UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI ORGANIZAȚIA TRATATULUI ATLANTICULUI DE

NORD– manual (pg.93 - 94)

ORGANIZAȚIA TRATATULUI ATLANTICULUI DE NORD (NATO)

Formare
 Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (în engleză: North Atlantic Treaty Organization, NATO; în
franceză: Organisation du traité de l'Atlantique nord, OTAN), cunoscută și ca Alianța
Atlanticului de Nord, este o alianță politico-militară ce reunește 30 de țări din Europa și America
de Nord;
 Organizația a fost înființată în 1949 prin Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington, D.C. pe
4 aprilie 1949, cu obiectivul principal de a pune în aplicare un sistem comun de apărare
împotriva unui atac provenit din exterior. Sediul general NATO se află la Bruxelles, în Belgia,
iar Sediul Central al Forțelor Aliate din Europa se află în apropiere de Mons, în Belgia;
 Cheltuielile militare însumate ale NATO constituie aproximativ 70% din totalul cheltuielilor militare la
nivel mondial. Reprezentanții statelor membre și-au exprimat intenția de a aloca minimum 2%
din produsul intern brut pentru cheltuielile militare până în 2024.

2. State membre
 Cele 12 state fondatoare ale organizației sunt Belgia, Canada, Danemarca, Franța, Islanda, Italia,
Luxemburg, Norvegia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Statele
Unite ale Americii și Țările de Jos;
 Au existat șapte etape de extindere, dintre care cea mai recentă a avut loc în 2020, când Macedonia de
Nord a finalizat formalitățile de aderare;
 Grecia și Turcia s-au alăturat alianței în februarie 1952;
 Germania a aderat ca Germania de Vest în 1955, iar unificarea germană din 1990 a extins participarea
Germaniei cu regiunile Germaniei de Est;
 Spania a fost admisă la 30 mai 1982;
 Fostele țări semnatare ale Pactului de la Varșovia au aderat fie la 12 martie 1999 (Polonia, Ungaria și
Cehia), fie în anul 2004 (România, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania și Bulgaria);
 La 1 aprilie 2009 au aderat la NATO Albania și Croația;
 La 5 iunie 2017 Muntenegru a aderat la NATO;
 Franța s-a retras din comanda militară în 1966, dar a revenit în 2009;
 Islanda, singura țară membră NATO care nu are o forță militară proprie, s-a alăturat organizației cu
condiția de a nu fi obligată să participe la război.

3. Obiective

 Asigurarea libertății și securității membrilor săi prin mijloace politice și militare în conformitate cu
Tratatul Nord-Atlantic și cu principiile Cartei ONU;
 Promovarea relațiilor de pace și prietenie în zona Nord-Atlantică;
 Prevenirea războaielor.
Statele membre NATO