Intamplator am dat peste acest subiect.

Ideea colegului c_anicai de

a utiliza cablajele de la becurile economice, in acest scop, este
geniala (imi era o lene sa fac cablajul..). De ce un mi-a venit si mie
ideea (ma impiedic prin casa de vreo 10-15 astfel de cablaje) ? Iar
se adevereste zicala ca “lucrurile simple sunt cele mai grele”
Eu am studiat problema trafo in comutatie acum vreo 2 ani cand
mi-am facut alimentator pt. surubelnita electrica la 16,8V. Am
lucrat cu trafo electronic de 50W. Si eu m-am gandit la un pistol de
lipit in comutatie. Iata care sunt concluziile mele:
 trafo cu defazor separat (acel tor mic) m-au dezamagit pt. ca
la depasirea sarcinii, becul incepe sa palpaie (nu stiu de ce,
nu am studiat problema pt. ca nu m-a interesat)
 trafo cu defazorul inclus sunt bune pt. ca la depasirea sarcinii
creste tensiunea debitata-nu mai ramaneam cu diblul
neinsurubat
 temperatura ansei pt. o tensiune data depinde de
1-natura materialului-de preferat cuprul care se gaseste usor,
si in multe tipodimensiuni
2-sectiunea ei-prea mica se arde repede, prea mare nu se
incalzeste-de preferat Cu de 1,5-2 mmp
 secundar trafo-sectiune mica incalzeste ansa dar
supraincalzeste trafo, sectiune mare supraincalzeste ansa si
nu se poate lipi
 tole trafo-E+I si E+E nu permit reglajul tensiunii-torul este
ideal
Eu am procurat un trafo de 105W, pe tor, care are in secundar 10
spire pt. 12V (in aceasta aplicatie nu intereseaza forma de unda,
varfurile etc. ci numai efectul termic al curentului debitat). Deci se
poate afirma ca avem 1,2V/1spira, adica 0,3V/0,25spire.
M-am gandit sa bobinez in secundar 0,75spire, in forma de U, de
laturile mari ale lui fiind conectata ansa. Secundarul culiseaza in
interiorul torului dintr-o extrema in alta in felul acesta facandu-se
reglajul tensiunii:
1-latura mica a U lipita de o extremitate a torului debiteaza-
0,3+0,3+0,3=0,9V
2-latura mica a U in central torului-debiteaza 0,3+0+0,3=0,6V
3-latura mica a U in cealalta extremitate a torului-debiteaza 0,3-
0,3+0,3=0,3V
In felul acesta putem regla tensiunea (in plaja 1-1/3), respectiv
temperatura in ansa functie de necesitati. Neajunsul acestei
variante este sistemul mecanic care permite secundarului sa
culiseze dintr-o extrema in alta in interiorul torului (pt. o anumita
sectiune si lungime a ansei se poate regla secundarul intr-o anumita
pozitie, dupa care se blocheaza).
M-am gandit si la o varianta electronica de reglaj care sa utilizeze
un intrerupator de la bormasinile cu reglaj de turatie. Nu am
procurat asa ceva si nu stiu daca si cum functioneaza.