Metrul.

Multiplii şi submultiplii metrului

I.Explicaţii teoretice şi exemplificări

Mihai şi bunicul său au măsurat lungimea terenului din faţa blocului, cu pasul.Rezultatul
măsurătorii a fost următorul: Mihai 22 paşi, bunicul 10 paşi.

Întrebare:
De ce crezi că s-a obţinut un rezultat diferit al măsurării?
Pentru că lungimea paşilor celor doi a fost diferită.
Concluzie:
Pentru ca măsurarea unei mărimi să nu aibă rezultate diferite oamenii au inventat unităţi de
măsură care se folosesc în lumea întreagă.

Reţine!
Unitatea principală pentru măsurarea lungimilor este metrul ( m ).

Pentru a măsura lungimile mari sau foarte mari se folosesc multiplii metrului:
→decametrul ( dam ) → 1 dam = 10 m
→hectometrul ( hm ) → 1 hm = 100 m
→kilometrul (km ) → 1 km = 1000 m

Pentru a măsura lungimi mai mici decât un metru se folosesc unităţi mai mici decât metrul,
numite submultiplii metrului:
→decimetrul ( dm ) → 1 m = 10 dm
→centimetrul ( cm )→ 1 m = 100 cm
→milimetrul ( mm )→ 1 m = 1000 mm

Nu uita!
· în kilometri se măsoară distanţele dintre localităţi;
· în hectometri şi decametri , dimensiuni ale unor loturi de pământ, în agricultură;
· în decimetri, dimensiuni ale construcţiilor utilitare din gospodărie;
· în centimetri, lungimi din construcţii sau ale obiectelor din gospodărie, lungimi ale părţilor
corpului uman;
· în milimetri, dimensiuni ale unor obiecte de precizie ( lungimi şi diametre de şuruburi, de
plăci,... etc.)

II.Exerciţii şi probleme rezolvate

1.Să completăm corect: multiplii

submultipli km
i hm
dam
m
cm dm
mm
2.Dacă vrei să ştii mai mult:
→Metrul este de 1000 ori mai mic decât kilometrul.
→Decametrul este de 10 ori mai mare decât metrul.
→Centimetrul este de 100 ori mai mic decât metrul.
→1m = 10 dm = 100 cm = 1000 mm
→1 km = 10 hm = 100 dam = 1000 m

3.Propoziţiile de mai jos exprimă lucruri posibile? A sau F.

Înălţimea vărului meu este de 1 km. F
Uniforma mea are lungimea de 4 m. F
Caietul de matematică are lungimea de 10 cm. A
Grosimea carnetului de note este de 5 mm. A

4.Pe strada bunicii mele, pe o lungime de 100 m, de o parte şi de alta, s-au plantat pomi la
distanţa de 5 m între ei.
Câţi pomi s-au plantat? ( Atenţie! S-au pus pomi şi la capetele străzii. )
Rezolvare
a) Aflăm câţi pomi pe o parte.
100 : 5 + 1 =
20 + 1 = 21 (pomi)
b) Aflăm cîţi pomi în total.
21 x 2 = 42 (pomi )
R: 42 pomi
c) Sub formă de exerciţiu:
( 100 : 5 + 1 ) x 2 =

= ( 20 + 1 ) x 2
= 21 x 2
= 42

III.Exerciţii şi probleme aplicative

1. Alege numărul care arată măsura cea mai apropiată de realitate:

→lăţimea băncii de la şcoală: 6m, 1m, 3m;
→înălţimea casei în care locuieşti: 10m, 6m, 100m;
→lungimea unui creion se măsoară în: cm, m, km, lei;

2. Transformă şi completează:

1 km = ________ m
9 km = ________ m 1m =....dm =......cm

1 hm = ________ m

2 dam = _______ m
 3. Andreea are de parcurs până la şcoală 1 km, iar Raluca cu 2 km mai mult.

Câţi km parcurg zilnic Andreea şi Raluca? ( Atenţie! Calculează drumul dus şi întors )

Ştiaţi că...
...primele unităţi de măsură în Ţările Române s-au bazat pe unele părţi ale corpului
omenesc...

Palmă 1/8 dintr-un stânjen

Stânjen 2 m (aproximativ)

Palmac 3,48 cm (Moldova)

Poştă 8 – 20 km (În funcţie de ţară)

Pas mic 4 palme (Ţ. Românească)

Pas mare 6 palme (Ţ. Românească; Moldova)

Lat de palmă ½ palmă

Cot 0,664 cm (Moldova); 0,637 cm (Ţ. Românească)

Funie 20 – 120 m (În funcţie de loc)

Leghe 4,444 km;

Deget Lăţimea unui deget

Prăjină 3 stânjeni