Exemple de rezolvare

Problema 3
Pentru consola cu sec iune p trat executat din o el cu tensiunea
admisibil adm = 150 MPa având schema static i
înc rc rile din fig. 3.3.2, a se cere: a) s se traseze diagrama for elor t
ietoare T i diagrama momentelor încovoietoare M; b) s se
dimensioneze grinda, pentru F = 10 kN, a = 1 m; c) s se traseze
diagrama unghiurilor de rotire ; d) s se traseze diagrama deplas rilor
pe vertical u (diagrama s ge ilor). Modulul de elasticitate al
materialului E = 2,1 105 MPa .
Rezolvare
a) Calculul reac iunilor
Suma momentelor tuturor for elor fa de punctul A
Mi(A) = 0; M A + RA 0 3F 2a 2F 3a = 0 MA =12Fa..
Suma momentelor tuturor for elor fa de punctul C
Mi(C) = 0 M RA 3a + 3F a = 0 RA = (12Fa + 3Fa)/3a ,
RA = 5Fa .
Ecua ia pentru verificare ( suma proiec iilor tuturor for elor pe
verticala) RA + 3F+ 2F = 5F + 5F = 0
b) Trasarea diagramelor eforturilor T i M.
Împ r im grinda în sectoarele AB, BC, CD. Alegem originea

a) Fig.3.3.1 b)
coordonatelor în punctul stâng extrem A al grinzii, orient m axa X în
lungul axei grinzii spre dreapta.
Calcul m for a transversal (t ietoare) T i momentul
încovoietor M într-o sec iune arbitrar cu abscisa X. For a t ietoare T
într-o sec iune este suma proiec iilor pe normala la axa barei a for elor
 1

Fig.3.3.2

din stânga sec iunii (sau celor din dreapta). Momentul încovoietor M,
într-o sec iune transversal , este suma momentelor for elor din stânga
sec iunii (inclusiv cupluri) , luate fa a de sec iune (sau a celor din
dreapta). Cele dou eforturi sunt pozitive când au sensurile indicate pe
fig. 3.3.1, a (1-1 este sec iune unde se calculeaz eforturile).
Alc tuim func iile de varia ie ale eforturilor T, M în cele trei regiuni.
Sectorul AB, 0 x 2a (fig. 3.3.1,a) T(x) = RA
= 5F.
 2
M(x) = MA + RA x =12Fa + 5Fx .

Dup cum se vede din aceste ecua ii, for a t ietoare este identic în
toate sec iunile sectorului, de aceea diagrama T are forma unui
dreptunghi; func ia M(x) este func ia liniar . Pentru a construi graficul
ei e suficient s se ob inem dou puncte - la începutul i la finele
sectorului: pentru x = 0 (sec iunea A) M(0) = 12Fa; pentru x = 2a (sec
iunea B) M(2a) = 2Fa.
Conform acestor date construim diagrama M pe sectorul AB.
Ordonatele pozitive ale diagramelor T i M se pun de la axa în jos
(diagrama M se construie te pe fibrele întinse).
Sectorul BC, 2a x 3a (fig. 3.3.3)

M(x) = MA + RA x 3F(x 2a) = 12Fa + 5Fx 3F(x 2a).

pentru x = 2a M(2a) = 12Fa + 5F 2a 3F(2a 2a) = 2Fa ; pentru x = 3a

M(3a) = 12Fa + 5F 3a 3F(3a 2a) = 0.

3
 T(x) = RA 3F 2F = 5F 3F 2F = 0.
M(x) = MA + RA x 3F(x 2a) 2F(x 3a) = 12Fa + 5Fx .
3F(x 2a) 2F(x 3a) = 12Fa + 5Fx +12Fa 5Fx = 0
Diagramele de eforturi sunt reprezentate în fig. 3.3.2, b i c. În
sec iunea B se produce un salt egal cu for a 3F, ob inând dou valori ale
for ei t ietoare, corespunz toare sec iunii din stânga i a sec iunii din
dreapta punctului B, în care este aplicat for a 3F.
Bara este solicitat la încovoiere, sec iunea periculoas fiind sec iunea
(A), în care se dezvolt moment maxim Mmax =12Fa .

c) Dimensionarea grinzii
În fig. 3.2.2, b i c sunt reprezentate diagramele de eforturi. Se observ
c sec iunea periculoas este sec iunea (A), în care se dezvolt momentul
încovoietor maxim, în valoare absolut#, M = 12Fa.
M1 ,
Condi ia de rezisten la încovoiere W1 adm în care W1 reprezint

modulul de rezisten axial al suprafe ei sec iunii transversale.

M1
Formula de dimensionare se scrie W1 =
a

Mmax = 12Fa = 12 10 1063 = 800 10 6m3 = 800 cm3

W1 = adm adm 150 10
114

Pentru sec iunea p trat W1 = b63 = 800 cm3

b = 3 6 800 = 16,87 cm.

Momentul de iner ie axial al sec iunii transversale a grinzii va fi
 I11 = b124 = 1612,874 = 6747,5 cm4

4
d) Trasarea diagramei unghiurilor de rotire
Fie originea coordonatelor în punctul A. Orient m axa X în
lungul axei grinzii spre dreapta.

Fig. 3.3.5

Pentru calculul deplas rilor pe vertical notat u i unghiurilor de

rotire notat vom aplica rela iile lui V. Marina:
AB

B= A EIM ,

)
uB = uA + A (xB xA SBMABEI

Din fig. 3.3.5 avem:

1 = 10Fa 2a = 10Fa2 1 = 2a = a
2 = 2Fa 2a = 4Fa2 2 = 2 2a = a

5
 2
3 = 2Fa a = Fa2 3= 3 a

unde i sunt ariile diagramei momentelor încovoietoare pe intervale

(din fig. 3.3.5), i sunt distan ele dintre centrele de greutate ale ariilor i i
axa vertical dus prin sec iune unde se calculeaz deplasarea
pe vertical .
Unghiul de rotire în sec iunea A este nul deoarece ea apar ine i
reazemului, A = 0.
Unghiul de rotire în sec iunea B:
AB +2 1

B =A EIM = 0 1 EI = EI ( 10Fa2 )
4Fa2 =
14EIFa2 =
14 10 (N) 10 (mm2 )
4 6

= 2,1 105(N/mm2 ) 6747,5 104 (mm4 ) = 0,0099 rad.

unde ABM = 1 + 2 este aria diagramei momentelor încovoietoare pe

intervalul AB (fig. 3.3.5).
Unghiul de rotire în sec iunea C:

BC 14Fa2

C =B EIM = EI EI3 = 14EIFa2 EIFa2 =

15EIFa2 =

14 104(N) 106(mm2)

= 2,1 105(N/mm2) 6747,5 104(mm4) = 0,0106 rad.

unde BC
M = 3 este aria diagramei momentelor încovoietoare pe
intervalul BC (fig. 3.3.5).
Unghiul de rotire în sec iunea D

D =B EIBDM = 14EIFa2 EI3 .

Din compara ia rela iilor pentru unghiurile de rotire ale

15Fa2
sec iunilor C i D rezult D = C = EI = 0,0106rad .

Diagrama de varia ie a unghiului de rotire al sec iunilor în lungul

axei barei este reprezentat în fig. 3.3.2, d.
f) Trasarea diagramei deplas#rilor pe vertical#
Deplasarea pe vertical în sec iunea A uA = 0 (sec iunea este
situat pe reazem).
Deplasarea pe vertical în sec iunea B:

)
uB = uA + A (xB xA SBMABEI

6
unde diferen a coordonatelor xB xA prezint distan a dintre punctele B i
A, egal cu 2a metri; SBMAB este momentul static al ariei diagramei
momentelor încovoietoare pe intervalul AB fa de axa vertical dus prin
sec iunea B (fig. 3.3.5).

uB = 0 + 0 2a EIABM 1 1 EI+ 2 2=

7
 1 10Fa2 4 a 4Fa2 a = 52Fa3 =
EI 3 3EI
52 104 (N) 109 (mm3)

= 5(N/mm2 ) 6747,5 104 (mm4 ) =12,23 mm.

3 2,1 10
Deplasarea pe vertical în sec iunea C:

)
uC = uB + B(xC xB SCMBCEI

unde diferen a coordonatelor xC xB prezint distan a dintre punctele B i

A, egal cu a metri; SCMBC este momentul static al ariei diagramei
momentelor încovoietoare pe intervalul BC fa de axa vertical dus prin
sec iunea C (fig. 3.3.5).
BC

.uC = uB + Ba EIM = uB + Ba EI3 3 =

52Fa3 + 14Fa2 a 1 Fa2 2a = 96Fa3 =

3EI 3EI
= 5(N/mm2 ) 6747,5 104 (mm4 ) = 22,58 mm.
3 2,1 10
Deplasarea pe vertical în sec iunea D:

)
uD = uC + C (xD xC SDMCDEI

unde diferen a coordonatelor xD xC prezint distan a dintre

punctele D i C, egal cu a metri; SDMCD este momentul static al ariei
diagramei momentelor încovoietoare pe intervalul CD fa de axa
vertical dus prin sec iunea D (fig. 3.3.5). Deoarece pe intervalul CD M
= 0 SDMCD = 0. Deci.
96Fa3 15Fa2 141Fa3
uD = uC + Ca = 3EI + EI a = 3EI =

141 104 (N) 109 (mm3)

= 3 2,1 105(N/mm2 ) 6747,5 104 (mm4 ) = 33,17 mm.

Diagrama de varia ie a deplas rii pe vertical a sec iunilor în
lungul axei barei este reprezentat în fig. 3.3.5, e.
Observa ii utile în construc ia diagramelor deplas#rilor. 1) În sec
iunea unde se anuleaz momentul încovoietor unghiul de rotire este
maxim sau minim, M = 0 este max sau min .
2) Efortul M < 0, unghiul de rotire este cresc tor.
3) Efortul M > 0, unghiul de rotire este descresc tor.
4) Când momentul încovoietor este cresc tor convexitatea curbei
unghiurilor este îndreptat spre valorile + ale diagramei unghiurilor
de rotire iar când momentul este descresc tor – spre valorile .
5) În sec iunea unde se anuleaz unghiul de rotire deplasarea pe vertical
(s geata) este maxim sau minim , = 0 u este umax sau umin .
6) Unghiul de rotire < 0, deplasarea pe vertical este descresc toare. 7)
Unghiul de rotire > 0, deplasarea pe vertical este cresc toare. 8)
Când unghiul de rotire este cresc tor convexitatea curbei deplas
rilor pe vertical este îndreptat spre valorile u ale diagramei deplas
rilor pe vertical iar când unghiul de rotire este descresc tor – spre
valorile + u.

9
 Problema 4
Pentru o grind simplu rezemat , din o el cu tensiunea admisibil a
= 150 MPa, cu sec iunea transversal p trat , înc rcat
ca în fig. 3.4.1,a se cere: a) s se traseze diagrama for elor t ietoare T i
diagrama momentelor încovoietoare M; b) s se dimensioneze
grinda, pentru F = 10 kN, a = 1 m; c) s se traseze diagrama
8
unghiurilor de rotire ; d) s se traseze diagrama deplas rilor pe vertical
u (diagrama s ge ilor); e) formula i concluziile care rezult din
compararea celor dou scheme de rezemare din probleme 3 i 4.
Modulul de elasticitate E = 2,1 105 MPa , tensiunea admisibil a =150
MPa . Datele necesare pentru rezolvare sunt date în tabelul
2.1.1.
Rezolvare
a) Calculul reac iunilor
Suma momentelor tuturor for elor fa de punctul A
Mi(A) = 0; 3F 2a 2F 3a + RD 4a = 0 RD = 3F .
Suma momentelor tuturor for elor fa de punctul D
Mi(D) = 0; 3F 2a + 2F a RA 4a = 0 RA = 2F.
Ecua ia pentru verificare ( suma proiec iilor tuturor for elor pe
verticala trebuie s fie egal cu zero)
RA 3F 2F + RD = 2F 3F 2F+ 3F = 0.
b) Trasarea diagramelor eforturilor T, M
Alc tuim func iile de varia ie ale momentului încovoietor i ale for ei t
ietoare în cele trei regiuni.
Sectorul AB, 0 x 2a
T(x) = R A = 2F;
x = 0, M(0) = 0
M(x) = R A x = 2Fx x = 2a, M(2a) = 4Fa

Sectorul BC, 2a x 3a
T(x) = R A 3F = 2F 3F = F
x = 2a, M(2a) = 4Fa

M(x) = R A x 3F(x 2a) = 2Fx 3F(x 2a)x =

3a, M(3a) = 3Fa

Sectorul CD, 3a x 4a
 T(x) = R A 3F 2F = 2F 3F 2F = 3F
M(x) = R A x 3F(x 2a) 2F(x 3a) =

x = 3a, M(3a) = 3Fa

= 2Fx 3F(x 2a) 2F(x 3a)
x = 4a, M(4a) = 0
9
Diagramele de eforturi T i M sunt reprezentate în fig. 3.4.1, b i c
Bara este solicitat la încovoiere, sec iunea periculoas fiind sec iunea
(B), în care se dezvolt moment maxim Mmax = 4Fa.
 Fig.3.4.1
c) Dimensionarea grinzii
Pentru dimensionare se scrie:

W1 = Mmax = 4Fa = 4 10 1063 = 267 10 6m3 = 267 cm3 adm

adm 150 10

unde W este modulul de rezisten1 axial ( caracteristica geometric a sec

iunii transversale)

10
b3
 Pentru sec iunea p trat W1 = 6 , unde b este latura p tratului.

Rezult b = 3 6 W1 = 3 6 267 =11,7 cm

Momentul de iner ie axial al sec iunii transversale a grinzii va fi

I11 = b124 = 1112,74 4

=1560 cm
d) Trasarea diagramei unghiurilor de rotire
Fie originea coordonatelor în punctul A. Orient m axa X în
lungul axei grinzii spre dreapta.
Unghiul de rotire în sec iunea A vom calcula din condi ia c deplasarea
pe vertical în punctul D este nul . Aplic m rela ia lui Marina pentru
calculul deplas rilor:

a
uD = uA + A 4 SDMADEI = 0

Luând în considera ie c uA = 0si uD = 0 ob inem:

1
a
A4 EI ( 1 1+ 2 2+ 3 3+ 4 4) =0

A= ( 1 1+ 2 2+ 3 3+ 4 4) ,
unde i este aria diagramei momentelor încovoietoare pe un interval, i

este distan a dintre centrul de greutate al ariei i i axa vertical

dus prin punctul D unde se calculeaz deplasare(fig. 3.4.2). Din
fig. 3.4.2 avem:

1 = 4Fa 2a = 4Fa2 1 = 2a + 2a = a
 2 = 3Fa a = 3Fa2 2 =a + a = a
1
2
= a+
a=a
3 =Fa a = Fa 3 3

2
4 = 2 3Fa a Fa2 4 = 3a= a
11

Fig. 3.4.2

Unghiul de rotire în sec iunea A va fi:

A = 4Fa2 a + 3Fa2 Fa2 Fa2

a=
17Fa2 17 104 (N) 106 (mm2 )

= 4EI = 4 2,1 105(N/mm2 ) 1560 104 (mm4 ) = 0,013 rad,

 Unghiul de rotire în sec iunea B:

=A =
B EIABM 174FaEI2 EI1 = 174FaEI2 4FaEI2
= Fa4EI2 =

104 (N) 106 (mm2 )

= 4 2,1 105(N/mm2 ) 1560 104 (mm4 ) = 0,00076 rad.

unde AB
M = 1 este aria diagramei momentelor încovoietoare pe
intervalul AB (fig. 3.4.2).
Unghiul de rotire în sec iunea C

=B =
C EIBCM Fa4EI2 2EI+ 3 = Fa4EI2
EI1 3Fa2 + 12 Fa2 =

12
2
13Fa 13 10 (N) 106 (mm2 )
4

= 4EI = 4 2,1 105(N/ mm2 ) 1560 104 (mm4 ) = 0,0099 rad.

unde BCM = 1 + 2 este aria diagramei momentelor încovoietoare pe

intervalul BC (fig. 3.4.2).
Unghiul de rotire în sec iunea D

=C =
D EICDM 134FaEI2 EI4 = 134FaEI2 32FaEI2
= 194FaEI2 =
 19 104 (N) 106 (mm2 )

= 4 2,1 105(N/mm2 ) 1560 104 (mm4 ) = 0,0145 rad.

Luând în considera ie c unghiul de rotire în sec iunea B are
semnul plus iar în sec iunea C are semnul minus vom determina pe
sectorul BC sec iune (fie coordonata acestei sec iuni x *) unde unghiul
de rotire se anuleaz . Pentru acesta alc tuim expresia general a rotirii
pentru sectorul BC. Unghiul de rotire în sec iunea cu coordonata x* va
vi (fig. 3.4.3):

Fig. 3.4.3

=
x=
B
EIBxM Fa4EI2 2EI+ 3 . (3.4.1)

Egal m expresia (3.4.1) cu zero

Fa2
x
= 4EI 2EI+ 3 = 0Fa42 2 3= 0 (3.4.2)

Momentul în sec iunea cu coordonata x*:

M(x ) = R Ax 3F(x 2a) = 2Fx 3Fx + 6Fa = 6Fa Fx .
13

În l imea triunghiului cu aria 3 :

NL = KN KL = 4Fa M(x ) = 4Fa (6Fa Fx ) = Fx 2Fa.

 Calcul m ariile:
2 = M(x*)(x 2a) = (6Fa Fx )(x 2a) = = 8Fax
F(x )2 12Fa2 .

3 = NL(x 2a) = (Fx 2Fa)(x 2a) =

= (F(x )2 4Fax + 4Fa2)

Substituim 2 si 3 în expresia (3.4.2) pentru x :

Fa2 2 3 = Fa42 (8Fax F(x )2 12Fa2)

4

(F(x )2 4Fax + 4Fa2) = 0 2(x )2 24ax + 41a2 = 0

x = 2,063a
Deci, în sec iunea cu coordonata x = 2,063a = 2,063 m. unghiul
de rotire se anuleaz .
Diagrama de varia ie a unghiului de rotire al sec iunilor în lungul
axei barei este reprezentat în fig. 3.4.1, d.
e) Trasarea diagramei deplas#rilor pe vertical#
Pentru calcularea deplas rilor aplic m rela ia lui Marina.
 Deplasarea pe vertical în sec iunea A = 0 (este situat pe
Deplasarea pe vertical în sec iunea B:

)
uB = uA + A (xB xA SBMABEI

unde diferen a coordonatelor xB xA prezint distan a dintre punctele B i

A, egal cu 2a metri; SBMAB este momentul static al ariei diagramei
momentelor încovoietoare pe intervalul AB fa de axa vertical dus prin
sec iunea B (fig. 3.4.4).
AB

uB = 0 + A 2a MEI 1 = uB = A 2a EI1 1 =

17Fa2 2 1 2 2a=

35Fa3 = a 4Fa

4 6EI

= 6 2,1 105(N/ mm2 ) 1560 104 (mm4 ) =17,81 mm.

 Deplasarea pe vertical în sec iunea C:

)
uC = uB + B(xC xB SCMBCEI

unde diferen a coordonatelor xC xB prezint distan a dintre punctele B i

C, egal cu a metri; SCMBC este momentul static al ariei diagramei
momentelor încovoietoare pe intervalul BC fa de axa vertical dus prin
sec iunea C (fig. 3.4.4).

BCM = uB + Ba EI1 ( 22+ 33 )= uC = uB

+ Ba EI

35Fa3 + Fa2 a 1 3Fa2 a + 1 Fa2 2 a = 17Fa3 =

6EI 4EI EI 2 2 3 4EI
17 104 (N) 109 (mm3)

= 4 2,1 105(N/mm2 ) 1560 104 (mm4 ) =12,97 mm.

Calcul m valoarea extrem a deplas rii pe vertical , care va fi în
sec iunea unde unghiul de rotire se anuleaz (pentru x = 2,063a) (fig.
3.4.3).
15
SMBxx = umax
= uB + B (x 2a) EI
 = uB + B (2,063a 2a) SMBxxEI = uB + B

0,063a 2 2EI+ 3 *3 =

x 2a
35Fa3 Fa2 0,063 1 2
12Fa2) +
= + ((8Fax F(x )
6EI4EI EI2

+ (F(x )2 4Fax + 4Fa2) (x 2a) =

3 2
35Fa Fa 0,063
= +
6EI 4EI

1 ((8Fa 2,063a F 2,0632a 12Fa2) 2,063a 2a

+
EI 2

+ (F 2,0632a2 4Fa 2,063+ 4Fa2) )=

+ 1 (F(x )2 4Fax + 4Fa2) 2 (x 2a) = 5,84Fa3 =

2 EI

= 2,1 105(N/ mm2 ) 1560 104 (mm4 ) =17,83 mm.

 Diagrama de varia ie a deplas rii pe vertical a sec iunilor în
lungul axei barei este reprezentat în fig. 3.4.1, e. e) Concluziile.
Tabelul 3.4.1

Problema 3 Problema 4
Mmax (kN) 120 40
umax (mm) 33,2 17,8
A (mm2) 285 137
Ai/A4 A3 /A4 =2,1 A4 /A4 =1
In tabelul 3.4.1 noi prezentam rezultatele generale ce permite s
judec m despre faptul care din schemele de rezemare sunt ra ionale
pentru grinda dat si care nu. În acest tabel M max este momentul maxim
care apare în bara; umax este deplasarea pe verticala maxim a sec
iunilor grinzii; Ai este aria necesar a sec iunii transversale. Valorile din
ultimul rând arat de câte ori grinda cu schema de rezemare dat este
mai grea decât grinda cu schema de rezemare din problema 4. Dup
cum se vede din tabel, mai ra ional este schema de rezemare din
problema 4, care implica mic orarea de trei ori a momentului maxim,
de dou ori a deplas rii maxime pe vertical i de dou ori a greut ii grinzii
(A3 /A4 =2,1) fa de grinda rezemat ca în problema 3.

Problema 9
Pentru o grind înc rcat conform fig. 3.9.1, a cu sec iune p trat executat
din o el cu tensiunea admisibil adm =150MPa , se cere: a) s se ridice
nedeterminarea static ; b) s se traseze diagrama for elor t ietoare T i
diagrama momentelor încovoietoare M, dac M = Fa ; c) s se
dimensioneze bara, pentru F = 10 kN, a = 1 m; d) s se traseze
diagrama unghiurilor de rotire ; e) s se traseze diagrama deplas rilor pe
vertical u (diagrama s ge ilor); f) formula i
concluziile care rezult din compararea celor trei scheme de rezemare
din probleme 3, 4 i 9. Modulul de elasticitate E = 2,1 105 MPa .
Datele necesare pentru rezolvare sunt date în tabelul 2.1.1.
 Rezolvare
În fig.3.9.1, b, c i d s-au trasat: diagrama M(1) - pentru cazul
când asupra barei ac ioneaz reac iunea RD; diagrama M(2) - pentru
cazul când asupra barei ac ioneaz for a concentrat 2F; diagrama
M(3) - pentru cazul când asupra barei ac ioneaz for a concentrat 3F;
diagrama for elor transversale T; diagrama momentelor încovoietoare
M.

17
Fig. 3.9.1
 18
a) Ridicarea nedetermin#rii statice
Problema este o singur dat static nedeterminat . Alc tuim ecua ia
de deplasare. Din condi ia c s geata în reazemul D este nul folosind
rela ia lui Marina ob inem ecua ia:

a
uD = uA + A 4 SDMADEI

Deoarece uA = 0, A = 0si uD = 0 avem SDMAD = 0

SDMAD = 1 1+ 2 2+ 3 3= 0

SDMAD = 8RDa2 83a 9Fa2 3a 6Fa2 a = 0.

RD = F .
b) Trasarea diagramelor for elor t#ietoare i ale
momentelor încovoietoare
Alc tuim func iile de varia ie ale eforturilor T, M în cele trei
regiuni.
Sectorul CD:
0 x a;

T = R D= F;
x = 0; M(0) = 0
141
M(x) = F x141
64x = a; M(a) = Fa
64
Sectorul BC: a x
2a ;
 T(x) = RD + 2F = F + 2F = F;

M(x) = RD x 2F (x a) = Fx 2F (x a)

x = a; M(a) = Fa;
19

x = 2a; M(2a) = Fa
Sectorul AB, 2ax 4a

T(x) = R D + 2F + 3F = F + 2F + 3F = F;

M(x) = RD x 2F (x a) 3F (x 2a) = = F x 2F
(x a) 3F (x 2a).

x = 2a; M(2a) = Fa;

x = 4a; M(4a) = Fa .
Luând în considera ie c momentul încovoietor în sec iunea B are
semnul plus iar în sec iunea A are semnul minus vom determina pe
sectorul AB sec iune (fie coordonata acestei sec iuni x ) unde
momentul se anuleaz . Pentru acesta alc tuim expresia general a
momentului pentru sectorul AB i egal m cu zero. Momentul în sec
iunea cu coordonata x va vi:

M(x ) = RD x 2F (x a) 3F (x 2a) =

= Fx 2F (x a) 3F (x 2a) = 0 x= a
Distan a dintre sec iune unde momentul se anuleaz i cap tul

grinzii din stânga este: 4a x = 4a a= a

Diagrame de eforturi sunt reprezentate în fig. 3.9.1, e i f.
 c) Dimensionarea barei
Momentul încovoietor are cea mai mare valoare în sec iunea din

încastrare unde Mmax = Fa.

Modulul de rezisten necesar, din condi ia de rezisten la
încovoiere, ( inând seama de momentul maxim i tensiunea admisibil ):
este:
20
Wnec = Madmmax = 51Faadm16 = 51 10 101503 (10N/mm3 /162()N
mm) =

= 212,5 103mm3 = 212,5 cm3

Latura b ce define te dimensiunile sec iunii transversale p trate

b3
va fi: Wx = , b = 3 6 Wx = 3 6 212,5 =10,84cm
6

Momentul de iner ie axial al sec iunii transversale a grinzii va fi

I11 = b124 = 1012,844 =1152 cm4

d) Trasarea diagramei unghiurilor de rotire Aplic

m rela ia lui Marina.
Unghiul de rotire în sec iunea D:

AD
M
= A + EI1 ( 1 + 2 + 3 )=
A= D EI D
 1 1 1 1
= 0 + EI 2 4RDa 4a 2 6Fa 3a 2 6Fa 2a =

Fa2 141 21Fa2

8 9 6= =
EI 64 8EI
21 104 (N) 106 (mm2 )

= 5(N/mm2 ) 1152 104 (mm4 ) = 0,011 rad.

8 2,1 10

Unghiul de rotire în sec iunea C se exprim prin unghiul de rotire

în sec iunea D:
CD

C= D EIM

CD
unde M este aria diagramei momentelor încovoietoare pe intervalul
CD (fig. 3.9.1, b).
21
2
21Fa 1 1
C= 8EI EI 2 R Da a =

Fa2 21 1 141 195Fa2

= =
EI 8 2 64 128EI

195 104 (N) 106 (mm2 )

= 5(N /mm2 ) 1152 104 (mm4 ) = 0,0063 rad.

128 2,1 10
Analog vom determina unghiul de rotire în sec iunea B.
 BD

B= D EIM ,

BD
unde M este aria diagramei momentelor încovoietoare pe intervalul
BD (fig. 3.9.1)
21Fa2 1 1 1
=
B 8EI EI 2 2RDa 2a 2 2Fa a =
Fa2 21 141 25Fa2
1= =
EI 8 32 32EI
25 104(N) 106(mm2)

= 32 ,1 105(N/ mm2) 1152 104(mm4) = 0,0032 rad.

2

În sec iune cu coordonata x = a unde momentul de

încovoiere se anuleaz unghiul de rotire are valoare extrem (se
calculeaz aria diagramei din stânga):
Ax Ax Ax Ax

A= EIM = A + EIM = 0 + EIM = EIM

unde AMx este aria diagramei momentelor pe intervalul Ax (se calculeaz

aria diagramei din stânga, fig. 3.9.2)

22
 Fig. 3.9.2

1 1 51 204 2601Fa2
= Fa a= =
EI 2 16 179 1432EI
4 6 2
2601 10 (N) 10 (mm )
5
(N/mm2 ) 1152 104 (mm4 ) = 0,0075 rad. 1432 2,1
10

Luând în considera ie c unghiul de rotire în sec iunea B are

semnul plus iar în sec iunea C are semnul minus vom determina pe
sectorul BC sec iune (fie coordonata acestei sec iuni x*) unde unghiul
de rotire se anuleaz . Pentru acesta alc tuim expresia general a rotirii
pentru sectorul BC i egal m cu zero. Unghiul de rotire în sec iunea cu
coordonata x* va vi (fig. 3.9.3):
 23

21Fa2 1 1 1
= 8EI EI 2 R Dx* x* 2 2F(x* a) (x* a) = 0.

21Fa2 1 2 + F(x* a)2 = 0 8 2 RD (x*)

Fa2 F(x*)2 + F(x * a)2 = 0

13(x)2 + 256ax* 464a2 = 0 x* =1,67a.

Deci, unghiul de rotire în sec iunea cu coordonata x* = 1,67a

este zero (fig. 3.9.1, g).
Diagrama de varia ie a unghiului de rotire al sec iunilor în lungul axei
barei este reprezentat în fig. 3.9.1, g.

f) Trasarea diagramei deplas#rilor

Fie originea coordonatelor în punctul D. Orient m axa X în
lungul axei grinzii spre stânga. Aplic m rela ia lui Marina. Deplasarea
vertical a punctului D = 0 (este situat pe reazem). Deplasarea vertical
a punctului C

)
uC = uD + D (xC xD SCMCDEI

unde diferen a coordonatelor xC xD prezint distan a dintre punctele D i

C, egal cu a metri; SCMCD este momentul static al ariei diagramei
momentelor încovoietoare pe intervalul CD.

uC = 0 + Da EICDM 218FaEI2 EI1 12 21 a =

= a R Da 3

= 21Fa3 1 1 141 3= 289Fa3 =

Fa
8EI EI 6 64 128EI
289 10 (N) 109 (mm3)
4

= 5(N /mm2 ) 1152 104 (mm4 ) = 9,33 mm.

128 2,1 10

24
Deplasarea vertical a punctului B

)
uB = uD + D (xB xD SBMBDEI

unde diferen a coordonatelor xB xD prezint distan a

dintre punctele B i D, egal cu 2a metri; SBMBD este momentul static al
ariei diagramei momentelor încovoietoare pe intervalul BD.
 Fig. 3.9.4
145
BD
1 1 + BD2 2 21Fa2 1 1

uB = 0 + D 2a EI = 8EI a EI 2 RDa2 13a =

21Fa3 1 1 141

= Fa3 = 289Fa3 =
8EI EI 6 64 128EI
4 9 3
289 10 (N) 10 (mm )

= 128 2,1 105(N /mm2 ) 1152 104 (mm4 ) = 9,33 mm.

Calcul m valoarea extrem a deplas rii verticale, care va fi în sec

iunea unde unghiul de rotire se anuleaz (pentru x* = 1,67a). ux* = uD

+ D 1,67a SMDxxEI* * = 0 + 218FaEI2 1,67a

EI1 ( Dx* x* + Dx2 *2x* )= 218FaEI 2 1,67a

1 1
 1 1 21 1 1
R D( 3 1,67a 2 2F(1,67a a)2 3(1,67a a) =
1,67a)
EI 2
25
1 Fa3
Fa3 21 141 2
1 1,67 0,673 = 2,77 =
= 1,67 1,67

EI EI
=2 5(N/ mm2 ) 1152 104 (mm4 ) =11,45 mm.
,1 10
Diagrama de varia ie în lungul axei barei a deplas rii pe vertical
a sec iunilor este reprezentat în fig. 3.9.1, h. f) Concluziile.
Tabelul 3.9.1

Problema 3 Problema 4
Problema 9
Mmax (kN) 120 40 32
umax (mm) 33,2 17,8 11,4
Ai (mm2) A3=285 A4=137 A9=117
Ai /A9 A3 /A9=2,4 A4 /A9=1,2 A9 /A9 =1
In tabelul 3.9.1 noi prezentam rezultatele generale ce permite s
judec m despre faptul care din schemele de rezemare sunt ra ionale
pentru grinda dat si care nu. În acest tabel Mmax este momentul maxim
care apare în bara; umax este deplasarea pe verticala maxim a sec
iunilor grinzii; Ai este aria necesar a sec iunii transversale. Valorile din
ultimul rând arat de câte ori grinda cu schema de rezemare dat este
mai grea decât grinda cu schema de rezemare din problema 9. Dup
cum se vede din tabel, mai ra ional este schema de rezemare din
problema 9, care implica mic orarea de patru ori a momentului maxim,
de trei ori a deplas rii maxime pe vertical i de 2,4 ori a greut ii grinzii
(A3 /A9 =2,4) fa de grinda rezemat ca în problema 3.
26