MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE SĂNĂTATE

CURSUL 1
INTRODUCERE

INFORMAŢII GENERALE DESPRE CURS

Date despre curs: Titular de curs:

Denumire curs: MANAGEMENTUL Nume: Popa Daniel Lucian
PROIECTELOR DE SĂNĂTATE
Modulul nr. 39 E-mail: daniel_lucian87@yahoo.com
Nivel: 3 avansat Tel: 0767.404.823
Valoare credit: 1.0
Anul: III, Semestrul: 2
Tip curs: obligatoriu
Nr. ore: 60

Structura cursului
Modulul Management de proiect se studiază la nivelul 3 avansat (anul III de studiu,
semestrul al 2-lea), şi are alocate un număr de 60 ore (din care 36 ore teorie, 24 ore laborator
tehnologic), fiind repartizate câte 5 ore/săptămână (3 ore teorie, 2 ore laborator), pe
parcursul a 12 săptămâni calendaristice ale semestrului şcolar.
Conţine 4 unităţi tematice principale:
- Identificarea proiectului de sănătate
- Planificarea proiectului de sănătate
- Implementarea proiectului de sănătate
- Monitorizarea proiectului de sănătate,
la care s-a considerat utilă adăugarea a 3 anexe:
- Prezentarea publică de sănătate – componentă a proiectelor educaţionale de sănătate
- Organizarea şi desfăşurarea expoziţiilor şi cluburilor de sănătate, şi
- Proiectele/programele de sănătate şi fondurile structurale.

Scopul
acestui modul este oferirea de informaţii şi aplicarea unor tehnici de management de proiect
în vederea cunoaşterii şi utilizării lor eficiente de către viitorii profesionişti şi practicanţi în
domeniul sănătăţii, pe care îi percepe şi îi formează ca potenţiali generatori şi implementatori
de astfel de proiecte.

Obiectivele cursului
La finalul cursului, elevii
- să poată jongla cu noţiunile de bază ale acestui domeniu, să cunoască etapele unui proiect şi
să identifice particularităţile unui proiect de sănătate;
- să înţeleagă importanţa managementului de proiect în cadrul larg al serviciilor de sănătate;
- să fie capabili să conceapă proiecte pertinente care să răspundă problemelor actuale de
sănătate, să le redacteze fluent şi corect şi să asigure managementul eficient al acestora;
- să devină responsabili pentru asigurarea calităţii proiectelor şi să le finalizeze cu succes;
- să selecteze cu simţ critic acele tehnici şi instrumente care sunt cele mai utile
managementului fiecărei etape ale proiectului;
- să fie familiarizaţi cu folosirea suportului informatic în procesul de management de proiect;
- să poată prezenta public, corect şi elocvent, aspecte ale unui proiect şi teme formativ-
educative de sănătate;
- să fie formaţi ca organizatori şi implementatori de succes a unor acţiuni şi programe care se
adresează sănătăţii populaţiei (ex: expoziţii de sănătate, cluburi de sănătate, campanii, etc.).

Descrierea cursului
Cursul Managementul proiectelor de sănătate comunică noţiuni şi tehnici cu care se
operează în general în managementul unui proiect, aplicându-le apoi specific pentru proiecte
şi programe de sănătate.
Deoarece managementul unui proiect presupune o serie de etape prin care se asigură
derularea acestuia, modulul analizează cele 4 stadii importante ale unui proiect: identificarea,
planificarea, implementarea şi monitorizarea, brodând pe baza acestora teme astfel structurate
încât să asigure atingerea obiectivelor enumerate anterior.

Formatul şi tipul activităţilor implicate

Fiind un curs interactiv, cursanţii au posibilitatea de a-şi exprima comentariile cu privire
la tematica abordată, precum şi de a face completări informaţiei oferite, atât oral, în cadrul
orelor de predare şi de laborator, cât şi în scris, având la dispoziţie şi o adresă de email pentru
comunicare elev-profesor.
Cursul pune accent şi pe informarea suplimentară din alte publicaţii şi în special din site-
urile instituţiilor publice sau unităţilor private care desfăşoară activităţi în domeniu,
activitatea individuală a elevului fiind foarte importantă.
Pe parcursul acestui curs fiecare elev va trebui să îşi aducă aportul în cadrul unei grupe
de cursanţi la redactarea unui proiect de sănătate care va fi prezentat apoi în clasă şi va susţine
o prezentare publică de sănătate pe o temă aleasă de cursant în cadrul unei institu ţii de
învăţământ (grădiniţă, şcoală). De asemenea se va parcurge câte un test de evaluare scris tip
grilă din fiecare secţiune a modulului. Aşadar, evaluarea se va realiza atât pe parcursul
semestrului cât şi la finalul cursului, vizând:
- aportul individual la un proiect de grupă şi prezentarea unei por ţiuni din acest proiect în
clasă
- media celor 6 teste grilă scrise
- prezentarea unei teme de sănătate aleasă de cursant într-o instituţie de învăţământ.

Calendarul cursului
Cursul se va derula pe parcursul a 12 săptămâni, acoperind toată partea teoretică a
semestrului, cu o perioadă iniţială de predare de 6 săptămâni (îmbinând teorie şi aplicaţii),
urmată de o săptămână de vacanţă intrasemestrială, şi de o a doua perioadă de 6 săptămâni,
ultimele 2 săptămâni fiind preponderent orientate spre evaluarea finală a cursanţilor.
Fiecăreia din părţile componente ale modulului îi revin:
I. Identificarea proiectului de sănătate – 2 săptămâni
II. Planificarea proiectului de sănătate – 3 săptămâni
III. Implementarea proiectului de sănătate – 3 săptămâni
IV. Monitorizarea proiectului de sănătate – 2 săptămâni, iar
 anexelor
- Prezentarea publică de sănătate – 1 săptămână
- Organizarea şi desfăşurarea expoziţiilor şi cluburilor de sănătate – 1/2 săptămână
- Proiectele/programele de sănătate şi fondurile structurale– 1/2 săptămână.

Bibliografie opţională

Centrul de Resurse şi Informare pentru Profesiuni Sociale CRISP, Repere pentru ONG-
urile din domeniul social, Editura Tritonic Media, Bucureşti, 1999

Dr. Dragomirişteanu, Aurora, Managementul şi evaluarea proiectelor şi programelor de

sănătate, Institutul de Management al Serviciilor de Sănătate, Bucureşti, 2002

Health Ministries Department, Portuguese Union of the Seventh-Day Adventists, Health

Expo Manual

Institutul de Management al Serviciilor de Sănătate, Management pentru medicul de

familie, Institutul de Management al Serviciilor de Sănătate, Exclus SRL, Bucureşti, 2002

Iosifescu, Şerban, Elemente de management strategic şi proiectare – pentru şcolile pilot -,

Centrul Educaţia 2000+, Editura Corint, Bucureşti, 2000

Lessel, Wolfgang, Managementul proiectelor: cum să planificăm eficient proiecte şi să le

transpunem cu succes în practică, Editura BIC ALL, Bucureşti, 2007

Lock, Dennis, Management de proiect, Editura CODECS, Bucureşti, 2000

Marcu, Aurelia, Marcu, Grigore Mihail, Luminiţa, Vitcu, Gabriela, Scînteie, Ghid
pentru managementul proiectelor de sănătate, Institutul de Sănătate Publică Bucureşti,
Bucureşti, 2000

Newton, Richard, Management de proiect - pas cu pas: cum să planificaţi şi să conduceţi un

proiect de succes, Editura METEOR PRESS, Bucureşti, 2007

Seniuc, Daniel, Health Talk & Public Speaking, Herghelia, 2007

www.ms.ro/programe-nationale.php
www.cnas.ro
www.dspbr.ro
www.adrse.ro
www.finantare.ro
 AŞTEPTĂRILE CURSANŢILOR VERSUS OBIECTIVELE PROFESORULUI
- Discuţie liberă profesor-elevi

ELEMENTE FUNDAMENTALE

Rezumat:
1. Definirea proiectului, proiectului de sănătate şi programului de sănătate
2. Definirea managementului proiectului şi importanţa lui în domeniul sănătăţii
3. Clasificarea proiectelor/programelor
4. Dimensiuni ale proiectului şi managementului său

1. Definirea proiectului, proiectului de sănătate şi programului de sănătate

1.1. Ce este un proiect?
Proiectul este o acţiune complexă ţintită, direcţionată către un scop şi obiective clar
stabilite, care se desfăşoară într-o perioadă limitată de timp şi implică angajarea şi
utilizarea judicioasă de anumite capacităţi şi resurse umane, materiale şi temporale
cumulate într-o organizaţie, în vederea producerii unei schimbări în folosul beneficiarilor.
Aşadar, proiectul este un ansamblu de activităţi care urmăresc producerea unei schimbări
într-un mediu dat.1 Deşi în general se poate spune că un proiect este o misiune cu un punct
final ţintit, trebuie să distingem proiectele atât de sarcini, planuri şi proiecte individuale
simple, cotidiene, (ca de ex. coacerea unei prăjituri, construirea unei case, plecarea într-un
concediu), cât şi de alte tipuri de activităţi din cadrul unei instituţii. În orice
întreprindere/instituţie care presupune existenţa de gestiuni, se derulează activităţi de
reglementare, măsuri pe orizontală (departamentale, de decizie) şi planuri (acestea din urmă
fiind cele mai asemănătoare proiectelor), dar nici una dintre acestea nu posedă o complexitate
şi nu necesită o organizaţie proprie ca în cazul proiectelor. De foarte multe ori planurile sunt
considerate a fi proiecte, dar abia după analizarea anumitor criterii decisive, dintre care multe
dintre ele trebuie să fie deja îndeplinite în mare măsură, se stabileşte dacă un plan va fi
realizat sau nu ca proiect.
Un plan devine un proiect numai dacă:
- este unic
- s-au determinat obiective şi scop – clare şi măsurabile
- s-au delimitat un timp de început şi de execuţie
- presupune activităţi complexe şi folosirea de mijloace şi tehnici speciale
- sunt disponibile multiple resurse limitate
- are o sferă de acţiune definită
- planul are o arie de cuprindere interdisciplinară şi specializată
- planul este supus riscurilor
- necesită o politică de afaceri deosebită
- necesită o formă proprie de organizare.

1
Dr. Dragomirişteanu, Aurora, Managementul şi evaluarea proiectelor şi programelor de sănătate, Institutul de Management al
Serviciilor de Sănătate, Bucureşti, 2002, p.6.
- va determina o schimbare notabilă.2 Acestea sunt, de altfel, caracteristicile unui proiect.
Exemple de proiecte într-o instituţie: introducerea de sisteme noi IT, calificarea personalului,
lansarea unei noi linii de producţie, etc.

1.2. Ce este un proiect de sănătate?

Aplicând aceste elemente proiectului de sănătate, înţelegem că acest tip de proiect este
constituit dintr-un ansamblu de activităţi coordonate care vizează o problemă de sănătate
specifică dintr-un mediu dat şi care sunt orientate către scopul unic, precis ce vizează
eradicarea sau ameliorarea problemei de sănătate existente, în folosul unei/unor categorii de
populaţie.
Aceste activităţi trebuie să ţină seama de complexitatea interrelaţiilor dintre problema de
sănătate şi determinanţii din mediul de viaţă sau muncă.
Exemple de proiecte de sănătate: înfiinţarea unui cabinet de servicii de asistenţă primară,
educaţie pentru prevenirea bolilor cu transmisie sexuală la adolescenţii dintr-o şcoală din
mediul rural, etc.
1.3. Ce este un program de sănătate?
În practică şi în literatura de specialitate, deşi în general noţiunile de proiect şi program
de sănătate sunt interschimbabile, totuşi există o diferenţă între cele două:
Programul este mai cuprinzător în ce priveşte gama de activităţi şi nu este neapărat
limitat de timp. Este de fapt un cumul de mai multe proiecte, proiectul fiind prima lui
subdiviziune.3
Exemple de programe de sănătate: programul naţional de profilaxie, programul regional de
educaţie privind bolile cardio-vasculare, etc.
2. Definirea managementului proiectului şi importanţa lui în domeniul sănătăţii
2.1. Definirea managementului proiectului
Managementul proiectelor este procesul în care prin planificare, organizare,
coordonare, şi control, se utilizează cu maximă eficienţă resursele disponibile într-o
perioadă delimitată de timp, pentru a atinge, prin intermediul obiectivelor şi activităţilor,
scopul propus. 4
Managementul proiectelor este un tip aparte de management, reprezintă metoda
ştiinţifică de gestionare a proiectelor şi înglobează numeroase aspecte.
2.2. Importanţa managementului proiectelor în domeniul sănătăţii
Conceptul de management de proiect a apărut iniţial în SUA în stadiile incipiente de
dezvoltare a programelor spaţiale şi s-a extins ulterior şi către alte domenii, devenind un
element de bază în derularea sistemelor de lucru moderne.
Importanţa aplicării sale în sănătate derivă din:
- considerente de natură economică – creşterea continuă a cheltuielilor în sistemul de
sănătate, decalajul nevoi-resurse, diversificarea resurselor de finanţare, tehnologizarea tot mai
scumpă şi sofisticată a activităţilor medicale;
- complexitatea echipelor de lucru din domeniul sănătăţii;
2
Lessel, Wolfgang, Managementul proiectelor: cum să planificăm eficient proiecte şi să le transpunem cu succes în practică,
Editura BIC ALL, Bucureşti, 2007, p. 13.

3
Marcu, Aurelia, Marcu, Grigore Mihail, Luminiţa, Vitcu, Gabriela, Scînteie, Ghid pentru managementul proiectelor de
sănătate, Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, Bucureşti, 2000, p. 11.
4
Dr. Dragomirişteanu, Aurora, Managementul şi evaluarea proiectelor şi programelor de sănătate, Institutul de Management al
Serviciilor de Sănătate, Bucureşti, 2002, p. 6..
 - competiţia între furnizorii de servicii;
- nevoia creşterii continue a calităţii acestor servicii;
- necesitatea asigurării organizării şi coeziunii activităţilor;
- formarea, perfecţionarea continuă şi motivarea resurselor umane;
- justificarea modificărilor structurale, etc.
Planificarea în sistemul de sănătate prin programe este o metodă din ce în ce mai folosită
în toate sistemele de sănătate existente. În România, odată cu Legea nr. 100/1998 privind
asistenţa de sănătate publică, se tinde, de aemenea, spre alocarea resurselor în sistemul de
sănătate pe bază de proiecte.
3. Clasificarea proiectelor/programelor de sănătate
Există 2 tipuri majore de proiecte/programe de sănătate:
A). de intervenţie
B) de cercetare
Criteriile după care s-a făcut această departajare, sunt:
A) Proiectele/programele de intervenţie:
1). orientarea - unică
 către probleme de sănătate (tumori maligne, boli cardio-vasculare, etc.)
 către o populaţie-ţintă (mamă şi copil, sugari, adolescenţi, etc.)
 către determinanţi ai stării de sănătate (din mediul de viaţă, muncă, etc.)
2). orientarea - combinată – combină 2 din direcţiile anterioare de orientare (programe de
prevenţie a intoxicaţiei cu nitriţi din apă la copilul 0-1 an)
3) raportarea la organizaţie
 intraorganizaţionale
 extraorganizaţionale
B) Proiectele/programele de cercetare
provenienţa - derivă din cercetare.5
4. Dimensiuni ale proiectului şi managementului său
4.1. Dimensiunile proiectului
Toate proiectele se orientează în jurul celor 3 constrângeri majore:
 atingerea rezultatului vizat iniţial
 bugetul
 timpul de finalizare.
Adăugând la acestea alte două elemente, obţinem cele 5 dimensiuni ale proiectului:
anvergura (se referă la activităţile curpinse în proiect), calitatea, timpul, costul şi riscul.
(exemplificarea dimensiunilor într-un proiect simplu individual: redecorarea unor camere din
locuinţa personală, vezi tabelul de mai jos 6) Ele sunt variabile şi interdependente,
modificarea parametrilor oricăreia dintre ele conduce automat la modificarea tuturor.
Exemplificări ale dimensiunilor proiectelor:7

Proiectul 1 Proiectul 2

5
Marcu, Aurelia, Marcu, Grigore Mihail, Luminiţa, Vitcu, Gabriela, Scînteie, Ghid pentru managementul proiectelor de
sănătate, Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, Bucureşti, 2000, p. 15.
6
Newton, Richard, Management de proiect - pas cu pas: cum să planificaţi şi să conduceţi un proiect de succes, Editura METEOR
PRESS, Bucureşti, 2007, p. 18.
7
Idem, p. 18-22.
Descriere Redecorarea unor camere din Computerizarea biroului unei
locuinţa personală – camera instituţii
din faţă şi sufrageria
Dimensiunea 1 – Anvergura Zugrăvirea camerei din faţă şi
50 de calculatoare instalate cu
a sufrageriei software-ul necesar şi
personal instruit în folosirea
lor
Dimensiunea 2 - Calitatea Aplicarea a câte 3 straturi de Calculatoare performante –
vopsea pe fiecare perete specificaţii precise
Dimensiunea 3 – Timpul de 4 zile Trebuie terminat la 15
finalizare septembrie.
Dimensiunea 4- Costul 100 € Maximum 75,000 €
Dimensiunea 5 – Nivelul Zugrăvitul manual cu pensule Redus
acceptat de risc obişnuite – risc redus/aparatul
de pulverizare – murdărirea
mobilierului şi defectarea sau
nefuncţionarea aparatului –
risc ridicat
Compromisuri Calitatea redusă pentru a - Planul arată că s-ar finaliza
micşora costurile la 1 oct. Se pot instala, însă,
35 calculatoare până la 15
sept. Nu se poate reduce
anvergura la 35 calculatoare
instalate în zonele importante,
ca să respectăm termenul de
finalizare şi să reducem riscul
eşecului?
- Planul arată că se va ajunge
la 90,000 €. Nu se pot reduce
din specificaţiile unor
calculatoare pentru a ajunge
la 75,000 €?
4.2. Dimensiunile managementului de proiect
Managementul de proiect se diferenţiază de celelalte tipuri de proiecte prin:
- centrarea pe obiective, pe schimbare şi inovaţie, pe performanţă
- flexibilitate şi adaptabilitate rapidă la schimbări
- personalul proiectului, în general nu este permanent, ci redus la minimum şi temporar,
utilizat de obicei pe bază de contract determinat
- ierarhie şi roluri - flexibile şi schimbabile – diferite persoane pot juca roluri diverse în
momente diferite ale proiectului.
Managementul de proiect acordă o importanţă deosebită managementului timpului, resurselor
umane şi de altă natură.8

8
Iosifescu, Şerban, Elemente de management strategic şi proiectare – pentru şcolile pilot -, Centrul Educaţia 2000+, Editura
Corint, Bucureşti, 2000, p. 33.
Întrebări de control:
- Aţi înţeles terminologia de bază prezentată? Verificaţi-vă prin discuţii cu alţi colegi.
- Daţi exemple de proiecte simple individuale şi arătaţi care sunt dimensiunile acestora.
- Realizaţi un tabel după modelul celui dat mai sus, în care să scrieţi dimensiunile unui proiect
fictiv de sănătate.
- Verificaţi site-ul Ministerului Sănătăţii din România şi extrageţi programele naţionale de
sănătate care sunt derulate în prezent, alcătuind o listă a acestora.