Malarie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search
Malaria

Un Plasmodium din saliva unei femele țânțar ce se

deplasează de-a lungul unei celule a acesteia.

Specialitate boli infecțioase  

Simptome febră intermitentă[*]

febră periodică[*]
hepatomegalie[*]
anemie
splenomegalie[*]
icter  

Cauze Plasmodium falciparum[*]

Plasmodium vivax[*]
Plasmodium malariae[*]
Plasmodium ovale[*]
Plasmodium[*]
Plasmodium knowlesi[*]  

Metodă de
blood film[*][1]  
diagnostic

Clasificare și resurse externe

ICD-9 084
 ICD-10 B50-B54

ICD-11   

ICD-9-CM 084[2]
084.6[2]  

OMIM 248310

DiseasesDB 7728

MedlinePlus 000621

eMedicine med/1385 emerg/305 ped/1357

Patient UK Malarie

MeSH ID D008288[2]  

Modifică date / text 

Malaria este o boală infecțioasă transmisă de țânțarul Anopheles, care se manifestă

prin friguri puternice și intermitente. Malaria este o boală infecțioasă larg răspândită în
regiunile tropicale și subtropicale. Între 300 și 500 de milioane de persoane sunt
infectate anual; aproximativ 1 - 3 milioane mor în fiecare an, cei mai mulți fiind copii
din Africa sub-sahariană.
Malaria este una dintre cele mai frecvente boli infecțioase și este o adevărată problemă
de sănătate publică; este cauzată de paraziți din genul Plasmodium (Regnul Protista).
Cele mai grave forme ale bolii sunt cauzate de Plasmodium falciparum și Plasmodium
vivax, dar și alte specii înrudite (Plasmodium ovale and Plasmodium malariae) pot
infecta oamenii. Grupul de specii din genul Plasmodium care produc boli la om au fost
denumite „paraziți ai malariei”.
Aceștia sunt transmiși de femela țânțarului anofel. Paraziții se înmulțesc în globulele
roșii din sânge, cauzând simptome cum ar fi febra, anemia, simptome de gripă și, în
cazuri severe, coma și moartea. Infectarea poate fi prevenită eliminând posibilitățile de
a fi înțepat de țânțari (plase pentru țânțari, substanțe care îi îndepărtează, sau
eliminarea bălților și locurilor de dezvoltare a țânțarilor).
Din păcate, nu există nici un vaccin eficient pentru malarie. Pentru a reduce riscul
infectării pot fi folosite (în mod continuu) anumite medicamente, dar acestea sunt prea
scumpe pentru cei mai mulți dintre oamenii care trăiesc în zonele de risc. Malaria este
tratată cu medicamente antimalarice cum ar fi hidroxiclorochina; în ultimul
timp rezistența la aceste medicamente (mecanism similar Rezistenței la antibiotice) este
tot mai răspândită. O metodă considerată eficientă este combaterea înțepăturilor
de țânțari prin aplicarea pe haine a substanței dietiltoluamid.

Cuprins
 1Definiție și simptome
 2Cauze și diagnostic
 3Prevenire și tratament
 4Epidemiologie
 5Galerie
 6Referințe
 7Vezi și
 8Legături externe
o 8.1Informații generale
o 8.2Vaccinuri și cercetare

Definiție și simptome[modificare | modificare sursă]

Malaria este o boală infecțioasă transmisă de țânțar la oameni și animale, cauzată
de protozoare parazitare (un tip de microorganism) unicelular de tipul Plasmodium.
[3]
 Malaria cauzează simptome ce includ, de obicei febră, oboseală, stări de
vomă și dureri de cap. În cazuri grave, aceasta poate cauza piele îngălbenită,
convulsii, comă sau deces.[4] Aceste simptome apar, de obicei, la un interval de zece și
până la cincisprezece zile din momentul înțepării. La acele persoane care nu au fost
tratate în mod corespunzător, boala poate recidiva câteva luni mai târziu. [3] La cei care
au supraviețuit recent unei infectări, reinfectarea cauzează, de obicei, simptome mai
blânde. Această rezistență parțială dispare după câteva luni și până la câțiva ani, dacă
nu există o expunere continuă la malarie. [4]

Cauze și diagnostic[modificare | modificare sursă]

În mod normal, boala se transmite prin înțepătura unei femele țânțar infectate, din
genul Anopheles. Prin această înțepătură, paraziții din saliva țânțarului sunt introduși
în sânge.[3] Apoi, paraziții se deplasează către ficat, unde ajung la maturizare și se
reproduc. Există cinci specii de Plasmodium care pot infecta cu malarie și aceasta
poate fi răspândită de către oameni.[4] Cele mai multe cazuri de deces sunt cauzate
de P.  falciparum cu P.  vivax, P.  ovale, și P.  malariae care, în general, cauzează o
formă mai blândă de malarie.[3][4] Speciile P.  knowlesi rareori cauzează îmbolnăviri la
oameni.[3] În general, malaria este diagnosticată prin examinarea sângelui la microscop,
utilizând frotiuri sanguine sau prin teste de diagnosticare rapidă bazate pe antigen.[4] Au
fost dezvoltate metode care utilizează reacția în lanț a polimerazei pentru a
detecta ADN-ul parazitului, dar acestea nu sunt utilizate la scară largă în zonele unde
malaria este comună din cauza costurilor și a complexității acesteia. [5]

Prevenire și tratament[modificare | modificare sursă]

Riscul de îmbolnăvire poate fi redus prin prevenirea înțepăturilor de țânțari,
utilizând plase de țânțari și produse insectifuge sau prin măsuri de controlare a
insectelor, precum utilizarea de insecticide și drenarea apei stătătoare.[4] În zonele unde
boala este comună, câteva medicamente sunt disponibile pentru prevenirea malariei la
călători. În zonele cu niveluri ridicate de malarie, sunt recomandate doze ocazionale
de sulfadoxină/pirimetamină la feți după primul trimestru de sarcină. În ciuda nevoii, nu
există niciun vaccin eficient, deși eforturile de a crea unul sunt în desfășurare.
[3]
 Tratamentul recomandat împotriva malariei reprezintă o combinație de medicamente
antimalarice ce conțin artemisinină.[3][4] Al doilea medicament poate
fi meflochină, lumefantrină sau sulfadoxină/pirimetamină.[6] Chinina, alături
de doxiciclină pot fi utilizate, în cazul în care artemisinina nu este disponibilă. [6] În zonele
în care boala este comună, se recomandă ca malaria să fie confirmată, dacă este
posibil, înainte de începerea tratamentului, din cauza îngrijorărilor privind
creșterea rezistenței la medicamente. Boala a dezvoltat o rezistență la câteva
medicamente antimalarice; de exemplu, P. falciparum clorochino-rezistentă; Aceasta s-
a răspândit în majoritatea zonelor cu malarie, iar rezistența la artemisinină a devenit o
problemă în anumite zone din Asia de Sud-Est. [3]

Epidemiologie[modificare | modificare sursă]
Boala este larg răspândită în zonele tropicale și subtropicale, ce sunt prezente pe o
zonă extinsă din jurul ecuatorului.[4] Acesta include o mare parte din Africa
Subsahariană, Asia și America Latină. Organizația Mondială a Sănătății estimează că,
în anul 2012, cazurile de malarie s-au ridicat la un număr de 207 milioane. Se
estimează că, în acel an, boala ar fi cauzat decesul a între 473.000 și 789.000 oameni,
mulți dintre ei fiind copii din Africa. [3] Malaria este asociată, de obicei, cu sărăcia și are
un impact negativ major asupra dezvoltării economice. [7][8] În Africa, se estimează că a
rezultat în pierderea a 12 milioane de dolari pe an din cauza costurilor ridicate pentru
furnizarea de asistență medicală, pierderea capacității de muncă și efectele produse
asupra turismului..[9]