Cercul care se inchide

(conspect)

Autor: Barry Commoner

1
 Lucrarea “Cercul care se inchide “ a lui Barry Commoner se inscrie in
literature universala care se preocupa de corelatia dintre om si mediul
ambiant, una din problemele globale ale epocii contemporane.
Cartea face o serioasa analiza a surselor crizelor ambientale in
S.U.A. si releva argumentat ca nu suprapopulatia, superabundenta,
productivitatea excesiva trebuie incriminate, ci folosirea unei tehnologii
care, urmarind numai sporirea profiturilor, creaza o opozitie intre
activitatea umana si echilibrul naturii.
Criza mediului ambiant este privita diferit. Unii o considera ca
fiind o banalitate politica, altii arunca vina poluarii asupra cresterii
demografice, unii acuza belsugul si proslavesc saracia, altii acuza
agresivitatea innascuta a omului iar altii arunca vina asupra celor invatate
de om. Pentru descoperirea remediilor posibile este nevoie de intelegerea
profunda a originilor acestor crize ambientale. Aceasta intelegere trebuie
sa inceapa de la insasi sursa vietii: invelisul subtire de aer, apa si sol si
razele de foc solar care scalda pamantul. Dealungul timpului viata a
evoluat, formele vechi ale acesteia schimband fata Pamantului,
vietuitoarele s-au inmultit ca numar, varietate si habitat. Aceasta este
ecosfera. Pentru ca vietuitoarele sa poata trai trebuie sa se incadreze in
ecosfera. Criza mediului e un semn ca legatura fin cizelata dintre viata si
ambianta ei a inceput sa se macine. Aceasta se datoreaza distrugerii
circuitului vietii transformand nenumaratele lui cicluri in
fenomene liniare , artificiale, create de om. Alte rupturi provocate de om
in ciclurile ecosferei duc la aparitia chimicalelor toxice, apelor uzate, a
gramezilor de gunoaie, dovedind toate puterea noastra de a sfasia
tesatura ecologica ce sustine de milioane de ani viata pe pamant.
Pentru a supravietui pe Pamant, trebuie sa intelegem de ce ne
ameninta aceasta prabusire.
Din punct de vedere biologic, oamenii fac parte din sistemul
ambiental ca element a unui intreg. La triburile primitive omul este o
parte dependenta a naturii, guvernat de legi naturale carora trebuie sa te
supui pentru a supravietui. Noi, care ne numim avansati, am scapat de
dependenta fata de mediul ambiant (apa curge la robinet, avem strazi, ne
incalzim si ne racorim cu ajutorul masinilor etc.). In goana noastra dupa
avantajele stiintei si tehnicii moderne ne-am prins in plasa unei iluzii
fatale, aceea ca datorita masinilor nu mai suntem dependenti de natura.

La o analiza mai atenta se constata ca si cea mai sofisticata masinarie

(avionul cu reactie drept exemplu), nu se poate obtine fara materialele
oferite de natura (aluminiu, apa, carbune,etc) .

2
 Mediul este o masina vie, enorma si foarte complexa, care
constituie un strat dinamic subtire pe suprafata Pamantului si fiecare
activitate umana depinde de starea perfecta si buna functionare a acestui
mecanism. Daca distrugem aceasta masinarie vie, tehnica noastra cea mai
avansata va deveni inutila si toate sistemele economice si politice
dependente de ea se vor prabusi.
Autorul considera ca problema fundamentala o constituie
originea vietii. Fiintele vii sunt alcatuite aproape exclusiv din aceleasi
patru elemente ( hidrogen, oxigen, carbon si azot ) care formau
atmosfera initiala a Pamantului. Perpetuarea vietii pe Pamant este legata
de sursa permanenta de energie  : Soarele ( cu ajutorul caruia se produce
fotosinteza).
Azotul este considerat ca fiind cel mai important dintre
cele patru elemente, cel care constituie un foarte important indicator al
calitatii vietii. In continuare considera un prim semn al saraciei umane
este reducerea in hrana a continutului de azot. Din totalul de azot
existent pe Pamant 80% se afla in atmosfera sub forma de gaz inert, iar
din restul de 20% o buna parte se afla in sol si restul intra in fiintele vii
sub forma de compusi organici.
Scriitorul emite mai multe legi ale ecologiei  :
-toate sunt legate de toate,
-totul trebuie sa se duca undeva,
-natura se pricepe cel mai bine,
-nimic nu se capata pe degeaba.
In continuare ne spune ca in lumea bombelor nucleare, a
smogului si a apelor poluate, intelegerea ambiantei implica sprijin de la
oamenii de stiinta. Despre mediul ambiant s-a aflat in 1953 de la Comisia
pentru energia atomica a S.U.A. In zonele indepartate ale lumii aveau loc
explozii nucleare experimentale invaluite in secret militar. Toate radiatiile
atomice au efecte distructive asupra fiintelor vii si multi biologi considera
caderile radioactive ca un risc potential pentru tot ce e in viata. A durat o
perioada lunga pana cand s-a pus capat experimentarii in atmosfera
a armelor nucleare de cele doua mari puteri, reprezentand prima mare
victorie a oamenilor de stiinta. Experientele nucleare continua in terenuri
subterane si se mai fac si mai departe experiente in natura. Desi acest
tratat nu a putut sa puna capat cursei inarmarii nucleare, a avut doua
rezultate importante si in primul rand acela ca a crutat multe vieti. Costul
uman al caderilor radioactive nu este cunoscut cu precizie. Ceea ce se
cunoaste si se recunoaste de multi este ca radiatiile genereaza pericole
grave pentru sanatatea omului. Un alt rezultat al tratatului este
demonstrarea esecului stiintific al inarmarilor nucleare. Indiferent de

3
rezultatul unui razboi nuclear, intre cele doua mari puteri nici una nu ar
putea supravietui catastrofei. Singura utilizare pasnica a energiei nucleare
aplicata in prezent este generarea de electricitate. Ca orice activitate
nucleara in S.U.A. si aceasta se afla sub egida A.E.C. (Comisia pentru
Energie Atomica) care este insarcinata cu promovarea folosirii industriale
a energiei nucleare si stabileste normele de securitate pentru constructia
si exploatarea uzinelor nucleare.
Spre deosebire de centralele electrice care folosesc
combustibil fosil, centralele nucleare nu produc poluanti chimici, in
schimb polueaza radioactiv. Industria producatoare de energie are de
facut fata unui deficit cat mai mare. Speranta ca enegia nucleara va putea
sa dezvolte productia energetica fara nici un fel de restrictii se sfarama
datorita barierei tehnologice: mediul ambiant. Experienta dobandita in
domeniul energiei nucleare ne spune ca orice invazie impotriva ambiantei,
oricare ar fi avantajele obtinute, are si un pret.
Impuritatea care cea dintai a creat neplaceri si care este
cunoscuta de mult, este praful. Sursele sunt cosurile de fabrici si
crematoriile de gunoi . Din 1947 s-au instituit masuri de combatere prin
folosirea unor dispozitive de captare a pulberilor si prin interzicerea
arderilor in aerul liber ceea ce a dus la scaderea acestora. Cel mai mare
dezastru provocat de poluarea atmosferica este smogul care are in
componenta dioxidul de sulf, gaz care provoaca mari dificultati de
respiratie. Ulterior cercetarile au scos la iveala existenta oxizilor de azot
care apar acolo unde aerul se incalzeste suficient. Pentru inlaturarea
acestuia s-au cautat solutii, cea mai evidenta fiind reducerea
emisiunilor de hidrocarburi in atmosfera. La nivelul orasului Los
Angeles exista o productie foarte mare de automobile care sunt si mari
poluante. Prin urmare fabricantii cauta metode care sa reduca gazele de
esapament. Se cunosc putine lucruri despre compozitia chimica a prafului
din orase, doar circa 40% din amestecul de substante care alcatuiesc
acest praf au fost identificate. Intrucat multi din poluanti intra in reactii
chimice intre ei se ajunge la concluzia ca nici nu se poate cunoaste
compozitia chimica. Poluarea atmosferica nu considera doar un
inconvenient ci si un pericol pentru sanatate. Realizarile tehnicii noastre
sunt tot atatea esecuri ambientale.
Opusul orasului Los Angeles sub aspectul problemelor de
poluare este Decatur in statul Illinois, oras care are cateva industrii locale
fara surse de poluare. Cu toate acestea, se confrunta cu probleme foarte
mari si grave de poluare a apelor cu nitrati . Valorile crescute se
inregistrau iarna si primavara. Aceasta se datoreaza folosirii intensive a
ingrasamintelor anorganice cu azot . Aceste ingrasaminte se utilizeaza

4
la culturile intense de porumb din aceasta zona. Toate acestea reflecta
efectele neasteptate ale unui important progres tehnologic, caruia i s-a
permis sa afecteze semnificativ mediul ambiant, inainte ca noi sa
intelegem ca, pe langa rezultatele pozitive din agricultura, el va implica si
un prejudiciu adus sanatatii umane.
Cel mai izbitor exemplu al crizei de mediu al Statelor Unite il
prezinta lacul Erie, lac care constituie o principala resursa naturala
pentru o regiune bogata. In procesul de creere al acestor bogatii, lacul s-
a schimbat, ajungand atat de poluat incat sistemele biologice initiale au
fost aproape distruse. Ca urmare a acestui fapt, marea majoritate a
plajelor au fost inchise  ; in fiecare vara mari gramezi de alge si pesti se
aduna la mal ; apa scanteietoare candva este acum densa de namol.
Cauzele poluarii le reprezinta reziduurile industriale deversate din
marele orase industriale, aceasta afectand nivelul oxigenului din apa. Se
punea intrebarea cum putea fi restabilita situatia si autorul ajunge la
concluzia ca lacul Erie nu va mai reveni niciodata la ceea ce a fost. Acesta
este rezultatul agresiunii noastre asupra lacului Erie si am redus enorm
valoarea lui pentru om.
Deteriorarea conditiilor de mediu este cauzata de actiunile
omului si are efecte foarte grave asupra condiiei umane. Ecosfera,
impreuna cu resursele minerale ale pamantului, constituie izvorul tuturor
bunurilor produse prin stradania omului. Ca sa se dezvolte, un om adult
necesita o anumita cantitate de bunuri materiale care sa-i asigure hrana,
imbracamintea, adapostul, mijloacele de transport si comunicatie, ca si
confortul general al existentei. Pamantul nu trece doar printr-o explozie
demografica ci si printr-o explozie a civilizatiei . Bogatia materiala, care
este esentiala in viata oamenilor si in perpetuarea tuturor activitatilor lor,
este ea insasi produsa prin activitati umane dirijate de stiinta, mediate de
tehnica, guvernate de un sistem economic si exercitate asupra ecosferei.
Daca activitatea economica depinde de procesele productive generate de
stiinta si tehnica, nici reciproca nu este mai putin adevarata. Sistemul
economic, ca si ideologia politica pe care o exprima, impune constrangeri
insemnate in ceea ce priveste dezvoltarea stiintei si tehnicii. Una din
aceste constrangeri o reprezinta banii. Cei care acorda fondurile pot
influenta cursul stiintei si tehnicii prin alegerea sectoarelor pe care le
prefera. Pe masura ce se produc bunuri materiale, populatia creste
numeric, chiar si in situatia in care natalitatea se mentine, cresterea este
data de reducerea mortalitatii, precum si prelungirea duratei de viata.
Criza ambientala ne anunta ca s-a produs o grava dereglare
in modul in care oamenii isi folosesc habitatul- Pamantul. Vina nu este a
naturii ci a omului care produce poluare.

5
 Revolutia stiintifica antebelica a transformat fizica si chimia
moderna in stiinte capabile sa influenteze natura si sa creeze, pentru
prima data pe Pamant, forme absolut noi de materie. De-abia mai tarziu s-
a descoperit viciul cu consecinte potential fatale din temelia stiintifica a
noilor tehnologii. Aceasta arata ca un scaun cu doua picioare solide,
fizica si chimia, dar viciat de lipsa unui al treilea, biologia mediului
ambiant. In perioada analizata de autor, din punct de vedere al poluarii
(1946-1966) productia pe locuitor de bunuri destinate satisfacerii
principalelor cerinte omenesti (hrana, imbracaminte, locuinte) nu a
crescut semnificativ, in unele domenii chiar a scazut. S-a inregistrat apoi
o crestere in utilizarea energiei electrice, a combustibililor si a produselor
de hartie. Cifrele arata ca de fapt productia americana s-a mentinut in pas
cu cresterea populatiei. Sporul total al productiei americane este cu mult
mai mic decat cresterea gradului de poluare in aceeasi perioada. Se trage
conluzia ca afirmatiile care invinuiesc de criza ambientala suprapopularea,
afluenta, sau ambele fenomene, explicatia trebuie cautata in alta parte.
Ceva a mers prost in S.U.A. dupa cel de al doilea razboi
mondial, caci majoritatea problemelor de poluare, fie ca au aparut, fie ca
s-au agravat mult in anii postbelici. De-a lungul timpului, productia nu s-a
schimbat semnificativ in ceea ce priveste cantitatea, ci s-a schimbat
tehnologia de productie si produsele in sine. Noua tehnologie implica
calculatoare, automatizare complexa, energia nuclera si exploatarea
spatiului extraterestru. Cateva din cele mai grave esecuri ambientale se
datoreaza schimbarilor tehnologice introduse in agricultura, intrucat
aceasta este cea mai aproape de natura. Sub raportul vanzarilor pe piata,
detergentii sunt una din cele mai reusite inovatii tehnologice moderne.
Aceasta mutatie tehnologica de la un produs organic natural (sapunul) la
unul sintetic nenatural (detergentul) a agravat impactul ambiental.
Industria textila ofera un alt caz major de subtituire a substantelor
organice naturale cu produsi sintetici nenaturali (inlocuirea bumbacului si
a lanii cu fibrele sintetice ). Masele plastice moderne sunt alcatuite din
polimeri nenaturali si care sunt nedegradabili biologic. Este alarmant sa
ne gandim la cantitatile mari de plastic produse deja. Dezvoltarea uriasa a
productiei de materiale organice sintetice a declansat si alte presiuni
asupra mediului ambiant. Producerea unor substante pentru distrugerea
de daunatori afecteaza si alte organisme pe alte cai.
Atunci cand s-a inventat automobilul si motorul cu
combustie interna, nimeni nu banuia ca ele vor deveni cea mai mare
sursa individuala de poluare a mediului.
Autorul ajunge la concluzia ca o relatie matematica simpla
leaga cantitatea de poluanti eliminata in mediu de trei factori:

6
 Poluantul emis = produsul celor trei factori ( populatia x
cantitatea de bunuri economice pe locuitor x cantitatea de poluant
pe unitatea de bun economic produs )
Analizand calculele facute pentru productia agricola, agenti
de curatire, transport cu autovehicule si consum de bere a ajuns la
urmatoarea concluzie:
- cresterea demografica justifica intre 12-20% din diferitele
sporuri ale cantitatii totale de poluanti;
- factorul afluenta determina 1-5% din sporul poluarii, cu
exceptia transportului de pasageri, unde contributia acestor factori creste
la aproximativ 40% din total;
- factorul tehnologic este raspunzator in proportie de 80-85%
din cantitatea totala de poluare.
Principala cauza a crizei de mediu care a coplesit S.U.A. in
anii din urma rezida in transformarea radicala a tehnologiilor productive
dupa cel de-al doilea razboi mondial care au inlocuit pe cele mai putin
daunatoare cu altele cu efecte intense asupra mediului.
Comunicarea dintre savanti si cetateni este explicatia
remarcabilului avant produs in actiunile publice pe teme ambientale care
s-au produs in S.U.A. in ultimii ani. Problema avantaj- risc apare in
numeroase aspecte ale vietii personale: conducerea autoturismelor,
calatoria cu trenul sau avionul, gasirea unui loc de munca, a unei
locuinte, utilizarea unui cuptor cu microunde etc. S-au facut incercari de a
se evalua raportul cantitativ dintre avantajele si riscurile derivand din
activitati deja acceptate de public. Concluziile au fost ca daca valoarea
avantajului este mica si riscul acceptabil este relativ redus; crescand
valoarea, creste si riscul acceptabil, dar intr-o alura foarte pronuntata in
raport cu marirea valorii.
Tema mediului ambiant a devenit o tema de dezbateri
internationale.
In decursul intregei sale istorii, omenirea s-a straduit sa faca
fata conflictelor nascute inauntrul familiei omenesti. Oamenii au invatat
cum sa rezolve aceste conflicte, prin creearea de noi relatii sociale si
nu prin nimicirea partii slabe de catre cea puternica. Razboiul este, in
acest sens, un mijloc de solutionare a acestei probleme printr-un proces
biologic – moartea. Concluzia cea mai importanta ce ar trebui sa o tragem
atat din criza mediului ambiant cat si din problema demografica este sa ne
pastram mostenirea naturala si propria noastra umanitate.
Preocuparile ecologului se intind de la stiintele fizicii, trecand
prin biologie, pana la inginerie, tehnologie si demografie si ating chiar si
domenii ale economiei si economiei politice. Datorita caracterului urgent

7
al situatiei, economistul si ecologistul sunt obligati sa-si asume riscul de a
depasi granitele propriilor lor discipline, astfel incat fiecare dintre ei sa
foloseasca cunostintele celuilalt cautand in ele legaturi intre criza
ambientala si procesele sociale.
Criza mediului ambiant ne arata ca pentru a supravietui
trebuie sa asezam considerentele ecologice deasupra celor
economice si politice.
In aceasta carte, autorul a examinat relatiile existente intre
criza mediului ambiant si sistemele pe care acesta le afecteaza. Cartea
arata, dupa parerea autorului, ca logica ecologiei clarifica in mare masura
multe din dificultatile pe care le intampina globul terestru si populatia sa.
Intelegerea crizei ambientale ne ajuta sa sesizam necesitatea unor
schimbari sociale care sa aduca, totodata, si rezolvarea acestei crize.
Pentru a pune logica mediului ambiant in contact cu lumea reala, trebuie
sa o raportam la fortele sociale, politice si economice globale, care
determina atat viata noastra cotidiana cat si cursul istoriei.
Pretutindeni in lume exista dovezile unui profund esec in
stradania de a folosi competenta, bogatia si energia aflate la dispozitia
omului spre binele maxim al omenirii. Criza ambientala este o ilustrare
semnificativa a acestui esec. De aceea, reformele necesare in productie
pot fi infaptuite fara a se reduce mult nivelul actual al bunurilor
folositoare de care poate dispune individul si in acelasi timp, calitatea
vietii poate fi mult imbunatatita prin combaterea poluarii. Pentru a
solutiona criza ambientala , va trebui sa se renunte la luxul de a
tolera saracia, discriminarea rasiala si razboiul.
Viata, asa cum a aparut ea mai intai pe Pamant, se angajase
pe o cale liniara spre autodistrugere. Ea a fost salvata de la autopierire
prin aparitia unei forme noi care reconvertea deseurile organismelor
primitive in materie organica proaspata. Primele organisme cu fotosinteza
au schimbat cursul liniar al vietii in intaiul mare ciclu ecologic de pe
pamant. Inchizand cercul, ele au realizat ceea ce nici un organism viu nu
poate infaptui singur – supravietuirea.
Oamenii s-au smuls din cercul vietii imbolditi nu de nevoi
biologice, ci de organizarea sociala pe care au nascocit-o pentru a nascoci
natura. Rezultatul final este criza mediului ambiant, o criza a
supravietuirii.

Powered by

8
9