11

Lunar de cultură * Serie veche nouă* Anul II, nr. 11(23), noiembrie 2010 *ISSN 2066-0952
VATRA, Foaie ilustrată pentru familie (1894) *Fondatori I.Slavici, I.L. Caragiale, G. Coşbuc
VATRA, 1971 *Redactor-şef fondator Romulus Guga* VATRA VECHE, 2009, Redactor-şef Nicolae Băciuţ
____________________________________________________________________________________________________________________

Număr ilustrat cu lucrări de Casoni Ibolya. Coperta: „Omul fără umbră”

_______________________________________________________________________________________________________
 Al Treilea Termen
Eu nici măcar nu fac parte din astea.
Atomii mei sunt goi.
Până şi ştiinţa sau filozofia modernă
sunt argumentări
iluzionate
de un psyche imaginar.
Sinele tău, să ştii,
e o iluzie. Dar nu uita : o poţi
controla.
Să mai ştii că din nevoia de
obedienţă
o poţi controla.
Obiectivitatea e antipodul trăirii.
Ce scriu va trebui contestat ca să
prindă viaţă.
Imaginară
Pisicile au construit piramidele.
Asta spune Sfinx :
eu sunt tatăl tau,
dar vezi tu, acum că te-am
construit, trebuie să te distrug.
De ce ?
Pentru ca ai genele mele şi la timpul
potrivit
o să încerci să mă distrugi ..
Eu îmi sunt destul mie acum,
tu nu eşti acum.
Pentru că "sunt" şi tu încă nu eşti,
poate vei fi, poate nu vei fi.
Vei crede în mine fără să îţi treacă
vreodată prin cap
Dacă eu exist, înseamnă că tot e
nimic.
Pierdere / Câştig
Bine şi Rău : Alege !
Noapte şi zi : Somn sau Trezire !
Sinteza cutremurelor tale interioare.
Al treilea termen e abandonul.
Rateul optim pentru progres.
Deviza deviază în "ratează şi câştigi"
Câştigi şi câştigi
şi după ce pierzi ce câştigi
începi să visezi să câştigi din nou,
mereu mai mult, conform planului.
Mistificarea vine tot din confuzie.
E infinit mai util aceluiaşi psyche să
fie umil.
Adevărul ăsta nu e unul încăpăţânat.
Analogul lui e naiv şi răsfăţat
ca o zonă ideo-senzitivă.
( Adică e ca mirosul bunicii )
Obsesia finalităţii.
Frica de finalitate.
Obsesia continuităţii.
Sunt o statistică statică.
Acum emoţiile nu mai afectează
gândirea.
Segmente (fragment)
(Segmentul 1)
Ţara rataţilor is now online !
Să aflu ulterior că nu trebuie să îmi
fie ruşine că sunt român.
Ci că sunt om. .
Zmeu în ţara rataţilor !
La rândul meu, cultiv asta ...
Puberi deficitari, gata să imite modele
sociale greşite ...
Să le placă să îngrozească.
Să zică: "nu ştiu, nu mă interesează".
Să zică : "poezie nu mai există " .
Să zică : "vroiam să mă înscriu la
filozofie, dar care e treaba cu Dan
Puric ?
58
Apogeul sinelui meu spălat de sine.
Aparatul critic,
apare aritmic,
Artistul atipic,
îşi arată bandajul.
Artistului care transpiră stând la cozi
interminabile.
" - Mi-e foame", zice Lev Tolstoi de
undeva din ultima bancă."
(Segmentul 3)
Când te atinge o fantomă, e ca atunci
când treci printr-o pânză de păianjen.
Pământul e gol, înlăuntrul lui, Planeta
Goya.
Sfârşitul nostru a venit atunci când
frumuseţea a inventat ţipete, ca să fie
văzută.
Drumul pe care merg duce oriunde.
Cu pupilele dilatate
Obsesii vorbite,
Formate din tot ce urmează,
Să aibe vreo importanţă,
formală.
Acest spectacol poate fi privit doar
prin ochi de copil:
Pupilele dilatate şi tradiţionale.
Oroarea de sistem naşte verificarea
lui
Explicaţiile sunt scuze,
Proiectari şi Confirmări de sine.
Analfabeţi se lăfăie
în cele mai delicioase "şocuri
culturale".
În digresiunea mea numărul unu,
pot spune că suntem cu toţii
analfabeţi
În Babilon
E digresiunea optimistă…
Când ea apare, digresiunea numărul
doi nu mai poate avea rost
Ar anula optimismul
primei
( prin lipsa substanţei de contrast ).
KAZI PLOAE