Hipertrofia concentrică a ventriculului stâng

• reacţie de adaptare celulară

• mărirea de volum a unui ţesut sau organ pe seama

măririi de volum a celulelor componente

• răspuns la o suprasolicitare funcţională

– hipertrofie = cresterea dimensiunii celulelor

• Apare în ţesuturile cu celule permanente.

• Celule cu număr crescut de microorganite citoplasmatice.

• Fiziologică sau patologică

• Cauza cea mai frecventă: HTA

• Macroscopie:

• grosimea VS este mult crescută: >1,5 ð 3cm

• cavitatea VS este micşorată

• greutatea cordului este mărită ð 800g (normal 350g)

 HEMATOMUL CEREBRAL – hemoragie
intracerebrala

Macroscopie:

• masă voluminoasă de sânge coagulat = hematom intracerebral

• complicaţie: inundaţie ventriculară

• hipertensiune arterial (cauza)

- complicaţie a HTA ce rezultă prin ruperea unui microanevrism (Charcot-Bouchard) localizat pe

artera cerebrală mijlocie

Macroscopie:
 • colecţie voluminoasă de sânge coagulat, de culoare roşie-brună, care poate
distruge peretele ventriculului lateral, cu producerea unei inundaţii ventriculare
şi moarte

• Microanevrismele Charcot – Bouchard ale arterei cerebrale mijlocii

• Ruptura microanevrismelor – hematom cerebral în aria nucleilor

bazali cu inundaţie ventriculară
NEFROANGIOSCLEROZA BENIGNĂ

Macroscopie:

• atrofie renală secundară ischemiei cronice

• suprafaţa rinichiului este fin granulară

• hiperplazia ţesutului adipos din hil

Atrofie = reacţie de adaptare celulară caracterizată prin micşorarea de volum a unui ţesut sau
organ prin scăderea de volum a celulelor componente.
HIDRONEFROZA + UROLITIAZA (LITIAZA RENALĂ) – atrofie patologica

• HIDRONEFROZA = dilatarea
sistemului pielocaliceal prin acumularea
urinii asociată cu atrofie secundară prin
compresiune a parenchimului renal

• Principala cauză - urolitiaza care

determină un obstacol în eliminarea
urinii

UROLITIAZA (LITIAZA RENALĂ)

- Constă în precipitarea anormală a sărurilor din

urină.

- Calculii pot fi:

• Unici sau multipli (mobilizare – colici)

• Mici, mari, coraliformi (obstrucţie → stază urinară → hidronefroză)

• Atrofie = reacţie de adaptare celulară caracterizată prin micşorarea de volum a unui

ţesut sau organ prin scăderea de volum a celulelor componente.
Hidrocefalia – atrofie patologica

• Reprezintă acumularea LCR în sistemul

ventricular cerebral

• Ventriculul IV este mult dilatat cu

parenchim cerebral atrofiat prin compresiunea exercitată de LCR

• Atrofie = reacţie de adaptare celulară caracterizată prin micşorarea de volum a unui

ţesut sau organ prin scăderea de volum a celulelor componente.
STEATOZA HEPATICA – leziune reversibila cronica, acumulare intracelulara de trigliceride

Steatoza hepatică

= acumularea trigliceridelor în citoplasma celulelor care conţin în mod normal acest metabolit
sub formă mascată

Macroscopie

Steatoza difuză:

• Ficat mărit de volum (hepatomegalie)

• Culoare galbenă difuză, margini rotunjite

 • Consistenţă moale

Steatoza – acumulare de trigliceride (lipide neutre) în celulele organelor parenchimatoase (ficat,

rinichi, cord), care în mod normal nu conţin lipide în cantităţi vizibile.

Cauze:

• Toxice: alcool etilic, CHCl3

• Hipoxia cronică

• DZ

• Malnutriţia

• Obezitatea

Colesteroloza = vezicula fraga – vezicula biliara – leziune reversibila cronica

 • Definiție = acumulări focale de macrofage încărcate cu colesterol (celule xantice), în
lamina propria a veziculei biliare

• Macroscopic – acestor agregate le corespund numeroase granulaţii de culoare

galbenă, numite achene, care contrastează cu fondul roşu congestiv al mucoasei,
asemănător fragilor (vezicula fragă)

Acumulări de colesterol şi esteri de colesterol

ATEROSCLEROZA

Definiţie = boală arterială care interesează arterele mari de tip elastic (aortă, iliace) şi arterele
medii de tip muscular (coronare, cerebrale, femurale) şi se caracterizează prin formarea de plăci
aterosclerotice în intima vaselor cu alterarea secundară a mediei.

Leziunea fundamentală în ateroscleroză este placa fibro-lipidică.

Localizare

- de elecţie la nivelul bifurcaţiilor şi în jurul emergenţei colateralelor.

Macroscopic

Leziunile din ATS au aspect de:

• Puncte lipidice

• Striuri lipidice

• Placa lipidică

• Placa ateromatoasă

• Placa fibro-lipidică

• Plăci aterosclerotice complicate:

– calcificate

– ulcerate

– trombozate - hemoragia în placă

ICTERUL – leziune celulara cronica, acumulare de pigmenti biliari

• Definiţie = acumularea în exces de pigment biliar în celule şi ţesuturi

• Bilirubina - pigment endogen fără fier care rezultă din degradarea hemoglobinei

Ficat icteric

• Macroscopie:

– Parenchim hepatic cu aspect galben-verzui difuz

– Pigmentul trece şi în lichidul fixator

• Icter prin Hbil neconjugată

– Icter hemolitic (icter sever al nn în incompatibilitate Rh)

– Icter fiziologic al nn (↓glucuronil transferaza)

– Icterul congenital (absenţa glucuronil transferazei) – progresiv – deces

• Icter prin Hbil conjugată

– Icter hepatocelular (HV, medicamentos, sdr. Rotor) – Hbil mixtă

– Icter obstructiv (mecanic) – obstrucţia căilor intra/extra hepatice prin calculi,

malformaţii, carcinoame
PERICARDITA FIBRINOASĂ – inflamatie acuta exudativa Etiologie:

- Agenţi toxici infecţioşi

- Agenţi fizici (traume)

- Metaboliţi

- Ischemie

Cauze: infarct miocardic, uremie,

tuberculoza, boli autoimune

Macroscopie: pericard opac, îngroşat,

neregulat, acoperit de un exudat gălbui-
cenuşiu, cu aspect vilos (“tartină cu unt
dezlipită” sau “limbă de pisică”)

INFLAMAŢIA ACUTĂ EXUDATIVĂ - reprezintă reacţia iniţială de scurtă durată (ore sau
zile) ce implică elemente celulare, vasculare şi umorale
 Inflamatie acuta exudativa fibrinoasa
Pneumonia lobară - Stadiul II
(hepatizaţie roşie) – alveolita fibrinoasa
Pneumonia lobară – stadiul III
(hepatizaţie cenuşie) – alveolita
leucocitara

Macroscopie: (ziua 3-4)

 lobul pulmonar afectat apare

consolidat, roşu-brun, uscat, ferm,
de consistenţă hepatică
 suprafaţa de secţiune este uscată,
rugoasă

PNEUMONIA LOBARĂ

INFLAMAŢIA ACUTĂ FIBRINOASĂ

Definiţie: inflamaţie acută exudativă localizată la nivelul alveolelor pulmonare, ce

interesează un lob pulmonar ȋn totalitate

Cauze: streptococus pneumoniae (pneumococ), Klebsiella

evoluţie ȋn 4 stadii: congestie (alveolita seroasă) (ziua 1 - 2) hepatizaţie roşie (alveolita

fibrinoasă) (ziua 3 - 4) hepatizaţie cenuşie (alveolita leucocitară) (ziua 5 - 7) rezoluţie (ziua a
8-a – 3 săptămȃni)
Pneumonia lobară – stadiul III
(hepatizaţie cenuşie) – alveolita leucocitara

Macroscopie: (ziua 5-7)

- lobul pulmonar afectat este consolidat, de consistenţă hepatică, culoare cenuşie

- la secţionare se scurge un lichid tulbure, purulent

Leptomeningita purulentă – inflamatie purulenta difuza (acuta exsudativa)

Definiţie = inflamaţia leptomeningelui determinată cel mai frecvent de bacterii piogene

Macroscopie:

Leptomeninge îngroşat difuz, opac, datorită unui exudat purulent cremos, galben-albicios,
dispus de-a lungul vaselor sangvine congestionate
ABCESUL = INFLAMAŢIE ACUTA EXUDATIVA PURULENTĂ LOCALIZATĂ

ABCESUL CEREBRAL RECENT

 zone de necroză de
lichefacţie, de culoare alb-
gălbuie delimitate de un
perete subţire
 substanţa cerebrală din jur
prezintă edem

ABCESUL CEREBRAL CRONIC

 cavitate delimitată de un
perete neted, de culoare
alb cenuşie (organizare
conjunctivă a membranei
piogene)
ABCESUL PULMONAR RECENT

Cauze: pneumonie lobară, bronhopneumonie, septicopioemii

Macroscopie:

abces recent – arie de necroză supurată rău delimitată, de culoare gălbuie; peretele este
anfractuos şi delimitează o cavitate cu conţinut purulent
ABCESUL PULMONAR CRONIC

Macroscopie:

abces cronic – ca urmare a eliminării prin bronşie a conţinutului purulent se constituie o

cavitate delimitată de un perete neted, de culoare alb cenuşie (rezultatul organizării
conjunctive a membranei piogene)
ABCESUL HEPATIC
Macroscopie:

 abcesul are o formă relativ rotundă, pereţii groşi fibroşi

 conţinutul parţial evacuat este constituit din ţesut necrozat şi exudat purulent
 PIELONEFRITA ACUTĂ = Nefrita interstiţială supurată – inflamatie acuta purulenta
localizata

Definiţie = inflamaţia acută supurativă a

parenchimului şi pelvisului renal, generată
frecvent de bacterii locale (E. Coli, mai rar
Proteus, Pseudomonas)

Rinichiul este afectat pe 2 căi:

▪ calea urinară – obstrucţia ureterului şi reflux vezico-ureteral

▪ calea hematogenă – septicemii
- abcese pioemice

PNA hematogenă

Macroscopie:

rinichi tumefiaţi, congestionaţi cu microabcese diseminate pe suprafaţa renală - abcese

pioemice (de 1 - 3 mm), de culoare galbuie delimitate de o zonă hiperemică

• Complicaţii

necroza papilară (tromboza inflamatorie a vasa recta ce irigă papila) –– desprinderea de

fragmente cu obstrucţia căilor urinare = IRAc., abces perinefritic = întinderea infecţiei la
ţesutul adipos perirenal
ENDOCARDITA INFECŢIOASĂ SUBACUTĂ (inflamatie)

ENDOCARDITA INFECTIOASA - Rezultatul grefării agenţilor bacterieni sau fungilor pe

endocardul valvular

• Mecanism de producere: colonizarea sau invazia endocardului valvular şi mural de

către microorganisme cu formarea de vegetaţii friabile, mari, alcătuite din fibrină,
microorganisme şi leucocite

Complicaţii:

• abces inel valvular, abcese pioemice în creier, ficat, pulmon, rinichi etc.

• insuficienţă cardiacă acută şi cronică

• evoluţie rapidă spre deces în 50% din cazuri

2 forme:

Endocardita infecţioasă acută (ulcero-vegetantă)

Endocardita infecţioasă subacută (vegetantă)

 leziuni vegetante, friabile

• Agent etiologic : microorganisme cu virulenţă scăzută (Streptococ viridans) pe valvule

anterior lezate (sechele reumatismale valvulare, malformaţii valvulare, proteze
valvulare)

• Clinic: debut insidios, infecţii de focar

• Leziunile sunt constituite din vegetaţii voluminoase dispuse pe valvule şi endocardul
perietal cu distrucţii tisulare reduse.

• Vegetaţiile sunt alcătuite din fibrină, puţine leucocite şi rare colonii bacteriene.

• Complicaţii:

– agravarea deformărilor valvulare după vindecare – pacienţi candidaţi la

protezare valvulară;

– fenomene embolice - infarctele viscerale; glomerulonefrita în focar; nodulii

cutanaţi Randu-Osler.

– insuficienţă cardiacă cronică

ENDOCARDITA INFECŢIOASĂ ACUTĂ

 leziuni ulcero-vegetante
friabile

 Ruptură şi perforare
valvulară

 Agent etiologic - microorganisme foarte virulente (stafilococ auriu) dintr-un focar

evolutiv din organism – sânge – se grefează pe valvule anterior normale: leziunile au
caracter distructiv cu necroze şi ulceraţii, rupturi ale cordajelor.

 Complicaţii:

 abces inel valvular, abcese pioemice în creier, ficat, pulmon, rinichi etc.

 insuficienţă cardiacă acută şi cronică

 evoluţie rapidă spre deces în 50% din cazuri

TUBERCULOZA – LEZIUNI CIRCUMSCRISE (NODULARE)

TUBERCULOZA – inflamatie cronica specifică granulomatoasă

https://www.memorangapp.com

NODULUL SIMPLU

• - focarul Ghon

• Nodul subpleural de 1 cm, gălbui, situat în porţiunea mijlocie a pulmonului - (focarul

Ghon)

• Macroscopic, necroza cazeoasă apare ca o masă alb-cenuşie sau cenuşiu-gălbuie,

untoasă la palpare datorită conţinutului crescut în lipide (aspect brânzos, sau cazeos)
TUBERCULOZA – LEZIUNI CIRCUMSCRISE (NODULARE)

TUBERCULI MILIARI

• BK diseminat pe cale
hematogenă

https://webpath.med.utah.edu

• Noduli de 1-2 mm (milium), centraţi de cazeum, separaţi de parenchim normal,

diseminaţi pe toată suprafaţa organelor afectate – pulmon, rinichi, ficat (BK diseminat
pe cale hematogenă)
 Inflamaţia cronică specifică
(granulomatoasă)

Inflamaţie caracterizată prin prezenţa unui grup de celule, constituit

predominant din macrofage, numit granulom

 Granulom – leziune microscopică

• Clasificarea (mecanism de producere):

 Tip imun (prin mecanism imun) – granulom giganto-epitelioid:

 Cazeos (ex: Tuberculoza)

 Non-cazeos (ex: Sarcoidoza)

Tip neimun (granulom de corp străin).

TUBERCULOZA – LEZIUNI CIRCUMSCRISE (NODULARE) - TUBERCULOZA PULMONARA MILIARA

Vinay Kumar et al, Robbins and Cotran Pathologic Basis

of Disease

- noduli de 1-2 mm, alb-gălbui (centraţi de cazeum), asemănători seminţelor de mei, separaţi de
parenchim pulmonar normal, diseminaţi pe toată suprafaţa pulmonului

Căile de diseminare a
infecţiei tuberculoase
TUBERCULOZA – LEZIUNI CIRCUMSCRISE (NODULARE)

NODULI POLICICLICI

• Diseminare pe cale bronşică a BK

(BRONHOPNEUMONIE TUBERCULOASĂ)

• Noduli de 0,5-1 cm, contur festonat,

(centraţi de o broşiolă; alveolele adiacente
cu leziuni de alveolită)

• Nodulii sunt separaţi de parenchim

pulmonar normal

https://granuloma.homestead.com

DE RETINUT

• Leziunea microscopică caracteristică în inflamaţia tuberculoasă este granulomul

tuberculos care este compus din 3 tipuri de celule şi conţine o arie centrală de
necroză cazeoasă şi:

• celule gigante multinucleate (Langhans)

• celule epitelioide

• limfocite specific sensibilizate

• Granulomul tbc prezintă 2 caractere specifice:

• tendinţa la confluare care asigură extensia leziunii

• tendinţa la cazeificare: necroza de cazeificare debutează în centrul

granulomului.

• Necroza cazeoasă debutează în centrul granulomului prin interacţiunea dintre

limfocitul specific sensibilizat la tuberculoproteină şi celulele ţintă care conţin
componente ale b. Koch (citoliză imună).

• Microscopic necroza cazeoasă – arie omogenă eozinofilă cu/fără resturi nucleare.

TUBERCULOZA - LEZIUNI ULCERATE

• în organe parenchimatoase (pulmon, rinichi, os) = CAVERNE

https://www.pathpedia.com/educati
on

CAVERNE RECENTE CAVERNE VECHI

Caverne recente – pierdere de substanţă cu pereţi subţiri, contur neregulat, pereți anfractuoși
acoperiţi de cazeum.

Caverne vechi – pierdere de substanţă mare cu pereţi groşi, fibroşi, cu suprafaţa curată
rezultată prin eliminarea completă a cazeumului.

- spații cavitare net delimitate (reepitelizate) cu bride conjunctivo-vasculare în interior

TUBERCULOZA PULMONARĂ PRIMARĂ

1. COMPLEXUL PRIMAR Focarul Ghon +

limfangita tuberculoasă + limfadenita
tuberculoasă

2. TUBERCULOZA PRIMARĂ PROGRESIVĂ

• pneumonia tuberculoasă

• tuberculoza miliară generalizată

• bronhopneumonie tuberculoasă

• Evoluţie

I. Vindecare (90%, spontan sau după tratament):

fibroză, calcificare

II. Tuberculoza primară progresivă (rar; SIDA/imunodeficienţe)

• Pneumonie cazeoasă primară

• prin extinderea focarului Ghon la un întreg segment sau lob.

• ± lichefiere şi drenaj = cavernă primară tbc

• Bronhopneumonie tbc

• Prin fistulă + drenaj bronşic

• Noduli policiclici

• Tbc. miliară (diseminare hematogenă)

• Paucibacilară = Tbc izolată de organ

• Masivă = Tbc miliară generalizată

TUBERCULOZA PULMONARĂ SECUNDARĂ

a) NODUL APICAL PULMONAR: 1 - 2 cm - Începe la vârf – infiltrat tuberculos apical (1-2

cm)

• Evoluţie favorabilă = încapsulare + fibrozare + calcificare → nodul fibro-

calcar

• Evoluţie nefavorabilă = tuberculoza secundară progresivă

b) TUBERCULOZA SECUNDARĂ PROGRESIVĂ:

• infiltrat tuberculos apical >3 cm

• tuberculoza fibrocazeoasă apicală – caverne recente sau vechi apicale

• tuberculoza fibrocazeosă cavitară avansată – caverne de la vârf → bază Cavernele

vechi pot conţine bride conjunctivo-vasculare, vasele pot prezenta anevrisme
Rasmussen - care prin rupere dau hemoptizii

Complicaţii

• bronhopneumonie tuberculoasă • pleurezie sero-fibrinoasă

• simfiza pleurală
• tuberculoza pulmonară miliară

TROMBOZA – tulburare circulatorie

TROMB RECENT

Tromb organizat conjunctiv - recanalizare

http://www.pathguy.com

Tromb mixt (trombi laminaţi)

• Tromb mixt (trombi laminaţi) (liniile Zahn) 3 segmente:

– cap de culoare albă

– corp vărgat

– coada roşie

TROMB = reprezintă procesul de coagulare a sângelui în cord şi vase intacte în timpul

vieţii

3 factori principali predispun la formarea trombului (triada Virchoff):

– lezarea sau disfuncţia endoteliului

– modificări în circulaţia sângelui (staza, turbulenţa)

– modificări ale compoziţiei sângelui (hipercoagulabilitate)

Clasificarea trombilor:

• localizare: arteriali, venoşi, capilari, cardiaci (atriali, ventriculari, valvulari)

• culoare: albi, roşii, micşti

• vechime: recenţi, vechi (organizat conjunctiv)

• relaţia trombului cu endoteliul vascular: parietal (mural), ocluziv (obliterant)

Macroscopie:

• trombul este o masă solidă, mată, friabilă, cu suprafaţa neregulată, aderentă de

peretele vasului

Trebuie diferenţiat de

• chiagul postmortem este o masa solidă, cu suprafaţa netedă, lucioasă, elastică,

neaderentă la peretele vasului

EVOLUŢIA TROMBULUI

• disoluţie prin activitate fibrinolitică sau liza enzimatică a trombilor recenţi

• propagare – cresterea trombilor prin adaugarea de noi straturi de fibrină şi plachete

• embolizare: trombii se pot disloca şi deplasa în circulaţia sanguină

• organizare conjunctivă şi recanalizare

• calcificarea trombului prin împregnare cu calciu (flebolit)
INFARCT ALB RENAL

Infarct renal recent Infarct renal vechi cicatrizat

INFARCTUL

• Zonă de necroză ischemică circumscrisă, determinată de suprimarea bruscă a circulaţiei

sanguine în teritoriul unui ţesut sau organ

• Clasificare:

Infarctul anemic (macroscopie - alb) se produce în organe solide, cu circulaţie de tip

terminal, anastomotic nefuncţională (cord, rinichi, splină, creier)

Infarctul hemoragic (macroscopie - roşu) se produce în organe cu structură laxă, cu dublă

circulaţie (pulmon)

INFARCT ALB RENAL

Macroscopie:

• Infarctul recent: formă triunghiulară cu baza orientată sub capsulă şi vârful spre hil; este o
arie palidă, compactă, omogenă, delimitată la periferie de o zonă de congestie (lizereu
congestiv), cu baza bombând sub capsulă • Infarctul cicatrizat: arie palidă, alb-sidefie
(fibroză), cu baza retractată sub capsulă (cicatrice stelată).
INFARCTUL MIOCARDIC RECENT

Macroscopie

- aria de infarct este vizibilă după 12

ore

12-24 ore -aspect pestriţ (arii palide,

arii hemoragice)

24-72 ore – aria de infarct este palidă,

consistenţă redusă
INFARCT MIOCARDIC ÎN CURS DE ORGANIZARE CONJUNCTIVĂ

Macroscopie

• Aria de infarct palidă, bine delimitată

printr-un lizereu hemoragic

INFARCT MIOCARDIC CICATRIZAT

Arie de ţesut fibros cicatricial de culoare alb sidefie cu margini neregulate, perete ventricular
retractat
INFARCT ROŞU (HEMORAGIC) PULMONAR

Survine pe un plămân de stază, fiind determinat de o trombembolie pulmonară (ocluzia

unei artere pulmonare mici)

Macroscopie:

• arie roşie (hemoragică), fermă, bine delimitată, triungiulară sau poligonală, cu baza sub
pleură şi vârful spre hil, la nivelul vasului obstruat
PAPILOMUL – tumora epiteliala benigna

Papilom scuamocelular hiperkeratozic

Papilomul scuamocelular cutanat
(verucă vulgară)

• PAPILOM: numele este dat de arhitectura tumorii- proliferare epitelială

dispusă pe axe conjunctivo-vasculare cu aspect papilar sau digitiform

• epiderm (piele), mucoase epidermoide (oro-faringe, laringe, esofag, exocol

uterin, vagin)

• metaplazie scuamoasă (endocol, epiteliul bronşic)

• ductele glandelor exocrine (gl. mamară)

• uroteliu

Papilomul scuamocelular cutanat

 Origine – epiderm

 Macroscopie:

- tumoră vegetantă ce proiemină la suprafata pielii, bază largă de implantare,

suprafată netedă sau neregulată
POLIPUL ADENOMATOS - Unic sau multiplu (polipoză) – tumora vegetanta

-> ADENOM = tumora

epiteliala benigna

Polip adenomatos pediculat

 • Bază scurtă de implantare

• Pedicul lung şi subţire

• Extremitate rotundă,
globuloasă

Polip adenomatos sesil

• Bază largă de implantare

• Suprafaţă - netedă-catifelată/
conopidiformă
CARCINOMUL SCUAMOCELULAR – tumora epiteliala maligna
• Carcinomul = tumoră epitelială
malignă

• Macroscopic:

– Organe cavitare, piele:

• Vegetant

• Ulcerat

• Infiltrativ

– Organe
parenchimatoase:

• Nodular

• Difuz

• Microscopic:
două tipuri
principale:

– Carcinomul
scuamocelular

– Adenocarcinomul

Origine:

 Epiderm (piele)

 Mucoase epidermoide (oro-faringe, laringe, esofag, exocol, vagin)

 Zone cu metaplazie scuamoasă (epiteliu respirator, uroteliu)

Macroscopie: Proliferarea celulelor din:

Tumoră • Epiderm (piele)

• Mucoase epidermoide (oro-faringe, laringe, esofag,

• vegetantă
exocol uterin, vagin)
• ulcerată
• Zone cu metaplazie scuamoasă (epiteliu respirator,
uroteliu)
CARCINOMUL BAZOCELULAR – tumora epiteliala maligna

• Formă particulară de carcinom cutanat

Macroscopie:

 Aspect ulcerat – pierdere de substanţă ovalară profundă cu baza indurată – ulcus

rodens

 Margini indurate uşor proieminente

Originea: stratul bazal al epidermului şi glandelor anexe

• tumora distruge membrana bazală, are caracter infiltrativ în suportul conjunctiv
al dermului
ADENOCARCINOMUL

Se dezvoltă din epiteliul glandular al organelor cavitare sau epiteliul organelor

parenchimatoase exocrine, endocrine.

Aspectul macroscopic - diferă după localizarea tumorii:

• La nivelul organelor cavitare (stomac, colon) poate prezenta 3 aspecte:

– Vegetant

– Ulcerat

– Infiltrativ

• La nivelul organelor parenchimatoase (glande exocrine, endocrine, pulmon) se

prezintă sub 2 forme:

– Nodular

– Infiltrativ

CARCINOM DE COLON - forma vegetantă

Macroscopie:

• Masă tumorală conopidiformă

• Bază largă de implantare

• Suprafaţă neregulată

• Proemină în lumen

• Are caracter infiltrativ în perete

• Radiologic imagine lacunară

CARCINOM DE COLON – forma ulcerată

Macroscopie:

 Pierdere de substanţă, profundă

 Bază largă, aspect crateriform

 Delimitată de ţesut tumoral, reliefat, neregulat

 Baza tumorii este anfractuoasă, acoperită de detritus necrotic şi hemoragic

 Radiologic imagine de nişă malignă

ULCERUL = pierdere de substanţă profundă cu caracter penetrant ce interesează
mucoasa, musculara mucoasei, submucoasa şi musculara proprie ca urmare a acţiunii
agresive a sucului gastric acido-peptic .

Localizare:

- stomac

- duoden

- esofag Barrett

- diverticul Meckel

- versantul intestinal al anastomozei gastro-intestinale

ULCERUL PEPTIC CRONIC GASTRIC

- asociat cu gastrita cronică

hiperclorhidrică indusa de
Helicobacter pylori si
consumul cronic de AINS

Localizare: mica curbură gastrică în porțiunea prepilorică

Macroscopie:

• Pierdere de substanţă, ovalară sau rotundă (2-4 cm)

• Margini nete, regulate

• Pliurile converg radiar către pierderea de substanţă,

• Baza ulcerului curată, netedă, fermă

Complicaţiile ulcerului gastric:

• Hemoragie digestivă superioară – hematemeză, melenă

• Perforare:

ulcer perforat – în cavitatea peritoneală – peritonită acută

ulcer penetrant – în organele vecine (ficat, pancreas)

• Stenoză pilorică, mediogastrică

• Malignizare

CARCINOM GASTRIC - forma VEGETANTA

Macroscopie:

 Masă tumorală conopidiformă  Are caracter infiltrativ în

perete
 Bază largă de implantare
 Radiologic imagine
 Suprafaţă neregulată
lacunară
 Proemină în lumen
 Macroscopie:

 Pierdere de substanţă,
profundă
CARCINOM GASTRIC – forma ulcerată
• Bază largă, aspect
crateriform

• Delimitată de
ţesut tumoral,
reliefat, neregulat

 Baza tumorii este

anfractuoasă, acoperită
de detritus necrotic şi
hemoragic

 Radiologic imagine de
nişă malignă

CARCINOM GASTRIC - forma infiltrativa

Macroscopie:

 Tumoră alb cenuşie ce

infiltreză peretele

 Peretele este îngroşat,

rigid

 Dispar pliurile mucoasei

 Lumenul este redus

https://www.memorangapp.com
CIROZA HEPATICĂ

Definiţie = stadiul final al afectiunilor hepatice cu evolutie nefavorabilă caracterizata

prin dezorganizarea difuză şi ireversibilă a arhitecturii hepatice normale şi înlocuirea
cu noduli de regenerare înconjuraţi de septuri fibroase

Macroscopie:

• Suprafaţa ficatului neregulată,

boselată

• Noduli de regenerare
înconjuraţi de benzi de fibroză

CH micronodulară (Laennec,
alcoolică)

• ficat normal/uşor
mărit → mic în volum

• margini ascuţite

• suprafaţă boselată

• noduli <3mm, septuri

fibroase

CH macronodulară

• noduli >3mm

CH mixtă

CIROZE HEPATICE

• Hepatopatii cronice ireversibile caracterizate prin:

– regenerare nodulară a parenchimului hepatic + fibroză difuză

– Sdr de hipertensiune portală şi insuficienţă hepatică

• Fibroza afectează difuz parenchimul hepatic, dg dif fibroză parţială:

– Fibroza congenitală a ficatului la copil – benzi de fibroză care delimitează

noduli, fără caracter de regenerare

– Fibroza focală/segmentară – fibroză + noduli de regenerare limitate la un

sector

– Fibroza regenerativă a ficatului, noduli de regenerare hepatocitară, între

noduli nu există benzi conjunctive

• Nodulii de regenerare întotdeauna sunt încercuiţi de fibroză,

– sunt formaţi din plăci groase de hepatocite, peste 2-3 care nu mai
păstrează dispoziţia radiară,

– nu mai sunt centrate de venă centrolobulară

– între cordoane se găsesc sinusoide

• Cauze frecvente

– Etilismul cronic (60-70%)

– Criptogenetică (10-15 %)

– Virusurile B şi C (10 %)

• Cauze mai puţin frecvente

– Hepatita cronică autoimună şi ciroza biliară primară

– Ciroza biliară secundară prin obstrucţie (5-10 %)

– Fibroza chistică (mucoviscidoza)

• Cauze rare – metabolice

– Hemocromatoza (5%)

– Boala Wilson (rară)

– Deficienţa în α1 antitripsină, galactosemie, glicogenoza de tip IV

CARCINOAMELE PULMONARE

• Carcinomul nodular (periferic)

– Origine - în epiteliul bronşiolelor

terminale, epiteliul alveolar

– Localizare: localizat mai frecvent

în zonele periferice

Macroscopie:

– masă tumorală nodulară, solidă,

alb-cenuşie, dimensiuni
variabile, margini infiltrative

https://webpath.med.ut
ah.edu

• Carcinom infiltrativ (central, hilar)

– Origine: epiteliul bronşiilor de

ordinul I, II, III

– Localizare: localizat mai

frecvent în zona centrală, în
apropierea hilului

Macroscopie:

- se dezvoltă în lumen (poate obstrua

lumenul)

– masă tumorală alb-cenuşie ce

infiltrează peretele bronşic şi se
extinde difuz în parenchimul
pulmonar (poate ajunge până la
pleură)

CARCINOAMELE HEPATICE – tumori epiteliale maligne primare

Carcinomul hepatic nodular

Carcinomul hepatic difuz infiltrativ

Macroscopie

• masă tumorală unică

extensivă, difuză, care
înlocuieşte parte din ficat

• culoare alb –slăninoasă

• dimensiuni variabile
Carcinom renal cu celula clara (TUMORA GRAWITZ)

 cea mai frecventă tumoră malignă renală la adulţi

Origine - se dezvoltă din epiteliul tubular (TC)

Macroscopie:

• Tumoră localizată frecvent la nivelul polilor renali

• bine delimitată deoarece prezintă o falsă ȋncapsulare ȋn periferie

• proiemină din cortexul renal

• pe secţiune - culoare caracteristică galben-cenuşie, cu arii de necroză şi

hemoragie
Nefroblastomul (Tumora WILMS)

• cea mai frecventă tumoră malignă renală la copil < 5ani

Origine - se dezvoltă din blastemul metanefrogen şi derivatele sale stromale şi epiteliale

Macroscopie:

• Tumoră de dimensiuni mari, pe secţiune culoare alb-cenuşie, aspect lobulat, cu

arii de necroză şi hemoragie, ocazional cu modificări chistice
Metastaze hepatice

• Diseminări hematogene a unor tumori de la nivelul:

– Adulţi:

• Tractului digestiv

• Pulmon

• Glanda mamară

– Copii:

• Neuroblastom

• T Wilms

• Rabdomiosarcom

• noduli tumorali multipli albi - slaninoşi

• diseminaţi pe suprafaţa organului afectat

• dimensiuni variate

• limite distincte

• centru necrozat
Metastaze pulmonare

• noduli tumorali multipli albi - slaninoşi

• diseminaţi pe suprafaţa organului afectat

• dimensiuni variate

• limite distincte

• centru necrozat
LIPOMUL – tumora conjunctiva benigna

• Tumoră benignă formată din ţesut adipos

Macroscopie

 tumoră încapsulată
 culoare galbenă, consistenţă redusă

 aspect lobulat (lobuli separaţi prin benzi conjunctive)

CONDROMUL – tumora conjunctiva benigna

• Tumoră benignă formată din ţesut cartilaginos hialin

Macroscopie

• tumoră nodulară, solidă, încapsulată

• pe suprafaţa de secţiune are culoare translucidă albăstriue, aspect lobulat

• lobulii sunt separaţi de benzi de ţesut conjunctiv

HEMANGIOMUL CAVERNOS - FICAT

 Tumoră benignă formată din numeroase spaţii vasculare mari

 localizată în parenchimul hepatic subcapsular

Macroscopie:

Pe suprafaţa de secţiune

 zone roşietice, uşor reliefate ce proiemină sub capsulă

 margini neregulate (fals caracter infiltrativ), neîncapsulată

 aspect buretos, spongios

HEMANGIOMUL CAPILAR – PIELE

• Tumoră benignă formată din vase de sânge de tip capilar

Macroscopie:

 tumoră plană sau uşor reliefată, roşie violacee, cu margini neregulate

 fără capsulă

 vasele au caracter funcţional

 la compresiune se decolorează (golirea vaselor de sânge)

 la decompresiune se recolorează
OSTEOSARCOMUL – tumora conjunctiva maligna

• cea mai frecventă tumoră primara a ţesutului osos

• se caracterizează prin capacitatea celulelor proliferate de a forma os tumoral

(sarcom osteogenic)

Tipuri

 Parosteal - din celulele periostului

 Central - din celulele canalului central (endost)

Macroscopie:

• localizat frecvent la extremitatea

distală a femurului

• tumoră voluminoasă, alb-rozată, cu

arii de necroză şi hemoragie, ce
înveleşte ca un manşon
extremitatea femurului

• acoperită de periost

• penetrează corticala osoasă şi

invadează canalul medular