Motto „Trebuie să (…) murim de mai multe ori, în timp ce continuăm… să trăim”

– Allan Percy

Azi vă propun un scurt exercitiu de .... imaginatie

ÎNCOTRO NE ÎNDREPTĂM ȘI „CINE NE BAGĂ BEȚE ÎN ROATE”?

În cartea „Viața pe un peron”, Octavian Paler afirma: …Închipuiţi-vă că într-o zi

ar fi venit un tren şi n-am fi mai avut putere să urcăm în el. L-am dorit prea
mult, l-am aşteptat prea mult. Ne-am epuizat în aşteptare şi nu ne-a rămas nici o
picătură de energie pentru a ne bucura de sosirea lucrului aşteptat. Numai că ne-
am fi simţit striviţi de o mare tristeţe, amintindu-ne cât am visat trenul acela
care acum pleacă fără noi. Şi ce-am fi putut face după plecarea trenului?
Singura noastră şansă ar fi fost să uităm de el, să uităm de toate, să
dormim, iar când ne trezeam, cu ultimile noastre puteri, să aşteptăm
alt tren...”

.....cu siguranță va veni un alt tren, probabil trenul nostru. Totul este să ne păstrăm
visele, să nu ne pierdem speranța și credința, să fim perseverenți și să avem
CONVINGEREA CĂ ACEL TREN VINE SIGUR. Este viața noastră, este călătoria
noastră.
STĂ ÎN PUTEREA noastră să decidem:
1. Să ne luăm bagajul, să plecăm din gară și să ne oprim în primul bar. Pentru
că… de, viața umană oscilează între dorință și plăcere și cele lumești sunt mai
accesibile simțurilor noastre primare. Și asta fără să înțelegem că trenul pe
care l-am ratat, nu este un eșec al vieți noastre...ci doar o piatră de încercare
pentru cel care și-a propus să obțină ceva... să ajungă undeva.
2. Sau... să așteptăm, cum spunea și Rudyard Kipling în poezia „Dacă…”: „De
poți s-aștepti oricât/ Fără să-ți pierzi răbdarea…” pentru că dacă credem și
avem convingerea… un alt tren va veni, cu siguranță!!!.
 Să nu uităm niciodată că: ÎNDRĂZNEȚII ÎNVING.
Mai trebuie să știm de la început că în calea trenului nu sunt bariere. Singurele
bariere care apar, sunt cele pe care noi ni le creem și pe care doar noi le putem
înlătura sau ridica.

Dar... haideți să ne urcăm în tren, și să ne așezăm confortabil. Șeful de tren a

dat semnalul de plecare. SĂ AVEM .... DRUM BUN [...]
Toți avem o călătorie de făcut și, așa cum spunea cineva „Călătoria este cea care
ne aduce plăcerea, nu destinația”. Dacă avem convingerea că putem face această
călătorie, că „trebuie să facem asta”, dacă ne schimbăm percepția și ne detașăm
de limitările pe care le avem, vom realiza că povestea noastră nu ne poate face
rău și că aripile umbrei noastre nu ne pot întuneca viața. Trebuie să acceptăm
că porțile cunoașterii și ale înțelepciunii sunt întotdeauna deschise și că este
obligatoriu să îl excludem pe NU POT din viața noastră. Se spune că frazele care
încep cu „voi încerca...” sunt un fel de indicator pentru eșec. Când ne dorim cu
adevărat să ni se îndeplinească dorințele, ne spunem „vom face asta” sau
„trebuie să facem asta” [...]

P.S. Totul este să ne bucurăm de călătoria noastră și să nu uitam că...

Atunci Când viața noastră are un sens, eforturile încetează brusc

să mai fie o sursă de oboseală și devin pașii necesari către țelul
pe care ni l-am fixat

Pentru că... ai un motiv pentru care să te dai jos din pat în

fiecare dimineață!!!