Sunteți pe pagina 1din 24

Laborator EEAR

Cotoi Cozmin
Fira-Mladinescu David
Gazdac Alexandru
Ghiriti Raul
1 Determinarea caracteristicilor alternatorului unui autovehicul 2

1 Determinarea caracteristicilor alternatorului unui autovehicul


1.1 Introducere
Majoritatea autovehiculelor sunt echipate, pentru producerea de energie electrică la bordul
acestora, cu generatoare de curent, montate în tampon cu bateria de acumulatoare. Alternatoarele
folosite conțin un generator sincron de curent alternativ trifazat si punte redresoare pentru a asigura
curent continuu la borne. În cazul acestor maşini electrice, reglarea tensiunii de ieşire se face prin
adaptarea curentului prin înfăşurarea de excitaţie. Reglarea tensiunii de ieşire este necesară deoarece
echipamentul electric de pe autovehicule funcţionează la tensiune constantă de o anumită valoare (12
volţi în cazul autoturismelor şi 24 de volţi în cazul autocamioanelor şi autobuzelor), iar în cazul în
care aceasta nu s-ar realiza, ca urmare a domeniului foarte mare de turaţii şi sarcini la care generatorul
trebuie să lucreze, tensiunea de ieşire ar varia într-un domeniu foarte larg. În lucrarea de faţă, se
urmăreşte ridicarea caracteristicilor alternatorului, şi anume: caracteristica de mers în gol,
caracteristica externă sau de sarcina şi caracteristica de reglare.
1. Caracteristica de mers în gol reprezintă variaţia tensiunii la bornele alternatorului în funcţie de
curentul prin înfăşurarea de excitaţie pentru turaţie constantă şi curent de sarcină nul.
2. Caracteristica externă reprezintă variaţia tensiunii la bornele generatorului în funcţie de
curentul debitat de acesta pentru turaţie şi curent prin înfăşurarea de excitaţie constante.
3. Caracteristica de reglare reprezintă variaţia curentului de excitaţie în funcţie de curentul
debitat de alternator pentru o tensiune la bornele alternatorului şi turaţie constante.
Determinarea caracteristicilor mai sus menţionate se va face folosind standul din Figura 1.1.

1.2 Prezentarea standului experimental


Stand este alcătuit dintr-un motor electric de curent continuu M, folosit pentru antrenarea
alternatorului GS prin intermediul cuplajului C. Motorul electric de curent continuu este alimentat cu
curent de la o sursă reglabilă S1 , având astfel posibilitatea reglării turaţiei. Excitaţia alternatorului este
alimentată de la o a doua sursă reglabilă de curent continuu S2, putând astfel să modificăm curentul de
excitaţie Ie necesar pentru ridicarea caracteristicilor. Monitorizarea curentului prin înfăşurarea de
excitaţie se face cu ajutorul ampermetrului legat în serie cu aceasta, iar tensiunea la bornele înfăşurării
se determină cu ajutorul voltmetrului conectat în paralel (sau se citesc direct de pe afișajul electronic
al sursei de tensiune). La bornele alternatorului este conectat un consumator rezistiv R consumator , care
permite modificarea încărcării alternatorului, respectiv asigurarea diferitelor sarcini. Monitorizarea
curentului furnizat de alternator se face cu ajutorul ampermetrului conectat în serie cu acesta, iar
tensiunea la bornele alternatorului este monitorizată cu ajutorul voltmetrului conectat în paralel.
Turaţia alternatorului se va determina folosind un turometru T.
S1

T
I

C S2
Ex Ie
M GS V
A

R consumator
V

Figura 1.1 Stand experimental pentru testarea alternatoarelor


1.3 Mersul lucrării
1. Identificarea elementelor standului
2. Realizarea montajului
3. Ridicarea caracteristicii de mers în gol

Pentru ridicarea acestei caracteristici se deconectează consumatorul de la bornele alternatorului


astfel ca, pe toată durata încercărilor, curentul furnizat de maşina electrică să fie nul. Folosind
potenţiometrele de pe sursa de alimentare a motorului, se reglează tensiunea şi implicit turaţia
acestuia. Se aduce motorul la turaţia dorită, valoarea acesteia fiind citită de pe ecranul turometrului.
Cu ajutorul celei de a doua surse de alimentare, se asigură diferite nivele pentru curentul de excitaţie.
Pentru fiecare valoare a curentului de excitaţie, se măsoară tensiunea la bornele alternatorului.
Valorile înregistrate vor fi scrise într-un tabel de forma:

Caracteristica de mers în gol (I=0, n =


ct)
Nr. crt. n Ie Ue [V] U
[rot/min] [A] [V]
1
2
3

Se vor face astfel de înregistrări pentru cel puţin 8 valori ale curentului de excitaţie variația
acestuia fiind crescătoare după care se va mai face un set de măsurători pentru o variație
descrescătoare a curentului de excitație.
Se va reprezenta grafic variaţia tensiunii la bornele alternatorului în funcţie de curentul de
excitaţie.

4. Ridicarea caracteristicii externe

Pentru ridicarea caracteristicii externe, se conectează consumatorul rezistiv la bornele


alternatorului, se reglează turaţia şi curentul prin înfăşurarea de excitaţie, după care se fac o serie de
înregistrări ale tensiunii U şi curentului I, furnizate de către alternator. Trebuie avut grijă ca, la fiecare
modificare a încărcării alternatorului, să se facă ajustările necesare, astfel încât să menţinem constante
turaţia şi curentul prin înfăşurarea de excitaţie. Se vor face astfel de măsurători pentru diferite turaţii şi
diferite valori ale curentului de excitaţie. Valorile măsurate vor fi trecute într-un tabel de forma:

Caracteristica externă (Ie=ct, n=ct)

Nr. n Ie Ue [V] U I
crt. [rot/min] [A] [V] [A]
1
2
3

Se va reprezenta grafic variaţia tensiunii la bornele alternatorului în funcţie de curentul furnizat


de acesta, având ca parametri curentul prin înfăşurarea de excitaţie şi turaţia.

4. Ridicarea caracteristicii de reglare

Pentru ridicarea caracteristicii de reglare, consumatorul trebuie să fie conectat la bornele


alternatorului. Se aduce alternatorul la o anumită turaţie, după care se modifică treptat încărcarea
1 Determinarea caracteristicilor alternatorului unui autovehicul 4

alternatorului, se reglează de asemenea curentul prin înfăşurarea de excitaţie, astfel încât, la bornele
alternatorului, să avem o tensiune constantă şi egală cu cea necesară pe autovehicul. Se vor înregistra
valorile curentului debitat de maşina electrică şi ale curentului din înfăşurarea de excitaţie. Valorile
măsurate vor fi centralizate într-un tabel de forma:

Caracteristica de reglare (U=ct, n=ct)

Nr. crt. n Ie Ue I
[rot/min] [A] [V] [A]

1
2
3

Se va reprezenta grafic variaţia curentului de excitaţie în funcţie de curentul debitat de alternator


având turaţia şi tensiunea ca parametri.

1.4 Discuţii
Analizaţi şi comentaţi rezultatele obţinute

Răspundeți la următoarele întrebări


De ce tensiunea la bornele alternatorului este diferita de zero in cazul in care curentul de excitație
este zero?
Cum variază tensiunea la mers in gol in funcție de turație?
Exista o valoare limita a tensiunii la mers in gol? Cum variază aceasta cu turația?
Cum variază tensiunea la borne (la mersul in sarcina) cu turația? Dar cu curentul de excitație?

caracteristica de mers in gol

nr crt n[rot/min]] Ie[A] Ue[V] U[V] I


1 600 1 5,9 5,5 0
2 600 2 11 7,75 0
3 600 3 16,8 8,8 0
4 600 4 23 8,92 0
5 600 5 30,9 9,45 0
6 600 4 26,6 8,82 0
7 600 3 20,6 8,7 0
8 600 2 13,5 8 0
9 600 1 6,5 5,6 0
caracteristica externa

nr crt n[rot/min] Ie[A] Ue[V] U[V] I[A]


1 600 2 11,9 6,6 0,2
2 600 2 11,9 6,65 0,43
3 600 2 11,9 6,02 1
4 600 2 11,9 6,3 1,58
5 600 2 11,9 5,7 1,93
6 600 2 11,9 5,9 2,37
7 600 2 11,9 5,5 2,75
8 600 2 11,9 5,42 3,1
1 Determinarea caracteristicilor alternatorului unui autovehicul 6

caracteristica de reglare

nr crt n[rot/min] Ie[A] Ue[V] U[V] I[A]


1 600 1,2 7,3 5 0,24
2 600 1,17 7,3 5 0,7
3 600 1,35 8,3 5 1,1
4 600 1,6 9,1 5 1,97
5 600 2 12,1 5 3,6
7
4 Relee regulatoare de tensiune.

2 Relee regulatoare de tensiune.


2.1 Introducere
Funcţionarea generatorului (dinam sau alternator) în „tampon” cu bateria de acumulatoare şi cu
consumatorii din instalaţia electrică a autovehiculelor impune respectarea unor condiţii:
- asigurarea unei tensiuni constante;
- limitarea creşterii curenţilor peste o valoare limită;
- asigurarea conectării/deconectării automate a generatorului de la baterie (în cazul
dinamului). 1. Tensiunea debitată de generator depinde de turaţie (variabilă în limite largi,
conform regimului de funcţionare al motorului cu ardere internă) şi de sarcină (numărul şi puterea
consumatorilor alimentaţi la un moment dat). În scopul asigurării unei tensiuni constante, se
impune utilizarea unui dispozitiv regulator al tensiunii debitate de generator
2. Limitarea curentului debitat de generator este necesară pentru protejarea generatorului
contra distrugerii prin curenţi de suprasarcină datorită puterii însumate a consumatorilor, atunci când
ea depăşeşte puterea maximă a generatorului. Uzual, alternatoarele „obişnuite” (500-700W) au
proprietatea de autolimitare a curentului prin construcţie (datorită saturaţiei magnetice), caracteristica
I = f(n)│u=ct. are palier la Imax. În concluzie, dispozitivele limitatoare de curent sunt necesare numai la
alternatoarele de putere mare.
3. Conectarea /deconectarea automată a generatorului de la baterie este necesară numai la
generatoarele de tip dinam: în staţionare, bateria s-ar putea descărca pe înfăşurarea indus a dinamului,
rezultând necesitatea releului conjunctor-disjunctor, care asigură cuplarea generatorului la bornele
bateriei când Ugen>UBA şi invers.
La generatoarele tip alternator, datorită punţii redresoare cu diode, circulaţia curentului de la
bateria de acumulatoare spre indus este imposibilă, indiferent de nivelul tensiunilor U gen. , UBA, astfel
că nu este necesar releu conjunctor –disjunctor decât cel mult pentru deconectarea circuitului de
excitaţie.
În concluzie, releele regulatoare pentru alternatoare sunt mai simple decât cele pentru dinam: ele
conţin de obicei numai elemente regulatoare de tensiune, în schimb condiţiile de funcţionare ale
acestora sunt mai grele (circuitul de excitaţie al alternatorului este mai inductiv decât cel al unui
dinam).

2.1.1 Relee regulatoare de tensiune Releele regulatoare de tensiune utilizate în sistemele de


alimentare cu energie electrică pentru autovehicule sunt cele de tip releu electromagnetic cu contacte
vibratoare (pe cale de dispariție) Figura 2.1 si cele electronice Figura 2.3..

e
F K

1 2

m
F
-

m U
b F
R x
e
I +

Figura 2.1, Releu regulator de tensiune electromagnetic


8

4 Relee
regulatoare de
tensiune.

D+
U
R1 R5
D1
R3 DZ
T1
T2
Figura 2.2, Releu
RCT
R4 regulator de tensiune
DF
Ex electronic
R2
Iex

R6 D2

D2 2.2 Descrierea aparaturii


Standul folosit pentru caracterizarea
releelor regulatoare de tensiune(Figura 2.3) se compune dintr-o sursa de reglabila de curent continuu
S1de la care se alimentează înfășurarea de excitație a unui alternator prin intermediul unui releu
regulator de tensiune RRT. Pentru monitorizarea, curenților si tensiunilor din circuit, se folosesc
ampermetrele A si voltmetrele V.

Figura 2.3, Stand experimental pentru studiul releelor regulatoare de tensiune folosite pentru alternatoare

2.3 Mersul lucrării


1. Identificați elementele standului inclusiv cele din interiorul RRT
2. Realizați montajul din Figura 2.3
3. Măsurați tensiunea si curentul de alimentare respectiv de excitație pentru diferite valori ale
tensiunii de alimentare(intre 11-15 V) in sens crescător iar apoi in sens descrescător.
4. Modificați tensiunea arcului lamelar din cadrul RRT electromagnetic si refaceți punctul 3. 5.
Refaceți punctul 2 si 3 pentru RRT electronic
Toate măsurătorile vor fi trecute într-un tabel de forma:

Nr. crt. Ie Ue [V] U I P


[A] [V] [A] [W]
1
2
3

Reprezentaţi grafic tensiunea sau curentul de excitație in funcție de tensiunea sau curentul de
alimentare
Calculați puterea disipata de RRT cu formula:

2.4 Analiza rezultatelor


Analizaţi şi comentaţi rezultatele obţinute.
9
Răspundeți la următoarele întrebări
Care releu este mai bun din punct de vedere al consumului de energie?
Releul de tensiune electronic.

Regulator Electronic
nr crt Ie Ue U I P
1 1,44 10,73 11,8 1,49 2,1308
2 1,47 10,88 12 1,51 2,1264
3 1,55 11,44 12,5 1,6 2,268
4 1,6 11,78 12,9 1,68 2,824
5 1,69 12,2 13,3 1,75 2,657
6 1,75 12,57 13,7 1,8 2,6625
7 1,82 12,97 14,1 1,87 2,7616
8 0 0 14,4 0,01 0,144
9 1,76 12,94 14,1 1,82 2,8876

Regulator electromagnetic
nr crt Ie Ue U I P

1 1,46 10,9 12,9 1,65 5,371


2 1,5 11,2 13,5 1,7 6,15
3 1,63 12,2 14,2 1,8 5,674
4 1,98 14,02 14,7 2,19 4,4334
5 2,1 14,94 15,6 2,32 4,818
6 2,22 15,89 16,7 2,48 6,1402
7 2,34 16,48 17,4 2,58 6,3288
8 2,49 17,48 18,4 2,74 6,8908
9 2,65 18,7 19,7 2,96 8,757
10 2,84 19,65 20,7 3,1 8,364
11 0,02 0,38 20,9 2,11 44,0914
12 0,02 0,34 19,5 1,96 38,2132
13 0,02 0,32 18,6 1,86 34,5896
14 2,44 17 17,9 2,67 6,313
10
11

3 Sistemul de aprindere cu ruptor distribuitor

3 Sistemul de aprindere cu ruptor distribuitor


3.1 Introducere
Sistemul electric de aprindere cu ruptor este acela la care comanda bobinei de inducţie, respectiv
a momentului în care trebuie să se genereze scânteia, este realizată mecanic cu ajutorul unui contact
acţionat mecanic de către motorul cu ardere internă. Schema de principiu a unui astfel de sistem este
prezentata in figura

a, Vedere de ansamblu (http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/MOTORUL-CU-ARDERE-INTERN82391320.php)

b, Schema electrica de principiu

Figura 3.1, Sistemul electric de aprindere cu ruptor distribuitor

3.2 Prezentarea echipamentelor


Studiul funcționarii sistemului de aprindere cu ruptor distribuitor se va face folosind standul din
Figura 3.2. Standul se compune dintr-un sistem de aprindere ce echipează autovehiculele DACIA1300
format dintr-o bobina de inducție BI, un distribuitor D, condensatorul C2 conectat in paralel cu
contactul ruptor situat in corpul distribuitorului fisele F si bujia Bj. Sistemul de aprindere este pus in
12

mișcare cu ajutorul motorului de curent continuu M alimentat de la sursa de curent reglabila S1.Prin
modificarea tensiunii de alimentare a motorului se poate modifica turația motorului si implicit cea a
sistemului de aprindere. Alimentarea sistemului de aprindere se face de la o sursa de curent reglabila
S2. Variația curentului din circuitul primar este monitorizata cu ajutorul osciloscopului O1. In acest
scop in circuitul primar al sistemului de distribuție s-a inserat o rezistenta de sunt Rs. Caderea de
tensiune pe rezistenta de sunt este proporțională cu curentul prin aceasta.
3 Sistemul de aprindere cu ruptor distribuitor

Figura 3.2, Stand experimental pentru studiul sistemului de aprindere

3.3 Mersul lucrării


1. Se identifică elementele componente ale sistemului de aprindere.
2. Se măsoară rezistenta electrica a rezistentei de sunt. Se montează echipamentul de măsură .
3. Se vizualizează variaţiei curentului in circuitul primar,
4. Se determina curentul de rupere (pentru diferite valori ale tensiunii de alimentare respectiv
turații) (curentul de rupere reprezintă curentul din circuitul primar in momentul deschiderii
contactului ruptor)
5. Se vizualizează variația curentului in circuit primar pentru cazul cu condensator si fără
6. Se vizualizează intensitatea scânteilor intre contactele ruptorului respectiv intre electrozii
bujiei pentru cazul cu condensator si fără.
Nr. crt. Imax [A] n Ualimentare
[rot/min] [V]
1
2
3

3.4 Analiza rezultatelor


Analizaţi şi comentaţi rezultatele obţinute.

Răspundeți la următoarele întrebări


1. Ce rol are capsula vacumatică de pe corpul distribuitorului?
13
Asigura reglarea avansului in functie de sarcina motorului.

2. Cum influențează capsula vacumatică contactul ruptor? Faceți o schema de principiu a


mecanismului.
Stabileste momentul deschiderii.

3. Ce rol au contragreutățile mobile din interiorul distribuitorului?


Regulatorul centrifugal pentru avansul scanteii.

4. Ce rol are contactul cu platini (ruptorul)?


Inchide si deschide circuitul primar.

5. Când se generează scânteia atunci când se deschide contactul ruptor sau atunci când se
închide?
Cand se deschide.

6. Cum este intensitatea scânteii intre contactele ruptorului atunci când nu avem condensator
montat in paralel cu contactul ruptor?
Scanteia este puternica.

nr crt Imax [A] U motor [V] rezistenta tensiune alimentare 5,2


1 0,166666667 2 1,5 0,25
2 0,166666667 2,5 0,25
3 0,146666667 3 0,22
4 0,133333333 3,5 0,2
5 0,126666667 4 0,19
6 0,12 4,5 0,18
7 0,1 5 0,15
8 0,08 5,5 0,12
14

nr crt Imax [A] U motor [V] rezistenta tensiune alimentare 6,2


1 0,146666667 2 1,5 0,22
2 0,14 2,5 0,21
3 0,133333333 3 0,2
4 0,12 3,5 0,18
5 0,106666667 4 0,16
6 0,093333333 4,5 0,14
7 0,08 5 0,12
8 0,053333333 5,5 0,08
15

4 Senzori auto, Caracteristici.

4 Senzori auto, Caracteristici.


4.1 Introducere
Sistemele moderne utilizate pentru controlul autovehiculelor rutiere si a subsistemelor acestora au
la baza senzori, elemente de acționare si microcontrolere. In lucrarea de fata ne vom concentra atenția
asupra sistemului de control al motorului cu ardere interna si in special asupra unor senzori folosiți in
acest scop.
Senzorii utilizați pentru controlul motorului sunt variați din punct de vedere al principiului lor de
funcționare si al parametrilor pe care ii monitorizează, ca urmare ei pot fi clasificați după mai multe
criterii si anume:
După mărimea fizica monitorizata avem senzori:
1. de presiune (presiunea aerului in galeria de admisie, presiunea uleiului in motor, presiunea
barometrica, presiunea combustibilului in rampa comuna....)
2. de temperatura (temperatura aerului la intrare in motor, temperatura uleiului, temperatura
lichidului de răcire,....)
3. de poziție (poziția arborelui cotit, poziția axului cu came, poziția pedalei de accelerație...) 4.
de debit (debitul de aer care intra in motor....)
5. etc
După principiul de funcționare:
6. Rezistivi (de temperatura, de poziție, presiune)
7. Inductivi (de proximitate)
8. Capacitivi (greutatea șoferului si poziția in scaun)
9. Generatori de tensiunea (poziția arborelui cotit, sonda lambda)
10. De tip Hall (poziția arborelui cotit)

In lucrarea de fata vom analiza semnalele generate de diferite tipuri de senzori dintre care:senzor
inductiv pentru determinarea poziției arborelui cotit, senzor de presiune pentru determinarea presiunii
din galeria de admisie, senzor de temperatura lichid de răcire, senzor de poziție pentru determinarea
poziției pedalei de accelerație

4.2 Prezentarea echipamentelor


Pentru realizarea măsurătorilor se vor folosi senzorii enumerați mai sus, o sursa reglabila de
curent continuu, un osciloscop, si un multimetru. Schemele de conectare a senzorilor la sursa de
tensiune respectiv aparatele de măsura însoțesc standul

4.3 Mersul lucrării


Înainte de începerea propriu zisa a măsurătorilor, identificați locul in care sunt montați senzorii pe
motoarele din cadrul laboratorului.
16

4.3.1 Analiza semnalului generat de senzorul inductiv utilizat pentru determinarea poziției
arborelui cotit
1. Identificați elementele standului
2. Folosind sursa reglabila de curent ajustați turația motorului, pe care este montata roata dințată
care funcționează in tandem cu senzorul
3. Analizați semnalul pe osciloscop (amplitudinea semnalului, frecventa si alura semnalului)
4. Calculați turația motorului pe baza semnalului analizat
5. Refaceți punctul 3 si 4 după ce ați modificat in prealabil turația motorului

Răspundeți la următoarele întrebări


Amplitudinea semnalului generat de senzor se modifica cu turația? Cum?
Aplitudinea se modifica din cauza oscilatiei rotii fata de senzor.
Frecventa semnalului se modifica cu turația? Cum?
Frecventa creste odata cu cresterea turatiei.
4 Senzori auto, Caracteristici.

4.3.2 Analiza semnalului generat de senzorul de presiune


1. Identificați senzorul si modul de conectare al acestuia
2. Realizați montajul conform schemei senzorului
3. Faceți câteva măsurători

Răspundeți la următoarele întrebări:


Cum este tensiunea maxima si minima generate de senzor comparativ cu tensiunea de alimentare?

4.3.3 Analiza semnalului generat de senzorul de poziție al pedalei de accelerație


4. Identificați senzorul si modul de conectare al acestuia
5. Realizați montajul conform schemei senzorului
6. Faceți câteva măsurători

Răspundeți la următoarele întrebări:


Cum este tensiunea maxima si minima generate de senzor comparativ cu tensiunea de alimentare?

4.3.4 Calibrarea unui senzor de temperatură


7. Identificați senzorul si modul de conectare al acestuia
8. Realizați montajul conform schemei senzorului
9. Introduceți senzorul împreuna cu un termometru etalon intr-o baie termostatată
10. Creșteți progresiv temperatura in baia termostatată
11. Notați periodic intr-un tabel rezistenta senzorului si temperatura măsurată cu termometrul
etalon
12. Reprezentați grafic variația rezistentei in funcție de temperatură
13. Determinați parametri unei funcții care aproximează cel mai bine punctele măsurate

Răspundeți la următoarele întrebări:


Cum variază rezistenta senzorului?
17
Rezistenta senzorului scade in dreptul
dintilor si creste in dreptul canalelor.
Ce tip de funcție aproximează cel mai bine graficul obținut?
Functia polinomniala
Care sunt coeficienții funcției obținute?

nr crt temp termometru rezistenta senzor temperatura


1 18 1077
2 26 1089
3 29 1105
4 31 1114
5 33 1122
6 40 1151
7 42 1161
8 45 1171

senzor acceleratie
tensiunea senzor
pedala sus 4,78
pedala jos 0,38
18

senzor miscare
tensiune
nr crt tensiune timp/rotatie(ms) alimentare turatie [rot/sec]
1 1,75 575 5,2 1,739130435
2 2,75 270 5,7 3,703703704
3 3,3 210 6,3 4,761904762
4 4,7 130 7,3 7,692307692
5 5,8 108 8,3 9,259259259
6 7,5 85 8,8 11,76470588
7 8 74 9,4 13,51351351
8 9 67 10,1 14,92537313
5 Calibrarea unui injector de benzină 19

5 Calibrarea unui injector de benzină


5.1 Introducere
Injectoarele folosite in cadrul motoarelor cu aprindere prin scânteie sunt comandate, prin
intermediul unui releu electronic, de către unitatea de comandă a motorului. Injectoarele sunt, de fapt,
nişte supape acționate electromagnetic. Închiderea şi deschiderea acestora se face prin alimentarea cu
energie electrică a electromagnetului. Injectorul este normal închis, el se deschide atunci când este
alimentat cu curent. Doza ce trebuie injectată depinde de regimul de funcţionare al motorului (turaţie
şi sarcină), astfel încât să se obţină un amestec stoichiometric, motorul funcţionând cu un coeficient al
excesului de aer unitar. În aceste condiţii, cantitatea de benzină injectată trebuie adaptată regimului de
funcţionare. Prin modificarea timpului de injecţie (timpul cit injectorul este alimentat cu curent), se
asigură cantităţile de combustibil necesare funcţionării corecte a motorului. În lucrarea de faţă se va
ridica caracteristică a unui injector, aceasta fiind necesară programului de comandă.

5.2 Prezentarea standului experimental


În lucrare se urmăreşte stabilirea corelaţiei dintre timpul de injecţie şi masa injectată, în condiţii
de funcţionare pe stand. În acest scop, s-a realizat un banc experimental, prezentat în Figura 5.1.
Standul se compune dintr-un injector 7, fixat deasupra unei eprubete gradate, pentru colectarea
combustibilului şi pentru măsurarea cantităţii injectate. Pentru comanda injectorului, se foloseşte o
placă de dezvoltare echipată cu un microcontroler NEC 3, iar comanda se face prin intermediul unui
releu electronic 1, care asigură alimentarea injectorului cu tensiune de la sursa de alimentare 5.
Alimentarea cu combustibil se face din rezervorul 6, combustibilul fiind circulat cu ajutorul pompei 4,
iar reglarea presiunii de injecţie se realizează cu ajutorul regulatorului 2, surplusul de combustibil
întorcându-se în rezervor.
Măsurarea unei singure doze de combustibil este relativ greu de realizat. În consecinţă,
microcontrolerul a fost programat să asigure injecţia unui număr reglabil de doze, permiţând totodată
reglarea timpului de injecţie prin intermediul butoanele de control ale microcontrolerului, timpul de
injecţie cit si numărul de doze fiind afişat pe ecranul microcontrolerului (numărul de doze este afișat
pe ecranul microcontrolerului fără unitate de măsura, iar timpul de injecție cu unitatea de măsură
aferenta, ms). După acumularea cantităţii de combustibil, acesta poate fi măsurat în vasul gradat şi, în
funcţie de numărul de doze comandate de microcontroler, se poate stabili doza corespunzătoare unei
singure injecţii.
5 Calibrarea unui injector de benzină 20

Figura 5.1, Stand de calibrare a unui injector (ridicarea curbei de variaţie a masei injectate versus timp de injecţie)

5.3 Mersul lucrării


1. Identificarea elementelor standului
2. Realizarea schemei releului electronic de comandă a injectorului
3. Determinarea caracteristicii mc=f(ti)
În acest scop, se porneşte şi se reglează sursa de alimentare a injectorului la valoarea de tensiune
dorită, se porneşte pompa de alimentare, se reglează timpul de injecţie dorit, folosind butoanele „UP”
şi ‚DOWN”, iar numărul de cicluri folosind butoanele „LEFT” si „RIGHT”, după care se comandă
începerea setului de injecţii, folosind butonul „SELECT”. Se determină cantitatea de benzină colectată
în eprubeta gradată, după care se reglează un alt timp de injecţie şi se repetă măsurătoarea.
Măsurătorile se vor repeta pentru mai multe valori ale tensiunii de alimentare a injectorului, respectiv
a pompei de alimentare cu combustibil. Pe toată durata măsurătorilor, se va înregistra şi temperatura
combustibilului din rezervor. Toate valorile prestabilite sau măsurate vor fi trecute într-un tabel de
forma:

Nr. Număr de Durata Tensiunea de Tensiunea Volumul de Volumul de Masa de Temperatura


crt. injecţii unei alimentare a de combustibil combustibil combustibil combustibilului
comandat injecţii injectorului alimentare colectat per injecţie per injecţie în rezervor
Ninj [- Ti Uinj [V] a pompei Vcomb Tcomb [oC]
V1comb m1comb
] [ms] de benzina [dm3]
Up [dm3] [g]
[V]
1
2
...

Cantitatea de combustibil pentru o singură injecţie se determină folosind formula:


5 Calibrarea unui injector de benzină 21

V1comb[dm3]=Vcomb[dm3]/Ninj 5.3.1

iar masa de combustibil este dată de relaţia:

m1comb[g]=V1comb[dm3] ρcomb[g/dm3] 5.3.2

unde ρcomb este densitatea combustibilului.

4. Se reprezintă grafic variaţia masei de combustibil injectate în funcţie de timpul de injecţie,


având tensiunea de alimentare a injectorului si a pompei ca parametri.
5. Se elaborează un algoritm de calcul al timpului de injecţie, ce poate fi implementat pe o
unitate de comandă.

5.4 Discuţii
Analizaţi şi comentaţi rezultatele obţinute.

Răspundeți la următoarele întrebări


Cum variază debitul de combustibil cu tensiunea de alimentare a injectorului?
Ramane constant.
Cum variază debitul de combustibil cu tensiunea de alimentare a pompei?
Direct proportional cu crestere tensiunii.
Depinde debitul injectat de tensiunea de alimentare? Cum credeți ca e rezolvata problema in cazul
pornirii unui motor știut fiind faptul ca la pornire tensiunea scade foarte mult?
5 Calibrarea unui injector de benzină 22

Densitatea combustibilului: 0.0011

Tensiune
a de
Tensiune alimenta Volumul Volumul
a de re a de de Masa de Temperatura
nr de durat alimentar pompei combusti combusti combustibi combustibilu
nr injectii a unei ea de bil bil per l per lui in
cr comand injecti injectorul benzina colectat injectie injectie rezervor
t at [Ninj] i [Ti] ui [Uinj] [Up] [Vcomb] [Vicomb] [Micomb] [Tcomb]
2,66667E- 2,93333E-
1 300 10 6 6 0,008 05 08 25
0,000077
2 200 30 6 6 0,0155 5 8,525E-08 25
2 100 40 6 6 0,0105 0,000105 1,155E-07 25
0,0000001
4 100 60 6 6 0,015 0,00015 65 25
0,0000002
5 100 80 6 6 0,019 0,00019 09 25
0,000092
6 400 40 6 6 0,037 5 1,0175E-07 25
0,0000002
7 100 100 6 6 0,021 0,00021 31 25
5 Calibrarea unui injector de benzină 23

8 100 20 7 6 0,005 0,00005 0,000000055 25


9 100 30 7 6 0,0075 0,000075 8,25E-08 25
10 100 40 7 6 0,0095 0,000095 1,045E-07 25
11 100 50 7 6 0,012 0,00012 0,000000132 25
12 100 60 7 6 0,014 0,00014 0,000000154 25
13 100 70 7 6 0,0155 0,000155 1,705E-07 25
14 100 80 7 6 0,017 0,00017 0,000000187 25

15 100 20 7 7 0,006 0,00006 0,000000066 25


16 100 30 7 7 0,009 0,00009 0,000000099 25
17 100 40 7 7 0,011 0,00011 0,000000121 25
18 100 50 7 7 0,014 0,00014 0,000000154 25
19 100 60 7 7 0,0165 0,000165 1,815E-07 25
20 100 70 7 7 0,0185 0,000185 2,035E-07 25
21 100 80 7 7 0,0205 0,000205 2,255E-07 25
5 Calibrarea unui injector de benzină 24

22 100 20 6 7 0,0055 0,000055 6,05E-08 25


23 100 30 6 7 0,0085 0,000085 9,35E-08 25
24 100 40 6 7 0,011 0,00011 0,000000121 25
25 100 50 6 7 0,014 0,00014 0,000000154 25
26 200 60 6 7 0,0305 0,0001525 1,6775E-07 25
27 100 70 6 7 0,018 0,00018 0,000000198 25
28 100 80 6 7 0,02 0,0002 0,00000022 25