UOEE - Eficienta Energetica. INTRODUCERE (8 Files Merged) PDF

Eficienta energetica
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
EFICIENTA ENERGETICA
Motto:
Eficienta este fundamentul supravietuirii (J. Maxwell)
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
TOP 10
cele mai ineficiente procese
(Handbook of Energy, vol.II, Ed. ELSEVIER)
1. Soneria
Transformatorul este alimentat continuu, adică 8760 ore/an și este utilizat mai puțin
de 1 oră/an  eficienta <0,1%
2. Lampa cu incandescenta
3. Fierberea unui ou
4. Ramânerea în STANDBY
5. Transportul auto
6. Utilizarea energiei clădirilor
7. Aerul comprimat
8. Producerea hârtiei
9. Grinduirea
10. Producerea Nitratului de Amoniu
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
1. De ce cresterea eficientei in utilizarea energiei electrice?
In epoca moderna, electricitatea a devenit vectorul de dezvoltare principal al

oricărei societăţi.
Avantajele utilizării electricitatii sunt multiple, unul din cele mai puternice argumente
la ora actuala fiind si rolul in protecţia mediului.
Exemplu: Productia de automobile ocupa in prezent cca 30% din sfera productiei
industriale la nivel mondial. Desi la o asemenea anvergura schimbările profunde sunt
greu de facut, se tinde cu pasi siguri spre automobilul electric. Procesul a fost
accelerat de asa numitul Amendament California, articol de lege care impunea ca in
anul 2005, 10% din automobilele comercializate pe piata statului respectiv sa fie
„ecologice”, deci electrice.
Utilizarea eficientă / raţională a energiei electrice poate fi atuul detasarii

economiilor puternice pe o piata concurentiala aflata in plin proces de globalizare.
Caracterul limitat al surselor de energie a determinat dezvoltarea concomitenta pe
plan mondial a două direcţii, atat pentru descoperirea de noi surse de energie cat si
pentru utilizarea rationala a celor existente. S-a reafirmat adesea, la conferintele
internationale din domeniul energiei, că „cea mai ieftina si bogata sursa de
energie este economia de energie”.
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
2. Raţionalizare şi optimizare
Exista doi termeni care definesc procesul de eficientizare a proceselor si
echipamentelor din orice domeniu tehnic sau economic: rationalizare si optimizare.
Rationalizarea presupune organizarea sistematica si perfectionarea procesului
tehnic considerat prin norme si metode rationale. Ea poate fi considerata ca expresia
practica directa a praxeologiei, stiinta care se ocupa cu logica activitatii rationale. La
baza ei sta principiul economicitatii sau principiul gospodaririi rationale.
Rationalizarea exprima asadar un mod de a aborda, de a gandi si actiona in cadrul
unui proces tehnic si/sau economic. Ea nu furnizeaza in mod necesar doar una si
cea mai buna solutie a unei probleme, ci ansamblul de cai si metode ce participa
fiecare la eficientizarea ei.
Optimizarea este ansamblul de tehnici si metode de cercetare de orice fel care ajuta
la gasirea solutiei celei mai bune – solutia optima – pentru o problema (proces) data.
Daca rationalizarii ii corespunde un sir de masuri care conduc la eficientizare, atunci
optimizarii ii corespunde limita a acestui sir d.p.d.v. al eficientei.
Trebuie spus insa ca, cele mai multe din problemele din natura si implicit cele
ingineresti pot avea o infinitate de solutii. Dintre acestea doar un numar limitat sunt
acceptabile, ele alcatuind un set sau o multime de solutii suboptime (sau variante). In
general, in rezolvarea problemelor de optimizare se cere nu numai aflarea solutiei
optime ci a intregului set de solutii suboptime, acestea constituind variante reale in
cazul cand solutia optima nu ar mai putea fi realizata.
xxxxxxxxxxxxxxxx
2. Raţionalizare şi optimizare
CHESTIUNI GENERALE
Rezolvarea problemelor decizionale este de mare imporatnta, deoarece ele sunt

legate de sume mari de bani si frecvent de factori sociali si de alta natura ce nu pot fi
exprimati valoric. Din acest motiv, problema deciziei optime nu trebuie intotdeauna
redusa la a gasi optimul matematic, desi gasirea lui rezolva cea mai importanta parte
a problemei, care apoi urmeaza a se corecta de cel care ia decizia, luand in
considerare si ceilalti factori nemasurabili.
Nu se pot da retete asupra metodelor ce urmeaza a se utiliza, aceasta depinzand de

tipul problemei.
Abordarea problemelor de optimizare necesita (ca la orice fenomen de organizare)

mai intai cunoasterea fenomenului, intelegerea legilor care-l descriu, definirea
scopului si a cailor prin care acesta poate fi atins, iar apoi luarea unor decizii cu
privire la modul de desfasurare al activitatii de organizare.
Cunoasterea fenomenului poate fi facuta fie direct, prin experienta personala a celor
implicati in proces (cunoastere „subiectiva”), fie pe baza unor prelucrari complete
a informatiei statistice, caracteristice fenomenului, fapt care permite elaborarea unor
strategii si scenarii ponderate de diferiti factori de risc (cunoasterea critica,
„obiectiva”).
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Luarea deciziilor poate fi facuta numai pe baza intuitiei factorului de decizie sau pe
baza unui rationament stiintific (v.tabelul de mai jos).
Tratarea stiintifica actuala are la baza dezvolarea tehnicii de calcul si a programarii

matematice, ramura a disciplinei matematice numita cercetare operationala.
Optimizarea se obtine prin extremizarea unei performante sintetice a sistemului

analizat (cheltuieli minime, consum minim, siguranta maxima, beneficiu maxim, etc.)
in conditia respectarii restrictiilor tehnologice si/sau functionale date de corelatia
sistemului cu mediul.
Etapa iniţiala Etapa actuala

(tratare empirica) (tratare stiintifica)
Date ştiinţifice
Bazele cunoaşterii Experienţa personala
(informaţie critica obiectiva)
Raţionament
Bazele deciziei Intuiţia factorului de decizie Intuiţie
ştiinţific
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Luarea deciziilor poate fi facuta numai pe baza intuitiei factorului de decizie sau pe
baza unui rationament stiintific (v.tabelul de mai jos).
Tratarea stiintifica actuala are la baza dezvolarea tehnicii de calcul si a programarii

matematice, ramura a disciplinei matematice numita cercetare operationala.
Optimizarea se obtine prin extremizarea unei performante sintetice a sistemului

analizat (cheltuieli minime, consum minim, siguranta maxima, beneficiu maxim, etc.)
in conditia respectarii restrictiilor tehnologice si/sau functionale date de corelatia
sistemului cu mediul.
Etapa iniţiala Etapa actuala

(tratare empirica) (tratare stiintifica)
Date ştiinţifice
Bazele cunoaşterii Experienţa personala
(informaţie critica obiectiva)
Raţionament
Bazele deciziei Intuiţia factorului de decizie Intuiţie
ştiinţific
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
(a) In cadrul metodelor directe se includ cercetarea manuala, cercetarea detaliata,

programarea matematica (cu subcomponentele ei: programarea liniara, programarea
patratica, programarea dinamica etc.) etc. La aceste metode, solutia optima se obtine
parcurgand mai multe variante sau mai multi pasi. In principiu, la aceste metode se
alege un set initial de variabile independente care satisfac modelul matematic,
calculandu-se valoarea functiei obiectiv. Se continua pasii anteriori pana se obtine
valoarea extrema a functiei obiectiv.
(b) In cadrul metodelor indirecte optimul se obtine prin diferentierea functiei obiectiv in
raport cu variabilele independente si determinarea conditiilor de extrem.
Despre formularea si caracterul problemelor de optimizare

Pentru formularea concreta a problemelor este necesar sa se cunoasca cine ia
decizia, ce scopuri urmareste, ce aspecte pot fi dirijate si intre ce limite.
Daca ne referim la intreprinderi economice, scopul este de obicei: venituri maxime,
cheltuieli minime si deci beneficiu maxim.
Daca ne referim la aspecte tehnice dintr-o instalatie se pot distinge: optimizarea
stationara si optimizarea dinamica. Prima urmareste sa determine pentru instalatia
respectiva acel regim de functionare de lunga durata care sa maximizeze rata anuala
de recuperare a investitiilor. Optimizarea dinamica este caracteristica sistemelor
controlate prin regulator automat, scopul ei fiind sa asigure o calitate cat mai buna
regimului tranzitoriu ca si reducerea consumului de energie pentru realizarea actiunii
de reglare.
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
In functie de rezultatele posibile pentru problemele de optimizare, acestea se clasifica in:
1. probleme deterministe (de siguranta), in care fiecare strategie (comanda aplicata

sistemului) are drept consecinta un rezultat
2. probleme stohastice (de risc) cand aceleiasi strategii pot sa-i corespunda
rezultate diferite, probabilitatea fiecarui rezultat fiindu-i cunoscuta sau putand fi
estimata
3. probleme nedeterministe (de incertitudine) in care nu se cunoaste nimic cu

privire la rezultatele diferitelor strategii sau despre probabilitaile lor
Se poate considera ca primul si ultimul tip de probleme sunt de fapt cazuri particulare
(limita) ale celor stohastice.
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Exemple de probleme de optim in tehnica
Proiectarea optima a unui zid de imprejmuire

Se doreste proiectarea unui zid care imprejmuieste o suprafata dreptunghiulara, zid
de grosime si inaltime constanta. Lungimile laturilor suprafetei dreptunghiulare
inchise constituie variabilele ce trebuiesc optimizate. Optimizarea urmareste ca,
in conditiile unei lungimi date a zidului l (deci in conditia unei cantitati date de
materiale pentru constructie), suprafata imprejmuita sa aiba o valoare maxima.
Problema se reduce deci la gasirea dreptunghiului de arie maxima dintre toate
dreptunghiurile de perimetru dat, problema elementara de geometrie.
Daca x si y sunt laturile dreptunghiului, atunci functia care trebuie minimizata este
aria notata f, respectiv:
f=x.y (1)
in conditiile perimetrului p constant, de exemplu egal cu 4C, deci cu satisfacerea

relatiei
p=2(x+y)=4C sau x+y=2C. (2)
Relatia (2) constituie o restrictie pentru variabilele x si y, de aceasta data de tip

„egalitate”. Intrucat lungimile laturilor nu pot fi decat pozitive, mai trebuie
adaugate si restrictiile de tip „inegalitate”
x0, y0
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE

Rezolvarea problemei e simpla si apartine analizei matematice. Din (2) rezulta
y=2C-x (3)
si inlocuind in (1) se obtine:
f=2Cx-x2 (4)
Derivand (4) in raport cu x si derivand derivata se obtine: (5)
deci rezulta valoarea optima:
xopt = C (6)
pentru care functia f atinge un maxim (deoarece din (5) rezulta ).
Valoarea acestui maxim este:

yopt = 2C-xopt = C = xopt (7)
rezultand solutia cunoscuta: dintre toate dreptunghiurile de perimetru constant aria
maxima o are patratul cu perimetrul dat, valoarea acestei arii fiind
Fmax = xopt yopt = C2 (8)
Se poate spune ca insasi conditia ca zidul sa aiba forma unui dreptunghi constituie,
de asemenea, o restrictie. Dacă e cerc, din p = 4C rezultă
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE

Proiectarea optimă a unui rezervor cilindric
Exemplul este asemănător cu cel anterior, de data aceasta punându-se problema
găsirii dimensiunilor optime (care asigură un volum maxim) pentru un rezervor
cilindric, în condiţiile respectării unei suprafeţe totale impuse S0, suprafaţa
totală S fiind formată din suprafaţa laterală plus suprafeţele circulare ale bazelor
inferioară şi superioară.
Optimizarea permite şi în acest caz ca o anumită cantitate de tablă să fie utilizată în

condiţii de eficienţă maximă.
Notând cu l lăţimea rezervorului, cu r raza suprafeţelor circulare ale bazelor, şi cu f

volumul rezervorului, problema consta în a găsi valorile optime lopt şi ropt, care
maximizează funcţia
f = r2l (11)
respectând restricţia tip egalitate
S = 2 rl + r2l = S0 (12)
şi restricţiile de pozitivitate, tip inegalitate
l 0 şi r 0
Soluţia problemei, prezentată în paragraful 1.5.1, arată că optimul se obţine dacă
înălţimea cilindrului este egală cu diametrul bazei, existând deci relaţia
lopt = 2 ropt (13)
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
CRITERII DE OPTIMIZARE / RATIONALIZARE

Optimizarea se face întotdeauna relativ la unul sau la o mulţime de criterii
implicite sau explicite. O varianta este „mai buna” decât alta, numai in măsura in
care satisface mai mult un criteriu decât o alta varianta. O decizie poate fi „cea mai
buna”, relativ la un criteriu, dar foarte proasta relativ la un altul. Alegerea unui
criteriu este strâns legata de obiectivul pe care procesul îl are de atins. Ca exemple
de obiective se pot menţiona: costul, calitatea, performantele, adaptabilitatea la
variaţii, timpul de realizare, estetica, productivitatea etc.
Daca ne referim la un sistem tehnic (industrial) atunci conceperea si
exploatarea acestuia trebuie astfel realizate încât: instalaţiile tehnologice sa
funcţioneze la parametrii ceruţi, nivelul de siguranţa dorit sa fie respectat si, in plus,
funcţionarea sistemului sa fie optima in baza unui criteriu ales: consum minim de
energie, timp minim, costuri minime etc.
Pentru o problema de optimizare se poate folosi un singur criteriu sau
mai multe (probleme multicriteriale). In formularea problemei de optimizare,
funcţia obiectiv (funcţia criteriu) va fi astfel conceputa astfel încât sa exprime
criteriul/criteriile impuse.
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
In funcţie de scopul urmărit, criteriile pot fi încadrate in patru categorii:
Criterii economice, care constau cu precădere in minimizarea investiţiilor si respectiv

a cheltuielilor de exploatare
Criterii tehnice, care iau in considerare doar efectele elementelor tehnologice (spre
exemplu: randamente, consumuri, consumuri specifice etc.)
Criterii energetice, care au la baza energia înglobata in elementele sistemului ca si
energia consumata pentru exploatarea sistemului
Criterii tehnico-economice, care sunt criterii complexe ce exprima atât aspectul
tehnologic cat si cel economic (dintre cele mai utilizate: cheltuielile anuale
echivalente, cheltuielile totale actualizate, termenul de recuperare a investiţiei).
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Metoda cheltuielilor totale actualizate
Una dintre cele mai folosite funcţii criteriu este cea a cheltuielilor totale
actualizate,CTA.
EXEMPLU: Sa consideram cazul concret al sistemelor electroenergetice industriale,
unde fiecare soluţie adoptata trebuie sa asigure alimentarea integrala si fără
întreruperi a consumatorilor, la parametrii tehnici (tensiune, frecventa, perturbaţii
etc.) impuşi, in condiţii normale de funcţionare a instalaţiei.
Soluţiile care se compara se deosebesc prin:
structura de reţea considerata;
amplasamentele staţiilor si tipul constructiv al acestora;
traseul si tipul constructiv al liniilor de alimentare;
randament (nivel de pierderi) in regim normal;
nivelul de siguranţa in funcţionare;
impactul asupra mediului înconjurător etc.
Spuneam ca fiecare varianta se poate caracteriza prin anumiţi indicatori tehnici sau
economici. Ca indicatori tehnici se menţionează: capacitatea instalaţiilor, gradul de
siguranţa oferit, nivelul de automatizare, durata de construcţie. Ca indicatori
economici de baza se considera investiţiile si cheltuielile de exploatare specifice.
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Simpla comparare a acestor indicatori nu poate constitui un criteriu de selectare a
variantei optime. Este necesara aplicarea unui criteriu unic care sa exprime cat mai
complet, la nivelul economiei naţionale, eficienta economica a fiecărei soluţii tehnice,
reflectând in acelaşi timp orientările si priorităţile unei anumite perioade de
dezvoltare a economiei.
CTA consta in simularea activităţii tehnico-economice a obiectivului analizat pe
durata unui interval de studiu, evidenţiind efectele economice probabile pentru
diferite soluţii tehnice posibile, raţional de adoptat. Intervalul de studiu [0;n] are
caracter finit, iar unitatea discreta de timp poate fi: anul, luna, ziua, ora, etc. Astfel,
intervalul de studiu poate fi:
[0 … 1030 ani] pentru optimizarea unor investiţii
[0 … 1 an] pentru optimizarea de lunga durata
[0 … 1 zi 1 ora] pentru optimizarea de scurta durata
[0 … 10 minute] pentru optimizări in timp real
[0 … 1 minut] pentru optimizări dinamice.
Soluţia optima se considera aceea care prezintă cheltuieli totale minime in perioada
considerata, iar funcţia obiectiv este o funcţie de costuri, care se raportează la acelaşi
moment de referinţa (actualizare) si se calculează pentru fiecare soluţie in parte.
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Conform principiului actualizării se considera ca exista o cantitate 0 <  < 1 care
caracterizează modificarea unei valori intr-o perioada de timp aleasa. Daca =e-a, unde
a(0,), prin utilizarea dezvoltării in serie a raportului se poate scrie:
1
  (1  a ) 1
1 a
unde a se numeşte rata de actualizare si se stabileşte prin normative pentru diverse
domenii.
Astfel, pentru a raporta venitul Vi din anul „i” la momentul actual se calculează produsul
V (1  a) i
i
, iar venitul total rezulta din:
n
V   Vi (1  a) i
i 1
Pentru a fi comparabile , soluţiile analizate trebuie sa asigure efecte identice la
consumatori si in sistem. In cazul in care soluţiile diferă prin durata de viata, capacitatea
de producţie sau de transport si cantitatea de energie necesara, înainte de efectuarea
calculelor propriu-zise , se procedează la operaţia de echivalare. Prin aceasta operaţie,
soluţiile care prezintă condiţii mai defavorabile de alimentare a consumatorilor se
penalizează cu costurile necesare aducerii acestora la nivelul variantei cu parametrii
tehnici cei mai avantajoşi.
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
DENUMIRE SIMBOL MODUL DE OBSERVATII
INDICATOR DETERMINARE
Investiţii efective I Documentaţii Cuprind si investiţii conexe si colaterale,
tehnice precum si investiţiile in dotări
suplimentare in staţiile tehnologice.
Investiţii de Ie P j  Evaluarea diferenţei de putere electrica
echivalare intre soluţii( Pj ).
Cheltuieli de C Tabelul (*) Întreţinerea, repararea si exploatarea
exploatare anuale instalaţiilor, retribuţii combustibili,
materiale auxiliare,etc.
Cheltuieli de Ce E j  Evaluarea diferenţei de energie electrica
echivalare anuale intre soluţii (E j )
Daune anuale D Metode statistico- Valorile specifice de daune se determina:
probabile probabilistice a) analitic, pe procese tehnologice; b) pe
baza de indicatori globali.
Valoarea Wn Tabelul (**) Valoarea instalaţiilor care rămân in
remanenta Wn’ serviciu după durata de studiu (Wn) sau
care sunt înlocuite pe parcurs(Wn’)
Valoarea reziduala Wr 10% din investiţia Valoarea de întrebuinţare a fondurilor fixe,
iniţiala supuse dezafectării.
Rata de a 8% Valoarea normata.
actualizare
Durata de serviciu Tabelul (**) -
normata
DN
Durata de studiu Ds 020 ani Perioada pe care se efectuează calculele
tehnico-economice.
Durata de d Graficele de Intervalul dintre începerea lucrărilor si
execuţie execuţie punerea in funcţiune a primului obiectiv.
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Folosind simbolurile din tabelul de mai sus, expresia matematica a criteriului
cheltuielilor totale actualizate se poate scrie:
Ds Ds Ds
CTA   ( I i  Iei )(1  a) 
i
 (Ci  Cei  Di )(1  a) i
  (Wn i'  Wn i )(1  a) i  Wr (1  a)  Ds
i 1 i  d 1 i  d 1
unde i este anul curent al perioadei de studiu.

In cazul întreprinderilor mici si mijlocii, investiţiile aferente alimentarii cu
energie electrica se realizează, de regula, intr-o perioada aproximativa de un an, iar
exploatarea instalaţiilor se face cu cheltuieli anuale quasi-constante:
Can  C  Ce  D
In aceste cazuri, pentru calculul CTA se poate utiliza relaţia simplificata:
CTA  0,8( I  Ie)  8,89Can
unde ultimul termen din membrul drept reprezintă cheltuielile de exploatare actualizate.
Aceasta relaţie este o particularizare a relaţiei generale (..), considerând durata de
studiu Ds = 20 ani, d = 1 an, Vr = 0, DN = 30 ani si Wn = 58,8% (după 19 ani de
exploatare).
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Operatorul de actualizare se notează cu At si reprezintă perioada fictiva in ani
actualizaţi, in care cheltuielile anuale constante Can au acelaşi efect economic ca si
cheltuielile totale actualizate (in general variabile), eşalonate in perioada de studiu (v.
Fig. ..**). El se calculează cu: (1  a) Ds  1 (1  a) d  1
At  
a(1  a) Ds
a(1  a) d
Astfel, in condiţiile precizate mai sus, se obţine . Rezulta pentru cazul particular dat
următoarele: 1
-investiţii actualizate ( I  I e )(1  0.08 )  0.926( I  I e )
-valoarea remanenta actualizata  0.58( I  I e )(1  0.08) 20  0.125( I  I e )
-cheltuieli de exploatare actualizate At C an  8,89C an

Aceste relaţii însumate membru cu membru conduc la relaţia simplificată a CTA.
Daca doua sau mai multe soluţii tehnice, comparate după acest criteriu, prezintă
diferenţe mici intre CTA (sub 2-3%), opţiunea pentru o anumita soluţie se face in urma
analizei unor criterii suplimentare ca: durata de recuperare a investiţiei, energie
înglobata minima, durata de execuţie minima etc.
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Durata de studiu, D s = 20 ani
At
Can
Can
act
d Ds-d
Durata normată de serviciu a
obiectivului, DN
Fig. 1 Eşalonarea în timp a perioadelor semnificative din calculele tehnico-
economice
Ds Ds
CTA  [ I i (1  a) i i
(1  r )  Iei (1  a) ] 
i
[Ci (1  a) i (1  r )i  (Cei  Di )(1  a) i ]
i 1 i  d 1
Ds
  (Wn i'  Wn i )(1  a) i  Wr (1  a)  Ds
i  d 1
unde r – rata inflatiei
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
ÎNTREBĂRI?
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
EFICIENTA ENERGETICA IN
ILUMINATUL ELECTRIC
Motto:
Știința fără religie este șchioapă. Religia fără știință este oarbă (A.Einstein)
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Iluminatul electric
reprezinta intre 8 si 60% din totalul consumului de energie a diferitelor tari
Media europeana este de 13-14%
Energy Efficiency Status Report 2012

Electricity Consumption and efficiency Trends in the EU-27
Lighting represents around 10% of the residential electricity consumption, being the
third main consumer after electricity for heating and cold appliances. Electricity
consumption of household lighting was estimated to be around 84 TWh in 2007. Since
then consumption decreased substantially compared to other appliance groups by around
5% resulting in an estimated electricity consumption of around 79.8 TWh in 2009. This
trend is expected to continue in the coming years.
In commercial buildings, lighting typically accounts for 20% to 50% of total energy
consumption (Ed. Knovel).
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
[%] productivitate [%] oboseală vizuală
5 5
4 4
3 3
2 2
1 1
0
200 400 600 800 E 0 200 400 600 800 E
[lx] [lx]
[%] rebuturi [%] accidente de muncă
50
40 10
30
20 5
10
0 200 400 600 800 E 0 200 400 600 800 E

[lx] [lx]
Fig. Influenţa nivelului de iluminare asupra productivităţii, oboselii vizuale,
rebuturilor şi accidentelor de muncă dintr-o încăpere industrială
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
E [lx]
2000
1000
Domeniul Zona de confort
culorilor ireale vizual
500
100
Domeniul
culorilor reci
50
Tcc [K]
5
2000 4000 6000
Fig. Diagrama de confort vizual a lui Kruithof

xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Valori ale indicelui de redare a culorilor

Tipul sursei Calitatea redării IRC
Iluminat de referinţă (lumina naturală) Ideală 100
Lampa cu incandescenţă clasică, LIC
Lampa cu incandescenţă cu halogeni, LIH Excelentă 90 …100
Lămpi fluorescente cu înaltă redare, LF
Lămpi fluorescente cu redare foarte bună, LF
Lămpi cu descărcare la înaltă presiune cu Foarte bună 70 .. 90
halogenuri metalice, MH
Lămpi fluorescente, LF Moderată – bună 50 .. 70
Lămpi cu descărcare în vapori de mercur la
înaltă presiune, LVF
Modestă 30 .. 50
Lămpi cu descărcare în vapori de sodiu la
înaltă presiune, LPN/SON
Lămpi cu descărcare în vapori de sodiu la joasă
Slabă 30
presiune, SOX
LED
f.buna ?? >80
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
tendinţe contrarii.  Iluminatul fiind un consumator „vizibil” de energie electrică

 o reducere a nivelului de iluminare conduce la efecte negative, ca
de exemplu: scăderea calităţii produselor, creşterea procentului de rebuturi şi a
îmbolnăvirilor profesionale, scăderea moralului etc.
Pentru a satisface cele două tendinţe contrarii, s-a ajuns la concluzia că economisirea
energiei electrice necesare iluminatului, fără diminuarea productivităţii muncii, este
posibilă prin aplicarea următoarelor reguli:
 utilizarea unor surse de lumină performante;
 utilizarea optimă a fluxului luminos emis de lămpi;
 menţinerea echipamentului în stare de funcţionare bună;
Întreţinerea corectă a corpurilor de iluminat  nu trebuie neglijată:
iluminarea locurilor de muncă se poate reduce de 8 .. 10 ori datorită murdăririi
cdi cu substanţele prezente în spaţiile industriale (praf, noroi, condensat de
abur şi gaze etc.)  curatare periodica a cdi
 utilizarea unor scheme ale instalaţiei de iluminat cât mai economice (pierderi sau
consum propriu minim, factor de putere cât mai ridicat);
 controlul operaţiilor de comutare si utilizarea maximă a luminii naturale;
 considerarea efectelor decoraţiunilor interioare, utilizarea culorilor deschise
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Eficienţa energetică a unei instalaţii de iluminat se analizează in două etape:

- energia electrică se transformă in energie luminoasă, iar aceasta se converteşte in
- “nivelul de serviciu” necesar pentru prestaţia vizuală corespunzătoare desfăşurării
unei anumite activităţi umane.
Nivelul de serviciu este determinat de factori cantitativi (nivel de iluminare), dar si de
factori calitativi (culoare, modelare). Economisirea energiei in iluminat trebuie sa fie
obţinuta fără afectarea nivelului de serviciu, în ambele sale aspecte. In caz contrar,
costurile determinate de un iluminat slab cantitativ şi calitativ (erori, accidente,
disconfort) vor fi, cu siguranţă, superioare economiei realizate.
PERFORMANŢE Efficient Lighting = Efficient Lamps

OBI VIZUALE EFICA
ECTI CITAT + Efficient Fixtures
VEL EA
E ENERG + Efficient Control
ILU IEI SI A
MIN CONFORT
VIZUAL ŞI
COSTU + Efficient Light Path
ATU RILOR
LUI PLĂCERE
Fig. X.1
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
UTILIZAREA UNOR SURSE DE LUMINĂ PERFORMANTE
Tipul corpului de iluminat Eficacitatea luminoasă  l [lm/W]

Lămpi cu incandescenţă 8..20
Lămpi fluorescente tubulare 70..100
Baloane fluorescente 40..50
Lămpi cu decarcari in vapori 110..150
la Î.P. (Na, Hg, halogenuri)
LED >160…???
Rezidential:
Compact fluorescent lamps (CFLs) still represent one of the most efficient solutions
available today for improving energy efficiency in residential lighting.
This increase in CFL penetration (more than 300 million CFLs have been distributed) was
strongly stimulated in many Member States with special national policies and measures like
the White Certificates schemes in Italy and energy suppliers obligations in the United
Kingdom.
LED lighting starts to penetrate the market for replacement lamps, and special purpose
lighting. The market price for LEDs was still very high in 2011.
(Energy Efficiency Status Report 2012) __ ?
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Commission Regulation (EC) No 244/2009 of 18 March 2009 implementing Directive

2005/32/EC of the European Parliament and of the Council introduced Ecodesign
requirements for non-directional household lamps  eliminarea progresiva a lampilor
incandescente incepand cu 2012
 This has left on the market the most efficient clear halogen lamps, with savings of
25-50% compared to the old equivalent incandescent lamps.
 Halogen clear lamps (xenon-filled) from energy class C will remain on the market
until 2016.
 all inefficient non-clear lamps (non-transparent lamps) = CFLs which save about
80% energy compared to incandescent lamps.
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
The EU LED Quality Charter requirements (including ballast) (source EC)
Obs. Directional lamps DLS are defined as lamps having at least 80% light output with a solid
angle of π sr (corresponding to a cone with angle of 120°).
Măsurile de proiectare ecologică se bazează pe indicele de eficiență energetică (Energy

Efficiency Index - EEI) care este calculat ca raport între puterea nominală măsurată la
tensiunea de intrare nominală - corectată de anumiți factori de corecție specificați în
regulament - și o putere nominală de referință la tensiunea de intrare nominală.
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Energy efficiency classes for lamps under the new label (source [EC2012])
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Alimentarea lămpilor fluorescente la tensiuni de frecvenţă ridicată

Creşterea frecvenţei de alimentare a lămpilor fluorescente conduce la efecte pozitive
precum:
a) Creşterea eficacităţii luminoase a lămpilor
fluorescente
1,1
inductiv
Φ%
1,0 120
rezistiv
20W
0,9
0,8
capacitiv
0,7 110
40W
0,6
0,5
f [Hz]
0,4
50 100 150 200 250 300 100
0,1 1 10 kHz
….
Fig.8.34 Influenţa frecvenţei tensiunii de alimentare
asupra eficacităţii luminoase Fig.8.35 Relaţia flux luminos-frecvenţă la Pl = ct.
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
ua ua ua ua
ia ia ia ia
50Hz 50Hz 50Hz 5kHz

ballast rezistiv ballast inductiv ballast capacitiv ballast inductiv
Fig.8.36 Caracteristici dinamice ua =f(ia) ale lămpii fluorescente cu diferite balasturi şi alimentare la 50Hz şi 5kHz.
b) Scăderea tensiunii de aprindere
greutatea balastului inductiv folosit la 3kHz este 30%, iar la 30kHz este 3% din cea a
balastului similar folosit la 50Hz  lampi CFL = 3-4 ori mai eficiente şi având o
durată de viaţă de cca. 5 ori mai mare decât lâmpile cu incandescență
c) Creşterea duratei de funcţionare odată cu creşterea frecvenţei tensiunii de

alimentare este însoţită de menţinerea fluxului luminos la valoarea iniţială un timp
mai îndelungat (diminuarea factorului de depreciere).
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
LED
 Lights accounts for 19% of electricity consumption worldwide

 British experimenter H. J. Round (1907)  Electroluminescence
 Soviet inventor Oleg Losev reported creation of the first LED in 1927
 The first LEDs were produced in the 1950s
 appearance of blue LEDs in the 1990s
 led to the first white LEDs, which were made by coating blue LEDs with
phosphor
 advances in LEDs technology  dramatic increase in their use
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
LED
ADVANTAGES
 Their luminous efficiency is one of the best among the light sources.
 Excellent lamp life that lowers the maintenance costs, but also suited for
locations where changing the lamp can be very difficult or expensive.
 No filament  LEDs are a great choice for high vibration locations.
 Perform very well in cold environments  Excellent for coolers and freezers
 Built in low profile or small package  great for any confined area.
 Almost instant on light source  good for low frequency strobe lights.
 great option for when you want colored light
 very directional output  for accent/spot lighting, flashlights, etc.
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
LED market penetration

xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Total 2014 LED Unit Installations by Application in USA
Note: 88% of installations

were in indoor applications
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
2014 Penetration Rates of LED Lighting Applications

xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
II. LED TECHNOLOGY DEVELOPMENT

FORMER BARRIES IN ADOPTING LEDs
 price
 different rules and application technologies (standards, changes in regulations
or imposed conditions for drivers, control of lighting systems, luminaires etc.).
 the shortened life due to overheating in standard fixtures
PRESENT:
 New standards and regulations have been adopted European eco-design
regulation DIM2 (released in September 2013)  sets minimum performance
requirements for avoiding low-quality lamps from the market
 new higher quality products are released
 Lower prices
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE

Relative manufacturing cost evolution for LEDs
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
LEDs price improvement ($/klm)

xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
LEDs systems expansion  not necessary followed by the extinction of high

intensity discharge (HID) or linear fluorescent (LFL)
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE

• New lighting project or retrofit??
• Interchangeability of LED lighting
products will be important in the
years ahead and it should be define
standards and published over the
next few years
Polar plots of luminous

intensity distribution for
three different A lamps 
especially in retrofit
attention to be paid for
lamps compatibility
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
III. LED EFFICIENCY

• energy efficiency of lighting  LUMINOUS EFFICIENCY
= ratio between the luminous flux and the electricity consumption [lm/W]
• ? Efficiency [lm/W] vs Efficacy [%] ?
 L   S  E E p.u. = electric efficiency = ratio of (luminous) radiated power

output to electrical power input (or lamp capability to produce
photons from the input power source)
S [lm/W] = spectral efficacy  how efficient are distributed the
photons inside of the visible spectrum
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
III. LED EFFICIENCY

 L   S  E E p.u. = electric efficiency = ratio of (luminous) radiated power
output to electrical power input (or lamp capability to produce
photons from the input power source)
S [lm/W] = spectral efficacy  how efficient are distributed the
photons inside of the visible spectrum
Incandescent lamps  high E but low S
A blackbody at the temperature of the Sun

results in a luminous efficacy of S = 93
lm/W (only 37% of its light falls within the
visible band 380-760 nm), peaking at 6640
K and 96.1 lm/W.
LEDs  lowest E, but a much better S.

xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
III. LED EFFICIENCY

• two common ways to get white LEDs & the combination
phosphor converted blue combination of the light mixt method

(PCB) method output of red, green, and
 phosphoric coatings on the blue LEDs
interior of protecting lens Multi-chip, RGB system
 cheaper and most widely best efficiency(theoretically)
used highest cost (5% market)
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
III. LED EFFICIENCY
phosphor converted blue (PCB)

method
 currently Highest Efficiency
160lm/W(cool white)
 lowest cost
 95%market share
Three phosphorus white LED spectrum.

Yellow Phosphor: Y3Al5OO12 : Ce
Green Phosphor: SrGa2S4 : Eu
Orange Phosphor: SrS : Eu
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
III. LED EFFICIENCY
Three-LED (blue, green, red) mixture giving a A "warm" LED light spectrum. One blue LED
white-ish light. pumps a broad-band yellow phosphor.
The theoretical limits to spectral luminous efficacy for lights that could be
perceived as white, is in the range of S = 250–370 lm/W [5]
 improvements in the efficacy of LED lighting  primarily involve advances
in photon generation efficiency rather than spectral conditioning
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
III. LED EFFICIENCY

CURRENT GOAL
Deeper: Electrical Efficiency  E 80% 95%
 S   IQE  Extr Conv
Internal Quantum Efficiency  IQE 80% 100%
Extraction Efficiency  Extr 70% 90%
White Conversion Efficiency  Conv 60% 100%
μCone LEDs:
Light Extraction by Roughening
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
III. LED EFFICIENCY

The reality:
• Fixture Efficiency all over the map
30-80%
• HEAT is a BIG Problem
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
III. LED EFFICIENCY
The reality:
• At present, most LEDs present on the market offer an average of L =115
lm/W
• Author’s opinion: this parameter must be presented not for the lamps, but only
for the luminaires
• Optical system of luminaire has an important contribution to the global
luminous efficiency
• custom made lenses  possible to improve eff. in some cases
• Not all LED manufacturers include the driver efficiency in the global
efficiency
Opinion:
• LEDs luminous efficiency is not a sufficient criteria for a decision (a small
increase in efficiency will not justify an important increase of the luminaire
price)
• better understanding we obtain using Lighting power density [W/m2] or better
with Normalized lighting power density [W/m2/100 lux]
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
III. LED EFFICIENCY

• LEDs require a power supply ( “driver”)
• may also include supplementary electronics for dimming and/or color correction
control.
• Conversion (AC) to (DC)  15% losses in energy  the currently available LED
drivers are typically about 85% efficient
Progress Projection for LED Package Efficacy (lm/w)

xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Warm White LED Luminaire Performance Progress Targets.[3]

xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
IV. LIFETIME
• Rated lamp life:
• For incandescent, fluorescent and HID lamps  the time until 50%
of lamps is expected to have failed
• LED based lamps  period after which the luminaire emits only a
certain percentage of its original output
• because 30% reduction in light output represents the threshold for
detecting gradual reductions in light output  „time to L70”
• where light output is not critical, the time to L50 may be more suited
• standards state that during these times, the LED should not exhibit any
major shifts in chromaticity
• Good-quality white LEDs in well-designed fixtures are expected to have a
useful life of 30,000 to 50,000 hours or even longer
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
IV. LIFETIME
• Rated lamp
life:
LED
Performances
Compared to
Other Lighting
Technologies
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
IV. LIFETIME
The reality:
LED components can emit light for a very long time – proven fact, BUT:
• How much light at 50,000h depends on many factors and is not easy to
verify
• LEDs operated at high stress can degrade faster
• NOT ALL LEDs are equal (Materials and manufacturing methods are key)
LED lamps consists of many components
The driver has 50+ components of which the electrolytic capacitors are
considered the weakest link
Consumers primary concern is cost at a good enough “rated lifetime”

~10,000h
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
V. COLOR RENDERING
• higher quality light yields numerous benefits, including increased worker

productivity
• common assessment is based on the Color Rendering Index (CRI) 
maximum value of 100 is reached by the Sun or incandescent lamps
• a minimum CRI of 80 is recommended for interior lighting, with CRIs of 90
or higher indicating excellent color rendering
BUT: Higher CRI products are less efficient

• More blue LED light is converted into red which the eye can’t see most
of it
• For outdoor CRI of 60 is the best compromise
NOTICE: Try different products to determine which one is best for the
particular illumination purpose
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
V. COLOR RENDERING
There are three categories in LEDs lighting technology depending on correlated
color temperatures (CCTs)
- Cool-white LEDs which offer higher efficacy at low cost (due to lower losses when
phosphor converting) but have very high correlated color temperatures (bluish in
appearance) for this cause is not acceptable in interior lighting applications
- Neutral-white (3500K to 4000K) in some cases appropriate in interior lighting
applications
- Warm-white (2700K to 3000K) appropriate in interior lighting applications  are less
efficacious due to the “conversion distance”
LED Color Quality

compared to HPS
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
VI. COST AND RETURN OF INVESTMENT

• LED product price is not always a clear indicator of performance 
relatively low prices are often associated with some form of compromise
• current prices for LED products are substantially higher than for more
established technologies
• the warm white LED package have declining from 18$ per(kilolumens) in
2010 to 12$ per (klm) in 2011 (about one-third) and the price CLOSE TO
2$ per (klm) in 2015
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE

Discussions:
- Usual  linear calculus, with no special difficulties
- After some experience  different approach (some gaps are hidden, and
solving them are not easy)
Entry data:
• Energy price: For the first step, data are available. But for the bigger company, the
price is periodically negotiate, and thus, confidential! Another problem, if the energy
metering is on medium voltage, the losses of power station must be estimate, in the
daily and annual global regime.
• Annual energy price index: could be found in statistical data, but when we are forced
to realize estimation for ten years, a high level of incertitude occurred.
• Power lossless in lighting systems (old or modernized): detailed of electrical
network must be available.
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE

Discussions:
Entry data:
• Maintenance cost and program for lighting system (old and modernized). This activity
is neglected, without documents or cost analysis
• Equipment and installation works: also confidential, difficult to be estimated
• Lamps and ballast price: acquisition prices are different from catalog prices.
• Maintenance costs for LEDs luminaire, especially by the electronic driver livelong.
The average of this parameter is not well documented, and special proofs must be
obtained
• Daily average time of functioning: very important, especially when we try to compare
with the old situation (with NO light or maximum economy)
• Life period of classical lamps: difficult to accept the catalog data, due the temperature,
or on/off cycle, quality of electricity
Result: Cost and Return on Investment represent a

very technical effort, based on accuracy of the entry
data, unknown by the investor, itself
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
VII. POSSIBLE HAZARDS IN LEDs USE?

1- Environmental Impacts
LEDs = an energy efficient and mercury-free source of lighting,
but may have some negative environmental impacts like other electronic
goods. LEDs contain a large number of earth metals: lead, copper, nickel,
silver, gold and arsenic, which have toxic properties and/or are scarce. 
extensive use of LEDs will produce more toxic waste as also electronics
(computers, mobile phones etc.)
 concerns about how to manage them at end-of-life
Nearly all of the lamps (regardless of technology) exceeded at least one

California threshold—typically for copper, zinc, antimony, or nickel;
The greatest contributors were the metal screw bases, drivers, ballasts, and
wires or filaments
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE

2- Blue Light Hazard (BLH)
In 2011 a French test lab announced that light from LEDs is dangerous (blue
light could harm/dry retina)
The portion of blue light in LED is not higher than the portion of blue light in
lamps using www.cpmt.org/scv LED lighting explained other technologies at
the same color temperature (CELMA (European Lamp Companies Federation):
Optical Safety of LED Lights report July ’11)
Blue light exposure is important to human beings. Blue light with a peak at
around
460‐480nm regulates the biological clock.
Blue and cool white light sources can be used to create lighting conditions such
that people will receive their daily portion of blue light to keep their physiology
in tune with the natural day‐night rhythm
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE

3- Ultraviolet Radiation (UV)
LEDs do not emit any UV radiation (unless specifically designed for that particular
purpose)
4- Infrared Radiation (IR)

LEDs hardly emit IR light (unless specifically designed to emit a certain type of IR) 
do not pose any risks to human
5- Effects of Flicker
AC input source is sent into a full wave rectifier, causing the absolute value of the input
voltage to be sent to the load.
The IEEE Standards Working Group, IEEE PAR1789 in their study assigns no health
risk to the biological effectsof flicker in the various LED lamps
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
CONCLUSIONS
- to judge a lighting solution it is not enough to consider only the lumens per
watts ratio. Among others: color attributes, spatial distribution of light,
electrical and mechanical compatibility, rated lifetime, warranty, and cost.
- In the next few years, LED will become the most energy-efficient and
versatile technology for general lighting
- LED lighting is mostly included as one of the components of the energy
saving or renewable energy promotion package
- need to avoid environmental impacts (such as the other technology) 
recycling and recovery for spend bulbs, informing policymarkers abut waste
management needs and using precaution during cleanup of bulbs that break
at a residence or workplace or in a vehicle accident.
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
ÎNTREBĂRI?
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
EFICIENTA ENERGETICA IN
ELECTROTERMIE
Motto:
Cine vrea sa spuna ceva interesant trebuie sa minta putin
(Antoine de Saint Exupery)
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
UTILIZAREA RAŢIONALĂ A ENERGIEI ÎN PROCESELE

ELECTROTERMICE
După efectul termic produs, instalaţiile electrotermice se împart în două mari categorii:
- instalaţii de încălzire, adică acelea care dezvoltă temperaturi mai mari decât a
mediului ambiant (cuptoare, sobe, instalaţii de sudură etc.), şi
- instalaţii frigorifice, care servesc pentru reducerea temperaturii sub cea a mediului
înconjurător (camere, dulapuri şi vitrine frigorifice).
După spaţiul în care se produce

efectul termic, se deosebesc:
• instalaţii închise, care dezvoltă
căldura în camere izolate termic
faţă de mediul ambiant (cuptoare,
boilere, frigidere etc.) şi
•instalaţii deschise, care produc
căldura în mediul înconjurător
(instalaţii de sudură, plite şi
radiatoare electrice etc.).
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
1 5 8
4 7
2 6 5
4
3
4
a) b) c)
8 11
8
5
12
5
9 4
4
10
d) e) f)
5
12 11 4
13
11
12
4
4 5 14
g) h) i)
Figura 1.1
Tipuri de cuptoare electrice
1 – transformator alimentare; 2 – reţea scurtă; 3 – piesă contact; 4 – material de încălzit (şarjă); 5 – zidărie cuptor; 6 –
rezistor; 7 – circuit magnetic; 8 – inductor; 9 – lichid răcire; 10 – zonă călită; 11 – electrod; 12 – arc electric; 13 – minereu;
14 – armătură condensator
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Randamentul total t reprezintă cota parte din puterea cerută Pc de la reţea ce se transformă în putere
Pu utilă procesului considerat.
P
t  u   g   rs  e     g   rs  1
Pc
SA RS CE SA – sursă de alimentare; RS – reţea scurtă;

CE – cuptor electric;
a) Rrs, Xrs – rezistenţa şi reactanţa reţelei
scurte; Re, Xe – rezistenţa şi reactanţa
Pc
Pg
Pg
Prs
P1
Pe
P2
Pu+Pθ
elementelor de conversie energetică; Ri, Xi
– rezistenţele şi reactanţele raportate ale
încărcăturii; Ur, Ug, U1 – tensiunea reţelei,
sursei de alimentare, respectiv la bornele
Rrs Xrs Re Xe Ri Xi
Ug U1 I1
cuptorului;
Ur
I1 – curentul absorbit de cuptor.
b)
Figura 1.2
Schema bloc (a) şi echivalentă (b) a unei instalaţii electrotermice
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Tabel: Valori ale randamentelor termice, electrice pentru cuptoarele frecvent

întâlnite în industrie, și factorii de putere corespunzători
Indicator Cuptoare cu rezistoare Cuptoare cu arc Cuptoare cu inducție Cuptor

Cu încălzire Cu încălzire electric pentru Cu creuzet Cu canal dielectric
directă indirectă elaborare oțeluri
Randamentul
0,85 ÷ 0,95 0,7 ÷ 0,95 0,65 ÷ 0,8 0,75 ÷ 0,9 0,5 ÷ 0,85
termic
Randamentul
0,9 ÷ 0,95 0,8 ÷ 0,93 0,6 ÷ 0,8 0,55 ÷ 0,95 -
electric
Randamentul
0,7 ÷ 0,95 0,7 ÷ 0,95 0,5 ÷ 0,73 0,45 ÷ 0,72 0,2 ÷ 0,8 0,3 ÷ 0,6
cuptorului
Factorul de
putere al 0,7 ÷ 0,95 0,9 ÷ 0,99 0,7 ÷ 0,85 0,05 ÷ 0,4 0,2 ÷ 0,8 -
cuptorului cos
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Fig. Bilanţul energetic comparativ la încălzirea unei bare:

a) încălzirea în cuptor cu combustibil gazos;
b) încălzirea electrică directă
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Instalaţii încălzite cu
REZISTENŢĂ ELECTRICĂ
Instalaţii cu încălzire directă Instalaţii cu încălzire indirectă

Încălzirea directă a cu radiaţii cu convecţie
semifabricatelor
Instalaţii de sudare:
-prin puncte; de tip deschis de tip închis
-cap la cap; (cu radiaţii IR) (cuptoare)
-prin cusătură;
-în relief. 600
Ps [kW/m2] 5 4
Încălzirea lichidelor: =0,4 =0,4
400
-apă
-sticlă lichidă.
300
Producerea materialelor la
temperaturi înalte: 200 25m/s
3
-grafitare;
10m/s
-carborund. 100
2
5m/s 1
[C]
Fig.X.x Tipuri de încălzire cu rezistenţă electrică 0 200 400 600 800 1000
Fig.X.x Puterea specifică Ps transmisă prin

radiaţie şi convecţie; 1,2,3 – transmisia prin
convecţie; 4,5 – transmisia prin radiaţie
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Cuptoare cu rezistenţă
Consumul specific de energie electrică în aceste cuptoare se poate determina cu
relaţia
Wsp 
1
P  P   t
g e1 [kWh/t]
în care g este masa încărcăturii; e1 – randamentul electric al cuptorului; P – puterea utilă
consumată pentru încălzirea materialului, în kW; P – pierderile de energie termică ale
cuptorului, în kW; t – durata încălzirii, în h.
Reducerea consumului specific este posibilă prin următoarele măsuri:

- diminuarea pierderilor de energie termica (P) prin izolaţie. Izolaţia cuptorului
se consideră corespunzătoare dacă temperatura suprafeţei exterioare nu depăşeşte
valorile din tabelul următor. În caz contrar se vor lua măsuri pentru îmbunătăţirea
izolaţiei;
Temperatura de funcţionare, Tf, [C] 700 800 1000 1200
Temperaturi admise pentru 30 40 50 60
suprafeţe exterioare te, [C]
Pierderi de putere P, [kW/m2] 0,4 0,5 0,6 0,6
2
Pentru temperaturi te >60C, pierderile de putere t  t 
prin pereţii cuptorului se pot evalua cu relaţia P  e  0.5   e  [kW/m2]
100  100 
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Cuptoare cu rezistenţă
Fig. Variante de realizare a pereţilor cuptoarelor electrice.

1, 2 – materiale refractare; 3 – material izolant termic; 4 – carcasa metalică.
Fata de varianta (a): pierderi la var (b) 33%, la var (c) 21%, la var (d) 14%
Dimensionarea zidăriei unui cuptor electric satisfăcătoare dacă  temperatura suprafeţei

exterioare cu sub 350 K, la pierderi termice de cel mult 750 W/m2.
• exploatarea cuptoarelor după schema optimă de încărcare şi aranjarea ordonată a

materialelor astfel încât să se asigure o productivitate maximă;
• comanda automatizată a puterii absorbite în funcţie de regimul impus de
temperatură;
• evitarea regimurilor intermitente de funcţionare.
Înlocuirea cuptoarelor cu rezistenţă prin cuptoare cu inducţie care au un consum specific
de 2..3 ori mai scăzut este recomandată în anumite cazuri. Eficienţa înlocuirii se
determină prin comparaţie tehnico-economică, pe baza unui criteriu precum CTA.
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Particularităţi ale transmisiei căldurii într-un cuptor cu rezistoare
Transmisia prin conducţie intervine numai la:

•transmisia căldurii în interiorul piesei şi egalizarea temperaturilor;
•pierderile termice în interiorul cuptorului.
Transmisia prin radiaţie este preponderentă la cuptoarele care funcţionează la
temperaturi mai mari de 500˚C şi este singurul mod de transmitere a căldurii la
 [%]
cuptoare cu temperaturi peste 700˚C. 100
Transmisia prin convecţie are loc prin: 80
convecţie naturală, datorată diferenţelor de 60

temperatură din camera de încălzire care provoacă o
mişcare a fluidului din zonele calde (rezistoare) spre 40
cele mai reci (piesă);

convecţie forţată, când mişcarea fluidului e obţinută
20
[C]
printr-un procedeu mecanic.
Convecţia joacă un rol important îndeosebi la
0 200 400 600 800 1000
cuptoarele de temperaturi joase. Fig.X.x Repartiţia fluxului termic Φ între

radiaţie şi convecţie în funcţie de
temperatură
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE

Din punct de vedere al transferului termic există deci 2 mari familii de cuptoare cu
rezistoare:
•cuptoare cu radiaţie pentru temperaturi înalte ( > 600˚C);
•cuptoare cu convecţie forţată pentru temperaturi joase şi medii ( < 700-750˚C).
A. La cuptoarele de medie şi joasă temperatură:

- când se doreşte o reglare precisă a temperaturii sau o creştere rapidă a acesteia, se
recurge la convecţia forţată.
-se întrebuinţează băi de săruri sau metale topite în care sunt imersate prize ce
trebuie încălzite rapid, deoarece coeficientul de convecţie (deci transferul de
căldură) este mult mai mare la lichide decât la gaze.
-convecţia naturală este folosită la joasă temperatură (între 100 … 150C) aceste
cuptoare se numesc etuve.
B. La cuptoarele de înaltă temperatură radiaţia rămâne preponderentă şi

asigură o densitate de putere ridicată.
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE

bilanţul termic, pe ciclu, al unui cuptor cu regim de lucru intermitent
P  t  Qu  ( Qa  Qt  Qr )
Conditii de eficienta
•izolare termica la maximum
•reducând la maxim masa cuptorului pt cupt cu functionare
discontinua;
•utilizând rezistoare care pot să lucreze la înaltă temperatură
şi care permit fluxuri termice intense;
•controlul puterii de alimentare printr-un reglaj fin (de ex:
prin module electronice de putere).
Condiţii constructive
contradictie !!!
Camera de încălzire trebuie să asigure realizarea unei atmosfere corespunzătoare şi
împiedicarea dispersiei căldurii spre exterior, rezistenţa mecanică necesară, dar şi o
rezervă termică cu scopul de:
•a menţine un flux de căldură ridicat către şarjă;
•o mai bună repartiţie a căldurii datorită reemisiei termice a pereţilor către şarjă
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Intslatii cu rezistenta deschise =

INCALZIRE SI USCARE CU RADIATII IR
Rad IR aparţin spectrului radiaţiilor electromagnetice fiind amplasate între radiaţiile
vizibile şi microunde, domeniul lungimilor de undă fiind 0,76…1000 m. Dar în
aplicaţiile tehnice prezintă interes doar domeniul 0,76..10m, descompus la rândul lui în:
• radiaţii IR scurte: 0,76 – 2m
• radiaţii IR medii: 2 – 4 m
• radiaţii IR lungi: 4 – 10m
Radiaţiile infraroşii nu sunt absorbite integral de corpul radiat. Factorul de absorbţie,
<1, este dependent de lungimea de undă a radiaţiei incidente şi de proprietăţile
suprafeţei iradiate (rugozitate, proprietăţi chimice, culoare, grosime, temperatură etc).
Numai radiaţia absorbită este transformată în căldură. Spectrele de absorbţie pentru
corpurile opace sau semi-transparente solide sau lichide sunt în general curbe continue şi
pun în evidenţă vârfuri de absorbţie pentru anumite lungimi de undă sau benzi de lungimi
de undă.
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE

Variaţia factorului de absorbţie pentru o peliculă de apă în funcţie de lungimea de undă şi
de grosimea stratului este dată în
1
α s  0,6
0,8 s  0,01 mm
mm
0,6
s  0,5
0,4 mm
0,2
λ(μm)
0
1 2 4 5 6 7 8 9
Figura 3.14
Spectrul de absorbţie în infraroşu al apei în
straturi de grosimi diferite
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Transferul de căldură prin radiaţie IR se supune:
• legea pătratului distanţelor şi
• legea cosinusului unghiului de incidenţă.
Eficienţa încălzirii cu radiaţii infraroşii poate fi bună numai atunci când sursa
va emite pe lungimi de undă cât mai apropiate de acelea pentru care factorul de
absorbţie al corpului este maxim.
Dar lungimea de undă este dependentă de temperatura sursei, conform legii lui
Wien (legea deplasării maximului)
 maxT  const. ** necesară o potrivire între

sursă şi materialul tratat.
Avantaje:
• timpi reduşi de încălzire (energia primită de corp este practic independentă de
temperatura ambiantă, datorită temperaturii ridicate a sursei);
• instalaţii simple, cu preţ de cost redus şi reglaj precis al temperaturii;
• încălzirea se poate face superficial sau în profunzime; surse de radiaţii ecologice,
nepoluante.
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Surse şi reflectoare de IR
- efectul Joule-Lenz
a. Sursele luminoase (surse de radiaţii infraroşii scurte) sunt lămpi cu

incandescenţă ce lucrează la temperaturi de 2000 – 2500 K şi emit radiaţii în
domeniul vizibil şi infraroşu
Infraroşii
Vizi Scurte Medii
3
bile
c 2
Mλ
b
1
b
a
0,4 1,2 2,0 2,8 λ(μm)
Fig. 3.15 Curbe cu repartiţie spectrală

pentru unele surse de radiaţii Fig. 3.16 Sursă luminoasă de
infraroşii radiaţii infraroşii
a − lampă incandescentă normală 1 − filament wolfram
b − lampă incandescentă pentru 2 − reflector aluminiu
radiaţii infraroşii 3 − calotă mătuită
c − radiator ceramic sau metalic
tubular
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE Instalaţii de încălzire şi uscare cu radiaţii infraroşii
b. surse incandescente (neluminoase – doar 1% din energia emisă aparţine
spectrului vizibil) sau surse de radiaţii infraroşii medii sunt filamente metalice
încălzite electric la 1100 – 1700 K, plasate în tuburi şi panouri de sticlă, cuarţ
opac sau metal
c. surse întunecate (surse de radiaţii infraroşii lungi) sunt construite din
ceramică sau sticlă electroconductivă încălzite electric la 600 – 1100 K
2 A Secţiunea A-A
Sârmă
Cr-Ni
4 A
5
6
a b
Radiatoare ceramice disc (a) si concave (b)

xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Instalaţii de încălzire şi uscare cu radiaţii infraroşii
Radiatoarele au rolul de a dirija sau concentra razele IR asupra materialului în mod

optim. Ca material reflectiv se foloseşte de obicei aluminiul sau inoxul lustruit.
Pentru a preveni o scădere a eficienţei datorită scăderii factorului de reflexie
trebuie efectuate curăţări periodice.
Atunci când densitatea de putere este mare, trebuie prevăzute canale de
ventilare/răcire.
xxxxxxxxxxxxxxxx
Instalaţii de încălzire şi uscare cu radiaţii infraroşii

CHESTIUNI GENERALE
Aceste instalaţii servesc la:

Aplicatii
• încălzirea în profunzime a
materialelor plastice (polistiren,
polietilenă, stiplex, policlorură de
vinil) în vederea prelucrării prin
deformare la cald;
• uscarea materialelor selectiv
4
absorbante în straturi relativ 5
5
subţiri (legume, fructe, seminţe); 4 5

iradierea plantelor şi animalelor
A A
3 4
în scopul obţinerii unui anumit 2 3
efect biologic; 1 1
• transformări fizico-chimice
6
a b
de material (polimerizarea
răşinilor, vulcanizarea
cauciucului).
c Vedere A-A d
xxxxxxxxxxxxxxxx
Aplicatii
xxxxxxxxxxxxxxxx
Aplicatii
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Instalaţii Cuptoare calorifuge
Caracteristici
IR scurte IR medii IR lungi IR scurte
Bună pt. radiaţia
Penetraţia radiaţiei Bună Medie Slabă
primară
Reflexia prin produse Importantă Slabă Slabă În ansamblu slabă
Bun în special pt.
Mediu dacă energia
Bun pt. majoritatea produsele
Randamentul reflectată este prost Bun în toate cazurile
produselor transparente la alte
recuperată
radiaţii
Slabă pt. emiţătorii
Inerţia termică Slabă Medie Mare înşişi
Mare pt. pereţi
Risc de degradare
Dispozitive de protecţie
Risc la oprirea Risc de degradare, în slab pt. produsele Risc important de
pt. a lua măsuri de
produsului general, foarte slab destul de încărcate de degradare
precauţie
umiditate
Încălzire omogenă a
Preîncălziri Tratamente
produselor cele mai
Preuscări superficiale
compacte Avantajele infraroşului
Tipuri de aplicaţii Încălzirea corpurilor Reîncălzirea
Finalul uscării prod. scurt cu randament
interesante şi avantaje organice de mică plasticului de mică
termosensibile ameliorat,atenuarea
particulare grosime gros.(termoformare)
Densităţi de P ridicate sensibilităţii la culori
Necesitatea surselor Densităţi de putere f.
Timp de tratament
puţin fragile slabe şi omogene
foarte scurt
Panouri: 1000 până la 3000 F/kW
Costul instalaţiei
Cuptoare : 2500 până la 4500 F/kW
Durata de viaţă a
5000 până la 10000 h 10000 h şi mai mult 5000 până la 10000 h 5000 h în medie
surselor
Probleme de
Greutatea întreţinerii Cele mai puţine surse comportare a
Întreţinere regulată Întreţinere regulată
(surse-conexiuni Durate de viaţă instalaţiilor cu
necesară necesară
electrice) ridicate densităţile de putere
cele mai ridicate
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Cuptoare cu inducție electromagnetică
Încălzirea prin inducţie electromagnetică a unui corp implică trei fenomene fizice
succesive:
• transferul de energie electromagnetică de la bobină la corpul de încălzit;
• producerea de căldură în material prin efect Joule;
• transferul de căldură, prin conducţie termică, în întreaga masă a corpului.
Căldura este dezvoltată în piesa însăşi, nefiind necesar un agent material ori un transfer
termic prin contact!
Încălzirea prin inducție electromagnetică prezintă o inerție termică redusă, ceea ce
limitează puternic pierderile.
Este posibilă obținerea unor densități de putere ridicate și o mare viteză de încălzire
(densitati de putere > 1000 kW/m2)
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Figura 5. Cuptoare pentru topire prin inducţie: a) cu canal; b) cu creuzet

1 – corpul cuptorului; 2 – bobina inductoare; 3 – încărcătura;
4 – izolaţia termică; 5 – circuitul magnetic
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Principii fizice: Adâncimea de pătrundere

Definitie Adâncimea de pătrundere a undelor electromagnetice în materialul
conductor ca fiind acea distanţă δ măsurată de la suprafaţa de separaţie de-a lungul
căreia amplitudinea undei scade de e ori
Cu cât frecvenţa curentului care parcurge corpul încălzit este mai mare, cu atât
curentul are tendinţa să se concentreze la suprafaţă. Densitatea de curent scade de
la suprafaţa corpului spre interiorul său (efect skin sau efect pelicular).
Legi Maxwell :

x / 
J( x )  J 0e I 2   J 0 e  x /  dx  ...  J 0 
0
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Principii fizice: Adâncimea de pătrundere

H t   2 H 0 sin  t
z
y
Hx
Ex Sx x
0
x

H  H 0 e
 x
 H0e e  k x  jk x

 H x ,t   2 H 0 e sin t  k x 
k x
 Figura 4.1
Semispaţiul conductor infinit
x
2 H 0 e  k  2 H 0 e 1
1  dependenta de  r __punctul Curie

   503 comentarii
k r f dependenta de frecventa
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
• Pierderile în piesa de prelucrat cresc odată cu creșterea temperaturii deoarece

scăderea conductibilității sarcinii duce la creșterea rezistenței sarcinii de lucru.
• Pierderile, atât în piesa de prelucrat cât și în bobină, cresc cu creșterea frecvenței
datorită efectului pelicular, efect care este mai pronunțat în pierderile din bobină,
datorită diametrului mic al conductorului.
Frecvența critică a unui cuptor este importantă în determinarea sursei de alimentare a
sistemului, deoarece costul alimentării crește cu frecvența.
!!! creşterea frecvenţei nu conduce la o creştere semnificativă a puterii disipate şi, în
plus, aduce şi unele efecte negative: creşte inductanţa inductorului şi astfel poate apare o
limitare a puterii, cresc pierderile în bateria de condensatoare, în suporţi etc.  se va
folosi cea mai joasă frecvență posibilă care dă un randament acceptabil
Proprietăţile materialului încălzit joacă un rol important: mai ales în cazul materialelor
feromagnetice trebuie ţinut cont de saturație şi de punctul Curie:
– la atingerea saturaţiei, în ciuda creşterii câmpului magnetic, inducţia magnetică în
material va rămâne limitată şi astfel, deşi are loc o creştere a densităţii de putere transferată
din inductor, randamentul sistemului scade;
– fiindcă la depășirea punctului Curie permeabilitatea relativă devine brusc =1, pentru a
păstra o densitate de putere constantă, unele sisteme folosesc frecvenţe diferite înainte şi
după depăşirea punctului Curie.
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Bilanţul energetic pentru încălzirea prin inducţie electromagnetică

Randamentul cuptorului cu canal este relativ ridicat (60 - 95%, în funcţie de tipul
materialului şi procesului tehnologic).
Factorul de putere natural al cuptorului este de 0,2 - 0,7, ceea ce impune utilizarea
unor echipamente de compensare a puterii reactive. Bilanţul de energie, tipic pentru un
cuptor cu inducţie electromagnetică cu creuzet, este indicat în figura (..).
Fig. Bilanţul energetic pentru

încălzirea prin inducţie
electromagnetică a unor piese
din oţel la 1200ºC
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Fig. Pierderile termice pt ale cuptoarelor cu inducție cu canal

în funcție de capacitatea totală mt
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Cuptoarele de inducţie cu canal, comparativ cu cele cu creuzet, au ca principale

avantaje:
- randament total şi factor de putere mai ridicat;
- consum specific de energie electrică mai redus şi productivitate mai ridicată;
- durabilitate crescută a căptuşelii cuvei şi canalului;
- cheltuieli de investiţie mai mici.
Dintre dezavantaje trebuie menţionate:
- după evacuarea şarjei, în canal trebuie să rămână metal ce se menţine în stare caldă
până la următoarea încărcare a cuptorului;
- dificultatea utilizării aceluiaşi cuptor pentru aliaje de mărci diferite;
- canalul se confecţionează din materiale refractare de calitate, care să suporte valori
ridicate ale gradientului de temperatură şi să reziste la uzura mecanică produsă de
agitaţia topiturii. Acestea sunt motivele pentru care nu se recomandă topirea fontei și
a oțelului în aceste cuptoare.
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Aplicaţii industriale ale inductiei electromagnetice

•topirea sau menţinerea în stare caldă a metalelor (oţel, fontă, Cu, Al, Zn şi aliajele lor)
•încălzirea în volum (în profunzime) a semifabricatelor (oţel, Cu, Al) ce urmează a fi
prelucrate la cald prin forjare, matriţare, presare, laminare etc.
•tratamentul termic (călire) superficial al pieselor din oţel şi fontă, utilizate în
construcţia de maşini;
•agitarea inductivă şi transportul electromagnetic al topiturilor;
•sudarea şi lipirea metalelor, încălzirea superficială sau în volum pentru tratament
termic la cald etc.
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
CUPTOARE ELECTRICE CU ARC
Creșterea masei încărcăturii. Majoritatea cuptoarelor admit o anumită suprasarcină în
funcție de caracteristicile constructive ale transformatorului, rezistența termică
căptuşelii şi domensiunile cuvei (v. Tabelul următor). În practică, valoarea optimă a
încărcăturii se determină în funcție de acești factori şi ținând seama de experiența de
exploatare, cunoscând faptul că o suprasarcină sistematică are ca efect scurtarea duratei
de viaţă a căptuşelii cuptorului.
E[%]
Capacitatea Suprasarcini admise

nominală a Oţeluri Oţeluri aliate 130
cuptorului [t] carbon căptușeală bazică
<5 1.5 1.3 120

5 … 20 1.4 1.25
110
>20 1.3 1.2
100 căptușeală acidă
Utilizarea cuptoarelor în limitele
90 Masa
suprasarcinilor admise conduce la
[%]
diminuarea consumului specific de 80
energie electrică, după curbele 40 60 80 100 120 140 160 180 200
obținute experimental şi reprezentate Fig. Variația consumului de energie electrică

mai jos: în funcție de masa încărcăturii
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Cuptoare electrice cu arc
Exemplu: un cuptor cu capacitatea de 15t care elaborează oţeluri aliate realizează un
consum specific mai redus ca cca. 7% la o suprasarcina admisă de 25%.
Majorarea randamentului electric. Expresia randamentului electric al cuptorului cu arc
poate fi scrisă:
Parc P  P P  3RI 2
 e1   
P P P
în care P este puterea absorbită de la reţea, iar R - rezistenţa totală a cuptorului compusă
din suma rezistenţelor transformatorului, reţelei scurte şi portelectrozilor.
Ameliorarea randamentului  reducerea pierderilor electrice (ΔP)

 reducerea pierderilor termice
reducerea pierderilor electrice (P) la valoarea minima:

– obţinerea densităţilor optime de curent în elementele cuptorului,
– micşorarea rezistenţelor de contact între electrozi şi suporţi,
– diminuarea nesimetriei reţelei scurte,
– diminuarea nivelului de armonici,
– compensarea puterii reactive etc.
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Diminuarea pierderilor de energie termică. În cuptoarele electrice este posibilă
aplicarea următoarelor măsuri de reducere a pierderilor de energie termică:
• majorarea durabilităţii căptuşelii. Prin aceasta se evită pierderile de căldură
înmagazinată în zidărie şi se reduc perioadele de staţionare. În acest scop sunt necesare
materiale refractare de calitate, exploatarea cu arcuri electrice scurte pentru protejarea
pereţilor împotrivă radiaţiei excesive, controlul temperaturii pereţilor, boltei şi vetrei
cuptorului etc;
• vopsirea cu vopsea de aluminiu a suprafeţelor exterioare;
• reglajul corect al temperaturii apei de răcire;
• etanşarea corespunzătoare a uşilor;
• pregătirea corespunzătoare a şarjei la cuptoarele mici astfel încât să nu fie necesară
completarea încărcăturii pe parcursul procesului te topire;
• încălzirea preliminară a şarjei prin utilizarea gazelor arse.
Ansamblul acestor măsuri poate conduce la o diminuare a consumurilor specifice de
energie electrică cu 20 .. 25%, fapt deloc neglijabil având în vedere puterile utilizate în
aceste procese.
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Optimizarea regimurilor de elaborare a şarjelor. Optimizarea regimurilor cuptorului

constă în utilizarea acelor trepte de puteri în decursul exploatării care asigura durata
minimă de exploatare a şarjei şi compromisul optim între consumul de energie electrică
şi uzura căptuşelii refractare.
La cuptoarele moderne optimizarea regimurilor se face automat prin reglajul în sarcină
a transformatorului cuptorului şi a poziţiei electrozilor, comanda fiind asigurată de un
calculator de proces, care elimină erorile şi limitările unui operator uman putând asigura
şi protocolarea mărimilor caracteristice şarjei.
Prin introducerea automatizărilor de acest tip se obţine:
- mărirea producţiei,
- reducerea consumului de energie electrică (cu cca. 20 .. 30%),
- reducerea consumului de materiale refractare şi de electrozi.[..].
Specializarea cuptoarelor pe anumite mărci de oţeluri, metalurgia în afara cuptorului şi
trecerea la funcţionarea în UHP (majorarea puterii transformatorului) pot constitui, de
asemenea, mijloace importante de optimizare a funcționării cuptoarelor cu arc pentru
elaborat oţel.
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
APLICAȚIE 1
Tema Să se determine grosimea izolației de spumă poliuretanică pentru un cuptor de

pâine cu diametrul exterior d = 1,2 m și o lungime l = 2 m.
Date:
– Temperatura de coacere a cuptorului fiind de tc = 250 ºC.
– Cuptorul funcționează 8760 h/an și se amortizează în 12 ani.
– Condițiile ambientale corespund unei temperaturi medii anuale te = 10 ºC și
unui coeficient parțial de transfer termic αaer = 5 W/m2K.
– Conductivitatea termică a izolației de spumă poliuretanică este λiz = 0,023
W/mK și densitatea ρiz=60kg/m3. Izolația de spumă poliuretanică are o
grosime δiz = 0,05 m.
– Prețul unitar al energiei termice este cq = 6·10-4 lei/kcal, iar al izolației ciz = 30
lei/kg (inclusiv manopera montării izolației pe pereții cuptorului).
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
APLICLATIE
Întreprinderea C.T.Ş. Hidrotehnica din oraşul Chişinău  în secţia turnătorie 

consumului mare a energiei electrice este datorat faptului că cuptoarele sunt vechi şi au o
eficienţă energetică scăzută
Tema: Studiu de fezabilitate privind înlocuirea cuptoarelor vechi cu cuptoare moderne ,

care pentru aceeaşi cantitate de metal topit, au un consum de energie mai redus
Cuptorul cu inducție Cuptorul cu rezistență Cuptorul cu rezistență

Pnom = 160 kW Pnom = 50 kW Pnom = 27,7 kW
Capacitatea de topire = 160 kg Vol. spațiu lucru = 288 l Vol. spațiu lucru = 36 l
Productiv. specifică = 1 kg/kW Productiv. specifică = 5,76 l/kW Productiv. specifică = 1,3 l/kW
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE

Pnom = 160 kW Pnom = 50 kW Pnom = 27,7 kW
Productiv. specifică = 1 kg/kW Productiv. specifică = 5,76 l/kW Productiv. specifică = 1,3 l/kW

Pnom = 160 kW Pnom = 36 kW Pnom = 9 kW
Product.specifică= 1,56 kg/kW Productiv. specifică = 13,8 l/kW Productiv. specifică = 4,41 l/kW
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Investitii:
• Pentru cuptoarele vechi = doar suma cheltuielilor pentru întreţinere şi reparaţii
• Pentru cuptoarele noi = tabelul urmator
Utilajul analizat Prețul utilajului nou Prețul montării Prețul utilajului vechi
(Euro - € ) utilajului nou (Euro - € ) (Euro - € )
Cuptor cu inducție 80000 24000 -

Cuptor cu 14622 4380 -
rezistențe
Cuptor cu 3217 965 -
rezistențe
TOTAL 97839 29345 60000
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Parametru Specificul Formule de calcul Cheltuieli anuale Economia
varianta nouă varianta veche
I investiţia iniţială I=Iinst+Imont 127184 60000 -

Am Amortizarea Am=I/Tsn 6360 3000 -
Crep cheltuieli de Crep=I·Pir 5723 4860 -
reparaţie
Pîr cota de întreţinere şi reparaţie 4,5 8,1 -
5040 12600 7560
Csal cheltuieli pentru Csal=N·Smed Smed = 2520
salarizare Nr.=2 Nr.=5 -
consum anual de
Ean energie, kWh/an Ean=Ptot·Tf 307500 475400 167900
Tf-timp anual de
funcţ, h/an 1500 2000
Ptot - puterea
consumată, kW 205 237,7
cheltuieli anuale
CE cu energia CE=Ean·cw 39975 61802 21827
cw- tariful la
energie electrică
C cheltuielile totale C=Csal+Crep+CE 50738 79262 28524
CA cheltuielile totale CA=C+Am 57098 82262 25164

anuale
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Măsura de eficiență energetică

• Necesarul de energie inițial:
457400 kWh
• Necesarul de energie după implementarea soluției:
307500 kWh
• Economiile anuale exprimate în indici naturali:
167900 kWh/an
• Costul investiției:
127184 €
• Durata de recuperare a investiției:
3 ani
• Costul întreținerii:
5723 €/an
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Economii de energie prin utilizarea perdelelor de aer
Perdeaua de aer = ventilator proiectat pt a produce un curent de aer cu turbulenţă redusă
ce poate fi reglat unghiular  barieră împotriva curenţilor de aer exteriori
Perdelele de aer pot fi:
Perdele de aer cu recirculare: aerul circulat este filtrat, uneori încălzit şi apoi impins
prin grila de suflare. De obicei au un sistem special de încălzire şi folosesc mari cantităţi
de aer. Sunt în general asociate cu un cost mare de achiziționare și de funcționare. Pt ca
curentul de aer are turbulenţă redusă  folosite la unele intrările spatiilor comerciale.
Perdele de aer fără recirculare sunt tot mai folosite. Se caracterizează prin costuri de
achiziţie şi de întreţinere mai reduse. Deoarece nu reîmprospătează aerul şi nu-l filtrează
ele nu trebuiesc întreţinute. Mai eficiente  curent de aer îngust şi mai turbulent.
Forţa perdelei de aer : Fpa ~ m·v2

Aerul suflat trebuie să aibă un unghi optim, în mod
normal de 200 faţă de latura de presiune. Curgerea
aerului trebuie să fie laminară pentru a avea o mai
bună eficienţă.
Ex: vectorul perdelei de aer şi cel al curentului sunt
egali formează o rezultantă care, pentru a obține o
eficienţă maximă, întâlneşte podeaua în planul uşii
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Utilizări ale perdelelor de aer

- Controlul climatului industrial
Primul scop în controlul climatului de către perdelele de aer este prevenirea influxului de
aer exterior printr-o deschizătură într-o zonă răcită sau încălzită. Sunt aplicaţii speciale
precum controlul temperaturii unui cuptor, al umidităţii şi prafului sau controlul aerului
proaspăt.
-Spaţiile cu aer condiţionat
se produce o presiune mai mare unde sunt
aparate de aer condiţionat ce aduc aer proaspăt
într-o încăpere
- Deschiderile cuptoarelor industriale

economie de combustibil de până la 40%,
uzual la cuptoare cu temperaturi până în 300 oC
PA sunt instalate orizontal deasupra deschiderii cuptorului şi reglate unghiular astfel
încât să fie uşor îndreptate spre interiorul deschizăturii cuptorului pentru a împiedica
ieşirea aerului fierbinte
-Controlul prafului şi a umidităţii

PA au eficiență p.la 70% în ce privește blocarea particuleor
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
Utilizări ale perdelelor de aer

- Controlul insectelor
normativele impun curent de aer cu o grosime de 5 - 12 cm, lat cât toată deschiderea uşii
perdeaua de aer poate fi montată în interiorul sau la exteriorul uşii de la intrare: când este
montată spre interior, aparatul ajută la menţinerea controlului climatului din clădire pe
timpul iernii. Când este montată la exterior, împiedică pătrunderea insectelor.
- Mine
Perdelele de aer care se folosesc în minele de rocă dură la 300m adâncime pentru a
controla curentul de aer proaspăt care se introduce în mine
- Depozitarea la rece
o perdea de aer corespunzător dimensionată şi reglată este până la 85% mai eficientă în
controlul curentului de aer dintre ventilator şi uşile camerei frigorifice. Dacă uşa camerei
frigorifice este deschisă o oră pe zi, prețul perdelei de aer este amortizat de costurile
menținerii frigului
xxxxxxxxxxxxxxxx
CHESTIUNI GENERALE
ÎNTREBĂRI?
xxxxxxxxxxxxxxxx
APLICATIE
APLICATIE: INLOCUIREA MOTOARELOR

SUPRADIMENSIONATE
Motto:
Analfabetul viitorului nu va fi cel care nu stie sa citeasca, ci cel care nu stie
sa inteleaga (Alvin Toffler)
xxxxxxxxxxxxxxxx
APLICATIE
STUDIU TEHNICO - ECONOMIC CU CTA

privind înlocuirea motoarelor supradimensionate
Tema studiului
Un motor asincron de 132 kW funcționează cu o sarcină egală cu 45 % din puterea
nominală a motorului. Să se verifice rentabilitatea înlocuirii sale cu un motor din aceeași
serie având puterea nominală superioară sarcinii, dar mai mică decât a motorului existent.
Parametru Unitatea de Motor

măsură existent
Pn kW 132
Un V 380
hn % 93,5
cosfn - 0,81
Io A 70
ΔPo % 4
Tf h/an 6.000
Valoarea de Lei 61.594.358
investit
xxxxxxxxxxxxxxxx
APLICATIE
STUΔIU TEHNICO - ECONOMIC CU CTA
Tema stuΔiului
Un motor asincron de 132 kW funcționează cu o sarcină egală cu 45 % din puterea
nominală a motorului. Să se verifice rentabilitatea înlocuirii sale cu un motor din aceeași
serie având puterea nominală superioară sarcinii, dar mai mică decât a motorului existent.
Δacă factorul de încărcare al motorului existent este :
km1= 45 %
rezultă că motorul funcționează cu o sarcină: Psarc = Pn10,45 = 59,4 kW
Se alege un motor din aceeași serie, cu Pn  59,4 kW, adică Pn=75 Kw;
Parametru Unitatea de Motor Motor
măsură existent nou
Pn kW 132 75
Un V 380 380
hn % 93,5 93
cosfn - 0,81 0,82
Io A 70 43
ΔP o % 4 4
Tf h/an 6.000 6.000
Valoarea de Lei 61.594.358 49.356.756
investit
xxxxxxxxxxxxxxxx
APLICATIE
Condițiile studiului:
- rata de amortizare anuală: c=2 % ;
- valoarea remanentă a motorului existent : wn1=78% din valoarea inițială;
- costul energiei : Cost_en=2.100 lei/kWh;
- prețul unui kW în centrala: =7.000.000 lei/kWh;
- =0,04 Kw/Kvar;
xxxxxxxxxxxxxxxx
APLICATIE
Rezolvare:
1. Se determină indicatorul CTA pentru MOTORUL EXISTENT.

Ca urmare, se calculează:
- pierderile de putere activă în motor :
ΔP1= ΔPo1+km12ΔPsarc1=5,28+0,4523,9=6,06 kW;
ΔPsarc1=Pn1 (1- n)/ n -ΔPo1=132 (1-0,935)/0,935-0,04132=3,9 kW;
ΔPo1=0,04Pn1=5,28 kW;
- pierderile de putere activă în rețea aferente transportului de putere reactivă
necesare motorului :
ΔP1’= (ΔQo1+km12ΔQn1)   = (46,02+0,45256,19) 0,04 = 2,29 kW;
ΔQn1=Pn1/n1tgn1 -ΔQo1 = 132/0,9350,724-46,02 = 56,19 kVAR;
ΔQo1=1,71UnIo1= 46,02 kVAR;
xxxxxxxxxxxxxxxx
APLICATIE
Rezolvare:
- pierderile totale de putere activă :

ΔP1t= Δ P1+ Δ P1’ = 6,06 + 2,29 = 8,35 kW
- investiţia de echivalare :
Ie1= ΔP1t = 8,35  7.000.000 = 58.450.000 lei
- cheltuielile anuale de exploatare pentru motorul existent:

Can1=cI1+ Δ P1tTfCost_en = 0,02  61.594.358 + 8,35  6.000 2.100 = 106.441.887,2 lei
- cheltuielile totale de actualizare pentru motorul existent :

CTA1 = 0,8  Ie1 + 8,89  Can1=0,858.450.000 +8,89106.441.887,2 =993.028.375,4 lei
xxxxxxxxxxxxxxxx
APLICATIE
2. Se determină indicatorul CTA pentru MOTORUL ÎNLOCUITOR.

- factorul de încărcare pentru motorul înlocuitor: km2=Psarc/Pn2=59,4/75=0,79
- pierderile de putere activă în motor :
ΔP2= ΔPo2+km22 ΔPsarc2=3+0,7922,64=4,64 kW;
Δ Psarc2=Pn2 (1- n)/n - ΔPo= 75 (1-0,93)/0,93-3=2,64 kW;
Δ Po2=0,04Pn2=0,0475=3 kW;
- pierderile de putere activă în rețea aferente transportului de putere reactivă
necesară motorului:
ΔP2’= (ΔQo2+km22 ΔQn2)   = (27,94+0,79230,44)  0,04 = 1,87 kW;
ΔQn2=Pn2/ n2tgn2 - ΔQo2 = 75/0,93  0,724 - 27,94 = 30,44 kVAR;
ΔQo2=1,71UnIo2= 1,71  38043 = 27,94 kVAR;
xxxxxxxxxxxxxxxx
APLICATIE

ΔP2t= ΔP2+ ΔP2’= 4,64+1,87 =6,51 kW ;
Ie2= ΔP2t=6,517.000.000 =45.570.000 lei ;
- cheltuielile anuale pentru motorul înlocuitor:
Can2=cI2+ Δ P2tTfCost_en =0,0249.356.756+6,516.0002.100 =83.013.135,12 lei ;
- cheltuielile totale de actualizare pentru motorul înlocuitor :
CTA2=0,8Ie2+8,89Can2=0,845.570.000 +8,8983.013.135.12=774.442.771,2 lei
xxxxxxxxxxxxxxxx
APLICATIE

ΔP2t= ΔP2+ ΔP2’= 4,64+1,87 =6,51 kW ;
Ie2= ΔP2t=6,517.000.000 =45.570.000 lei ;
- cheltuielile anuale pentru motorul înlocuitor:
Can2=cI2+ Δ P2tTfCost_en =0,0249.356.756+6,516.0002.100 =83.013.135,12 lei ;
CTA2=0,8Ie2+8,89Can2=0,845.570.000 +8,8983.013.135.12=774.442.771,2 lei
xxxxxxxxxxxxxxxx
APLICATIE
- cheltuielile totale de actualizare pentru motorul existent :

CTA1 = 0,8  Ie1 + 8,89  Can1=0,858.450.000 +8,89106.441.887,2 =993.028.375,4 lei
CTA2=0,8Ie2+8,89Can2=0,845.570.000 +8,8983.013.135.12=774.442.771,2 lei
Se observă că:
CTA2 < CTA1
Cu toate că
Δ P1t - Δ P2t = 8,35 - 6,51 = 1,84 kW;
- economia de costuri este :
CTA1-CTA2 = 993.028.375,4-774.442.771,2 > 218 mil.lei
xxxxxxxxxxxxxxxx
APLICATIE
ÎNTREBĂRI?
xxxxxxxxxxxxxxxx
SISTEME ELECTROMECANICE
EFICIENȚA ENERGETICĂ A SISTEMELOR

ELECTROMECANICE
Motto:
……………………………………………….
xxxxxxxxxxxxxxxx
PIERDERILE DE ENERGIE ÎN MAȘINILE ȘI UTILAJELE DE LUCRU

Consumul total de energie pentru o actionare electrica se compune din energia mecanica utila
(folosita efectiv in procesul de lucru) pierderile de energie mecanica in masina de lucru si transmisia
de la motor la masina, pierderile electrice si mecanice in motoarele de actionare si pierderile in
instalatiile de alimentare cu energie electrica.
A. Pierderile de energie in masinile de lucru

Pierderile mecanice prin frecarea suprafetelor in miscare ale masinii de lucru si implicit
consumatorii de energie electrica pot atinge valori exagerate daca la proiectarea, executia si
intretinerea masinii nu se aplica prescriptiile tehnice care conduc la un randament ridicat.
Puterea transmisa la masina de lucru de motorul electric de actionare este
Pm=Pmu+Pmg+Pms
unde Pmu =puterea utila, Pmg=pierderi de putere la mers in gol si Pms =pierderi suplimentare in
sarcina. In regim constant al vitezei, pierderile de putere la mers in gol au valoare constanta, deci
intr-o diagrama reprezentand puterea totala in functie de puterea utila ele sunt reprezentate printr-o
dreapta paralela cu abscisa. Pierderile suplimentare cresc cu incarcarea masinii. Randamentul
mecanic este
m=Pmu/Pm=ctg
unde  este definit in Fig.X.1
xxxxxxxxxxxxxxxx

Observație Pentru acelasi tip de masina, pierderile de mers in gol sunt cu atat mai reduse cu cat
dimensiunile si greutatea organelor in miscare ale masinii sunt mai mici (greutatea determina
presiunea pe lagare, iar dimensiunea-frecarea cu aerul). Pierderile suplimentare depind numai in
masura mica de dimensiunile pieselor mobile.
Conditii de proiectare
1. Factorul de supradimensionare. Masina trebuie dimensionata cat mai aproape de puterea pe
care se conteaza in exploatare. Astfel este importanta cunoasterea coeficientului de suprasarcina
in exploatare, si alegerea unor coeficienti de siguranta potriviti. De asemenea, solutiile care duc
la reducerea greutatii (arbori tubulari, roti cu spite, folosirea materialelor usoare etc.) trebuie sa
constituie o preocupare la intocmirea proiectelor.
2. Viteza. Pentru aceasi putere utila, marirea vitezei pieselor in miscare determina o crestere a
fortelor dinamice, precum si o crestere a pierderilor de putere care se regasesc in dezvoltarea
unei cantitati mai mari de caldura. Pentru ca o viteza de lucru crescuta poate duce la o mai mare
eficienta a procesului, se prefera ridicarea vitezelor la limita maxima admisa de procesul
tehnologic, prin alegerea unor materiale cu rezistenta corespunzatoare si cu adoptarea unor
solutii de ungere potrivite vitezelor marite.
xxxxxxxxxxxxxxxx

B. Randamentul transmisiilor mecanice
Ansamblul transmisiilor care se succed intr-o actionare are randamentul total:
m=m1*m2*…*mn
adica produsul randamentului fiecarei transmisii care se afla in lantul cinematic.
Randamentul total al unei transmisii este cu atat mai ridicat cu cat numarul sub-
transmisiilor componente este mai redus. De aceea, pentru masinile cu mai multe lanturi
cinematice, se prefera actionarea individuala a subansamblelor acestora prin folosirea
mai multor motoare; fiecare motor poate actiona unul sau mai multe lanturi cinematice,
in functie de considerentele economice.
Valoarea randamentului unei masini depinde de alegerea tipului de transmisie.
• Randamentul transmisiei cu curea sau lant cu rulouri = adesea cuprins intre
0.92-0.97
• Randamentul angrenajelor cu dinti foarte fin prelucrati si avand frecare lichida
intre flancuri sau ale lanturilor cu dinti este de 0.98-0.99.
Observatie: la transmisia cu roti dintate, daca dintii nu sunt prelucrati randamentul este 0.92-0.94,
iar daca sunt curat prelucrati si unsi randamentul este de 0.95-0.97, iar asa cum s-a aratat la
prelucrarea fina si functionand in baie de ulei (ungere lichida) randamentul este de 0.98-0.99.
xxxxxxxxxxxxxxxx
B. Randamentul transmisiilor mecanice

Randamentul transmisiei prin surub-melc depinde de numarul de inceputuri:
• suruburile cu trei inceputuri au =0.8-0.85 ,
• cu doua inceputuri =0.75-0.8 si cele
• cu un inceput au =0.5-0.75.
O rezistenta mecanica mare obtinuta prin tratamentele termice ale suprafetelor flancurilor
dintilor, are efect in mentinerea formei dintilor si deci a unui coeficient redus de frecare.
Calitatea lagarelor si a ghidajelor rectilinii. Lagarele si ghidajele de rulare au un
randament mai ridicat decat cele de alunecare, deci este preferabila folosirea lor acolo
unde precizia ori alte considerente nu impun folosirea lagarelor cu alunecare.
In conditii normale,
• randamentul lagarelor de alunecare ar atinge valori de 0.96-0.97,
• randamentul lagarelor de rulare 0.98-0.99.
Observatie: la motoarele electrice pierderile mecanice pot constitui, chiar la o executie ingrijita,
intre 20-60% din totalul pierderilor, in functie de incarcare si tipul motorului.
xxxxxxxxxxxxxxxx
Optimizarea graficelor de mişcare după criteriul

pierderilor minime în motorul electric de
acţionare
În cazul cel mai general, sarcina unui sistem de acţionare
electrică este permanent variabilă. Motorul se poate
distruge prin supraîncălzire şi de aceea, la stabilirea
corectă puterii motorului, trebuie ţinut seama de încălzirea
acestuia, sau altfel spus, de temperatura maxim admisă de
clasa de izolaţie a înfăşurărilor motorului.
Regimul termic al motorului este puternic influenţat de
regimurile tranzitorii de accelerare sau frânare. Se pune
problema alegerii formei graficului de viteză, în aşa fel
încât puterea absorbită de motor pe durata unui ciclu
complet de funcţionare să fie minimă şi deci încălzirea
motorului să fie minimă.
Să considerăm același exemplu al graficului de viteză de
formă trapezoidală din fig.X1. Problema revine la a găsi
valorile acceleraţiilor la pornire şi oprire, menţinând
constante spaţiul parcurs H, viteza maximă vM şi durata
ciclului tc, astfel încât pierderile în motor sa fie minime.
xxxxxxxxxxxxxxxx
Optimizarea graficelor de mişcare după criteriul pierderilor minime în motorul

electric de acţionare
Dacă cursa totală H rămâne constantă, atunci aria trapezului OABC va rămâne constantă, adică:
tc  t 2
v M  const .
2
de unde revine că durata regimului staţionar t2 este de asemenea o constantă. Atunci şi durata
regimului tranzitoriu tr este tot o constantă t r  t1  t 3  t c  t 2  const .
Încălzirea motorului este proporţională cu forţa echivalentă (cuplul echivalent) pe durata ciclului,
dată de relaţia
F12 t1  F22 t 2  F32 t 3
Fe 
tc
unde, în raport cu forţa rezistentă FR avem F1  FR  ma1 F2  FR F3  FR  ma3
t1  v M a1 t 3  v M a3
Expresia forţei echivalente poate fi scrisă ca o funcţie de variabila a1:
2
vM  vM 
FR  ma1  2
 FR2 t 2   FR  m 
a1  t r  v M a1 
Fe 
tc
xxxxxxxxxxxxxxxx
Optimizarea graficelor de mişcare după criteriul pierderilor minime în motorul

electric de acţionare
Prin anularea primei derivate se obţine valoarea optimă a acceleraţiei la pornire pentru care pierderile
sunt minime:
2v M
a10 
tr
Forţa echivalentă minimă rezultă ca fiind:

4m 2v M
2
Fe0  FR2 
t c t c  t 2 
Se constată că acceleraţia optimă de oprire este egală cu cea optimă de pornire. Graficul de mişcare
este optim din punctul de vedere al pierderilor minime în motorul electric de antrenare dacă are
forma unui trapez isoscel şi deci, acceleraţiile de pornire şi oprire sunt egale cu:
2v M 2v M 2a1a3
a10  a30   
t1  t 3 v M v M a1  a3

a1 a3
Utilizări ale Energiei Electrice
Microclimatul luminos confortabil
ILUMINAT ELECTRIC
ÎNTREBĂRI?
xxxxxxxxxxxxxxxx
LA CONSUMATORI INDUSTRIALI
MĂSURI DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ LA

CONSUMATORI INDUSTRIALI
Motto:
Cartea bună este ca o conversație cu un om deștept (proverb românesc)
xxxxxxxxxxxxxxxx
1. METODE DE REDUCERE A PUTERILOR DE VARF

LA CONSUMATORII INDUSTRIALI
Puterea mare absorbita de consumatorii industriali ne determina sa cautam in primul rand la
acestia posibilitati de reducere (aplatizare) a varfurilor de sarcina. Principalele masuri ce pot fi
luate sunt:
a. echilibrarea incarcarii intre diferite schimburi si programarea activitatii
sectiilor de productie
- o incarcare corespunzatoare in schimbul de noapte.
- se programează noaptea in primul rand utilajele care absorb puteri mari si sunt exploatate
cu un personal redus.
- sectiile care absorb o putere foarte mica si folosesc multi angajati (atelierele de
lacatuserie care folosesc munca manuala, sectiile de cusut de la fabricile de incaltaminte)
se programeaza in schimb de noapte doar daca tehnologia este obligatorie.
Exemplu: intreprinderile ce lucreaza cu o parte a utilajelor in trei schimburi si cu restul utilajelor
intr-un singur schimb (unele fabrici de caramida unde cuptoarele si uscatoria lucreaza in trei
schimburi iar presele intr-un singur schimb).
Intreprinderile sau sectiile care lucreaza intr-un singur schimb isi pot planifica activitatea într-un interval orar în
care se evita integral vârful de sarcină de seara si, de asemenea, se evita partial varful de dimineata.
b) programarea functionarii receptoarelor care nu au functionalitate continua
in afara varfurilor de sarcina pe cat posibil.
xxxxxxxxxxxxxxxx

c) functionarea in regim de instalatie tampon
Prin “instalație tampon" se înțelege o instalație tehnologica suplimentară astfel
dimensionata încât sa fie posibila reducerea substanțială sau totala a puterii electrice
absorbite in orele de varf sau ziua, realizând însă același volum de producție ca si o
instalație asemănătoare, dar dimensionata mai redus, care ar functiona fara restrictii orare
si fara reducerea puterii absorbite.
- instalatii tampon integrate = fac parte dintr-o linie tehnologica in care restul
instalatiilor au regim de functionare continua, iar in acest caz instalatiile tampon
trebuie sa aiba o productivitate mai mare decat restul instalatiilor din linie.
- instalatii tampon independente = care nu fac parte dintr-o linie tehnologica, sau
chiar pot fi linii tehnologice care lucreaza in ansamblul lor in regim tampon.
Introducerea instalatiilor tampon se face doar argumentat de un studiu economic. Un
consumator tampon poate prezenta eficienta economica daca: I1<I0 unde:
• I1=investitia unitara suplimentara necesara la consumatorul simplu, spre a-i da
caracterul de consumator tampon, exprimata in lei/kw-reducere
• I0=investitia privind consumatorul simplu.
xxxxxxxxxxxxxxxx

c) functionarea in regim de instalatie tampon
Dacă C1 și C0 sunt cheltuieli anuale privind consumatorul tampon respectiv consumatorul simplu,
eficienta economica a consumatorului tampon se obtine prin termenul de recuperare :
o Dacă I0 < I1 si Trec<0, eficienta consumatorului simplu este evidenta.

o Daca Trec>Trec.n (timpul de recuperare normat in industria respectiva, 3, 5, 7, 10 minute ) sau
Trec0, consumatorul tampon este mai eficient decat cel simplu.
Exemplu: fabrica de ciment  se pot acumula produse intermediare ca: roca concasata, pasta bruta si clincher.
Morile de pasta bruta si ciment, împreună cu instalațiile auxiliare aferente reprezinta 75-80% din puterea totala
absorbita a fabricii de ciment. Prin montarea unei mori suplimentare de pasta bruta si ciment, devine posibila
oprirea tuturor morilor si a instalațiilor auxiliare aferente, timp de 4-8 ore pe zi in perioada vârfului de putere
d) Esalonarea pornirii utilajelor mari consumatoare de energie electrica pentru a nu se depasi
puterea maxima absorbita convenita rpin contract cu furnizorul.
e) Programarea reviziilor si a reparatiilor capitale ale utilajelor si liniilor tehnologice => cele care
absorb puteri mari sunt programate la reparatii de preferinta iarna.
f) Introducerea orarului de vara => duce la aproape eliminarea varfului de seara si o reducere a
consumului cu 3-5%.
xxxxxxxxxxxxxxxx
REDUCEREA CONSUMULUI DE ENERGIE LA MERSUL ÎN GOL

SAU CU GRAD REDUS DE ÎNCĂRCARE A UTILAJELOR
Evitarea mersului in gol al utilajelor de producţie constituie una dintre cele mai
importante si mai eficiente masuri de economisire a energiei. Utilajele înglobează
motoare sau transformatoare electrice care la mersul în gol sau la încărcare mult
redusă faţă de cea nominală funcţionează cu randamente energetice scăzute şi deci cu
consumuri inutile de energie activă şi reactivă.
Există două categorii de măsuri care se pot aplica în acest caz:
• limitarea mersului în gol a motoarelor electrice de acţionare, a transformatoarelor
de sudare etc.
• îmbunătăţirea parametrilor energetici ai motoarelor electrice asincrone care
funcţionează la gol sau la încărcare redusă prin modificarea automată a valorii
tensiunii de alimentare
Aplicarea cestor măsuri se va face numai în urma unei atente analize de eficienţă
tehnică şi economică.
xxxxxxxxxxxxxxxx
1. Economicitatea deconectării automate la mersul în gol

In exploatare, utilajele nu se folosesc in permanenţă la puterea maximă pentru care au
fost construite. Majoritatea dintre ele au perioade de mers in gol datorita unor cauze
tehnologice (de exemplu, schimbarea pieselor ori a sculelor etc.) sau netehnologice.
Utilajul de lucru consuma energie atât la funcţionarea in sarcina, cat si la funcţionarea
la gol.
În cazul unui sistem de acţionare electrica, determinarea randamentului m ca raport
dintre puterile mecanice utile si totale nu mai este semnificativa. De aceea se foloseşte
in locul randamentului mecanic nominal, randamentul mecanic de exploatare me,
definit ca raportul dintre energia mecanica utila (cedata produsului prelucrat) si
energia mecanica totala consumata in acest scop. Desigur,
Wmu Wmu Wmu
 me    m 
WmT Wmu  Wms  Wmg Wmu  Wms
unde Wmu este energia mecanica utila consumata de utilaj, WmT energia mecanica
totala, Wms si Wmg sunt pierderile de energie suplimentare in partea mecanica a
dispozitivului de lucru si respectiv pierderile de energie la mersul in gol din
transmisiile mecanice ale utilajului.
xxxxxxxxxxxxxxxx

In cazul antrenării cu motoare asincrone (cazul cel mai frecvent), oprirea motorului in perioadele
de mers in gol ale utilajului conduce atât la eliminarea pierderilor de putere activa
corespunzătoare acestui regim, cat si la anularea pierderilor de putere reactiva (cu influenta
directa asupra valorii factorului de putere).
Dar trebuie avut in vedere ca, pe durata pornirii utilajele absorb o putere mai mare decât la
funcţionarea lor normala, dezvoltând aceeaşi putere utila. Aşadar, oprirea motoarelor in
perioadele neproductive aduce o economie reala de energie electrica numai când energia de mers
in gol este mai mare decât energia suplimentara de pornire.
La desfăşurarea ciclică a activităţii, când timpul de mers in gol este t0 iar timpul de pornire este tp
economia de energie activă se calculează cu relaţia:
M mp
Wa  P0 t 0  Pp t p Pp  1,75 PN
MN
in care P 0 este puterea absorbita de motor la mersul in gol, in [kW], iar Pp este puterea medie
absorbita de motor in timpul pornirii, Mmp este cuplul mediu de pornire cerut motorului de catre
mecanismul antrenat, iar M N si P N sunt cuplul nominal si respectiv puterea nominala a motorului.
Daca perioadele de mers in gol nu alternează regulat cu cele de mers in sarcina, timpul t0 se va
determina ca o durata medie a unui număr mare de cicluri.
xxxxxxxxxxxxxxxx

Economia de energie reactiva realizata prin deconectarea la mersul in gol pe durata unui ciclu
este
Wr  Q0 t 0
[kVARh]
unde Q0 este puterea absorbita la mersul in gol al motorului,
Economia anuala de energie se calculează prin multiplicarea energiei economisite pe ciclu cu
numărul de cicluri de funcţionare ale utilajului pe an. In literatura de specialitate se menţionează
ca se obţin economii de energie activa la acţionari cu motoare asincrone daca t0>10s si economii
de energie reactiva daca t0>4s prin utilizarea unor dispozitive automate de sesizare a mersului in
gol numite limitatoare de mers in gol (LMG).
La utilizarea transformatoarele de sudare, economia anuală de energie activă poate fi apreciată
cu:  RQ 2 
Wa.an  t 0.an  P0  20 10 3 
 U  [kWh/an]
unde P0, Q0 sunt puterile activă şi respectiv reactivă la mersul în gol a transformatorului de
sudare, R – rezistenţa reţelei redusă la primarul transformatorului considerat, [], iar t0.an –timpul
anual de funcţionare la gol, [h/an].
xxxxxxxxxxxxxxxx

La agregatele de sudare, economia de enrgie activă care se poate obţine prin instalarea
limitatoarelor de mers în gol se poate evalua şi cu ajutorul factorului de utilizare în timp ku,
adică:
Wa  D  1  k u   S N  cos  0
unde SN este puterea aparentă a agregatului de sudare, [kVA], cos0 este factorul de putere mediu
la funcţionarea în gol, iar D este durata unui schimb de lucru, [h].
Înainte de instalarea LMG, energia ctivă totală consumată pe schimb şi agregat de sudare se
determină cu
Wa.T  D  k u  S N  cos  s  D  1  k u   S N  cos  0
unde coss este factorul de putere mediu la funcţionarea în sarcină.
În practică se utilizează indicatorul economia procentuală de energie activă pe agregat şi schimb
de lucru, care se obţine prin raportarea relaţiilor anterioare, adică:
Wa
E[%]  100
Wa.T
Utilizarea LMG se face îndeosebi la motoarele electrice asincrone si la transformatoarele de
sudare, daca mersul in gol dintre perioadele de lucru ale utilajelor are o durata ce depăşeşte 20%
din timpul lor total de utilizare si daca este eficientă in urma calculului tehnico-economic.
xxxxxxxxxxxxxxxx
2. Scheme de limitatoare de mers în gol

Există mai multe variante de scheme, atât electrice cat şi electronice. În practică se
preferă cele mai ieftine şi robuste scheme, care se bazează în marea lor majoritate pe
sesizarea modificării intensităţii curentului absorbit de motor sau transformator la
schimbarea regimului de funcţionare. De asemenea, schemele adoptate diferă în
funcţie de regimurile de exploatare ale utilajelor. Acestea se clasifică în:
• regimuri cu sarcină invariabilă în funcţie de timp (ventilatoare, pompe etc.);
• regimuri cu sarcină intermitentă;
• regimuri cu sarcină de scurtă durată.
În cazul regimurilor invariabile de lungă durată, problema deconectării la mersul în gol
este relativ simplă. Situaţia se complică în cazul regimului intermitent sau de scurtă
durată, cu atât mai mult cu cât puterile de mers în gol nu diferă semnificativ de unele
regimuri de sarcină.
xxxxxxxxxxxxxxxx
Scheme clasice (logică cablată)
a) Schema generală de deconectare la MG
în cazul funcţionării la sarcină de lungă 2. Scheme de limitatoare de mers în gol
durată
Schema de principiu a unei instalaţii de
deconectare la mersul în gol se compune dintr-un
releu de curent montat pe una din fazele
acţionării principale. Elementul care sesizează
funcţionarea în gol este releul de curent RC,
reglat la valoarea 1,1I0. În regim permanent,
înfăşurarea releului este străbătută de curentul de
sarcină Is = 1,3..1,4I0, astfel că contactul său
normal închis este în poziţie deschis. La scăderea
curentului Is sub valoarea 1,1I0, contactul RC se
închide şi pune sub tensiune temporizarea
schemei constituită din releul termic RT (reglat la
1 min.) şi condensatorul de sarcină CS (uzual
5F/250V).
Dacă timp de 1 minut (temporizarea poate fi
reglată între 1-5 minute cu aceeaşi schemă)
regimul de MG nu se schimbă, releul termic
acţionează declanşând contactorul principal K,
prin deschiderea contactului normal închis RT.
xxxxxxxxxxxxxxxx
b) Schema generală de deconectare
la MG pentru agregatele de sudare 2. Scheme de limitatoare de mers în gol
cu arc electric
Prin aplicarea LMG la agregatele de
sudare se obţin economii importante de
energie de cca. 15..20%. În acest caz
schemele de deconectare automată
trebuie să joace un dublu rol: de a realiza
economie de energie şi concomitent de a
realiza protecţia muncitorului contra
electrocutării. Se ştie că tensiunea de
mers în gol a multor transformatoare de
sudare cu arc electric este periculoasă,
fiind cuprinsă uzual între 65 şi 80V.
Pentru a asigura electrosecuritatea se
impune deconectarea automată a
utilajului dacă tensiunea sau curentul de
mers în gol se menţin mai mult de 3
secunde. Totodată, pentru a nu afecta
productivitatea procesului, se impune ca
şi reconectarea aparatului să se facă tot
automat, fără manevre suplimentare ale
muncitorului care îl deserveşte.
xxxxxxxxxxxxxxxx
c) Schema generală de deconectare
la MG în cazul regimurilor 2. Scheme de limitatoare de mers în gol
intermitent sau de scurtă durată
Schemele trebuie să răspundă situaţiei
celei mai dificile şi anume cea în care
puterea de mers în gol nu diferă
semnificativ de unele regimuri de sarcină.
Atunci se ţine seamă de faptul că, la toate
utilajele care funcţionează în regim
intermitent sau de scurtă durată, trecerea
de la pauza tehnologică la sarcină se face
printr-un salt de curent corespunzător
punerii în mişcare a dispozitivelor de
prindere sau datorită contactului sculei cu
semifabricatul. Există multe cazuri în
care şi trecerea de la sarcină la MG se
manifestă tot cu şocuri de curent.
xxxxxxxxxxxxxxxx
Scheme moderne (logică
programată)
Se pot utiliza relee sau automate 2. Scheme de limitatoare de mers în gol
programabile, în funcție de
complexitatea aplicației. Se va
exemplifica prin utilizarea releului
EASY de la Moeller în controlul și
limitarea MG la un conveior cu 3
benzi.
Acest tip de releu prezinta 12 intrari digitale și 6

ieșiri tip releu, ecran LCD, taste de operare,
terminale de insurubare, temporizator,este
extensibil și se poate conecta la sistemele de
magistrala standard. Conexiunea in serie și in
paralel a contactelor și bobinelor are loc pe 128
cai de curent. Trei contacte și o bobina in serie.
Se pot utiliza pana la 16 ecrane cu afișare de text
și valori pe un display intern sau extern
xxxxxxxxxxxxxxxx
2. Scheme de limitatoare de mers în gol

xxxxxxxxxxxxxxxx
3. Calculul eficientei folosirii limitatoarelor de mers in gol

Eficienţa economică a măsurilor de reducere a risipei de energie electrică se defineşte prin
raportul dintre efortul economic necesar aplicării acestora şi efectul economic rezultat în urma
acestui efort. În general, prin efort se înţelege cheltuiala iniţială cu montarea LMG, iar prin efect
economic, valoarea energiei economisite.
Aprecierea eficienţei economice se poate face prin următorii indicatori:
i. investiţia specifică, definită ca raportul dintre investiţia suplimentară şi volumul investiţiei
totale (există tipuri diferite de LMG cu costuri unitare diferite);
ii. termenul de recuperare a investiţiei efectuate, care în cazul instalării LMG se determină cu
I
Tr 
Wa.an 
unde I reprezintă cheltuielile cu procurarea şi montarea LMG, Wa.an – economia anuală de energie
prin instalarea LMG în [kWh/an], iar  este costul marginal al energiei electrice în [lei/kWh].
iii. coeficientul de eficienţă economică  r (sau rata recuperării), reprezintă chiar inversul
termenului de recuperare: 1 E
r  
Tr I
unde E = Wa.an reprezintă economia anuală [lei].
xxxxxxxxxxxxxxxx

Studiu de caz
Economiile de energie obţinute şi oportunitatea aplicării limitatoarelor de mers în gol
la maşinile unelte se pot determina cunoscând următoarele date:
o puterea P0 la mersul în gol a utilajului corespunzător pierderilor mecanice şi
pierderilor în fier, în kW;
o puterea nominală a motorului PN, în kW;
o durata dintre operaţii t0, în secunde;
o numărul ciclurilor de funcţionare pe oră nh.
Cu ajutorul acestor date se determină economia orară de energie cu relaţia:
nh P0 t 0
Eh  K C [kWh]
3600
KC – coeficient de corecţie care ţine seama de puterea suplimentară cerută la pornire şi
care se determină cu relaţia:
0,625PN
KC  1 
P0 t 0
xxxxxxxxxxxxxxxx

Studiu de caz
Exemplu numeric:
Un strung este acţionat de un MAS de 4,5 kW având P0=1,1kW, t 0=18s, nh=40 cicluri/h. Să se
determine economia orară de energie obţinută prin instalarea limitatorului de mers în gol.
Se determină:
0,625PN 0,625  4,5
KC  1   1  0,86
P0T0 1,1  18
nh P0T0 40 1,118
Eh  K C  0,86  0,189 kWh
3600 3600
Calculând energia totală orară consumată în decursul operaţiilor de strunjire (72s pe ciclu).
40  4,5  72
Es   3,6 kWh
3600
se determină economia de energie procentuală rezultată prin instalarea limitatorului:
Eh 0,189
100  100  5,25%
Es 3,6
Utilizări ale Energiei Electrice
Microclimatul luminos confortabil
ILUMINAT ELECTRIC
ÎNTREBĂRI?
xxxxxxxxxxxxxxxx
APLICATIE
APLICATIE: Comparație tehnico-economică între

transformatoarele de distribuție cu miez magnetic
convențional și TDMA
Motto:
„Învaţă regulile ca un profesionist, ca să le încalci ca un artist.”
(Pablo Picasso)
Aplicație: Comparație convențional vs TDMA
APLICATIE
Comparație tehnico-economică între transformatoarele de

distribuție cu miez magnetic convențional și TDMA
Tema
Să se realizez o comparație tehnico-economică între transformatoarele de distribuție cu
miez magnetic convențional și din metal amorf, la unități tip 20/0,4 kV de 250 kVA și
respectiv 650 kVA.
Justificare: achiziționarea transformatoarelor de distribuție se va face prin licitație publică și pentru

compararea tehnico-economică a ofertelor, se recomandă metodologia următoare.
Notă Noile tipuri de transformatoare prezintă pierderi de mers în gol (în fier) de circa (3÷6) ori
mai mici decât cele convenționale, dar și un preț cu circa (30÷50)% mai mare.
Criterii de comparare
Criteriile de comparare a celor două tipuri de transformatoare menționate (convenționale și cu metale
amorfe) sunt:
- cheltuieli totale actualizate (CTA) minime;
- durata de recuperare (Tr), a diferenței de cost inițial prin reducerea pierderilor, mai mică de 8 ani.
APLICATIE
Date inițiale
Transformator
Datele U.M. Convențional (C) Amorf (A)
transformatoarelor
Cost inițial $ CostTC CostTA
Pierderi de mers în kW P0C P0A
gol
Pierderi în kW PscC PscA
scurtcircuit
Notă Noile tipuri de transformatoare prezintă pierderi de mers în gol (în fier) de
circa (3÷6) ori mai mici decât cele convenționale, dar și un preț cu circa (30÷50)%
mai mare.
APLICATIE
Calculul cheltuielilor totale actualizate (CTA)
a) Formule, notații
CTAC = CostTC + P0C  Co + PscC  Ck - pentru transformatoare convenționale
CTAA = CostTA + P0A  Co + PscA  Ck - pentru transformatoare cu metale amorfe
în care:
Co – costul, pe durata de studiu, datorat unui kW pierderi în gol;

Ck – costul, pe durata de studiu, datorat unui kW pierderi în scurtcircuit;
CostTC / CostTA – cost inițial transformator convențional / amorf;
P 0C /P 0A – pierderi de mers în gol la transformator convențional / amorf;
P scC /P scA - pierderi în scurtcircuit la transformator convențional / amorf;
APLICATIE
Valorile Co și Ck se determină cu formulele:

Co = 1,2CkW + F cap  to  Ce și
Ck = 1,2  CkW + F cap  tk  Ce
în care:
CkW – costul unui kW pierdere ce trebuie instalat într-o centrală (fie CkW = 1000 $/kW)
Ce – costul unui kWh de pierderi (Ce = 0,05 $/kWh)
1,2 – coeficient ce ține seama de necesitatea unei rezerve de putere (de 20 %) în centrala electrică
to – durata de conectare anuală a transformatorului (to=8760 h/an)
tk – durata de pierderi (pentru un coeficient mediu de încărcare Ku=0,4 corespunde o durată de
utilizare a puterii maxime de circa 3750 h/an respectiv o durată de pierderi tk=2000 h/an)
Fcap = factor de capitalizare
unde: r - rata de actualizare - valoarea ține seama și de nivelul dobânzilor și al inflației.

Ds- durata de studiu (de amortizare); Ds = 20 ani.
Nota Capitalizarea presupune calculul valorii actualizate (prezente) însumate a unei serii de fluxuri de
numerar constante sau crescătoare cu o rată anuală constantă. Ca esență, capitalizarea este tot un proces de
actualizare ce presupune însă formule matematice de calcul simplificate.
APLICATIE
b) Rezultate
Pentru două valori diferite ale ratei de actualizare r (variantele A și B), cu formulele de mai sus,
rezultă:
Varianta Rata de actualizare Factorul Costul kW pierdere
r Fcap Co ($/kW) Ck ($/kW)
A 0,1 8,51 4930 2050
B 0,08 9,82 5500 2180
3. Calculul duratei de recuperare (TR)

Durata de recuperare (Tr) corespunde momentului egalitatii cheltuielilor totale actualizate
CTAC=CTAA
respectiv:
CostTC + P0C  Co + PscC  Ck = CostTA + P0A  Co + PscA  Ck
sau
CostTC + P0C  (1,2CkW + Fcap  to  Ce) + PscC  (1,2CkW + Fcap  tk  Ce) =
= CostTA + P0A  (1,2CkW + Fcap  to  Ce) + PscA  (1,2CkW + Fcap  tk  Ce)
De unde se extrage factorul de capitalizare
APLICATIE
3. Calculul duratei de recuperare (TR)

Durata de recuperare (Tr) corespunde momentului egalitatii cheltuielilor totale actualizate
CTAC=CTAA
respectiv:
CostTC + P0C  Co + PscC  Ck = CostTA + P0A  Co + PscA  Ck
sau
CostTC + P0C  (1,2CkW + Fcap  to  Ce) + PscC  (1,2CkW + Fcap  tk  Ce) =
= CostTA + P0A  (1,2CkW + Fcap  to  Ce) + PscA  (1,2CkW + Fcap  tk  Ce)
De unde se extrage factorul de capitalizare
Valoarea duratei de recuperare (Tr) rezulta din formula factorului de capitalizare în care Tr ia locul
duratei de studiu Ds:
APLICATIE
EXEMPLU DE CALCUL 1
Electroputere S.A.-Divizia Transformatoare de Putere: transformator 250 kVA, 20/0,4 kV
în varianta clasică si cu miez din tabla amorfa:
Transformator
Date transformator U.M conventional (c) amorf (a)
Costul initial $ Cc=3500 Ca=4500
Pierderi in gol kW P0C =0,65 P0A =0,12
Pierderi in scurtcircuit kW PscC =3,25 PscA =3,25
Din calculele anterioare:
Co Ck Cw Ce to tk r
Varianta $/kW $/kW $/kW $/kWh h/an h/an -
A 4930 2050 1000 0,05 8760 2000 0,01
B 5500 2180 1000 0,05 8760 2000 0,08
Rezultate finale:
Cheltuieli totale actualizate (%) (CTAa/CTAc) Factorul Durata de
Varinta CTAc CTAa % Fcap rec. Tr (ani)
A 13,367 11,754 88 1,568 1,8
B 14,160 12,245 86,5 1,568 1,7
APLICATIE
EXEMPLU DE CALCUL 1
Concluzii :
Utilizarea transformatorului de 250 kVA, 20/0,4 kV cu miez magnetic din metale amorfe din
exemplu se justifica pentru ca:
- prezinta CTA mai reduse
- durata de recuperare a costurilor initiale, mai ridicate la TDMA (cu circa 30%) – prin reducerea
pierderilor de mers in gol (de circa 5,4 ori), se situează sub valoarea impusă de 8 ani, fiind sub
2 ani la varianta A si B.
NOTE
1. Se recomanda ca alte comparatii cu transformatoare clasice si amorfe sa fie făcute potrivit unor
variante de calcul (notate C sau D) pentru care nu se ține seama de costul kW pierdere ce
trebuie instalat în centralele de echivalare, adică CkW = 0
Recomandarea este rațională din următoarele motive:
- in prezent nu se pune problema unui deficit de putere disponibila in centralele electrice
existente în țară;
- metodologiile străine (de exemplu Iberdrola – Spania) nu iau in considerare aspectul
teoretic al echivalării de putere a soluțiilor.
2. In cadrul prezentei metodologii nu a fost cuantificat efectul favorabil al reducerii pierderilor de
energie, in cazul noii tehnologii, asupra mediului înconjurător.
APLICATIE
EXEMPLU DE CALCUL 2
Electroputere S.A., pentru un transformator de 630 kVA, 20/0,4 kV clasic si un transformator de 630
kVA, 20/0,4kV ce urmează a fi realizat la fabrica cu miez din tabla amorfa:
A. Date initiale
Transformator Raport
Date TRAFO U.M Conventional (c) Amorf (a) conventional - amorf
Cost initial (c) $ 4240 6683 1 : 1,6
Pierderi in gol (Wo) kW 1,3 0,27 5:1
Pierderi in scurtcircuit (Wk) kW 6,5 6,5 1:1
Din calculele anterioare:
Co Ck Ce to tk
Varianta $/kW $/kW $/kW h/an h/an
C (r = 0,1) 3730 850 0,05 8760 2000
D (r = 0,08) 4300 9800 0,05 8760 2000
Rezultate finale
Chetuieli totale actualizate CTAc/CTAa Durata de recupe-
Varianta ($) % Factorul rare Tr (ani)
CTAc CTAa Fcap
C 14,614 13,215 0,90 5,42 8,2
D 16,200 14,210 0,88 5,42 7,4
APLICATIE
ÎNTREBĂRI?
Reducerea pierderilor în transformatoare
APLICATIE
REDUCEREA PIERDERILOR ÎN
TRANSFORMATOARE
Motto:
„Prostul face tot ce poate ca să nu treacă neobservat.”
(Tudor Mușatescu)
APLICATIE
1. FUNCŢIONAREA CU PIERDERI MINIME A UNUI TRANSFORMATOR

Factorul de încărcare relativă  al transformatoarelor şi autotransformatoarelor de putere instalate în
staţiile şi posturile de transformare se defineşte prin:
S P 2  Q2
 
Sn Sn
unde Sn - puterea aparentă nominală a transformatorului şi influenţează randamentul acestora.
Pierderile de putere activă din transformatoare se exprimă cu relaţia:
P=P0+ 2Psc
în care : P0 - pierderea de putere activă în gol, în kW, iar Psc - pierderea de putere activă în
scurtcircuit, în kW.
Pe durata , pierderile de energie activă în transformatoare se calculează cu ajutorul relaţiei:

W  P0   2Pscdt
0
La o sarcină constantă (=const.), relaţia devine:
W=P0+ 2Psc
APLICATIE

Sarcina optimă din punct de vedere economic Sec a transformatorului se poate determina fie cu
ajutorul pierderii relative de energie, fie cu ajutorul pierderilor relative de putere activă care apar în
urma funcţionării transformatoarelor.
Fie a doua variantă. Pierderile de putere activă în transformator se compun din pierderile în circuitul
magnetic şi cele din înfăşurări sunt :
P  pFe _ nt  2 pi _ nt
unde:
- pFe _ nt  pFe _ n  k e qFe _ n sunt pierderile active nominale în fierul transformatorului;
-
p i _ ntp i _n k q
e i _n sunt pierderile active nominale în înfăşurările
transformatorului;
- qFe n - puterea reactiva ce corespunde magnetizării miezului de fier al transformatorului, la
tensiunea de alimentare nominală;
- qi n - puterea reactiva ce corespunde câmpurilor magnetice de dispersie ale înfăşurărilor la sarcina
nominala a transformatorului ;
- ke - echivalentul energetic al puterii reactive (k e=0,020,13 kW/kVAr, funcţie de poziţia
transformatorului în reţea)
Mărimile pFe n şi pi n sunt mărimi de catalog ale transformatorului. Mărimile qFe n şi qi n se calculează
din alte mărimi de catalog ale transformatorului ( i0 şi usc n ).
APLICATIE

Ţinând cont de relaţia (5), pierderile raportate la puterea cedată de transformator reţelei alimentate S,
se exprimă prin :
P pFe _ nt p i _ nt
  S
S S 2
Sn
Sarcina pentru care se obţine un minim al pierderilor raportate rezultă din anularea derivatei în raport
cu S:
 P 
 
 S 
0
S
Efectuând calculele rezultă:
pFe _ nt pFen  k e q Fen S ec pFen  k e q Fen

S ec  S n S ec  S n  ec  
p i _ nt p in  k e q in Sn p in  k e q in
Este evident că, datorită factorului ke, sarcina economică a unui transformator depinde şi de locul
unde este el instalat în cadrul sistemului electroenergetic, nu doar de caracteristicile acestuia.
APLICATIE
2. REGIMUL ECONOMIC LA FUNCŢIONAREA ÎN PARALEL A MAI MULTOR

TRANSFORMATOARE
In cazul consumatorilor importanţi se instalează, de regulă, mai multe transformatoare în staţiile şi
posturile de transformare. Ele pot funcţiona separat sau în paralel. Numărul optim de transformatoare
care lucrează în paralel se stabileşte pe baza unor criterii tehnico-economice (siguranţă în
alimentarea consumatorilor, pierderi minime de putere şi energie).
Funcţionarea în paralel a transformatoarelor cu caracteristici diferite este permisă numai în anumite
condiţii [Georg]:
- grupele de conexiuni să fie identice,
- raportul puterilor transformatoarelor să fie mai mic decât 1/3,
- tensiunile de scurtcircuit să nu difere cu mai mult de 10%,
- iar tensiunile pe prize cu 0,5%.
La funcționarea în paralel a mai multor transformatoare, regimul de lucru economic se poate
determina grafic. În acest scop se construiesc curbele pierderilor totale de putere, pentru fiecare
transformator şi pentru grupurile de transformatoare care lucrează în paralel :
Ptot  P0  k e Q0   2 ( Psc  k e Qsc )

APLICATIE

TRANSFORMATOARE
Fie cazul general cu transformatoare de puteri diferite, S1 şi S2, curba optimă a pierderilor de putere
se obţine conectând câte un singur transformator pentru sarcinile mai reduse şi funcționând cu
ambele transformatoare numai la depăşirea unei anumite sarcină SB. (v.fig.1)
Punctele de intersecţie a curbelor cele mai apropiate de axa absciselor corespund puterilor la care
este economic sa se conecteze, respectiv să se deconecteze transformatoarele.
APLICATIE

TRANSFORMATOARE
În cazul funcţionării în paralel a n transformatoare cu caracteristici identice, atunci
1 2 1
Ptot _ n  nP0  k e Q0    ( Psc  k e Qsc )  na  bS 2
n n
a  P0  k e Q0
b  (Psc  k e Qsc ) / S n2
Conectarea unui al n+1 –lea transformator identic

cu celelalte este avantajoasă dacă:
1 1
na  bS 2  n  1a  bS 2
n n 1
a P0  k e Q 0
S  n n  1  S n n n  1
b Psc  k e Qsc
APLICATIE

TRANSFORMATOARE
La modul general, regimul economic poate fi stabilit şi pe altă cale. În acest scop, se exprimă
pierderile totale în transformatoare într-un mod simplificat:
P0  k e Q0   2 ( Psc  k e Qsc )  a  bS 2
În cazul unui post cu două transformatoare, pierderile totale se pot exprima prin relaţiile:
P1=a1+b1S2 P2=a2+b2S2 P12=a12+b12S2
în care P1 , P2 , P12 sunt respectiv pierderile totale ale primului, ale celui de-al doilea şi ale
ambelor transformatoare funcţionând în paralel.
Luând exemplu cazul din fig.1, conectarea în paralel a transformatoarelor este economică începând
de la puterea pentru care pierderile P1 şi P12 sunt egale, în care caz a12  a1
S
Observaţii b1  b12
- În perioadele de nefuncţionare, transformatoarele se deconectează pe partea primară, pentru a se
evita pierderile la funcţionarea în gol a acestora;
- Transformatoarele, indiferent dacă funcţionează independent sau în paralel, trebuie sa aibă o
încărcare care să nu scadă sub 40% din puterea nominală. Înlocuirea transformatoarelor slab
încărcate cu altele de putere mai mică este avantajoasă din punct de vedere energetic  dar
decizia se ia numai în urma unui calcul tehnico-economic;
- Evitarea dublelor transformări, prin folosirea transformatoarelor cu trei înfăşurări, conduce de
asemenea la reducerea pierderilor de energie electrică.
APLICATIE
3. TRANSFORMATOARE DE DISTRIBUȚIE CU MIEZ AMORF (TDMA)
Posibilitatea producerii de metale cu structură metalică amorfă sau necristalină, prin solidificarea
rapidă a unor aliaje lichide, a fost demonstrata în 1960 la Institutul de Tehnologie din California. Pe
baza acestei descoperiri, după 1970, s-au dezvoltat tehnologii pentru producere de miezuri de
transformator de distribuție din metale amorfe, având la baza oțelul.
Metalele prezintă proprietăți mecanice, electrice și magnetice deosebite, cea mai importanta fiind
ușurința de a se magnetiza respectiv de a modifica orientarea magnetica, cu o mică cantitate de
energie.
Un exemplu numeric este oferit de datele publicate de Allied Signal Corporation pentru SUA, la
nivelul anului 1987:
- cele aproximativ 40 milioane de transformatoare electrice de distribuție înregistrează pierderi
totale de energie electrică de aproximativ 35109 kWh anual.
- Dacă aceste transformatoare ar avea miezuri din materiale amorfe, pierderea s-ar reduce la
12109 anual.
Construcție
Miezurile amorfe sunt rectangulare.
Metalul amorf este sensibil la tensiuni mecanice de strângere, în sensul că acestea duc la creșterea
pierderilor. Este motivul pentru care, miezul ideal nu va fi fi fixat de înfășurări, ci va ramane
suspendat între ele, spre deosebire de transformatoarele clasice care sunt foarte strânse și consolidate.
Dat fiind acest lucru, în cazul TDMA forțele radiale sunt foarte importante.
APLICATIE

Caracteristicile transformatoarelor TDMA
Zgomot
Zgomotul este mai mare decât la cele obișnuite, ceea ce a facut ca introducerea TDMA în Europa să
fie întarziată. Totuși faptul că miezul este suspendat contribuie la un nivel satisfacator al zgomotului.
Micșorarea zgomotului este subiectul cercetărilor actuale, singura soluție constând în reducerea
inducției, dar acest lucru duce la creșterea considerabilă a prețului.
Încălzire
Încălzirea constituie rar o problemă a acestor transformatoare datorită pierderilor reduse din miez.
Cuvele sunt echipate cu întărituri elastice care rezistă la presiuni interne de funcționare. În cea mai
mare parte presiunea este factor determinant, de aceea se procedează la reducerea suprafeței de
răcire. Din punct de vedere termic TDMA prezintă o longevitate mai mare decât a transformatoarelor
convenționale.
Dimensiuni și greutăți
Ținând cont de caracteristicile de material și de concepția sus menționată, și comparativ cu
transformatoarele obișnuite, TDMA poate fi:
- la fel de înalt
- la fel de larg
- mai lung
- de un volum și o greutate cu 2040 % mai mare decât transformatoarele clasice
APLICATIE

Zgomot
Zgomotul este mai mare decât la cele obișnuite, ceea ce a facut ca introducerea TDMA în Europa să
fie întarziată. Totuși faptul că miezul este suspendat contribuie la un nivel satisfacator al zgomotului.
Micșorarea zgomotului este subiectul cercetărilor actuale, singura soluție constând în reducerea
inducției, dar acest lucru duce la creșterea considerabilă a prețului.
Încălzire
Încălzirea constituie rar o problemă a acestor transformatoare datorită pierderilor reduse din miez.
Cuvele sunt echipate cu întărituri elastice care rezistă la presiuni interne de funcționare. În cea mai
mare parte presiunea este factor determinant, de aceea se procedează la reducerea suprafeței de
răcire. Din punct de vedere termic TDMA prezintă o longevitate mai mare decât a transformatoarelor
convenționale.
Dimensiuni și greutăți
Ținând cont de caracteristicile de material și de concepția sus menționată, și comparativ cu
transformatoarele obișnuite, TDMA poate fi:
- la fel de înalt Exemplul unui transformator de 400 kVA având:
- la fel de larg Clasic L  l  H = 1230  840  1460 mm TDMA = 1530  840  1520 mm
Clasic -Masa totală = 1610 Kg TDMA = 2200 Kg
- mai lung
- de un volum și o greutate cu 2040 % mai mare decât transformatoarele clasice
APLICATIE

Îmbătrânirea
Chiar dacă TDMA pare a fi o veritabilă inovație în Europa, el este deja în exploatare în SUA și
Japonia din anul 1982. Actualmente, numărul de TDMA în folosință depașește 100000 de unități
(monofazice în cea mai mare parte). Acesta nu numai că au dovedit o excelentă fiabilitate, dar și-au
păstrat, în aceeași măsură pierderile minore pe parcursul anilor de funcțiune. În Europa, TDMA
trebuie încă să-și primească „titlul de noblețe”. Un prim pas, circumspect, a fost făcut, în sensul unei
colectări de date din propria experiență, grație, printre altele, unei prime serii de încercări de 10
unități pentru Electrabel.
Comportarea la scurtcircuit
Spre deosebire de SUA, Europa acordă o importanță deosebită comportării transformatoare-lor la
scurtcircuit, impunându-se lucrări complete în materie de scurtcircuit, și asta în ciuda prețului destul
de ridicat al acestora. Datorită intensităților reduse în înfășurări și dispozitivelor destinate să permită
rezistența la forțe considerabile, este efectiv posibilă construirea unui TDMA rezistent.
Marea variabilitate a caracteristicilor
Sensibilitatea materialului și procesul de producție mai curand complex antrenează o variabilitate
destul de mare a caracteristicilor în gol ale miezurilor pe care ni le furnizează Allied.
Primele serii de transformatoare trifazice vor trebui să confirme în ce măsură aceste caracteristici se
vor armoniza în concepția cu patru miezuri, pentru a ajunge la o medie în cazul seriei, cu o marja de
fluctuație standard acceptabilă.
APLICATIE
ÎNTREBĂRI?

UOEE - Eficienta Energetica. INTRODUCERE (8 Files Merged) PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UOEE - Eficienta Energetica. INTRODUCERE (8 Files Merged) PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Eficienta energetica

1. De ce cresterea eficientei in utilizarea energiei electrice?

In epoca moderna, electricitatea a devenit vectorul de dezvoltare principal al

Utilizarea eficientă / raţională a energiei electrice poate fi atuul detasarii

Rezolvarea problemelor decizionale este de mare imporatnta, deoarece ele sunt

Nu se pot da retete asupra metodelor ce urmeaza a se utiliza, aceasta depinzand de

Abordarea problemelor de optimizare necesita (ca la orice fenomen de organizare)

Tratarea stiintifica actuala are la baza dezvolarea tehnicii de calcul si a programarii

Optimizarea se obtine prin extremizarea unei performante sintetice a sistemului

Etapa iniţiala Etapa actuala

Tratarea stiintifica actuala are la baza dezvolarea tehnicii de calcul si a programarii

Optimizarea se obtine prin extremizarea unei performante sintetice a sistemului

Etapa iniţiala Etapa actuala

(a) In cadrul metodelor directe se includ cercetarea manuala, cercetarea detaliata,

Despre formularea si caracterul problemelor de optimizare

In functie de rezultatele posibile pentru problemele de optimizare, acestea se clasifica in:

1. probleme deterministe (de siguranta), in care fiecare strategie (comanda aplicata

3. probleme nedeterministe (de incertitudine) in care nu se cunoaste nimic cu

Exemple de probleme de optim in tehnica

Proiectarea optima a unui zid de imprejmuire

in conditiile perimetrului p constant, de exemplu egal cu 4C, deci cu satisfacerea

Relatia (2) constituie o restrictie pentru variabilele x si y, de aceasta data de tip

Exemple de probleme de optim in tehnica

Valoarea acestui maxim este:

Exemple de probleme de optim in tehnica

Optimizarea permite şi în acest caz ca o anumită cantitate de tablă să fie utilizată în

Notând cu l lăţimea rezervorului, cu r raza suprafeţelor circulare ale bazelor, şi cu f

CRITERII DE OPTIMIZARE / RATIONALIZARE

In funcţie de scopul urmărit, criteriile pot fi încadrate in patru categorii:

Criterii economice, care constau cu precădere in minimizarea investiţiilor si respectiv

unde i este anul curent al perioadei de studiu.

-cheltuieli de exploatare actualizate At C an  8,89C an

Energy Efficiency Status Report 2012

0 200 400 600 800 E 0 200 400 600 800 E

2000 4000 6000

Fig. Diagrama de confort vizual a lui Kruithof

Valori ale indicelui de redare a culorilor

tendinţe contrarii.  Iluminatul fiind un consumator „vizibil” de energie electrică

Eficienţa energetică a unei instalaţii de iluminat se analizează in două etape:

PERFORMANŢE Efficient Lighting = Efficient Lamps

UTILIZAREA UNOR SURSE DE LUMINĂ PERFORMANTE

Tipul corpului de iluminat Eficacitatea luminoasă  l [lm/W]

Commission Regulation (EC) No 244/2009 of 18 March 2009 implementing Directive

The EU LED Quality Charter requirements (including ballast) (source EC)

Măsurile de proiectare ecologică se bazează pe indicele de eficiență energetică (Energy

Alimentarea lămpilor fluorescente la tensiuni de frecvenţă ridicată

50Hz 50Hz 50Hz 5kHz

b) Scăderea tensiunii de aprindere

c) Creşterea duratei de funcţionare odată cu creşterea frecvenţei tensiunii de

 Lights accounts for 19% of electricity consumption worldwide

LED market penetration

Total 2014 LED Unit Installations by Application in USA

Note: 88% of installations

2014 Penetration Rates of LED Lighting Applications

II. LED TECHNOLOGY DEVELOPMENT

II. LED TECHNOLOGY DEVELOPMENT

II. LED TECHNOLOGY DEVELOPMENT

LEDs price improvement ($/klm)

II. LED TECHNOLOGY DEVELOPMENT

LEDs systems expansion  not necessary followed by the extinction of high

II. LED TECHNOLOGY DEVELOPMENT

Polar plots of luminous

III. LED EFFICIENCY