ŞCO

ŞCOALA POSTLIACELà SANITARà „SÃNATATE ŞI TEMPERANŢÔ

- INGRIJIRI PALIATIVE , ANUL III -SEM II -
(2019-2020)

INGRIJIRI PALIATIVE
CURS INTRODUCTIV

COMPETENTE SPECIFICE:
C1 Analizarea semnelor si simptomelor specifice starilor avansate si
terminale de boala
C2.Identificarea problemelor de dependenta si stabilirea diagnosticului de
nursing la pacientii cu stari avansate si terminale de boala
C3. Elaborarea planului de ingrijire (nursing)
C4. Aplicarea interventiilor proprii si delegate
C5. Evaluarea rezultatelor ingrijirilor aplicate

Bibliografie:
1.Ghid de nursing- L.Titirca
2.Ingrijiri paliative la domiciliu-M.Olaroiu

„Cind nu mai este posibila vindecarea, este datoria noastra sa ingrijim”-

intemeietoarea conceptului de ingrijiri paliative, Cicely Saunders.

Ingrijirea paliativa este ingrijirea activa si totala pacientilor a caror boala

nu mai raspunde la tratamentul curativ.Controlul durerii si al simptomelor,
asistenta psihologica, sociala si spirituala sunt esentiale.

Scopul ingrijirii paliative este asigurarea calitatii vietii pacientului si a

familiei acestuia.

Ingrijirile paliative pot fi acordate de catre echipe multidisciplinare: la

domiciliul pacientilor, in centre de zi, in policlinici, in unitati cu paturi, in
hospice.

Beneficiarii

 Pacienti cu boli progresive maligne sau non-maligne care produc

disconfort, limiteaza activitatea zilnica şi au un prognostic rezervat.
Populatia de pacienti vizata include:
 Copii sau adulti cu boli sau leziuni congenitale care duc la dependenta de
tratamente de sustinere a vietii sau ingrijire de lunga durata pentru
realizarea activitatii cotidiene.
 Copii sau adulti cu boala terminala
 ŞCO
ŞCOALA POSTLIACELà SANITARà „SÃNATATE ŞI TEMPERANŢÔ
- INGRIJIRI PALIATIVE , ANUL III -SEM II -
(2019-2020)

 Copii sau adulti cu boli acute severe care ameninta viata (traumatisme
severe, leucemii acute, accidente vasculare) unde vindecarea este un scop
realist, dar boala insasi sau tratamentele asociate aduc cu sine o suferinta
semnificativa.
 Copii sau adulti cu boli cronice progresive (cancer, boala vasculara
periferica, insuficiente renale sau hepatice, boli cardiace sau pulmonare
avansate, boli degenerative neurologice).
 Copii sau adulti cu sechele care limiteaza speranta de viata, rezultate in
urma unor accidente sau traumatisme severe.

Ingrijirea paliativa se realizeaza la doua nivele:

1.Abordarea paliativa prin servicii ne-specializate de ingrijire paliativa. Ea

este acordata de personal medical cu o pregatire minima in ingrijiri paliative -
medici de familie, spital, as.medicale, care au in afara pregatirii de baza, un curs
introductiv de 40 ore in ingrijire paliativa.
2.Servicii specializate de ingrijiri paliative
 Unitati specializate de ingrijire paliativa (Hospice) - imbina rigorile unei
unitati spitalicesti cu paturi cu ambientul familial, apropiat de cel casnic, si ofera
asistenta complexa pacientilor eligibili.
 Sectii cu paturi de ingrijiri paliative
 Ingrijire paliativa la domiciliu
 Centre de zi
 Ambulatorii de ingrijire paliativa
 Echipe mobile specializate de ingrijiri paliative in cadrul spitalului

Echipa interdisciplinara

Ingrijirea paliativa este o munca de echipa, în conformitate cu standardele

nationale de ingrijiri paliative. Componenta minima:
 Medic
 As.medicali
 Asistent social
 Preot/Pastor
 Psiholog
 Kinetoterapeut
 Terapeut prin joc
 Logoped
 Dietetician
 ŞCO
ŞCOALA POSTLIACELà SANITARà „SÃNATATE ŞI TEMPERANŢÔ
- INGRIJIRI PALIATIVE , ANUL III -SEM II -
(2019-2020)

Serviciile de ingrijiri paliative

 Este necesara infiintarea si organizarea unei retele nationale de servicii

paliative care se va face sub coordonarea ,monitorizarea si cu avizul
MSP,MMSSF si a organismelor nationale din domeniul ingrijirilor
paliative.
 Pot fi o parte a sistemului public de sanatate, organizatii
neguvernamentale, sau alte unitati private cu obiect de activitate medical.
 Finantarea serviciilor de ingrijire paliativa:
- Case de Asigurari
- Programul national de ingrijiri paliative
- Autoritati locale
- Donatii, sponsorizari
- Autofinantare in conditiile legii.

Principiile îngrijirii de Hospice

 Promovează viaţa şi se concentrează pe ameliorarea calitatăţii vietii

 Nu îşi propune să grăbească, dar nici să amâne moartea, ce este privită ca
un proces normal mai curând decât un fenomen biomedical.
 Tratează durerea şi alte simptome.
 Oferă asistenţă şi susţinere pacientului, în manieră constructivă integreând
aspectele psiho-sociale si spirituale in ingrijirea pacientului
 Oferă un sistem de susţinere pentru a ajuta oamenii în suferinţă să rămână
cât mai activi şi creativi posibil, până în momentul morţii.
 Oferă un sistem de susţinere a familiilor şi prietenilor în cursul suferinţei,
şi ulterior, al doliului.
 Utilizeaza o echipa interdisciplinara pentru a satisface nevoile complexe
ale pacientului si familiei
 Se aplică precoce în evoluţia bolii, în conjuncţie cu alte tratamente care
privesc prelungirea vieţii, ca de ex. chimioterapia sau radioterapia, incluzând
explorările necesare pentru a înţelege mai bine şi pentru a aborda mai adaptat
complicaţiile
 ŞCO
ŞCOALA POSTLIACELà SANITARà „SÃNATATE ŞI TEMPERANŢÔ
- INGRIJIRI PALIATIVE , ANUL III -SEM II -
(2019-2020)

Obiectivele îngrijirii de Hospice

 Principalul obiectiv este tratamentul simptomatic, combaterea suferinţei,

ameliorarea calităţii vieţii, atât a pacientului cât şi a familiei sale, aceasta
presupunând acţiuni în 4 direcţii: fizic, emoţional, spiritual şi social.
 Starea terminală poate fi definită după următoarele criterii:
– pierdere ponderală > 8 kg în ultimele 3 luni
– valorile proteinelor totale < 35 g/l
– nivelul LDH > 700 UI/l
 Simptomele frecvente în ultimele 48 de ore de viaţă:
– Durere 51%
– Dispnee 22%
– Respiraţie zgomotoasă 56%
– Greaţă şi vărsături 14%
– Confuzie 9%
– Agitaţie 42%
– Mişcări necontrolate 12%
– Incontinenţă 32%
– Retenţie urinară 21%
– Transpiraţie 14%
– Anorexie 80%

Direcţii de asistenţă în Hospice

Îngrijirile stării terminale sunt multilaterale, dar se concentrează pe

controlul medical al simptomelor şi semnelor fizice, elementele principale fiind:
– necesitatea combaterii optime a durerii
– combaterea altor simptome cauzatoare de disconfort şi suferinţă
– aplicarea îngrijirilor de către medici şi personal sanitar antrenat care
manifestă o atitudine pozitivă pentru îngrijirea paliativă
– respectul pentru dorinţele pacientului
– relaţia de încredere şi comunicare deschisă între medic–pacient–familie,
ce permite depăşirea anxietăţii şi pregăteşte familia şi pacientul pentru deces