunt prevăzute în anexa 1 la Normele metodologice de
aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea,
etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin
HG 490/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
b). un preparat compus din una sau mai multe substanţe prevăzute la lit.a), atunci
când concentraţia uneia sau a mai multor astfel de substanţe corespunde cerinţelor
impuse în materie de limite de concentraţie pentru clasificarea unui preparat în categoria 1
sau 2 de agenţi cancerigeni, astfel cum sunt prevăzute fie în anexa nr.2 la Normele
metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.200/2000 privind
clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase,
aprobate prin HG 490/2002, cu modificările şi completările ulterioare, fie în anexa nr.1 la
Normele metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice
periculoase, aprobate prin HG 92/2003, atunci când substanţa sau substanţele nu
figurează în anexa nr.2 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi
preparatelor chimice periculoase, aprobate prin HG 490/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, sau nu au prevăzute în aceasta limite de concentraţie;
c). o substanţă, un preparat sau un procedeu, prevăzute în anexa nr.1 la HG
1093/2006, precum şi o substanţă sau un preparat care este degajat printr-un procedeu
prevăzut în această anexă;
2. agent mutagen:
a). o substanţă care corespunde criteriilor de clasificare în categoria 1 sau 2 de agenţi
mutageni, astfel cum sunt prevăzute la anexa nr.1 la Normele metodologice de aplicare a
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi
ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin HG 490/2002,
cu modificările şi completările ulterioare;
b). un preparat compus din una sau mai multe substanţe prevăzute la lit.a), atunci când
concentraţia uneia sau a mai multor astfel de substanţe corespunde cerinţelor impuse în
materie de limite de concentraţie pentru clasificarea unui preparat în categoria 1 sau 2 de
agenţi mutageni, astfel cum sunt prevăzute fie în anexa nr.2 la Normele metodologice de
aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea,
etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobate prin
HG 490/2002, cu modificările şi completările ulterioare, fie în anexa nr.1 la Normele
metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice
periculoase, aprobate prin HG 92/2003, atunci când substanţa sau substanţele nu
figurează în anexa nr.2 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a
64
preparatelor chimice periculoase, aprobate prin HG 490/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, sau nu au prevăzute în aceasta limite de concentraţie;
3. valoare limită – cu excepţia cazului în care se prevede altfel, limita mediei ponderate în timp a
concentraţiei agentului cancerigen sau mutagen în aer în zona de respiraţie a
lucrătorului, pe o perioadă de referinţă specificată în HG 1093/2006;
4. substanţă – termenul definit potrivit prevederilor art.6 lit.a) din Ordonanţa de urgenţă a
preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări prin Legea 451/2001, cu
modificările şi completările ulterioare: "element chimic şi compuşii săi în stare naturală
sau obţinuţi printr-un proces de producţie, conţinând orice aditiv necesar pentru
protejarea stabilităţii produsului şi orice impuritate care derivă din procedeul utilizat,
exceptând orice solvent care poate fi separat fără a afecta stabilitatea substanţei şi fără
a-i modifica compoziţia";
5. preparat – termenul definit potrivit prevederilor art.6 lit.b) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr.200/2000 aprobată cu modificări prin Legea 451/2001, cu modificările şi
completările ulterioare: "amestecuri sau soluţii de două sau mai multe substanţe";
6. zonă de respiraţie a lucrătorului – zona de formă emisferică, situată la nivelul feţei lucrătorului,
având raza de 0,3 m, măsuraţi de la mijlocul unei linii imaginare ce uneşte urechile.

C.11.1. Pentru orice activitate susceptibilă să
prezinte un risc de expunere la agenţi
cancerigeni sau mutageni, angajatorul a
3
determinat natura, gradul şi durata de
expunere.
art.6(2)
C.11.2. Angajatorul asigură evaluarea riscurilor
pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor
şi reînnoirea evaluării riscurilor periodic şi
la orice modificare a condiţiilor de muncă
3
prin care poate fi influenţată expunerea
lucrătorilor la agenţi cancerigeni sau
mutageni.
art.6(3), 7, 8
C.11.3. Angajatorul furnizează inspectoratului
teritorial de muncă şi/sau autorităţii de
sănătate publică judeţene sau a
municipiului Bucureşti, la cererea 3
acestora, elementele care au servit la
evaluarea riscurilor profesionale.
art.6(4)
C.11.4. Angajatorul a luat măsuri de reducere a
utilizării şi de înlocuire a agenţilor
cancerigeni sau mutageni la locul de 3
muncă.
art.9, 10
C.11.5. Lucrătorii nu sunt expuşi la agenţi
cancerigeni sau mutageni peste valorile
3
limită prevăzute de legislaţie.
art.11
C.11.6. Angajatorul a luat măsuri de prevenire şi
reducere a expunerii la agenţi cancerigeni
3
sau mutageni la locul de muncă.
art.12
65
C.11.7. Dacă rezultatele evaluării riscurilor
evidenţiază existenţa unui risc pentru
sănătatea şi securitatea lucrătorilor,
angajatorul asigură informarea
corespunzătoare a inspectoratului
3
teritorial de muncă şi/sau autorităţii de
sănătate publică judeţene sau a
municipiului Bucureşti, la cererea
acestora.
art.13, 14
C.11.8. Angajatorul a luat măsurile necesare în
cazul expunerii imprevizibile şi a expunerii
3
previzibile.
art.15, 16, 17, 18
C.11.9. Angajatorul a stabilit măsuri de igienă şi
protecţie individuală. 3
art.19, 20
C.11.10. Angajatorul asigură informarea, instruirea,
şi/sau a reprezentanţilor acestora privind
3
expunerea la agenţi cancerigeni sau
mutageni la locul de muncă.
art.21, 22, 23, 24
medicală a stării de sănătate a lucrătorilor. 3
art.25, 29, 30
C.11.12. Medicul de medicina muncii şi/sau cu
competenţă în medicina de întreprindere
deţine şi păstrează un dosar medical
3
individual pentru fiecare lucrător pentru
care se asigură supraveghere medicală.
art.26(1), 31, 32
C.11.13. Medicul de medicina muncii şi/sau
medicul cu competenţă în medicina de
întreprindere, responsabil cu
supravegherea medicală propune
3
măsurile de protecţie individuală sau
măsurile de prevenire care trebuie luate
pentru fiecare lucrător.
art.26(2)
C.11.14. Angajatorul asigură informaţii şi
recomandări privind supravegherea
3
medicală.
art.27, 28
66
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
NIVEL DE CONFORMARE
POC11 = a + b + c =
PMC11 = 3(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC11 = a3 + b2 + c1 =
PMC11 = 3(d3 + e2 + f1) =
67
C12. PROTECŢIA SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII LUCRĂTORILOR FAŢĂ DE RISCURILE DATORATE
EXPUNERII LA AZBEST
Criterii de audit
protecţia sănătăţii şi securităţii Directiva 91/382/CEE
lucrătorilor faţă de riscurile datorate Directiva 98/24/CE
expunerii la azbest Directiva 2003/18/CE
HG 601/13.06.2007 pentru
N/A - Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parţial (≤50%)
2 – Parţial (>50%)
3 – Complet
Nota 1: Conform HG 1875/2006 art.2, prevederile acestei hotărâri se aplică fără a prejudicia alte
prevederi care asigură lucrătorilor o protecţie mai mare, în special cele referitoare la înlocuirea
azbestului cu produse mai puţin periculoase.
Nota 2: În sensul HG 1875/206, termenul azbest desemnează următorii silicaţi fibroşi:

a) actinolit de azbest CAS nr.77536-66-44;
b) grünerit (amosit) de azbest CAS nr.12172-73-5;
c) antofilit de azbest CAS nr.77536-67-5;
d) crizotil CAS nr.12001-29-5;
e) crocidolit CAS nr.12001-28-4;
f) tremolit de azbest CAS nr.77536-68-6.

C.12.1. Angajatorul a luat măsuri pentru ca nici un
lucrător să nu fie expus la o concentraţie
de azbest în suspensie în aer mai mare
de 0,1 fibre/cm3, măsurată în raport cu o
medie ponderată în timp pe o perioadă de 3
8 ore (TWA).
art.5, 24, 26, 27, 28, 36(3), 36(4), 36(5),
36(7), 37
art.I pct.4, 6
C.12.2. Angajatorul nu desfăşoară activităţi
interzise care implică utilizarea azbestului
sau a unor materiale cu conţinut de 3
azbest.
art.6, 7
C.12.3. Angajatorul asigură evaluarea şi
monitorizarea riscului de expunere la
pulberea provenită din azbest sau din 3
materiale cu conţinut de azbest.
art.I pct.1
C.12.4. Angajatorul asigură transmiterea notificării
către inspectoratul teritorial de muncă
înainte de începerea activităţilor în care
lucrătorii sunt expuşi sau sunt susceptibili
de a fi expuşi, în timpul desfăşurării 3
activităţii, la pulberea degajată de azbest
sau din materiale cu conţinut de azbest.
art.9(1), 11, 12, 13
art.I pct.2
4
Numărul din registrul Chemical Abstract Service (CAS)
68
C.12.5. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în
întreprindere/unitate au acces la
documentul de notificare referitor la
întreprinderea/unitatea în care îşi 3
desfăşoară activitatea.
art.9(1), 14
art.I pct.2
C.12.6. Angajatorul asigură transmiterea unei noi
notificări ori de câte ori o modificare a
condiţiilor de muncă este susceptibilă să
conducă la o creştere semnificativă a
3
expunerii la pulberea provenită din azbest
sau din materiale cu conţinut de azbest.
art.9(1), 15
art.I pct.2
C.12.7. Evaluarea riscurilor a făcut obiectul
consultării cu lucrătorii şi/sau
reprezentanţii lor din întreprindere/unitate
şi este revizuită atunci când există motive
3
pentru a se crede că este incorectă sau
intervine o modificare materială în
procesul de muncă.
art.10
C.12.8. Angajatorul a luat măsurile pentru
reducerea expunerii lucrătorilor la
pulberea provenită din azbest sau din 3
materiale cu conţinut de azbest.
art.16
C.12.9. Angajatorul asigură efectuarea
măsurătorilor concentraţiei de fibre de
azbest în aer la locul de muncă cu 3
regularitate şi ori de câte ori este necesar.
art.17, 18, 20-23, 25
informarea lucrătorilor şi/sau a
reprezentanţilor lor din 3
întreprindere/unitate.
art.19, 30, 38
C.12.11. Lucrătorii utilizează în mod corect
echipamentul individual de protecţie din
3
dotare.
art.29
C.12.12. Angajatorul a stabilit un plan de lucru
înainte de începerea lucrărilor de
demolare ori de îndepărtare a azbestului
şi/sau a materialelor cu conţinut de azbest
3
din clădiri, structuri, aparate, instalaţii şi
vapoare.
art.31(1), 31(2), 31(3)
art.I pct.5
C.12.13. Angajatorii asigură o instruire adecvată
pentru toţi lucrătorii care sunt sau pot fi
3
expuşi la pulbere care conţine azbest.
art.32
C.12.14. Înainte de a executa lucrări de demolare
sau de îndepărtare a azbestului,
întreprinderile fac dovada capacităţii lor în 3
acest domeniu.
art.33
69
pentru locurile de muncă la care din
evaluarea riscurilor rezultă în mod clar că
3
limita expunerii la azbest nu va fi depăşită
în aerul din zona de activitate.
art.34, 35
C.12.16. Angajatorul asigură supravegherea stării
de sănătate a lucrătorilor. 3
art.39(1), 39(2), 39(3), 42
C.12.17. Medicul de medicina muncii deţine şi
păstrează un dosar medical pentru fiecare
3
lucrător.
art.39(4), 44
C.12.18. Medicul de medicina muncii recomandă
angajatorului sau determină măsurile de
individuale de protecţie sau de prevenire 3
care trebuie luate.
art.40, 41(2), 42(3)
C.12.19. Medicul de medicina muncii furnizează
lucrătorilor vizaţi informaţii şi recomandări
cu privire la evaluarea stării lor de 3
sănătate.
art.41(1)
C.12.20. Angajatorul deţine şi păstrează registrul
de evidenţă a lucrătorilor desemnaţi să
efectueze activităţi în care sunt expuşi sau
susceptibili de a fi expuşi în timpul 3
desfăşurării activităţii la pulbere de
azbest.
art.43(1), 44
C.12.21. Angajatorul asigură accesul medicului de
medicina muncii, a lucrătorilor şi/sau
reprezentanţilor lor la informaţiile din
3
registrul de evidenţă.
art.43(3), 43(4)
art.I pct.7

ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
NIVEL DE CONFORMARE
POC12 = a + b + c =
PMC12 = 3(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC12 = a3 + b2 + c1 =
PMC12 = 3(d3 + e2 + f1) =
70
C13. CERINŢE MINIME PENTRU ÎMUNĂTĂŢIREA SECURITĂŢII ŞI PROTECŢIA SĂNĂTĂŢII
LUCRĂTORILOR CARE POT FI EXPUŞI UNUI POTENŢIAL RISC DATORAT ATMOSFERELOR
EXPLOZIVE
Criterii de audit
minime pentru îmbunătăţirea securităţii
şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care
pot fi expuşi unui potenţial risc datorat
atmosferelor explozive
N/A - Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parţial (≤50%)
2 – Parţial (>50%)
3 – Complet
Nota 1: Termenul de atmosferă explozivă este definit conform art.2 alin.(1) lit.B din HG 752/2004 privind
stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a echipamentelor şi sistemelor protectoare
destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive, cu modificările ulterioare: "amestecul cu aer, în
condiţii atmosferice, al substanţelor inflamabile sub formă de gaze, vapori, ceaţă sau pulberi în
care, după ce s-a produs aprinderea, combustia se propagă în întregul amestec nears".
Nota 2: Conform HG 1058/2006 art.4, prevederile acestei hotărâri nu se aplică pentru:

a) zonele utilizate direct pentru şi în timpul tratamentelor medicale ale pacienţilor;
b) utilizarea dispozitivelor de ardere a combustibilior gazoşi în conformitate cu prevederile HG
453/2003 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a aparatelor consumatoare de
combustibili gazoşi, republicată;
c) producerea, manevrarea, utilizarea, depozitarea şi transportul substanţelor explozive sau cu o
structură chimică instabilă;
d) industriile extractive reglementate prin HG 1050/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj sau prin HG 1049/2006 privind
cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de
suprafaţă sau subteran;
e) utilizarea mijloacelor de transport terestre, navale şi aeriene cuprinse în dispoziţiile adecvate ale
acordurilor internaţionale şi în legislaţia naţională care transpune directivele care aplică aceste
acorduri. Mijloacele de transport destinate utilizării în atmosferă potenţial explozivă nu sunt
excluse.

C.13.1. Angajatorul a luat măsurile tehnice şi/sau
organizatorice de prevenire şi protecţie
3
necesare.
art.5, 7, 8
specifice din atmosferele explozive. 3
art.6
C.13.3. Angajatorul a calsificat în zone locurile
unde pot apărea atmosfere explozive. 3
art.9(1)
C.13.4. Angajatorul a asigurat îndeplinirea
cerinţelor minime pentru îmbunătăţirea
protecţiei sănătăţii şi securităţii lucrătorilor
aflaţi în potenţial pericol în atmosfere
3
explozive şi, după caz, marcarea cu
indicatoare la punctele de intrare în locurile
unde pot apărea atmosfere explozive.
art.9(2), 9(3)
71
C.13.5. Angajatorul asigură elaborarea şi
actualizarea documentului privind protecţia
3
împotriva exploziilor.
art.10
C.13.6. Echipamentul de muncă necesar în locurile
unde pot apărea atmosfere explozive
3
îndeplineşte cerinţele minime.
art.11(1), 11(2)
C.13.7. Locurile de muncă îndeplinesc cerinţele
minime. 3
art.11(3), 11(4), 11(5).
72
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
NIVEL DE CONFORMARE
POC13 = a + b + c =
PMC13 = 3(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC13 = a3 + b2 + c1 =
PMC13 = 3(d3 + e2 + f1) =
73
LUCRĂTORILOR LA RISCURI GENERATE DE CÂMPURI ELECTROMAGNETICE
Criterii de audit
riscuri generate de câmpuri
electromagnetice.
N/A - Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parţial (≤50%)
2 – Parţial (>50%)
3 – Complet
Nota 1: Conform HG 1136/2006 art.2, prevederile acestei hotărâri:

a) se referă la riscurile pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor datorate efectelor recunoscute ca
nocive pe termen scurt asupra corpului uman, provocate de circulaţia curenţilor induşi şi de
absorbţia de energie, precum şi de curenţii de contact;
b) nu vizează posibilele efecte pe termen lung;
c) nu vizează riscurile care decurg din contactul cu conductori sub tensiune.
Nota 2: Conform HG 1136/2006 art.4, termenii şi expresiile utilizate au următoarele definiţii:

a) câmpuri electromagnetice – câmpuri magnetice statice şi câmpuri electrice, magnetice şi
electromagnetice care variază în timp cu frecvenţe până la 300 GHz;
b) valori limită de expunere – limitele de expunere la câmpuri electromagnetice care se bazează
direct pe efectele cunoscute asupra sănătăţii şi pe consideraţii biologice; respectarea acestor
limite asigură protecţia lucrătorilor expuşi la câmpuri electromagnetice împotriva oricărui efect
nociv cunoscut asupra sănătăţii;
c) valori de declanşare a acţiunii – nivelul parametrilor direct măsurabili, exprimaţi în termeni de
intensitate a câmpului electric (E), de intensitate a câmpului magnetic (H), de inducţie magnetică
(B) şi de intensitate a puterii (S), începând de la care trebuie să fie luate una sau mai multe
măsuri prevăzute în prezenta hotărâre; respectarea valorilor de declanşare a acţiunii asigură
respectarea valorilor limită de expunere relevante.
Nota 3: Valorile limită de expunere şi valorile de declanşare a acţiunii pentru câmpurile electromagnetice
sunt prevăzute în tabelele nr.1 şi 2 din anexa la HG 1136/2006.
Nota 4: Pentru evaluarea, măsurarea şi/sau calculul expunerii lucrătorilor la câmpuri electromagnetice se
poate recurge la standardele naţionale în domeniu, până la data publicării standardelor naţionale
adaptate standardelor europene armonizate care acoperă întreaga serie de evaluări, măsurări şi
calcule, stabilite de Comitetul European pentru Standardizare în Electrotehnică (CENELEC).

C.14.1. Angajatorul asigură evaluarea, măsurarea
şi/sau calcularea nivelurilor câmpurilor
electromagnetice la care sunt expuşi
3
lucrătorii, cu ajutorul serviciilor sau
persoanelor competente.
art.7, 8, 9, 10, 12, 13(1), 13(3)
C.14.2. Angajatorul a stabilit şi implementat un
program de măsuri tehnice şi/sau
organizatorice pentru evitarea sau
3
reducerea riscurilor generate de câmpurile
electromagnetice.
art.13(1), 14 – 19
C.14.3. Datele rezultate din evaluarea, măsurarea
şi/sau calculul nivelului de expunere sunt
păstrate într-o formă care să permită 3
consultarea lor ulterioară.
art.11, 13(2)
74
periodic şi ori de câte ori este s-au produs
modificări semnificative în urma cărora
aceasta poate deveni caducă sau atunci 3
când rezultatele supravegherii medicale
demonstrează că este necesar.
art.13(4), 23(2)
C.14.5. Angajatorul asigură informarea şi
formarea lucrătorilor expuşi la locul de
muncă la riscuri generate de câmpuri
3
electromagnetice şi/sau a reprezentanţilor
acestor lucrători.
art.20
reprezentanţilor acestora privind riscurile 3
generate de câmpurile electromagnetice.
art.21
medicală a stării de sănătate a lucrătorilor. 3
art.22, 23(1)
C.14.8. Angajatorul asigură accesul medicului de
medicina muncii la rezultatele evaluării
3
riscurilor.
art.24
C.14.9. Dosarele medicale cuprinzând rezultatele
supravegherii medicale sunt păstrate într-
o formă adecvată astfel încât să poată fi
3
consultate ulterior, cu respectarea
secretului medical.
art.25
C.14.10. Angajatorul asigură accesul lucrătorilor, la
cerere, la dosarele medicale personale. 3
art.26

ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
NIVEL DE CONFORMARE
POC14 = a + b + c =
PMC14 = 3(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC14 = a3 + b2 + c1 =
PMC14 = 3(d3 + e2 + f1) =
75
C15. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE PENTRU ŞANTIERE TEMPORARE SAU
MOBILE
Criterii de audit
minime de securitate şi sănătate pentru
şantierele temporare sau mobile
HG 601/13.06.2007 pentru
N/A - Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parţial (≤50%)
2 – Parţial (>50%)
3 – Complet
Nota 1: Conform HG 300/2006 art.2, prevederile acestei hotărâri nu se aplică activităţilor de foraj şi
extracţie din industria extractivă.
Nota 2: Conform HG 300/2006, termenii şi expresiile utilizate au următoarele definiţii:

a) şantier temporar sau mobil, denumit şantier – orice şantier în care se desfăşoară lucrări de
construcţii sau inginerie civilă, a căror listă neexhaustivă este prevăzută în anexa nr.1 la HG
300/2006;
b) beneficiar (investitor) – orice persoană fizică sau juridică pentru care se execută lucrarea şi care
asigură fondurile necesare realizării acesteia;
c) manager de proiect – orice persoană fizică sau juridică, autorizată în condiţiile legii şi desemnată
de către beneficiar, însărcinată cu organizarea, planificarea, programarea şi controlul realizării
lucrărilor pe şantier, fiind responsabilă de realizarea proiectului în condiţiile de calitate, costuri şi
termene stabilite;
d) proiectantul lucrării – orice persoană fizică sau juridică competentă care, la comanda
beneficiarului, elaborează documentaţia de proiectare;
e) şef de şantier – persoana fizică desemnată de către antreprenor să conducă realizarea lucrărilor
pe şantier şi să urmărească realizarea acestora conform proiectului;
f) antreprenor (constructor, contractant, ofertant) – orice persoană fizică sau juridică competentă
care execută lucrări de construcţii-montaj, în baza unui proiect, la comanda beneficiarului;
g) subantreprenor (subcontractant) – orice persoană fizică sau juridică care îşi asumă contractual
faţă de antreprenor sarcina de a executa lucrări de construcţii-montaj de specialitate, prevăzute
în proiectul lucrării;
h) lucrător independent – orice persoană fizică autorizată care realizează o activitate profesională în
mod independent şi îşi asumă contractual faţă de beneficiar, antreprenor sau subantreprenor
sarcina de a realiza pe şantier lucrări pentru care este autorizat;
i) coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării – orice
persoană fizică sau juridică competentă, desemnată de către beneficiar şi/sau de către
managerul de proiect pe durata elaborării proiectului, având atribuţiile prevăzute la art.54 din HG
300/2006;
j) coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării – orice persoană
fizică sau juridică desemnată de către beneficiarul lucrării şi/sau de către managerul de proiect
pe durata realizării lucrării, având atribuţiile prevăzute la art.58 din HG 300/2006.

C.15.1. Beneficiarul şi/sau managerul de proiect a
desemnat un coordonator în materie de
securitate şi sănătate pe durata elaborării 3
proiectului lucrării.
art.5, 6, 8, 53
C.15.2. Beneficiarul şi/sau managerul de proiect a
desemnat un coordonator în materie de
securitate şi sănătate pe durata realizării 3
lucrării.
art.5, 7, 8, 57
76
C.15.3. Sunt asigurate condiţiile pentru
îndeplinirea de către coordonatorii în
materie de securitate şi sănătate a 3
atribuţiilor ce le revin.
art.9
C.15.4. A fost elaborat şi este menţinut la zi
planul de securitate şi sănătate. 3
art.10, 12, 13, 14, 15, 16, 21
C.15.5. Planul de securitate şi sănătate
îndeplineşte cerinţele legale privind
conţinutul. 3
art.11, 17, 18, 19, 20, anexa 2
art.III pct.8, 9
C.15.6. Planul de securitate şi sănătate se află în
permanenţă pe şantier şi poate fi
consultat, la cerere, de către inspectorii de
muncă, inspectorii sanitari, membrii
comitetului de securitate şi sănătate în 3
muncă sau de reprezentanţii lucrătorilor
cu răspunderi specifice în domeniul
securităţii şi sănătăţii.
art.22
C.15.7. Managerul de proiect asigură păstrarea
planului de securitate şi sănătate timp de
3
5 ani de la data recepţiei finale a lucrării.
art.23
C.15.8. Planul propriu de securitate îndeplineşte
cerinţele legale privind conţinutul. 3
art.24, 27, 29, 31
C.15.9. Antreprenorul asigură celor interesaţi
punerea la dispoziţie a planului propriu de
securitate şi a documentului cu măsurile
3
generale de securitate şi sănătate pentru
lucrările şantierului.
art.25, 28
C.15.10. Antreprenorul/subantreprenorul a elaborat
şi menţine la zi planul propriu de
3
securitate.
art.26, 30, 33
C.15.11. Înainte de începerea lucrărilor planul
propriu de securitate şi sănătate a fost
consultat şi avizat de către coordonatorul
în materie de securitate şi sănătate pe
durata realizării lucrării, medicul de
medicina muncii şi membrii comitetului de 3
securitate şi sănătate sau de către
reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi
specifice în domeniul securităţii şi
art.32
C.15.12. Un exemplar actualizat al planului propriu
de securitate şi sănătate se află în
permanenţă pe şantier pentru a putea fi
consultat, la cerere, de către inspectorii de
muncă, inspectorii sanitari, membrii
3
comitetului de securitate şi sănătate în
muncă sau reprezentanţii lucrătorilor, cu
răspunderi specifice în domeniul
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.
art.34
77
C.15.13. Antreprenorul asigură păstrarea planului
propriu de securitate şi sănătate timp de 5
3
ani de la data recepţiei finale a lucrării.
art.35
C.15.14. Registrul de coordonare îndeplineşte
cerinţele legale privind conţinutul. 3
art.36, 37
C.15.15. Coordonatorul în materie de securitate şi
sănătate pe durata elaborării proiectului
lucrării a transmis registrul de coordonare
coordonatorului în materie de securitate şi 3
sănătate pe durata realizării lucrării, pe
baza unui proces-verbal ataşat la registru.
art.38
C.15.16. Coordonatorii în materie de securitate şi
sănătate prezintă registrul de coordonare,
la cerere, managerului de proiect,
3
inspectorilor de muncă şi inspectorilor
sanitari.
art.39
sănătate asigură păstrarea registrului de
coordonare timp de 5 ani de la data 3
recepţiei finale a lucrării.
art.40
C.15.18. Dosarul de intervenţii ulterioare
îndeplineşte cerinţele legale privind
3
conţinutul şi actualizarea datelor.
art.41, 46
lucrării sau proiectantul a întocmit dosarul
3
de intervenţii ulterioare încă din faza de
proiectare a lucrării.
art.42
C.15.20. Dosarul de intervenţii ulterioare a fost
transmis coordonatorului în materie de
securitate şi sănătate pe durata realizării
3
lucrării, pe baza unui proces-verbal ataşat
la dosar.
art.43
C.15.21. Dosarul de intervenţii ulterioare a fost
transmis beneficiarului după recepţia
finală a lucrării, pe baza unui proces- 3
verbal ataşat la dosar.
art.44
C.15.22. În cazul intervenţiilor ulterioare,
beneficiarul pune la dispoziţia
coordonatorului în materie de securitate şi
sănătate desemnat pe durata intervenţiilor 3
ulterioare un exemplar al dosarului de
intervenţii ulterioare.
art.45
C.15.23. Beneficiarul lucrării sau managerul de
proiect a întocmit declaraţia prealabilă şi
3
asigură actualizarea ei.
art.47, 48, 50, anexa 3
78
C.15.24. Declaraţia prealabilă este comunicată
inspectoratului teritorial de muncă şi
afişată pe şantier, în loc vizibil, înainte de 3
începerea lucrărilor.
art.48, 49
C.15.25. În faza de concepţie, studiu şi elaborare a
proiectului lucrării, managerul de proiect,
proiectantul şi beneficiarul au luat în
considerare principiile generale de 3
securitate şi sănătate. aplicabile.
art.51, 52
art.III pct.2
îşi îndeplineşte atribuţiile prevăzute de 3
legislaţie.
art.54
îndeplineşte cerinţele de competenţă 3
necesare exercitării funcţiei.
art.55
C.15.28. Pe durata realizării lucrării, angajatorii şi
lucrătorii independenţi respectă obligaţiile
generale ce le revin. 3
art.56
art.III pct.3
sănătate pe durata realizării lucrării îşi
îndeplineşte atribuţiile prevăzute de 3
legislaţie.
art.58
sănătate pe durata realizării lucrării
îndeplineşte cerinţele de competenţă 3
necesare exercitării funcţiei.
art.59
C.15.31. Beneficiarul/managerul de proiect îşi
îndeplinesc obligaţiile ce le revin. 3
art.60, 61
C.15.32. Angajatorul îşi îndeplineşte obligaţiile care
îi revin conform legislaţiei.
3
art.63, 64
art.III pct.4
C.15.33. Lucrătorii independenţi respectă obligaţiile
care le revin conform legislaţiei.
3
art.65, anexa 4
art.III pct.4, 10
C.15.34. Angajatorul asigură informarea lucrătorilor
şi/sau a reprezentanţilor lor privind
măsurile de securitate şi sănătate pe 3
şantier.
art.66, 67
reprezentanţilor acestora privind
securitatea şi sănătatea în muncă pe 3
şantier.
art.69, 70
art.III pct.6
79
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
NIVEL DE CONFORMARE
POC15 = a + b + c =
PMC15 = 3(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC15 = a3 + b2 + c1 =
PMC15 = 3(d3 + e2 + f1) =
80
C16. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE REFERITOARE LA ASISTENŢA MEDICALĂ
LA BORDUL NAVELOR
Criterii de audit
referitoare la asistenţa medicală la
bordul navelor
N/A - Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parţial (≤50%)
2 – Parţial (>50%)
3 – Complet

a) navă – orice navă maritimă sau navă de pescuit care arborează pavilionul românesc, aflată în
proprietate publică ori privată, cu excepţia navelor de navigaţie interioară, navelor militare,
ambarcaţiunilor de agrement utilizate în scopuri necomerciale şi care nu au echipaj profesionist,
precum şi a remorcherelor care îşi desfăşoară activitatea în bazinele şi radele portuare;
b) lucrător – membru al echipajului sau persoana care exercită o activitate profesională la bordul
unei nave, inclusiv stagiarii şi elevii, cu excepţia piloţilor portuari şi a personalului de la uscat care
desfăşoară o activitate la bordul unei nave acostate la cheu;
c) armator – proprietarul navei, cu excepţia cazurilor în care nava a fost închiriată fără echipaj şi
materiale sau al cărei management este asigurat, în totalitate ori parţial, de către o persoană
fizică sau juridică, alta decât proprietarul, în baza unui contract de management; în aceste cazuri
persoana fizică sau juridică care a închiriat nava sau cea care asigură managementul navei este
considerată armator;
d) dotare medicală – medicamente, echipament medical şi antidoturi, a căror listă neexhaustivă este
prevăzută în anexa 2 la HG 1007/2006;
e) antidot – substanţa utilizată pentru prevenirea sau tratamentul efectului ori efectelor vătămătoare,
directe sau indirecte, ale uneia ori mai multor substanţe incluse în lista cu substanţe periculoase
prevăzută în anexa 3 la HG 1007/2006.

C.16.1. Nava are în permanenţă la bordul său
dotarea medicală necesară, calitativ şi
3
cantitativ.
art.4, 5, anexa 2
C.16.2. Conţinutul dotărilor medicale, în ceea ce
priveşte medicamentele şi materialele
sanitare, este detaliat într-un document de 2
control.
art.6, 7(2), anexa 4
C.16.3. Plutele şi bărcile de salvare dispun de o
cutie etanşă cu materiale sanitare. 3
art.7(1), anexa 2
C.16.4. Nava dispune de un spaţiu care să
permită acordarea îngrijirilor medicale în
condiţii materiale şi igienice 2
corespunzătoare.
art.8(1)
C.16.5. Nava are la bord un medic responsabil cu
îngrijirea medicală a lucrătorilor. 3
art.8(2)
C.16.6. Nava dispune la bord de antidoturile
necesare, corespunzător substanţelor
3
periculoase transportate.
81
C.16.7. Conţinutul dotării medicale privind
antidoturile este înscris în documentul de
2
control.
art.11, anexa 4
C.16.8. Armatorul şi comandantul navei asigură
aprovizionarea, completarea şi
3
administrarea dotării medicale a navei.
art.12, 13, 14, 15
C.16.9. Dotarea medicală este însoţită de
instrucţiuni de folosire, inclusiv pentru
3
antidoturi.
art.16
C.16.10. Lucrătorii cu responsabilităţi în domeniul
medical au urmat cursuri de specialitate
3
corespunzătoare.
82
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
NIVEL DE CONFORMARE
POC16 = a + b + c =
PMC16 = 3(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC16 = a3 + b2 + c1 =
PMC16 = 3(d3 + e2 + f1) =
83
C17. CERINŢE MINIME PENTRU ASIGURAREA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII LUCRĂTORILOR DIN
INDUSTRIA EXTRACTIVĂ DE SUPRAFAŢĂ SAU SUBTERAN
Criterii de audit
minime pentru asigurarea securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor din industria
extractivă de suprafaţă sau subteran
N/A - Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parţial (≤50%)
2 – Parţial (>50%)
3 – Complet

a) industria extractivă de suprafaţă sau subteran – toate ramurile industriei extractive în care se
desfăşoară activităţi de extracţie la suprafaţă sau subteran a substanţelor minerale utile, în
sensul strict al termenului, şi/sau prospecţiuni şi explorări în vederea extracţiei, şi/sau pregătirea
materiilor prime extrase în vederea comercializării, exclusiv activităţile de prelucrare ori preparare
a materiilor prime extrase, cu excepţia ramurilor industriei extractive prin foraj definite prin
prevederile legislaţiei naţionale care transpun Directiva 92/91/CEE;
b) loc de muncă – ansamblul locurilor destinate amplasării posturilor de lucru, în cadrul activităţilor
şi instalaţiilor legate direct sau indirect de ramurile industriei extractive de suprafaţă sau subteran,
inclusiv haldele de steril ori alte zone de depozitare, precum şi locurile de cazare în care lucrătorii
au acces în cadrul activităţii lor.
Nota 2: Prevederile HG 1049/2006 nu se aplică industriei extractive prin dragare dacă se asigură
protecţia lucrătorilor, în conformitate cu principiile generale de protecţie a sănătăţii şi securităţii
lucrătorilor cuprinse în această hotărâre, avându-se în vedere riscurile specifice acestei activităţi.

pentru a asigura securitatea şi sănătatea
3
lucrătorilor.
art.4, 12
C.17.2. Angajatorul asigură întocmirea şi
menţinerea la zi a documentului de
3
securitate şi sănătate.
art.5, 6, 7
C.17.3. În situaţia în care la acelaşi loc de muncă
îşi desfăşoară activitatea lucrători din
diferite întreprinderi, fiecare angajator îşi 3
îndeplineşte obligaţiile care îi revin.
art.8, 9, 10
C.17.4. Angajatorul asigură raportarea cât mai
repede posibil către inspectoratele
teritoriale de muncă, asigurător şi
organele de urmărire penală, după caz, a 2
oricărui accident de muncă grav şi/sau
mortal, precum şi a oricărui pericol grav.
art.11
C.17.5. Angajatorul a asigurat prevederea,
procurarea şi întreţinerea mijloacelor
corespunzătoare de evacuare şi salvare a 3
lucrătorilor în caz de pericol.
art.13
84
C.17.6. Angajatorul a asigurat prevederea
sistemelor de alarmă şi a altor mijloace de
comunicare pentru declanşarea imediată
a operaţiunilor de acordare a primului 3
ajutor, evacuare şi salvare în caz de
pericol.
art.14
C.17.7. Angajatorul asigură informarea,
şi/sau a reprezentanţilor lor cu privire la 3
art.15, 16, 17
C.17.8. Angajatorul asigură supraveherea
medicală a stării de sănătate a lucrătorilor,
3
înainte de începerea lucrărilor şi periodic.
art.18, 19, 20
minime de securitate şi sănătate. 3
art.21, 22, 23, 26, anexa 1, 2, 3
85
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
NIVEL DE CONFORMARE
POC17 = a + b + c =
PMC17 = 3(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC17 = a3 + b2 + c1 =
PMC17 = 3(d3 + e2 + f1) =
86
C18. CERINŢE MINIME PENTRU ASIGURAREA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII LUCRĂTORILOR DIN
INDUSTRIA EXTRACTIVĂ DE FORAJ
Criterii de audit
minime pentru asigurarea securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor din industria
extractivă de foraj
N/A - Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parţial (≤50%)
2 – Parţial (>50%)
3 – Complet

a) industria extractivă de foraj – toate ramurile industriei în care se desfăşoară activităţile de
extracţie, în sensul strict al termenului, de substanţe minerale utile prin forare de puţuri de sonde
şi/sau prospecţiuni de asemenea extracţii şi/sau pregătirea pentru vânzarea materiilor prime
extrase;
b) loc de muncă – ansamblul locurilor destinate amplasării de posturi de lucru în cadrul activităţilor
şi instalaţiilor legate direct sau indirect de industriile extractive de foraj, inclusiv locurile de cazare
la care lucrătorii au acces în cadrul activităţii lor.
Nota 2: Prevederile HG 1050/2006 nu se aplică activităţilor de prelucrare a materiilor prime extrase.

pentru a asigura securitatea şi sănătatea
3
lucrătorilor.
art.4, 12
C.18.2. Angajatorul asigură întocmirea şi
menţinerea la zi a documentului de
3
securitate şi sănătate.
art.5, 6, 7
C.18.3. În situaţia în care la acelaşi loc de muncă
îşi desfăşoară activitatea lucrători din
diferite întreprinderi, fiecare angajator îşi 3
îndeplineşte obligaţiile care îi revin.
art.8, 9, 10
C.18.4. Angajatorul asigură raportarea cât mai
repede posibil către inspectoratele
teritoriale de muncă, asigurător şi
organele de urmărire penală, după caz, a 2
oricărui accident de muncă grav şi/sau
mortal, precum şi a oricărui pericol grav.
art.11
C.18.5. Angajatorul a asigurat prevederea,
procurarea şi întreţinerea mijloacelor
corespunzătoare de evacuare şi salvare a 3
lucrătorilor în caz de pericol.
art.13
C.18.6. Angajatorul a asigurat prevederea
sistemelor de alarmă şi a altor mijloace de
comunicare pentru declanşarea imediată
a operaţiunilor de acordare a primului 3
ajutor, evacuare şi salvare în caz de
pericol.
art.14
87
C.18.7. Angajatorul asigură informarea,
şi/sau a reprezentanţilor lor cu privire la 3
art.15, 16, 17
C.18.8. Angajatorul asigură supraveherea
medicală a stării de sănătate a lucrătorilor,
3
înainte de începerea lucrărilor şi periodic.
art.18, 19, 20
minime de securitate şi sănătate. 3
art.21, 22, 23, 26, anexa 1, 2, 3
88
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
NIVEL DE CONFORMARE
POC18 = a + b + c =
PMC18 = 3(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC18 = a3 + b2 + c1 =
PMC18 = 3(d3 + e2 + f1) =
89
C19. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ LA BORDUL NAVELOR DE
PESCUIT
Criterii de audit
minime de securitate şi sănătate în
muncă la bordul navelor de pescuit
N/A - Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parţial (≤50%)
2 – Parţial (>50%)
3 – Complet

a) navă de pescuit – orice navă care arborează pavilion român aflată în proprietate publică ori
privată şi care este folosită în scopuri comerciale fie pentru prinderea, fie pentru prinderea şi
prelucrarea peştelui sau a altor resurse vii ale mării;
b) navă de pescuit existentă – orice navă de pescuit a cărei lungime între perpendiculare este mai
mare sau egală cu 18 m şi care nu este o navă de pescuit nouă;
c) navă – orice navă de pescuit nouă sau existentă;
d) lucrător – orice persoană, membru al echipajului, care desfăşoară o activitate profesională la
bordul unei nave, inclusiv stagiarii şi ucenicii, cu excepţia piloţilor portuari şi a personalului de la
uscat care exercită o activitate la bordul unei nave acostate la cheu;
e) armator – proprietarul navei, cu excepţia cazului în care nava a fost închiriată fără echipaj şi
materiale sau al cărei management este asigurat , în totalitate sau parţial, de către o persoană
fizică sau juridică, alta decât proprietarul, în baza unui contract de management; în aceste cazuri,
persoana care a închiriat nava fără echipaj şi materiale sau cea care asigură managementul
navei este considerată armator;
f) comandantul navei – lucrătorul care deţine comanda navei sau are responsabilitatea acesteia.
Nota 2: Navă de pescuit nouă este orice navă de pescuit a cărei lungime între perpendiculare este de 15
m sau mai mare şi:
a) pentru care contractul de construcţie sau de transformare majoră s-a încheiat la data intrării în
vigoare a HG 1135/2006 sau după această dată;
b) pentru care contractul de construcţie sau de transformare majoră s-a încheiat înainte de data
intrării în vigoare a HG 1135/2006 şi aceasta este livrată la 3 sau mai mulţi ani după această
dată; ori
c) la care, în lipsa unui contract de construcţie încheiat la data intrării în vigoare a HG 1135/2006
sau după această dată, a fost pusă chila sau construcţia începe să fie identificată cu o navă
specifică ori asamblarea navei respective a început, cuprinzând cel puţin 50 de tone sau 1% din
masa totală estimată a întregului material structural, luându-se în considerare valoarea cea mai
mică dintre acestea.

C.19.1. Armatorii asigură utilizarea navelor în
condiţii de securitate şi sănătate a
3
lucrătorilor.
art.3, 4, 9, 10, 11, anexa 1, 2, 3, 4
C.19.2. Orice eveniment care are loc pe mare şi
care are efect sau ar putea să aibă un
efect asupra securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor la bord este menţionat în
detaliu într-un raport transmis Autorităţii 2
Navale Române şi este menţionat în
detaliu în jurnalul de bord sau, în lipsa
acestuia, într-un document similar.
art.5(1)
C.19.3. Navele de pescuit noi/existente
îndeplinesc cerinţele minime de securitate
3
şi sănătate.
art.6, 7, 8, anexa 1, 2
90
C.19.4. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora
sunt informaţi asupra măsurilor privind
3
securitatea şi sănătatea la bordul navelor.
art.12, 13
C.19.5. Persoanele care pot comanda o navă
primesc informaţiile şi instruirea specifică
3
prevăzută de legislaţie.
art.14
C.19.6. Este asigurată participarea lucrătorilor
şi/sau a reprezentanţilor lor la activităţile
3
privind securitatea şi sănătatea în muncă.
art.15
91
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
NIVEL DE CONFORMARE
POC19 = a + b + c =
PMC19 = 3(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC19 = a3 + b2 + c1 =
PMC19 = 3(d3 + e2 + f1) =
92
C20. PROTECŢIA TINERILOR LA LOCUL DE MUNCĂ
Criterii de audit
HG 600/13.06.2007 privind protecţia Directiva 94/33/CE
tinerilor la locul de muncă
N/A - Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parţial (≤50%)
2 – Parţial (>50%)
3 – Complet
Nota 1: Prevederile HG 600/2007 se aplică oricărei persoane în vârstă de până la 18 ani care are
încheiat un contract individual de muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Nota 2: Conform HG 600/2007 art.2, termenii şi noţiunile utilizate au următoarele definiţii:

a) tânăr – orice persoană în vârstă de cel puţin 15 ani şi de cel mult 18 ani;
b) copil – orice persoană care nu a atins vârsta de 15 ani sau orice tânăr în vârstă de cel puţin 15
ani şi de cel mult 18 ani care face încă obiectul şcolarizării obligatorii pe bază de program
integral, stabilit de lege;
c) muncă uşoară – toate activităţile care, prin natura proprie a sarcinilor pe care le presupun şi a
condiţiilor specifice în care acestea sunt efectuate, nu pot prejudicia securitatea, sănătatea sau
dezvoltarea copilului şi tânărului şi nu sunt de natură să prejudicieze frecvenţa şcolară,
participarea la programe de orientare ori de formare profesională, aprobate de conducerea
unităţii de învăţământ, sau capacitatea acestora de a beneficia de instruirea primită;
d) timp de lucru – orice perioadă în care tânărul prestează munca, se află la dispoziţia angajatorului
şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile sale, conform prevederilor contractului individual de muncă,
contractului colectiv de muncă aplicabil şi/sau ale legislaţiei în vigoare;
e) perioadă de repaus – orice perioadă care nu este timp de lucru.

C.20.1. Angajatorul asigură tinerilor condiţii de
muncă adaptate vârstei lor. 3
art.4, 10, 11, 12, 13, 14, 15
C.20.2. Încadrarea în muncă a copiilor şi tinerilor se
face cu respectarea cerinţelor legale. 3
art. 5
C.20.3. Angajatorul asigură evaluarea şi
supravegherea sănătăţii tinerilor. 3
art.6(1), 6(2), 6(4)
C.20.4. Angajatorul a efectuat evaluarea riscurilor
înainte ca tinerii să înceapă munca şi
asigură actualizarea acesteia la orice
3
modificare semnificativă a condiţiilor de
muncă.
art.6(3)
C.20.5. Angajatorul informează, în scris, tinerii
asupra eventualelor riscuri şi asupra tuturor
măsurilor luate în ceea ce priveşte 3
securitatea şi sănătatea lor.
art.7(1)
C.20.6. Angajatorul informează, în scris, părinţii sau
reprezentanţii legali ai copiilor angajaţi
asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce 3
priveşte securitatea şi sănătatea lor.
art.7(2)
C.20.7. Angajatorul apelează la serviciile de
prevenire şi protecţie în vederea planificării,
aplicării şi controlului condiţiilor de
3
securitate şi sănătate aplicabile în munca
tinerilor.
art.8
93
C.20.8. Angajatorul asigură protecţia tinerilor
împotriva riscurilor specifice pentru
3
securitatea, sănătatea şi dezvoltarea lor.
art.9, anexă
94
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
NIVEL DE CONFORMARE
POC20 = a + b + c =
PMC20 = 3(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC20 = a3 + b2 + c1 =
PMC20 = 3(d3 + e2 + f1) =
95
C21. SUPRAVEGHEREA SĂNĂTĂŢII LUCRĂTORILOR
Criterii de audit
HG 355/11.04.2007 privind -
supravegherea sănătăţii lucrătorilor
N/A - Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parţial (≤50%)
2 – Parţial (>50%)
3 – Complet
Nota 1: Conform HG 355/2007 termenii şi expresiile utilizate au următoarea semnificaţie:

a) supravegherea sănătăţii lucrătorilor reprezintă totalitatea serviciilor medicale care asigură
prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale şi a bolilor legate de profesie,
precum şi menţinerea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a lucrătorilor;
b) aptitudinea în muncă reprezintă capacitatea lucrătorului din punct de vedere medical de a
desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită examenul
medical;
c) inaptitudinea temporară de muncă reprezintă incapacitatea medicală a lucrătorului de a
desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se solicită examenul
medical privind aptitudinea în muncă, până la reevaluarea sănătăţii de către medicul de
medicina muncii;
d) inaptitudinea permanentă de muncă reprezintă incapacitatea medicală permanentă a
lucrătorului de a desfăşura activitatea la locul de muncă în profesia/funcţia pentru care se
solicită examenul medical privind aptitudinea in muncă;
e) promovarea sănătăţii la locul de muncă reprezintă supravegherea activă a sănătăţii
lucrătorilor în raport cu caracteristicile locului de muncă şi, în mod particular, cu factorii
profesionali.

C.21.1. Supravegherea sănătăţii lucrătorilor este
asigurată de către medici specialişti de
3
medicina muncii.
art.4
C.21.2. Angajatorul se află în posesia unei
evaluări actualizate a riscului asupra
3
art.5
C.21.3. Angajatorii asigură fondurile şi condiţiile
efectuării tuturor serviciilor medicale
profilactice necesare pentru 3
supravegherea sănătăţii lucrătorilor.
art.6, 7, 8
C.21.4. Examenul medical la angajarea în muncă
a lucrătorilor este efectuat de medicul de
medicina muncii. 3
art.9(2), 10, 11(2), 12(2), 13, 14, 15,
16(3), 16(4), 16(5), 16(6), 16(7), 17, 45.
C.21.5. Angajatorul solicită efectuarea examenului
medical la angajare, completează fişa de
solicitare a examenului medical la
3
angajare şi fişa de identificare a factorilor
de risc profesional.
art.16(1).
C.21.6. În situaţia schimbării locului de muncă,
lucrătorul are la dispoziţie o copie a
dosarului său medical şi a fişei de
3
expunere la riscuri profesionale de la locul
de muncă anterior.
art.16(2), 41
96
C.21.7. La indicaţia medicului specialist de
medicina muncii se efectuează examenul
3
medical de adaptare în muncă.
art.18, 45
examenului medical periodic pentru toţi
3
lucrătorii.
art.19, 20, 21, 22, 45.
examenului medical la reluarea activităţii. 3
art.23, 24, 25, 45
C.21.10. Medicul de medicina muncii efectuează
activităţi specifice de promovare a
3
sănătăţii la locul de muncă.
art.27, 28, 29
C.21.11. Lucrătorii sunt informaţi asupra drepturilor
şi obligaţiilor pe care le au privind
3
supravegherea sănătăţii.
art.30, 31, 32, 33, 34, 39, 40, 47
C.21.12. La aplicarea măsurilor preventive tehnico-
organizatorice la locurile de muncă,
angajatorii ţin seama de rezultatele 3
supravegherii sănătăţii.
art.35
C.21.13. Este asigurată informarea lucrătorilor
privind rezultatele proprii ale supravgherii
3
sănătăţii lor.
art.36
C.21.14. Este asigurată păstrarea înregistrărilor
medicale ale lucrătorilor. 2
art.37, 38, 42, 43, 46
C.21.15. Medicul specialist de medicina muncii şi
medicul de familie al lucrătorului se
informează reciproc şi operativ referitor la
3
apariţia unor modificări în starea de
sănătate a lucrătorului.
art.44

ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
NIVEL DE CONFORMARE
POC21 = a + b + c =
PMC21 = 3(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC21 = a3 + b2 + c1 =
PMC21 = 3(d3 + e2 + f1) =
97
98
C22. MĂSURI CE POT FI APLICATE ÎN PERIOADELE CU TEMPERATURI EXTREME PENTRU
PROTECŢIA PERSOANELOR ÎNCADRATE ÎN MUNCĂ
Criterii de audit
Ordonanţă de urgenţă nr.99 din -
29.06.2000 privind măsurile ce pot fi
aplicate în perioadele cu temperaturi
extreme pentru protecţia persoanelor
încadrate în muncă
Normă metodologică din 06.07.2000
de aplicare a prevederilor Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr.99/2000 privind
măsurile ce pot fi aplicate în perioadele
cu temperaturi extreme pentru protecţia
persoanelor încadrate în muncă
N/A - Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parţial (≤50%)
2 – Parţial (>50%)
3 – Complet
Nota 1: În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr.99/2000, prin temperaturi extreme se înţelege
temperaturile exterioare ale aerului, care:
a) depăşesc +37°C sau, corelate cu condiţii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest nivel;
b) scad sub -20°C sau, corelate cu condiţii de vânt intens, pot fi echivalate cu acest nivel.
Nota 2: Aceste temperaturi sunt temperaturi monitorizate şi certificate de Institutul Naţional de

Meteorologie şi Hidrologie şi transmise de centrele regionale ale acestuia.
Nota 3: În sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr.99/2000, termenii şi expresiile de mai jos au
următoarele semnificaţii:
a) temperatura exterioară a aerului reprezintă gradul de încălzire a aerului atmosferic;
b) umiditatea este umiditatea relativă şi reprezintă proporţia de vapori de apă existenţi în aer
faţă de cantitatea maximă posibilă, exprimată în procente;
c) vântul intens este vântul a cărui viteză depăşeşte 10 m/s;
d) temperatura echivalată ridicată este temperatura exterioară a aerului, corelată cu umiditatea
relativă şi exprimată printr-o mărime derivată, respectiv indicele temperatură-umiditate;
e) temperaturi ridicate extreme sunt considerate temperaturile de peste 37°C sau când indicele
temperatură – umiditate depăşeşte pragul valoric de 80;
f) temperatura echivalată scăzută este temperatura exterioară a aerului corelată cu viteza
vântului şi exprimată printr-o mărime derivată, respectiv indicele de răcire;
g) temperaturi scăzute extreme sunt considerate temperaturile sub minus 20°C sau când
indicele de răcire scade sub pragul valoric de minus 32.

C.22.1. În perioadele cu temperaturi ridicate
extreme, angajatorii asigură măsurile
minimale necesare pentru protecţia
3
lucrătorilor.
art.3, 4
art.6, 7, 12
C.22.2. În perioadele cu temperaturi scăzute
extreme, angajatorii asigură măsurile
minimale pentru menţinerea sănătăţii
3
salariaţilor care lucrează în aer liber.
art.3, 5
art.6, 7, 12
99
C.22.3. În cazul în care angajatorii nu pot asigura
îndeplinirea măsurilor minimale necesare,
stabilesc măsurile organizatorice
3
alternative.
art.6, 7, 9
art.6, 7, 8, 9, 10, 12
C.22.4. Angajatorul a asigurat măsurile necesare
pentru prevenirea unor îmbolnăviri
determinate de munca în condiţii de
3
temperaturi extreme.
art.8
art.11, 12
100
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
NIVEL DE CONFORMARE
POC22 = a + b + c =
PMC22 = 3(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC22 = a3 + b2 + c1 =
PMC22 = 3(d3 + e2 + f1) =
101
LUCRĂTORILOR LA RISCURILE GENERATE DE RADIAŢIILE OPTICE ARTIFICIALE
Criterii de audit
Ordin nr. 706/26.09.2006 privind -
sănătate referitoare la expunerea
lucrătorilor la riscurile generate de
radiaţiile optice artificiale
N/A - Neaplicabil
0 – Deloc
1 – Parţial (≤50%)
2 – Parţial (>50%)
3 – Complet
Nota 1: Conform Ordinului nr. 706/2006, termenii utilizaţi sunt definiţi astfel:
a) radiaţii optice artificiale – orice radiaţii electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă între
100nm şi 1mm;
b) radiaţii ultraviolete – radiaţii optice cu lungimea de undă cuprinsă între 100nm şi 400nm;
c) radiaţii din spectrul vizibil şi infraroşu apropiat – radiaţii optice cu lungimea de undă cuprinsă
între 400nm şi 1.400nm;
d) radiaţii laser – radiaţii optice produse de un laser.

C.23.1. Este asigurată respectarea valorilor
maxime admise ale expunerii energetice
eficace pentru radiaţiile ultraviolete cu 3
acţiune oculară sau cutanată.
art.5
C.23.2. Este asigurată respectarea timpilor de
expunere zilnică admişi pentru radiaţiile
ultraviolete actinice cu acţiune oculară sau 3
cutanată.
art.6
maxime admise pentru expunerea oculară
de natură profesională la radiaţii din 3
spectrul vizibil.
art.7, 8
maxime admise pentru expunerea oculară
de natură profesională la radiaţii infraroşii 3
din spectrul apropiat.
art.9
pentru lucrătorii expuşi la radiaţii optice
artificiale, cu ajutorul unor servicii sau 3
persoane competente.
art.13, 19, 20
C.23.6. Este asigurată respectarea limitelor de
emisie acceptabile corespunzător clasei
3
de produs cu laser.
art.14, 15, 16
C.23.7. Angajatorul a stabilit măsurile de
securitate în utilizarea la utilizarea
produselor cu lasere, în raport cu clasa de 3
lasere.
art.17
102
C.23.8. Pentru instalaţiile care funcţionează cu
lasere din clasa superioară clasei 3A,
angajatorul a desemnat un responsabil cu
3
securitatea laser şi a stabilit măsuri de
securitate în utilizare.
art.18
C.23.9. Datele obţinute din evaluare sunt păstrate
într-o formă care să asigure consultarea
2
lor ulterioară.
art.21
C.23.10. Angajatorul a asigurat informarea,
instruirea, consultarea şi participarea
lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor
3
acestora privind expunerea la riscurile
generate de radiaţiile optice artificiale.
art.22, 23
103
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
ponderea 3
ponderea 2
ponderea 1
NIVEL DE CONFORMARE
POC23 = a + b + c =
PMC23 = 3(d + e + f) =
NIVEL DE SECURITATE
POC23 = a3 + b2 + c1 =
PMC23 = 3(d3 + e2 + f1) =
104

Ghid de Evaluare A Conformarii 2010

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid de Evaluare A Conformarii 2010

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Legea nr.

Acte normative în FIŞELE C

Fig.5.2 Structura metodei de evaluare a conformării cu cerinţele legale şi

1.1.1. Structura metodei

1.1.2. Structura fişelor şi modul de utilizare

1.1.3. Aplicarea metodei la nivelul managementului

Nivelul de conformare general (NCg) este dat de relaţia:

1.1.4. Aplicarea metodei la nivelul

TOTAL NSg NRg

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere

Total punctaj acordat la întrebările cu a=

B . DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE LUCRĂTORILOR

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere

Nota 1: Conform art.2, prevederile HG 1091/2006 nu se aplică:

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere

Dacă utilizarea de către pietoni a porţilor

art.6, anexa 1 pct.13

art.6, anexa 1 pct.16.3

art.7, anexa 2 pct.19.1

Total punctaj acordat la întrebările cu a=

Nota 1: Conform art.2, prevederile HG 971/2006 nu se aplică semnalizării prevăzute de reglementările

Nota 2: Conform art.3, prevederile HG 971/2006 nu se aplică semnalizării utilizate în reglementarea

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere

Total punctaj acordat la întrebările cu a=

Nota 1: Conform art.2, termenii şi expresiile utilizate în hotărâre au următoarea semnificaţie:

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere

Total punctaj acordat la întrebările cu a=

C4. CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ REFERITOARE LA UTILIZAREA

Nota 1: Conform art.3, prevederile HG 1028/2006 nu se aplică:

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere

Punctaj obţinut: Nivel de conformare:

Punctaj obţinut: Nivel de securitate:

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere

Total punctaj acordat la întrebările cu a=

Nota 1: Expresiile utilizate de HG 1876/2005 au următoarea semnificaţie:

Total punctaj acordat la întrebările cu a=

Nota 1: Termenii şi expresiile utilizate de HG 1218/2006 au următoarea semnificaţie, conform art.5:

C.9.2. Angajatorul a asigurat evaluarea riscurilor

Nota 1: Termenii şi expresiile utilizate de HG 1092/2006 au următoarea semnificaţie, conform art.4:

Nota 2: Termenii şi expresiile utilizate de HG 1093/2006 au următoarea semnificaţie, conform art.5:

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere

Nota 2: În sensul HG 1875/206, termenul azbest desemnează următorii silicaţi fibroşi:

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere

Total punctaj acordat la întrebările cu a=

Nota 2: Conform HG 1058/2006 art.4, prevederile acestei hotărâri nu se aplică pentru:

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere

Nota 1: Conform HG 1136/2006 art.2, prevederile acestei hotărâri:

Nota 2: Conform HG 1136/2006 art.4, termenii şi expresiile utilizate au următoarele definiţii:

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere

Total punctaj acordat la întrebările cu a=

Nota 2: Conform HG 300/2006, termenii şi expresiile utilizate au următoarele definiţii:

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere

Nota 1: Conform HG 1007/2006 art.2, termenii şi expresiile utilizate au următoarele definiţii:

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere

Nota 1: Conform HG 1049/2006 art.2, termenii şi expresiile utilizate au următoarele definiţii:

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere

Nota 1: Conform HG 1050/2006 art.2, termenii şi expresiile utilizate au următoarele definiţii:

Nota 2: Prevederile HG 1050/2006 nu se aplică activităţilor de prelucrare a materiilor prime extrase.

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere

Nota 1: Conform HG 1135/2006 art.2, termenii şi expresiile utilizate au următoarele definiţii:

Cod Indicator N/A 0 1 2 3 Pondere

Nota 2: Conform HG 600/2007 art.2, termenii şi noţiunile utilizate au următoarele definiţii: