PROIECT GEODEZIE

A. Reprezentarea retelei

X [m] TITLUL PLANSEI

Scara 1: xxx

2500
B C

2000

1 2

A D
1500

X0 = 1000 m
Y0 = 1000 m
1500

2000

2500

3000
Y [m]
 1. Calculul distantelor si al orientarilor intre punctele vechi

• Formule de calcul

DAB = ∆X 2 + ∆Y 2

⎧∆X ≥ 0 si ∆Y ≥ 0 ⇒ θ AB = θ AB
⎪∆X < 0 si ∆Y ≥ 0 ⇒ θ AB = θ AB + 200 g
∆Y ⎪
θ AB = arctan daca ⎨
∆X ⎪∆X < 0 si ∆Y < 0 ⇒ θ AB = θ AB + 200 g
⎪⎩∆X ≥ 0 si ∆Y < 0 ⇒ θ AB = θ AB + 400 g

• Tabel
Punct X[m] Y[m] Θ [gon] D [m]

A 1000.000 500.000

B 500.000 1000.000 150.00000 707.1068

∆ -500.000 500.000
 2. Calculul unghiurilor de orientare a statiilor si al
orientarilor spre punctele noi
• Formule
• Unghiul de orientare a statiei : z iA = θ A−i − dirA−i

∑ A ⋅ D A−i
i [ km ]
z
• Unghiul mediu de orientare a statiei : z Amed = i

∑ D A−i
[ km ]

• Orientarile spre punctele noi θ A−1 = z Amed + dirA−1

• Tabel

Punct Statie Punct Vizat Directie Oriz. Orientare D[km] Unghi orient.

B 380.74151 103.14689 7.0 122.40538

1 66.91925 189.32482

C 30.89152 153.29720 11.1 122.40568

A
2 20.15452 142.56009

D 87.09740 209.50297 7.4 122.40557

Zmed = 122.40557
 3. Determinarea coordonatelor provizorii prin intersectie
inainte
• Formule
• Coordonatele punctului nou prin intersectie inainte se obtin cu :

YA − YB + X B ⋅ tan θ B −1 − X A ⋅ tan θ A−1

X1 =
tan θ B −1 − tan θ A−1
⎧Y1 = YA + ( X 1 − X A ) ⋅ tan θ A−1
⎨
⎩Y1 = YB + ( X 1 − X B ) ⋅ tan θ B −1
• Tabel

Punct X[m] Tg Θ Y[m] Θ

A 128410.695 -0.169274 259932.067 189.32481

260713.970 --------------------
-
1 123791.563 ---------------------
260713.970 --------------------
-

B 128066.615 1.444005 266887.171 261.44078

 Variatia orientarii in functie de variatiile coordonatelor
Fie 2 puncte noi I si J, pentru care se cunosc coordonatele lor provizorii (notate cu “o”). In
urma procesului de compensare se obtin variatii ale coordonatelor (cresteri de coordonte)
care adunate la valorile provizorii conduc la obtinerea valorilor cele mai probabile pentru
coordonatele punctelor noi. Evident ca datorita modificarii coordonatelor, are loc si o
variatie a orientarii, ce poate fi calculata astfel:
dθ ij = a ij dx j + bij dy j − a ij dx i − bij dy i
sin θ ij0 cos θ ij0
unde aij = − ρ cc bij = ρ cc
D 0
ij Dij0
J(x j , y j )

dxj
X J°(x j °, y j °)
dy j

dΘ
ij
I(x i, y i)

dxi
I°(x i°, y i°)
dy i

0 Y
 4. Compensarea retelei
• Ecuatia de corectie pentru directii azimutale masurate intre doua puncte noi :

vij = − dz i + a ij dx j + bij dy j − a ij dx i − bij dy i + l ij

Necunoscuta Necunoscuta
( )
lij = θ ij0 − dirij* − zi0
pentru corectia pentru cresterile
unghiului de de directii
coordonate
• Ecuatia de corectie
orientare a statiei pentru azimutale masurate intre un punct vechi si unul
nou:

vij = − dz i + a ij dx j + bij dy j + l ij

• Ecuatia de corectie pentru directii azimutale masurate intre un punct nou si unul
vechi :

vij = − dz i − a ij dxi − bij dy i + l ij

• Ecuatia de corectie pentru directii azimutale masurate intre doua puncte vechi :

vij = − dz i + l ij
 4.1 Calculul coeficientilor de directie

• Coeficientii de directie sunt termeni ce exprima variatia orientarii pe unitatea

de lungime

sin θ ij0 cos θ ij0

aij = − ρ cc bij = ρ cc
Dij0 Dij0
ρ cc = 200 ⋅100 ⋅100 / π ≅ 636620

Punct X[m] Y[m] D[m] Θ / Tg Θ a[cc/m] b[cc/m] Control

A 1410.695 259932.067 189.324815

1 1791.563 260713.970 684.833 -0.169275 -2.2545 -13.3983 0.169275

∆ xxx xxx
 4.2 Tabelul central al compensarii (Partea I)
• Etape de completare :
1) Se completeaza directiile si orientarile

2) Se calculeaza valorile pentru z i

3) Se determina valoarea medie pentru z i

4) Se trec valorile coeficientilor de directie

5) Se calculeaza termenii liberi si se face controlul [ l ] = 0

6) Se calculeaza ponderile pe baza abaterilor standard de compensare in statie

c
pij =
si2
Coeficienti de directie
Punct
Statie dir * ij Θij0 zi dx1 dy1 dx2 dy2 lij* pi
vizat

B xxx xxx xxx 0 0 0 0 xxx xxx

2 xxx xxx xxx 0 0 xxx xxx xxx xxx

C xxx xxx xxx 0 0 0 0 xxx xxx

A
1 xxx xxx xxx xxx xxx 0 0 xxx xxx

D xxx xxx xxx 0 0 0 0 xxx xxx

Σ - - xxx xxx xxx xxx xxx xxx xxx

 Regulile de echivalenta Schreiber
• Regula I de echivalenta : Daca intr-un sistem de n ecuatii cu (m+1)
necunoscute, una din necunoscute are acelasi coeficient in toate
ecuatiile, sistemul se poate inlocui cu un altul (de n+1 ecuatii cu m
necunoscute) in care necunoscuta respectiva dispare dar apare o
alta ecuatie, numita ecuatie suma.

⎧− y + a1 ⋅ x1 + b1 ⋅ x2 + ......+ n1 ⋅ xn + l1 = v1 → p1
⎪− y + a ⋅ x + b ⋅ x + .....+ n ⋅ x + l = v → p
⎪ 2 1 2 2 2 n 2 2 2
⎨
⎪....................................................................
⎪⎩− y + am ⋅ x1 + bm ⋅ x2 + ...+ nm ⋅ xn + lm = vm → pm

c
⎧a1 ⋅ x1 + b1 ⋅ x2 + ....... + n1 ⋅ xn + l1 = v1 ' → p1
⎪a2 ⋅ x1 + b2 ⋅ x2 + ..... + n2 ⋅ xn + l2 = v2 ' → p 2
⎪.......... .......... .......... .......... .......... .......... ..
⎨
⎪am ⋅ x1 + bm ⋅ x2 + ... + nm ⋅ xn + lm = vm ' → p m
⎪⎩[ pa ] x + [ pb ] x + ... + [ pn ] x + [ pl ] = [ pv ' ] → p=−
1
1 2 n
[ p]
 Aplicarea regulii I Schriber in proiect
• Regula I de echivalenta : In cazul directiilor masurate intr-o statie,
coeficientul pentru necunoscuta dz corespunzatoare corectiei pentru
unghiului de orientare a statiei respective are acelasi coeficient
pentru toate ecuatiile (-1). Putem astfel elimina din procesul de
estimare aceasta necunoscuta prin introducerea unei noi ecuatii
(ecuatia suma).

⎧− dz S + aS 1dx1 + bS 1dy1 − aS 1dxS − bS 1dy S + lS 1 = vS 1 → pS 1

⎪− dz + a dx + b dy − a dx − b dy + l = v → p
⎪ S S2 2 S2 2 S2 S S2 S S2 S2 S2
⎨
⎪.......................................................................................
⎪⎩− dz S + aSn dxn + bSn dyn − aSn dxS − bSn dyS + lSn = vSn → pSn

c
⎧aS 1dx1 + bS1dy1 − aS1dxS − bS 1dyS + lS 1 = vS1 → pS
⎪a dx + b dy − a dx − b dy + l = v → p
⎪⎪ S 2 2 S 2 2 S2 S S2 S S2 S2 S

⎨.......................................................................................
⎪a dx + b dy − a dx − b dy + l = v → p
⎪ Sn n Sn n Sn S Sn S Sn Sn S

⎪⎩ pS aS 1dx1 + pS bS 1dy1 + ... + pS aSn dxn + pS bSn dyn − pS [a ]dxS − pS [b]dyS = pS [v' ]
1
→ pZ = −
n ⋅ pS
 Regulile de echivalenta Schreiber (2)
• Regula II de echivalenta : Daca intr-un sistem de n ecuatii,
necunoscutele au acelasi coeficient (difera doar termenul liber),
sistemul se poate inlocui cu o singura ecuatie avand forma de mai
jos :
⎧a ⋅ x1 + b ⋅ x2 + ... + n ⋅ xn + l1 = v → p1
⎪a ⋅ x + b ⋅ x + ... + n ⋅ x + l = v → p
⎪ 1 2 n 2 2 2
⎨
⎪....................................................................
⎪⎩a ⋅ x1 + b ⋅ x2 + ... + n ⋅ xn + lm = vm → pm

c
[ pl ]
a ⋅ x1 + b ⋅ x2 + ... + n ⋅ xn + = v" → p ' = [ p]
[ p]
Aplicarea regulii II Schriber in proiect
• In proiect, regula II Schreiber se poate aplica pentru vizele reciproce,
pentru care ecuatiile au aceiasi coeficienti pentru necunoscute si de
aceea pot fi inlocuite cu o singura ecuatie de forma:
pij lijα + p ji l αji
aij dx j + bij dy j − aij dxi − bij dyi + = vij " → p ' = pij + p ji
pij + p ji
 4.3 Tabelul ecuatiilor reduse
• Etape de completare :

1) Se calculeaza ponderile ecuatiilor prin aplicarea regulii I si II Schreiber

2) Se calculeaza termenii liberi ai ecuatiilor reduse

3) Se calculeaza coeficientii necunoscutelor

Coeficientii necunoscutelor
Directie Pondere l
dx1 dy1 dx2 dy2

A—1 xxx xxx xxx 0 0 xxx

A—2 xxx 0 0 xxx xxx xxx

zA -xxx xxx xxx xxx xxx 0

zB -xxx xxx xxx xxx xxx 0

 4.4. Calculul necunoscutelor
• Etape de calcul :
1) Scrierea matricei coeficientilor A

2) Scrierea vectorului de termeni liberi L

3) Scrierea matricei ponderilor P

4) Calculul matricei sistemului normal N

N = AT ⋅ P ⋅ A
5) Inversarea matricei N

6) Calculul vectorului necunoscutelor X

X = − N −1 ⋅ AT ⋅ P ⋅ L
7) Calculul vectorului corectiilor ecuatiilor reduse V

V = A⋅ X + L
 4.5 Calculul coordonatelor compensate pentru 1 si 2
Valorile compensate se obtin prin adunarea la valorile provizorii a cresterilor de
coordonate rezultate in urma compensarii :
X 1 = X 10 + dx1 X 2 = X 20 + dx2
Y1 = Y10 + dy1 Y2 = Y20 + dy2

Valori provizorii Corectii Val compensate

X1 = xxx xxx xxx
Y1 = xxx xxx xxx
X2 = xxx xxx xxx
Y2 = xxx xxx xxx

4.6 Calculul orientarilor si distantelor pe baza

coordonatelor compensate
Deoarece in urma compensarii, coordonatele punctelor noi s-au modificat,
orientarile si distantele spre acestea si intre acestea trebuie recalculate:

Punct X[m] Y[m] Θ [gon] D [m]

A xxx xxx

1 xxx xxx xxx xxx

∆ Xxx xxx
 Calculul dΘ, dz si al corectiilor directiilor masurate
• Calculul dΘ
dθ ij = a ij ⋅ dx j + bij ⋅ dy j − a ij ⋅ dx i − bij ⋅ dy i
• Calculul dz
n

∑ dθ Si
dz S = i =1

n
• Calculul corectiilor pentru directiile masurate

vij = −dzi + dθ ij + lij

• Corectarea directiilor masurate
dirij = dirij* + vijα
• Verificarea compensarii
Compensarea realizata conduce la obtinerea unei solutii unice, cea mai probabila,
pentru coordonatele punctelor noi ceea ce inseamna ca in final orientarile
calculate pe baza directiilor compensate trebuie sa fie egale cu orientarile
calculate pe baza coordonatelor
∆Yij
θ ijcomp = zi + dirij = zi0 + dzi + dirij = θ coord
= arctan
∆X ij
ij
 4.2 Tabelul central al compensarii (Partea II)
Calculele precedente vor fi trecute in tabelul central al compensarii dupa
cum urmeaza :
1) Se trec valorile rezultate din compensare pentru cresterile de coordonate
2) Se calculeaza variatia orientarii dΘ
3) Se calculeaza corectia pentru unghiul de orientare a statiei dz
4) Se calculeaza corectiile pentru directiile masurate vij
5) Se calculeaza valorile corectate pentru directii dirij
6) Se calculeaza orientarile pe baza directiilor compensate si a valorii compensate
pentru unghiul de orientare a statiei si se compara cu valoarea obtinuta din
coordonate

Coeficienti
Pct. dΘij dzi vij dir ij Controlul compensarii
Statie dx1 dy1 dx2 dy2
Vizat [cc] [cc] [cc] [gon]
xxx xxx xxx xxx Θij (coord) Θij =zi+αij

B xxx xxx xxx xxx

2 xxx xxx xxx xxx xxx xxx xxx

C xxx xxx xxx xxx

A 1 xxx xxx xxx xxx xxx xxx xxx xxx

D xxx xxx xxx xxx

Σ xxx 0
4.7 Calcule referitoare la precizie. Abateri standard.
1) Abaterea standard a unitatii de pondere
m – nr. de masuratori
[ pvv]
s0 = ± n – nr. de necunoscute
m−n+ d d – defect de rang

2) Abaterea standard a unei masuratori compensate

s0
s mi = ±
pi
3) Abaterea standard a necunoscutelor

s x1 = s0 n11−1 −1
s y1 = s0 n22
4) Abaterea standard de determinare a punctelor

s Pi = s xPi
2
+ s yPi
2

5) Abaterea standard medie pe retea

[s p ]
st = n – nr. de necunoscute
n
4.7 Calcule referitoare la precizie. Abateri standard.

Abateri standard
Ab st. Ab st. a
Ab st. a unitatii Ab st. a unei mas Ab st. a unei
medie pe pozitiei unui
de pondere (s0) compensate (sm) necunoscute (sx)
retea (st) punct (sP)

sA= xxx sx1 = xxx

sB = xxx sy1 = xxx xxx

sC = xxx sx2 = xxx

xxx xxx
sD = xxx sy2 = xxx

s1 = xxx - - xxx

s2 = xxx - -