Curente literare

1. Clasicismul - a apărut in secolul XVII-XVIII, in Franţa

- admiraţia pentru antici
- rigoarea compoziţionala
- căutarea verosimului ( a se reda realitatea aşa cum e)
- fineţea analizei morale si psihologice
- puritatea si claritatea stilului
- respectarea regulilor celor 3 unitati: - unitatea de timp, unitatea de acţiune, unitatea
locului

2. Romantismul – a apărut la sfârşitul sec al XVIII lea si s-a manifestat pana la urma in prima
jumătate a sec al XIX lea (cca 1850)
- libertatea este produsul fanteziei
- subiectivitate
- se valorifica specificul naţional, datinile, credinţele, folclorul si miturile
- personajul principal este tipul eroului excepţional, aflat in situaţii excepţionale
- procesul artistic fundamental este antiteza
- sunt valorificate toate mediile sociale
- natura reprezintă oglindirea sentimentelor sau cadrul unde se refugiază personajele
- limba latina valorifica toate registrele
- libertatea genurilor
- apar specii noi: poem filozofic, nuvela istorica, drama, meditaţia, etc.…
- la noi in literatura cele doua curente s au manifestat in acelaşi timp, nu avem
reprezentanţi

3. Simbolismul – a apărut la sfârşitul sec al XIX lea in Franţa

- propune o noua viziune poetica
- se valorifica muzicalitatea cuvântului, a cadenţelor si a rimelor
- se valorifica sugestia
- cultivarea simbolului
- corespondentele – exprima legătura dintre sentimente si exterior
- spatiile specifice sunt: cimitirul, târgul provincial, parcul, străzile pustii, mahalaua.
etc.
- obsesia culorilor
- apar instrumente muzicale
- se cultiva versul liber si refrenul obsedant
- reprezentant: George Bacovia

4. Realismul – apare la sfârşitul sec al XIX lea

- se realizează observaţia sociala si psihologica pătrunzătoare, personajele
sunt urmărite p perioada transformării lor
- stil obiectiv, impersonal
- narator omniscient ( naratorul ştie ce se întâmpla in 2 locuri deodată)
- personajele se încadrează in tipuri umane
- caracter critic acuzator
- reprezentanţi: I.L.Caragiale, Ioan Slavici
5. Tradiţionalismul

a. Sămănătorism - a apărut in revista Samanatorul si s a manifestat intre anii 1901-1910

- posesismul – valorificarea trecutului glorios
- idilismul – falsa înfrumuseţare a vieţii satului
- sentimentul dezradacinarii – oraşul este considerat loc al pierzaniei
- predilecţia pentru scene tari – personajele sunt dominate de instincte violente

b. Poporanism – manifesta o simpatie exagerata pentru popor

- a apărut in 1906, in revista ‚ Viata româneasca’
- critica societatii contemporane
- simpatia fata de taranime
- dezaprobarea idilismului
- promovarea idealului de luminare a taranilor
- atitudinea realist critica
- reprezentanţi: Octavian Goga , George Cosbuc, Mihail Sadoveanu

c. Tradiţionalismul exagerat – a apărut in revista ‚ Gândirea’ in anul 1922

- pune accent pe ortodoxism
- promovează ideea ca istoria noastră reprezintă o lupta intre geniul popular si formele
moderne
- intre sufletul roman si sufletul occidental, exista o completa ruptura
- reprezentanţi: Vasile Voiculescu, Lucian Blaga

6. Modernismul – este promovat de gruparea ‚ Sburatorul’ conduse de Eugen Lovinescu

- a apărut in 1947
- depăşirea unui spirit provincial
- sincronizarea cu ritmurile propriei societati
- trecerea de la o literatura cu tematica rurala, la o literatura urbana
- cultivarea prozei obiective
- evoluţia poeziei de la epic la liric
- intelectualizarea prozei si a poeziei
- dezvoltarea romanului analitic
- reprezentanţi: Tudor Arghezi, Ion Barbu, Lucian Blaga, Camil Petrescu

7. Post modernism – reprezintă o criza in ceea ce priveşte valorificarea temelor , a apărut in

1980
- reinterpretarea temelor tradiţionale
- se apelează la citatul ironic
- predomina parodia
- versul liber