REVISTA ANDER OI s Ce ar Aa CURR sa SI ALMINISTERULDI AGRIGHLTURI SI SILVICULTURI a prysaixx 0) REVISTA PADURILOR “954 wr 1 ‘ORGAN AL ASOCIATIEN STINCFIFICE A IGINERILOR $1 THENICIENILOR (DIN 21.8. §1 AL MINISTERULUE AGRIGULTURI. $f SILVICULTURIT REDACTIA: BUCURESTI * B-DUL 166, Nr 10 © TELEFOANE 30720 yi 35728 SUMAR m=] COREPKAHHE ‘ot 8, PimcAmeaNy, ne: Eaomin onetert | 1, FIPRAPAUY, un: lcm xan» PHP Seka ert Stee Goro | "TAGs eta oc aon pazee stuvosio.ocie, ‘ocwonb siceHON BHOROTHE |S. PASCOVSCH, tne: La sareuenn the {© FIABKOSCKUR, wm: Femtcortene me 1 RESron tate Sie.” Coneioat sa cusses 4) HL MMCTOP, woner KC anyone 'massueto sya 8 Se © | npeosrszosanue neuponst {BANSFORMAREA NATUR ETI mo: rm ks OHEGRS tc: Beara aweatns we 1 GTRINA, ton, cmt eat Act HOHECKY, es Peyarera apes we Tatiiacl ae bee aes atcaca mie: "|| Hatem mice» PH. 9 Vigna yo wows incon prior: aeons texnonorin . BHECKY, we: Onjcrve ceseaee dope TeuNoLoGIE roRESTIERA i Raspoapea Te 4 Eperanapas ft 24 Vyas Coot wai cme, | eXHMKA ZIECMK PABOT 5. NOCH, mn. AL KAQHAPY, wax. ‘med cannon ates | © Aa AB tl le a pete ne, dk coat looms nat tea (Meh Rast rose: | cx SPBlod oma ogo, mn ma store Seo rotoe ns ov sain’ | PRRs ae Take pc? Secon | ECR te Xt pl one SoS ee ech | oe 3 NTRS het Renee ins nel a : asgmyra gare” wsroaion uy curs ston Be oemacanne vORoa HEIKO, anes 0 serena me ine = 6 MeDUESCU, es Aye tv aiden FOES" a8] omocureasno onsanonnsnnx 0 XAPAPE um: Dogs pt 6 CARARE, gn pastes ee moet, | Mt “ Tee a -— WAYONBIE SAMETKH Peete co te eee es en Nata Wil} to pinion Bane (Oe Se are 1. MOKAHS, we Hcaneh Gene pasro ee as| ° Setaerposonat ecatSIo wii. ie ae dt Erinn! ‘te ps Seta vss fine se 45| ygogpeyena ©. WopaTOPeTOA inva g Nova A aC, ws an a ma M NICOVESCD, tna: Cite de semna! etsinease Rhames E - “tno oN TS gg) va nestemeocm somaECONOMIA FORESTIERA A R.P.R. IN PERIOADA DE TRECERE DELA CAPITALISM LA SOCIALISM {ng GIL N. PURCAREANU * Gaboraren pene idan seine ews ek tee —— “rar sete gram, epee nome setae,” pleat te mn ‘ SUIS iniSlactea and aso "avanete te Sau hele ineerte teeta de_apropite SSS.PaNE euea Deere sub ester forer™ {Seager nol repatete fe leren, eM eleetaren tare shure pets agurares Seite ap “Coreaven refelel do perdele forestiere pentrufh frarto mortal, Ad, mnt alt 1m Sit" ata rama Te TI con mah tt rescence Se eret aete See 2S BERR Sra EE ME ‘Eisetor Maite, constratier asiaafilar qin pre= SSoohese at: edie aie “hint in pir, tm parcel d tier, cima forged rote expla, nae fiotra” seer coal importante oe alr & seen pie rte ones ede "Ptr fern ous, tn cone acti, dnd omental en defo ean pce" Sneia, ‘mal contorme inlresor, cone, sznere, Rea. rue enumerate, Gepare 2 coun ante pe aie Go weonetl pot ential tm setae Sodio Wank dot face seer tee * Neageren_ i» cout tee ial crcpune wre ee ere me sinters moar ete rated [are tngcss verte Sina ae ibeicoateces watt ‘eee recolteans produsics “te Paaaree st 2 opi a even Pidsree analoc ett a wre pins seas ‘Trcatiza ‘ot wm tant benslcl aexpan{se mat pein delete ‘ie maine ecace peveie ‘acpi phe. sara 2M, Se ‘faren gf roclleansproduscie. ch gts oelors ca ate ft puta, eet in raien Toda eu peer) toe oe ‘are protuotiate, paar capable serine Sart fee in ‘tage conrtrairl sociiboneisl in fare fas:BAZELE sILVOBIOLOGIEI LA SEMICENTENARUL TIPOLOGIET FORESTIERE Ing 6. PASCOVSCHE aul cesta, tpologia forestier’ Implineste Tumatate de'seco.Artcoul prfesorulat G. FF Morozov Despre pute arorle si Imporlanta lot iy sviculturs",publicat in Lean rnat Ne. 1/1904, este consierat as. iat drept prima expunere a priaciplor a0 Prot, 6. F, Meotoy iscptine foresiene, Apariia tut _marcheazt tet bites ol a tpeegi hs topic ‘Hinjtor sien. lacie de dee le pinto dupe: tode azmindioare celorTnoste fa pologia a toate raw Tips nt mal inaintes Mornay in Susi, cumodestia caraerised rut edevdrl Sv a soliiatfoldeauna. cha topiat matt din fete i lucriie de tren ale citorva ‘velo pracictent. Asta, end Upelogia fovesierd sf serbeard fobs! st'de_ cacael an re at, rng rnd ‘prim cdtera elpe in fala igulor sproape t= te ase ate season precutore 4 Incl in 1804, wnat dinice primi silver! ugh, B.F Zeablovschi — In earlea sa ybazele Sela ale eur” arage ti cb Srboretele formate dini’o anumita specie mu unt peste fo la fel cl varlaad dup& con slafionae- fe 1643, un sohl a facut ad ied ule de tare {sie Tobe nolat et clase de ferllate™ sat yclase de fn sensu cunoseut astiz "nu erat. 2 raat ee dase In silvicltura, Aatfel, elaiicalia ul Dla- tore ard bund arte, scopul de a desi tc, apa cum arald ferment flo del Dar spre acest sep, faimers pe calea unaf sludia deadreptal tpolo- fe Din plate, spatial unut artfol de revista ‘hu permite sd reproducem textual deserirte fal Toatte sugetive. Acestedeseriert Incep ca reterizares. sure i erating textura ‘uditates Tul pol foarte dezvol- descrorea vogelajil lerbacce st ariustve, ‘culind #4 scoala la fvealt deosebrle Inte a fete clase propa acu a planer oe icatoare este forte upor de reeunoseut. Se fae Ssh apreclert asupra desvottal paturll vik asue ia Bradulul de acoperire si azupra posible lo de ulltzare a ir pate fn arborea bi prin piganal’ upd reapctit. ih fine, ve df c pete principale, a tind dimensiunt, callates tema, futeala de trestere, confide de eliminare naturala, etc. nize 1880—1690, A. F. Rudzchi, profesor de amenajament la Inia de. Sivicturd dela Petersburg, a propus si se. deosebeascd — la Iuerart de amnenafere fn, eadral leeavel spect Mistcluni" sau ident stoionae’, bate ie Gaal sei see sel ie Spot. savimpariite tn a ipa careclere ‘atorice DM. Craveinschi, clevul gi elaboratorl tai Rudzchl a aplical in practes deen macs {ruta sav, cu pret amenairt Ocala Sil ‘ie Lisin‘tn 195 EL a flea cel dott ter- Inenai de otipul naturel de padure”. dat ne {thin sens at lang decal aati Atel, a li Rudechi, profesor V. I. Do- brovlesnsenl — in 1888 ems deca de 4sfabili anumite unitatistafonale eu ocazla Iu- trillor de rogenerarc; leeare tip necesita un Sumit procedeu de rogenerare. Este ineresant de'a sublinia ef ferment props, grew Je ta dus exact in limba roménd si echvalntapro- imaliy eu stip de. statue foresters” este Tang folosit‘astiat tm scoala tpologicl ucrak is in 1888 9 1892, public stile spre, padurfor din lunea’ vial Volga, “ng nce a ata maa felt “noupen compoaiielpaduoi in legalard urformele de rll, el presrie dfertefeluri de ultur aricate. Un. adeviratimpuls, pentru cere, clogice au dat uerdilecfigevasilvcultor, Exretam cereetat pldurte de rdpinoase din nor ud gf vest vest Rast. Trebue cial te spe Stat stutile ul 1. Gutorovit (1887), N.C Genco (19h2—1903) gi P. P. Serebrennizov (o sla Gin arma Inceput si- publice observa. fle abla in 1904, dar pe leret-a fucrat mul fral inainte. sl heriile Tat au fost cunoseate de gre Morozov). Dece tocmiat aoeste Tueret au consitit pre imzsie pentru fundamentaea “nol disclplne? RRispuntut este foarte upor de dat. Tipologia To Feslerd a rispuns une! nevoi silts de came i din practcts de'a avea o elaiicaie a pl dre, Gare st’ meangh ceva tal deparie de AE claaiiafite existente tac ceste cls fai se fBcen In prlml rind) dupa specin pre- fhminantl, pol dup sbontate™ elasd de fer iitate) in fine dupa Yorma arborea rez tata in’ urma aclivlatt gospodrest 2 onal (Hirt do arorete" ale Tal Gaver). Necesta (ene orientart tn orlaga etaige™ a, nord risese ne putea ft satnfeutl de acest clast tafe ta ateasta padure nemdrgint,. practic Setting, sunt donk spect principale — mold Si pina siesta Copal saonaie tna, cu false es erie fale ult pe, tange seurtes De ail — molidgurite pare Hlele pure cu agpecle foarte ferte, cx" pro- uctvtsten difer, co postbita” de regeae- fine diferte, efe Char daed ta comporitin spe titel se adioga tonite, ucruile nu se ame fiorau toll, Hinde fn acezat asl de bonfate Bhungeat teor! avborete eu tot frie (de rempla,pincte pe solar nisioase uscale st Fiete pe Soli or mlilinte), tar gxreta- Fea torinelarboreflor nu era de mare flos fy paturl quast-vingne Tien dea elabora 0 clasfatle, bazatd pe cavasierele arboretu pe onal stl nil crete dling, abut Sena tn stil de tmprejuril specite, tn formatarea et cnet nsdy sivcultor) a fost full de ex ferenta scuiard a poporul. Tirana din nor Gat Rusiet a rat it eeifocl parla gene ralien generafi, a oat din ea femine de con- siructie st de fos, a fabrical mangah i gudron, arcades fect gt cluperch, a unDlat prin es opi vénal EN" silat de’ mult 58 vada cd pt area ete peste tot 1 fl, nu poate gst unde cence] tebe sa toezat Coma Spesile pudurile de fee aopece. Taranuh its a av tiplogts Iu forestier x colina {nie lvcllorr. Esta cd Hut ok (mold pe fcue ‘mat ridcate bine den {5} pote nege tm de cea mal bun calla 3 dind tn slog" (moldy pe fsa oase) nna este"mtt matlab "ar in covnead™ (Goldy pe terenarexeoiale, sia“ drenat) Sofoane oh maleate bun de ory ot SAE fant de ly tld i meseicin pe {erent mllstinase) nase va gil lemn de iiaie in" stim. plora fesbace ele puter dezvoltats sf poale servi ca fates th bor {inet pe teretur nisipoase,tnafe oi uscat), Wet abenge ta tienen marx are eet Fry ind creseat nel, apot esta, poi st © cand tn suo" (inet, pe [eremun nisiponce, gece 9ltiede, nal — deat ‘Ainge dimers mari — dd fot fem post eescut prea ropede ular este at do pre cist gl de cuprineltoate, inet pulat f adop- rim lipologt aproape integral, ‘i tement respesiv, Na fost evo eit de sprofundarea carateriaclr diferte for-tipur, Hecosard pntea scoparlle stveut- {us ‘Morozov fnsusi gia formilat file soupra tt purilor de padre, in arma fucrirtor ée leven Exeetale th masival paduros a. Buzulcutl In acest asi, saat in mijlcul sepetor In Ainse, spec predominant este pina sivetru, cate Yormessd lat arborele pure cit gl ames: ferate cu foloase. Toate masitile gospodiresti frau indreptate spre regeneraren paula. Trp fe aproape70 anf seu tical anenafamente beste amenajament, trecinddela‘un tatament FSi orle tratament a apleat;riméneas Site net regener re pe iu sfaato’ pel taen nel co: Ish speciale, in are facut parte ot Moro- ov. F's tlt si vad cevace n oetpal amen Jitior de'mal intr pintce din Bazulue no ‘nt oate a fell formenai Aleve tpurt care Sunt foarte dfrite, dupi proprietie for foes fier, in primal raed duph posite. de re generare. Decl once aplicaresabion a uni Spe amen got la mo poste Alc aesleas! renal peste Tol I urma ae for preizr ale I Meno, sa dete ale: tea do ade de tere, ana oh rege ea natural ccolfit cu regencrareaarlice Tg, pentru care Sau preseds amdnungi regu ine’ de atijare st inetinere a caluro. Uiteior, masivel Busufueutat a fost trans- formal mun Ooo experimental ere at gi actual condacator at iplogiel ove Mead, V.N. Sucacions ‘alfehMoronov a" afuns fa principle unet ctasifiatittiologite intro situaleasemind foare ed cea in care aa erat sivcatort no 5 fn‘oni ealogice foarte ere i formant in in fast Sop gh relate cretion cee Beef eeepc Eee ie camaiees ante In fereileren fipuclr. decrse do eee Boas Gerth aa Stile de regenerate ant click Site de egeneare ain icc humal ace dented dae, care ces ale Conall de regererare, mend ate asl In fonoiderate fa deosbien tip. In facile taf Morozov, se pot git carr cd pert celal tip de pire tip de atboret™ dupa teemitoceia il) ae datas prt de sl Simpl toa de mare dor mane. talk Inbucitva alle, era acorcath ‘condor lina i aoa, pv Morro 3 presen atudines ilo." exprese Tay Gare oe reel de mal mule flare’ eae un fonomen fe gene ae, a ot al ie pldure reba s8 se fact pe ae de Vege: te lattudinaty pe care te eabinpdcis apa In feglan in sens longidina, at Inslae ch ‘inde gt sunt dtrvinate ei, are ale bl gost Toet caveat tn csi ala liptotes Sie sal vit, Mtonr aun fo amulet prece,care-~ In bud parte == Fin Yalable paste El'alrs slenfa aspen plat Xin‘, pe uation inlerea decal crater arboreal impr te gece pospoiia acs. Astel de carne: tere sunt: 1) tufeata de clininare naturale; 2) frotecfia soluhut sf allor artorete: 3) predic fivitateg 4) pericoete In dilerte epoct ale vie. {ii 6) Fegenerarea, Discutind: mal departe rum se crest aeste carastere, Morozov ajunge Ta. slabilires eMtor- va factort de formaraa padurit:'1)propritile ‘sologice ner ale. speci lemmoase: 2) Imei geograle: cling, You, reli a S| fe ale reciproce ntre plane, precum si intre plante si animale; 4) cauzte Istorio-goolog f8) Tnfluenfa omutulCombinalile “dirte fate acestor futur dat ngstere difertelor eam Binal ale caracerelor arboretlor, eu alle cit Vine, diferitelor tpurd de padure. Desh, neni practic, tipurile de" pidure Trebue deccebte pe 6 rior de formare (cing, reli, aot fe), tindnd sama ca in wie staie 9 fxs Sto. ifereniere dup carctrele de tae feres‘ivestora ale arbortcior Acta. pine ar Mehul 98 rhmand conductors 16 ipo ol ata een deel fogs tal Mornay 9 os rat. penta: cla dat alee caraterititor taxon ale ordi. Motoanv Insel consaral ale Fagin discal ein dine aes saracere {ie ape a clase! de fertile (bone) EL 4 ctu Hecs, ch ae cejuns ah se clas fice artortee sma pe bara laeel de fer {aie."A°dat wate exepte foarte plastic, di as ul EF areree patii ch dase ‘de fertiste — pot of dfere foarte mult pt aractere, impli af dere gi micurle Sieiilurie necenge Dar, contaldnd aot fee, "Mororov a cla (a cxlema ceaelly to tuniied complet Ta carectesie tnatorice De Serie ful personals, Toate sogztive, pate teh aw aeut vote ‘de astel de earacerotri ‘ne fe cle, ede ttt eco tpl res feclv de padre Der wnt ia emai aol Pit seal in amt Eerste asuprn ‘satan sl asupra veel Ensembl el, nelilind presiarencaracteslor ‘tboetluts Aces ipsl'a contribu malt fice din paves lla stviee Crlcie Be sles din partes. fila ie bi pevoltoaré au alas alone olosiea carac- Kerclortexatoris poate ata mult a dite rea aroretelor, mat ssn care clnd alts ecsebirh ru sit pea. evident Uma Iil Morozov, A Kruedener9f goad: VN. Sucacow, fu clutat of tndrepl aceast6 psa, rcoman dnd insistent cuegereadatelor faxtorce alk: iar ge cee eu cara pur bicloge Ai pe spr ie ok tie Tl Morozov fafa de interventia omalut in viaja p- Gurl EL a iparit tote pure de psdare ta Aout calegort mar: 9) tpt abel nature, Apia acten ot fa ace pact au fst dente permanente cet seme al exe al cena aa ode Moronoy, esto firesta si st sar apron rat mul. de tale sau ye bagRb) pur Er erat eins set one prowaarl, Morozov consldeea tn pe ml in, Srortle de sper Soe ant tate dupd expioatareaeUpinoaseon El pesca: ‘za in'astel de arborete ever cit rai ra 1 aspects dopiata, Unil adept oll {esr lau mers ott de departs, meat propunent Aehgaren inediata tinetcanior de spec met Sf flocuzea for prin, rdxinoae Acegsta_fendinla 4 fost comblluls de cltre Mi. Orlow, care a arial ca — dln punet ved en" lice mo oe de i Cereciile moderne sovielice au a= flat Ins sh rol tori mbunstaties. conde {lor de sol fa tte a Tadiest of — din panel de ‘vodere ai terminclogil eorecte — mal re- pede star pulea nimi initiate” focmat arbore:tele de foloase rol; Intadevar, ele permit tne Slalatea model tn staan pe cae ale a lear, tn epee i nie (pers conafile norblel USS) al eos ee, nts pare pro Sec in tern apc ell ik ‘eh in tert seapecto deol sisal sHecum proviso Pentru a termina cu expucerea grlacipllor lal Morozov, mal tebe ada od 9 pean: zat i 0 tpeogte 4 slatiuior forester ne Innpsdare, necoirs focal in poder i FIL A ost deal an pressrsr gin aceasta ms tele, dar tsa oeupat mat Indeapronpe de ‘Morozov a publet peste 20 de lcriri vok iminoase,eonsacale fle princptor tiplogieh inrester, fe dencedor ceive de tpart Ge flea ssupra totes, din. ucrarea” ht ca Sick Sut Phd eprerinle sitert suc- Cinta ielor sate ty kina forma, Acest a. lll este acest astit a ctorioe romint Bupa moan aulorf a fos eda (1901) alls acre, consarats exclu tiplogiel forester gf tnteata Studal puro de at- borele In aceas' care rma reconoss suaduasto sere de. fron, aricle de re ‘sly eferate sf art! de cam sarise da macs. Tralior penta ceerpicare acest matertal a fet nat sc mee ich ae cevor Iai Mororoy, name inte acl pe care el ne Sip lea apc i fe fst pet ots Ga toate progrsele ralzale do atunct ta maiecie de Spoloie,aceasté carte rimane pene fr lacune ace de bed pers he ‘ea i apofondive stu tip Tn uring. of rttatrala avate destgu- rall car atdta acces etlre Moroz, tipo fin foetierk “recent nual capt cB am rea 28 acm asta aprofer obi ti asupen ines oper, ae grew of ne nuntion care dings cle doul sealer gemale ale Inf Moraeny tebe “nh pe pri plan: Seat ie ple freer stce sa fuerea pe bane side s stint genera des. Bre -pidute, conceists in Steal Badr Bealls, sindoat se impels st se compe: teezd recfproc. Prin el, pofesoral GP Mone tov. rime in ceshidlor de drumurl tol in ‘Sivicalued gf un conea at stint! univerele * Nite ll de tres one open 9 aoe ‘ra. altor lleva curente mat importante, api file in tipologia forestera ceva mal Numal ta effiva ani dup Morozor, a fost formilaltcorinfinlandeed a, ipurilor de. ple lori ful A. K. Calareder, Rearintmt cd fn aveastfteorle so acorda 0 dcaseith tania pituril vi, ex indiatoare proprietor fuvite, in tara roasted suprafele mari de fren sunt seupate de dunele tmarine, care sani réspindle Ia Delta. Dunks (Cetea) sl pe female Joase ale Marll Negre © mare parte din supratelle oeupate de nis purte shudtoare au fost fixate ajutorl ve Eelatit forestier. Un alt fenomen, provocat de_activnea vas lula, este spuberatea seal fer a col Tok abi ieee dezastruoze ale eriunit etiene se tesimt puternice teritorie blue mat des te secelh. in lare-neatr, aceasd form ero Sunil provoealh devant se manifest ta'mod ireevent In siepa Bwaganatu sf in stepa Do brogel i prodce pagube insesmale semindts ses Dintre formele eroziuniteotiene, mai pot ft © In diseatle urmétoarele: aiivenarea. nis. rilor fine din albiile rdurilr gi forenir, din nl, din jurul Ieeurilor, ele. ‘Cea mai tnnportanti din pet de vedere aero- dinamfe este eroslanen are are Loe fn regi fle alpine Efectele maxime ale vantulut se in {nese pe plscurle Inalle ale muntile, pe crests, pe gel, care vara sunt albite de deal ‘Aciunea’dinarnica n_vntulul provoach fs {oct de pletrgurl pe care le transport la. dls {ante mart. Pe podizal superior al Cole, vin lure antreneazipietriesie care ajung_ pind fa 12 grame greuiate, Experinfele fdcute fn tunel aerodinimie_ cafefefe au aritat (1) ed pentru deplasaren plericeelor de 12 grame, vilesa vintlul lrebue te mal mare de 20 mi. Tn rogue lpi, fenomenele ‘de deste 51 corosiune sunt foarte spindle. 51 Inereazé “neincetat la. modstarea Steatul superticil al pamatolu FFormele fipfee ale eroatnitcllene Irainte fn fara noasira sunt sirins legate de andrnte zone geagratce, Aspectle difrte sub’ care se ‘manifest ceest faclor disruliv sunt. conse nt a condor in care fa naplere gl & des fenomentt Dintre tonte frmele de eroalune eoliana cu- noseate, cele mat importante, din punet de ve ere al'rispdedicit st pagubelor pe care 1S pro {uc economiet nationale, sunt formatile dent Slpurt shuritoare 9f fartunlle de. prt Tainte de a trove la studio propria ais at defatiet tr fererurile aisipoase’ tn ele cu Solurl lipste “de strcturg, sunt necesre ‘Stam de considerail tenzlice In. ceeac ‘eple dinamica fenamenull 2) Considerafi de ordin teorti, Depasaten pe supratats pumantaful s parteuitor de nip Sau a agregateor de sol de'diferie mirinl este de mscareamaselor de. aer. in cinetied, desvoltatd deren de indeplacarea’ ler. face. posibils api tne forfe dinamige active care Tucreazd supra 15 eefot In caza de fal, eine sfumat aetiznea directs eornton de fer ssupra partiallor do sol sau de nsip dn Siatah dupe. Masta pel prestunen pe care o exerci supra. parcullerHpae ecosiun, are cx fet eiruger echt aie care Se SIME leare grostte de nisip sa agregat de cal Disrugeres acest ect” 9¢ produces moment fa care Turet mecenc. desvolet de Pesianea seruil Invingo Imersl macanle des: elt & fete ere a ‘inte ele douk grape de fork, xe reitente sont fare re de evaluat, deasroe st fone flan corpuse fn care ntervin variate na ‘sie, trecarea.toblel de nsip pe supre fafa"pindrttl ete tn dependent tinction de urndlogee clement! preven sont artical de isp, oema gf ragosiales sup Tele pe care alent sou Se rostogeonte bbl devin Ea rn to, toate-atste element Saal a oat factor. ‘Atl rugealtstea ded de forma al in cllareasuprafele scl, de natura. aes Suprafee, de prada de acoorie ca vegeta, a Tp caml nisl shurioare | acste six orale at un aracer Se nestabiltale acces test deorece spl. Im mizatea 2, oraz cen forol fatal a spree. de contact, Gi almotera, care se shim in permanent ‘Ar Hoare Tneresnl sh ple define relle feghnul de micare a" aru Ineteat x paricle de isa sn de st pe supatte Aig coticlent de ranortate, sau de a sa Ant ectate de tersurt Ine’ yeas wants a maeien perticilor arena Cx sfaera Snaliel materi, se pol stadia cneatlea, Atmanen fn elim fed energetic ne ase Sllare descr in igcare Din consiceraite anerioae, reruth ck na tora cormplexs a forllor resent face rnp: stb apiearee nor formule matematice deduce {eoeelie Pink presen, In mecania flair fin special In birodinaied fore rvistene Se delermint cuaftoral formuelor din. mcs leg olastel, in cate se flvoduc. 0. serie do Coefcent desi pe cate experimental For(le active se deteemlad. ca ator ecua- filer stabiite pe cle torts "io. mecanen Hldeor dupa‘ in presibil se pun 6 seam de reso in coca priverte remade lye face actly considerinduce cf ert ext un fini “sere Ny este cazal of fle prezentate In mod dela fat Hoste calealele prin care sm edu 1) cedala presto dinamice a ene! mace de set att ou anaea: Pons 2) ecu presunt ascension. 3) count Fre de resarey F Cnoscind evap talaor foretr care 16 suprate fetoeas ffoneszi supra unui tindru solid apezat pe 0 ‘suprafafa suport st scrind ecua(ia de echiora = fore petra canal Titay 86 obtine tm care: © Vilera curentali de aer in msg 4 diametrl partcstel antrenale, ti m; Confiteatul de recare Yor preutalen specifed a materials din Eire este formal particua kat oh By = Goclicent carateristic mipedet datorta forltor sscensonae fo deattatea seat, Cone pnd agontaen 9 earn se sot determina ‘experimen, lar greaied. pe: Ste sal 9h desi sti ont Relajin gésta pe acasth cale ne arala sities partcuctor sxienate'depinde de. We feza vinta Nu aver pectentin dea fl pus ta punct teria teansportaful do nisp sau de pamdnt ae atee Coren de acr, ial’ a inceeat St ibis Teziltateleteoretce cu cel experimentale f 58 ducer fa aetualiiate eeastf problema incl ote Feroivat ees, eres ctu, de oni relic, se tnceared overt Intreagd de experes|e it fine "neodinmi:Aceie exper” eok sta din supunerea a nameroase probe de Aitp ta acfiunea curenjior de sere diferite viteze 1 Sopa de ah expen ole ie tnarinea geduneor de nsip. 31 vlezteuror- fata" ae. os © rela ssemindtoare se poate stabi sin stata de faboraton, fa condi In care are toe Snuberareanistpula. fe mod. ‘natural Acest Tucra este cova male, ind tertile ob Finate'peaceastl cate vor frat apropiate de reaitate, dais cunoscats itera tint de sntrenare a garticutelor de ferite mimi, se vor putea tat Siig decallei wre ae rooneh splberares nisfpulut cx 0. granulate ‘ann Stu a solu deo. anumila ext Pentraa. dao tnterrlare diteticd a. mo- ult in ‘care apace si & desvllderorinea eo ilps, cle messes nai sara toa {selotlor natural care participa acest pro es, deoarece sural relat final ntfac Hut scestora ‘poate censtitaelementul Fons ental pe care’ aa se tazeze masurile de con Hale a furtanior de pat ade nh ') Fectrit care Ifuenjea eroziunea ealiand sunt armor 1, Vatu Lina dine cad rai imgortan faciort are contebue ls spberarea maselor de sol saa de sip, este ul fn genera, cant Se vorbeste despre vant ea element af medal, Se obignueele se fafelege numa idensttesau, lca cate caraleroen gare unt fuse er engines pce cetera ene ale seit ce, slx SEES tgioat aur yetta an tetas Sette ee ak Manna Je aro: EGS Ecchi vet, nares ‘Su ten ntl in sate Bd Saar ee a apolar egal ande exis part sbrdod sponte sera cam oneal Mascot ee es scent cu deci Ieue donate cee intron ex teatar pe aman dee cata lemcr {ut eseifiah cate. se ia in considerare Ia orien~ tees relied poi precwn SNE Reeve lor error pe este ne a etree ei proved den este sin ctostull elon, wlan W- tate Ste ina esa porta Sith Scho an Caterers ea aa ‘Pasi in genera pect stata de ceare es acnge in tmedila apopire » Fenelon aces xe ma lt dectt stature dla fallin ai oa Din tronic cate fa Stalnen Sivid dla arian, so const (bela 1) elena ice tad Satin dopa acum ope Reulteteexperinnile serch ora a tisinana fn care Ve este viteza ta ndtimea 2: Vi este viteza Ja Inalfines de 1 m; 2 este indtimea in ms “deste exponentul ce trebue determinat ye ale empiri Voria eel vinta a lei tail despre the tuprafee meted (ane geer boron Tip de Sous) i and i tine ba [a)os]me Jn cgzul de fata, valoarea expenentulul va- tiazi dla 0,14 pad Ia... 2 asi penleu a valor cuprinse Ine 0,14 st 046. ‘Asadar, odata cunooculd.varlajia Vileaet vin- (uiud pe verliala densupra nel suprafcle cu ut coefiient de fugostate cunosea se va patex Gelermina valoaren vlezeivantual la sap fats" solu, gin itera ia o Inline care fie ea tim, 2 m, 6 my el "0 alt caractristi dinamics . a curentioe eer din ‘amostera thers este pulsa ‘imal eollan, In. mecanked, se desonsireazd ci {a egatate forcle dinamice au uf eect malo: fale tabi de forele state Be linea Steal ofl dance mes eaten Fogel co ntmal “soul pe care produc r bre OF uso nee grange 4 an eee Capategovtecetepie od, seveeeg ee ane ieee niece aa ii ee oe icc ac a Sees Sees eee ee ee ee eee eee re beeerer ene Soe etl ere ea es oe arte ae St a veer a ia sl Gan eee eer el ed ae fee erat Sian ke Sa rere eee Sean re ere a fee ee eee eee eae Soares ies nes : a mies eee to oe rere nt aae Seale Tar tegerede eras edi pane am as Sint Sa ee one Wwlulu, carticntele tg plerdeneztunea gi fennine- nal aptberare aslo nee spo. 2, Adal elimatulai. Din analiza freevene tl ei pt de ti aul Blum. se constalt cA cle se produc mal ales ‘Redo’ ando "= pe langd vinta puternice — "al apart perloade sceoate de longs dora 8, Rela! miroelial Un. ct desl do inportnt in Eanoasterea desvolts enomene: Tot de eronune eatiand tt jose parelartaie ‘elie i mlcroreleutl, Supraleteetnlinat, ioe get dae de are acm a tis suverioare ale conslsor sunt four ele i apace Is splberart all pei al old Fels maxin al vin pe o supraatsin- alas alae nei ae che al_de ser lovee perpendicular aceats. Tals. Obsevatife Hele Intro formate de dene rae 7akaoa) alee, ne a Lonparie planed = Zi Tie 9 aw mt go ie. 2 Ye tector also de gates gr Sit Soy cmmvaie 19 poet an lta Sud de Com. ess, R- Calafat, ne arated supratejele cu ex- porile vested sunt denudate complee, iar pu Fell planalt pent lxarea dunelor sunt destd- aicinal, Deasemenea, versanfii vestit ai dunelor fixate ant ataceti din now de eoziunea eolians ‘m caztl edn tnlerbarea a fost sabi st stceta avansalé. Exemplarele tolale de plop” alb sau de sale, care au Instalat pe acest versant, previn'o mare parte din sistem! radielat Aesvell de deflate Agadir, supratelele fovite direct de curentit mobile pe Islazul Cio simosfric| sau pirfile superioare ale pantelor ‘rcbue protelate imal bine Impotriva vatal kcal pre ma Jose ande vinta ele ai sal 4. Inupirie flalce ale solu. Slaven tikes a solulaleste unul dine elemeniele fundarw'a: cae so lain considera atinct cand se iudlad erozlunea provocaté de win. Factor are condifionesza tm gradul eel tal inal sta- 18 rex fii a sola sets dlsperiaten slat Hstrcara cet. Soest sey pers seat din par tice Se mas fare wea Soi tn initia crore pedoming par cle Heat nut arene ce fr ‘tse pase Ite ate ie es iced slur tows, Ionnipaase 9 ni Ison. a My Important pene sudat de fale. sant nis puta se nis dn Uutrte ade Etre se carscteiorah rin hein ud ‘ermenbllate mare peru apf 9 ae ola seo eI nd de Fe carte, Tish Mus Tit partes inde rat su hla caolal conten seat ado See onal mal mee a cesta pe a7 adage 9 solu pte de sitar, Inco sispiior sbursoae, fal ct sna importa su aorta ih Frirea patil, leva etl ies Tat te Pen coniileexstete In Sud Oeil, se" consti parcels ce mip eu d= 08 tim, it mod iesvent mu taal pol Hf deplasale de ‘tare Cae bat i seas Fara fr eee late Species a materiatulal din cae. peovine scat alps foo determnata tn abet 9 at x eae opal ev 2640 hans Probele analiza av foo ani dn eseval, deporte 9d salt slrmedire’ (ag, 13 Tn general ne contac nisi in cons cava tun procent mal mare de particle Grostere decdt nlsipurte alate In deporite fg 2. reaallé ch isipurile cu gra- ‘nulafie mijocke 9 fin-sunt cele ‘nai priest. fa spulberare, deci im aceste situa sunt eee: sare mésutl Spee. ‘Dacd in cazalnsipurlior, elemental eseniat i consitte granulafia acetslay fn cazit sol tor deje format, elemental de biz Ml cons fue structurale a solu. Solurle cu siuclurd bund nu pot ft atacate de dtl, ele avd 0 cozlune mre intr agre- gate, plas sole sroctrate au propa 8 Inmagezina side a elie apa, mar Teqatura dlrs paricuete i agregalele solult. Solrile tipsfe de strucurd sunt iste de coven 9i'sunt percianent smeninate deaf Spulberate. Agadat, in Toole conta erosanl tlliene pe solrie tra slructurd, problema de bazilo onstilue smeliorarea stnicfurtsolulul mitoeraie 1 Gels Tete. Estraier Contain. for ievestia, Nes ates: 3 time Tne perder freee de pote:le ign itis vt. Sladt at eucte fees“, aoa BETPaHAG sPOsHa ona syis STucantanse cnet ca exenenm, Honsncane aonacoannerpsoa soma taxon bot how toes Se an ei. toes same ac fete ocsnoce Nal HS. DIN REZULTATELE APLICARIT METODEI ACAD. T. D. LASENCO LA CREAREA PERDELELOR FORESTIERE IN R. P,R. Ig. AL YONESCU Aton era reali lucpir exgerimenite hate fy ope wou, in ovr Pinal Veet Felon fRepsnes Constant) cued nett: “ifennan Wat), Acsonara, Ciepunea Beene, 6 Bolae (Repinee ‘Dauttirte permit o orentre mai bund in caeece sriseste ponbaten # moani ar aie 8 pudutor foes pri seein cau ePae Eig atods ect '7 2 tcrirle experimentale de tnfinjares, pe “ilelor de’ protecie, dupa metoda Acad. TD, LAserco, at tnceput 1 fara, 085° {ra tn primyara anit 1950, In diverse pune: te din silvosteps gt din step In ola de fat2, dim ceva rezultate din xperimentiile faeute le no, care ne permit fo orintare mal Justa asupra aplcinil acestl tmelode pracicata pe seard larga in URSS, In concifile speciice ain fara nonstr Rezultatele se reerd la experimentirile ficu- te In atepa useath din Dobroges, punctul Vall “Tralan (Regiones Constanta) si silvostep jn punctele: Giubega (Regiunea Dol)), Ale sandria (Regiunea ‘Bucureyi) 1 Boléu (Re lunes, Plot). Seminarea sfejaruiui tn euiburi grupate 5's {cat In primavara anulul 1950, in teren preg tit din toamoa analal 1949, ulizanda'se Ia seminare ghind8 partial Incl ‘Spoil do amestee gi arbustit (paltinal de camp si de munte, frasin comun, sletmul, jugastrul de Banat’ viginul turcese, earagan: fermul etiness), saw Introdus tot prin semi rare tn euiburl'simple si im rigole, tn prim ‘ara anului 1951, cu seminje sratifieate In prealabil, Din rerultstele obfinute pani tn pre sent in aceste deri Fete conetaai 1, Inssménfarea tn cuiburi a perdelelor de protecis, dupl meloda Acad. T."D. Lasenco, ste aplicatal fn condiille speclice de sllvas: {epi din fara noastr, Hndnd seama de obser valle date’ mat os. Terenal, destinat tifiinfiritperdeelor de prolelie prin semantur! direct, trebue sa fe fal bine decal in cazil plantailoe istugert buruienilor gt im special 4 pleulu, cag pentru, acumulares unc mari Fexerve do apd so, ese neat 3 se ao Sense neapdra: inate de seminar, ogerul eg 3. Pentru a da poslbilitten ca rAsirirea 68 fe producd nainte de uscerea stratulul super ficial db sol, car Inldrsie rasiriea Ia stejar, sau 6 tmpledeet provocdnd chiar uscaren pule filor in primele zile dupa résfire, Insimanta 1, S© pot trage urmatos is lag acacia See eee aa farce in cutie @ perdelor'eresuee: te BPR Sees eet eee Ee Pe achat uaa ow epees Split ee ae 19tea cate netesar si se faci eft mal de tinpu Ft primdvera,inedat dus topires eapectt st Svalarea slat In suprafat ‘4 Seminele foloste fa semindturile directe {tn perdele sunt adeseoridistruse tn sol de lave re. Ristrirea lore tn general foarte Incoliren ta tmp a acestora este fegala. de unidilates’ din sol de tomperatars din timput toamnel 3 a eri cade spect fica fecal spelt de Semin tn ‘cesace pr. je, inp tssr penta # pute ac ‘stilt prezent mo se poate aplepta un rezul. {st sigur ttccavna, nicl dela sembntrte de Xam frit dela ‘cele de primsvard, tn cal Spectr care neoesila'© preg specald In inte de seniare. In atest can, pan teva ajunge Ia mete mal sige de diijare a pro- eesilti de neoltie, specie de amestee gi ar- Tughlircbne inode mumal prin. plattare Specile care nu comports aceasta pre Indelngata cum sunt’ saledmuly gta aragan, po introduse st prin sian pr mivara.é& timpurt, respeclinduse rege Cunoveute pene seminars lr Specile Je stmburoase. ca? vigimul tudes, zarairul, cacodugul cites, migdalul eles Straificate oben, dau eciate bane’ In se minituri dee. gi Sunt ‘inaicate ase ino: {luge tn perdele pel aceasta ele 5, Intetnerealuerarlor, Im cazul_ soning faror ‘dle ain perdele, este 0. problems Daci tnintares perdelelor prin seminitur este este mult mal convensbilén-punct fe vedere at reducer cheltullio_ de" cteare costul lnrrilor de ntelinere inten tn gene ‘ acels-al plantation Difeuaite fie linet semindturlor divecte cin. perdele sant plea, hares spectler forestier’ te semena In bur gl plunte agricole timpurl ea mazsre fate sacar repede spun asiel fn evident txlstenfe eufbuilor. "Aste, ntefinere seman: full se pose face ia timp, Vari risel dea ee deranja cuirlle In cuiber, urmeazi a se face ‘tn aceasta fxd numa plivitl alent, pentru 2 se smulge stu disloea odati cu burulente se ‘minfele sad plantulele tinere, fourle deledle fa ‘neepat Bristol Tn tn Slind dierte malt ie pulefl eaaplectdesvolal! In ceeace prives Le tnceput, plantalele fe forma funztlor ~~ pentru a nu ft confundate fu buruieni. st distruse, lucritori| ce fact {ofinerle eb ‘intel in eoest stop, Practica aceasta a Intrelinrtor tn perdelele forestere tusiméntat, care se aprople are: ‘cum de tnretinte in. popinies(pivit. $1 prigit), duce la sporiea'chelivellor In primal 20 fan. olay, acest ctltull au ating pe acten Ocsslonate’ de prodacerea ple "in pep nee; Tesimdnjares direct ‘are avantjl cd Pulelt Sint mat sanstors, avdnd o Tnridecina Fem puterics gt sunt lips de rile prod: Se recent la scout eanaportal org Sunt vost dele tneeput in modal rape 6, Introducerea specilor de amstee ia arbi este mal Indeat ise Hach dat co Senay, Si nae dc. ace prio semine’ sau pus, Ac {ra eae Imburtinea laser Cate provost pot gett Insemna lesan pod ce pect om In acest ‘ca, se clini’ avansul de restere de un an, preconaat de metodh pent skier, pen ‘ca testa su male cope apoi de Epclle‘de amentoc gi arbugs host inconve: lent fash se_poste ute th parte pein Justa legere a arbi ce-Ieadrenndeburle da Sten prt operat de depajee, cand este Tnlgoducerea simullané a sojrulal $i spesion de amesee asigur scopes slut inten timp ‘mel scurt reducing asl mum Fl lucas de dnteiaee 7, Duph primi trl ani” de vogtaio, =a cl fe nh ee eet entra condtils de steph i -sivoteps din tars onstrate sara bruni. eral — desi treevent tn regiunile de sit waepd, nas dat sevatate_malamitoare periment Seuss at tn ceaceprvege procentl de reuse), edt gf incense privey E°rerere realizat, cl imine inferior si saralu.brumaia Peder sft ia care an In aceast specie st produs goer Incenmat. Ele at d= psi uncle car, dupa tel ant de vegeta He's din aumarl de puet rasti lat Slejarul rogue dovedt af nendiat chiar penirt regime de svostens din fara nose Efnrle sonstou tm diferente dire condi Ie'ecologicn ale acest reglun at cele ae Sulurlor de unde provi aceasta. pest (ore tpt 750.1 300" mm, temperate extreme So St P10 temperatisk medic souala ite 5s gh alttatine Ine 190g 1000 my. Bites conde de sted slvosteps tn ars Noasrs,cantaten de pretitatl 9 distibia Deano a arn cue pone eaelaie, ci fi perioadele de Gschcune $i Secs reventeinpiedaes cultura acest te Jar, cate are 0" crepe tapiga tn frie unde ese sponta 4 Planele, agricole posse. de _protctie, cultivate Inte bensle ocupate de euburte de Stejry nu an del sonltatle atepiate Ele au 7) Pen proont de seul we nllage rapt t- erwow w= et ead at Piel asdf, micgordnd stmftor creqtorie 9 Procentul de tenfinere In vial a aceslore ‘Revullatele ‘expuse mal sue, referindu-s 1a tan Interval de numa tet al” de experiments fe, trebue considerate in prezent cs provizorl lrménd ca — dupa o perioads, mal lungs dé limp "= 88 84 pomld rage concuzit definitive in eal of a tnabuit ‘Toul, o bund perte din constatéet permit pe atu 0 “orienare "mal bunt In Cecace priveste posbilitstea si modal de tnfinjare a perdelelor forestire, prin insdmdnlare In eal Fert grupate dupf iefoda Asad. 7. D. Lésenco Deocamndats, pentru condifie din fara nous: fa, aceasta’ metods Se pasts recomanda roglunea foresters sf In silvosleps PESYABTATH TIPAMBMENHIA ME TOMA AKAJL TAL MICEHKO 110 ‘COSMALIMH OMIESALIMT HBAX ThogOG BP. IL P. Pesexe nop rmexnae panes co ‘TEHNOLOGIE FORESTIERA CONTRIBUTII LA SELECTIA FORMELOR DE MOLID CHLOROCARPA PURK, $I ERYTHROCARPA PURK. og. VALERIU ENESCU Pe bon male eel cam iterator fete tx Oct Tota, tram, tata Snore fae sa eli ete Sea oma de ma fiaerebat neta trarr fre come Etec W ctineasc CME ‘vec aa Bine lap souls Ufo alt. ‘peste morc yt tune ee tu al ore, ucririle de tmpidurire, care se dest. oard In fara moss recamd proce Tear oe ana Hee forestier si In Tegaturs eu aceasta — pu rerea pe baze nol a Fecoltrl seminfelr. ‘Melodele. elect foestiere dau posbitalea stivculloratal si asigure calitales maleriatulat do impidure fo,pna eu fermitate tn od et ob eget sie ‘itor ecente ‘Una aintre metodele inrebuintate de seletla forestert este alegeten petra cullurs a. celor maf bune forme exstente in natura. Dierenje: ‘ie tnraspeiice trebue bine cunascute pentru {se plea selestons formele sau valet are grin cnet calls precntt un avanta] fala de restal"formelor sau varied dit seeeae specie “Contriblia. de fat este un inceput de abor dare'a nel assmenea probleme de select. Este Norbu de seleeia formelor de molld — fren: fiate dap culoarea “conurlor Temele. necosple chloroearpa Punk st erihrocarpa Pity sub apart tasusiilor caniitatve sf ealtativesle seiteor, Sep et ee dea vel car ae aceste dou forme presintiinsugii mal velo: foase pentru economia forestier, x ce const fcete maui t cum influenfars factor le Hionalt asupa tr. entra se inpune ea material de stadia 88 ntruneasct Senli mal mal st en pth este df ‘oltare in coeace privegte seal pf lima ‘ea, conusle elo does forme a fost recoltte gin ara errr a Sim def eruthrooarpa. Bazindvsne pe dale furnizate de A. A. Fo mice [11 asupea fructifiafiet moldull din re: lunes Leningradul, conurile Sau recta din Shor de casa La de varsta 91 din treimea Su etioard a coronamentalu ‘Beniru analiza caliit seminfeon, au fo sil mote previ in ‘STAG i300 Prelocrarea daletor pentru caleuarea indie aie ites ‘relucrate, plstate sl analizate, In accleasl conti tt celal tin. Material] de, studia, (cite 21_ probe pentew flceare forma) sa reestat tn curaul anal 1951 isles Craiulal (Oc. Bean), Postivari, Poiana Stalin (Oc. Stalin), Figet, Morionea si Gibilarda (Oc. Toph), din puncte situate fe Aiferie alttudini sf pe dieite exporiti Ih acelas an, a tocat evaluates roca. fie tntrun arboret de mold dn raza, Ocolu Gheoehent Pentru evaliare.tructifictil_ne-am foloit de alrmaliaverfieas Tut Pravdin [2], care 212 carsceriza fructitiatia ‘este slletent 44 se. determine arbort model, al edror diametty eli media mode, cobtinut ‘Tn unm aplicdril acstel metode, a: rezulta Af erytirotarpa, In candle stajfonale ale ancl creat (erent, mi ine), produce aproaye de dou of! mat mul fconufi decit fchlorocarpa (345 latt de 175), Insd furgimea sf greutatea conurilor fost in totdeauna mel mate laf clorocarpa. Desse ea, procentul conuelor -rlu conlormate. sau Alacale de inscte a fost de doud ort mal mare aE ergtvocarpa (14% fat de 7%). opting, adic cu ct lungimea conulul va fi mat tmare cl atat mal mare ea fl gi grewatea ful, {impliet productivitatea” Nu eu aceeas! evident nvingere putem spune acest Tuer al despre Sonuele t Catroarra, care au dat nomi. feat de corelale de 204% fafa de 81% cll a dat F chlorocarsa Din exiculu, productivitii a rezullat cl cMlorocarpa are conurile mai roduetive decd f eryhrocarpa. Ble au produs fh mete O49 de semi hg de cour seal, Taps de 78,10 feonurileferytiocarpa, adick eu 21% mal mult. ‘Siar pirea cl este o coniradiefe intre grew tale milose mai mare-a conulor . erytiro- rite al conan cahungne’ xg, pone “ein ok careeare aproxatle legen repatizai oe. Mae ‘ari ong greta omar rece Gr So ln sp whe ce re {izle fa embtie forme care simatic, doe Pade side aa t al tent aro carpa'a federal 9 ia ma. aaa 3 fein ate: cet lap en oral cae ‘al mee amptune deviant Conan tec (09 eh tte 9 i iptasencoteare antevaeeraittiys Fr a amare variabiliate a nrezeniaf chovocarpa, Sie at poi lg amie te ce Ghose nae a 88g To Sondard‘de 058 g tah dee td gn itaen tifa coir "iat a sn as erthrocp (04 gts de 9490) apr orate finginen st eee tee omcon, sub prin tutu et th creiieya eile eee egieer Hare {ales conurtorf.chlrorocarpe exista 0 cotelatiefm) au dat 0 greutate absol 2 _— = stati Aleit eee ee eee Be] sence [oe [2 SSHP SEE ae hoe + [rerio ow = | x 1 | ron fm a | 9 = paal [= carp of protien lr eed. Caeland Sst -namral de consi useate Tart semine a aetna el ml pen erithrocarpa (34 conur tal ) adie co- hurils poste ale acestel forme auto greutae mai Mare decal ale { cMorocarpa. Accasta, datos ‘solllor Jor, care sunt mal grogl Tuer ardtat gt ‘in descriereasisematich a fut Parayné (3). Prodactivilates uri con de eryihrocarpa a fost de 2858 cine arpte 92748 pee tun con de chorocarpa. ‘Conutile f chlorocagpa recottae. din Ocota ‘Toplifa au produs eu 23% mat tll dees cont rile aceleagt forme recoltale din Ocoful Bren si Ocolil Stalin, respectiv 16% mi mult canurile ratkocerps f mca lee mig ok santa Serine Ia ksi gretatea shart semia+ lor eelor dou fore varia ox stfunes, Ds fe rere in analiza a 21. probe, entra floeare forms, sunt ardtate comparaliy in ta tela ‘in tala 1 rent peak varatic a tat absolute gf's numrat de seminge te ke In raport cu altitude. Asfel seminal ery ‘eocarpa, recatte i stain mat Inale (990, thal mare dcat> z : seminjele f. chlorocarpa recltate din, aceleast Stalin Cole din an au dat o greutate a ia mai sare atuner cand su fos recottase ain aQuunt mat joase de sitea 880 ‘Se ponte vorbi gi deo variaie a greutai absolute in raport cu expoaiia, seminlle. ttythrocarpa dando greuiate absolula. mai mare pe versanfilcuexpoaiie nordcd st esich. Pentru seminfle I. clorecarpa.& revullat 0 ‘zaloare miioce a greult absolute de 6.996 g, it pene smile. eriocirga de 7386 & Seminlele fervlivocarga au aut $f 0 lan fine mele mal marc, 45 im Tall de 4.95 ng cdl au aval serinjele {. chorocarpa “Capacitat 2 seminjolor ese doterm nafi de slarea ambrionulul caren snumite Condit determinante- germineazi ‘Din analiza seminfelor reoflate din_ statu calle amine. avd vechinea mai cade. 5 Tuoi, au rezutal vemitoaree date cu privie Ie ‘ermninatia tented: ‘Valoarea mijlocie 2 germinate tehnice a se anlar elorecerpal fost de 7404, iar pentru seminfele t- eruthrocarpa de 70.23%. Mai, importants este ined variafa. germina fiel fenmise tr eaport cu slatsnen. Aste, se. Imin{ele ambelor forme recoltate din Ocolul To- miele forme fo raport eu sllitudies. Aste, eniru seminjce fecllte att Oso Statin si Bet Brae nea ba 3) fee iain t paagae nen Eyles fs Cu de zal agama, ig. 2) 4 Mee arta cd Wr selon al ate de apo. imatiy 950m, procntulsominfelor sect este Tra mare tat Cvocrpe iat tn Stan pllla au dat o germinal teinied in medie cu (Ba a moe eat el ete ty Or ran al Ocolul Sta. Seninjele 1. eryrocay ‘ecole din Ocal Beans Ocolat” Statin a fat un procent de_germinaie tentcd de 83, {ar seminfele sceleast forme. provenie din Oco: fal Toplta au dat 0 germinate tenes de anes ‘Din probele anaizae, a rezltat gi 0 varie- fie a" germinate tehnise In raport cu alia fea. Alle, pentru seminjele recoltate din Oco {ut Bram st Oeolat Stalin, vem Yalorile mei diy tabela 2, Dlagrama din figura 1, rerutatd dia repre- aenlarea gralieh a clrelor de mal. sto, aeath Sarina germina tehnfoe fn raport elt dines, Feruthrocarps plsreaed valor! ale ger= minaiet denise ma anal st mal consante in slant ate le 8) maa, re limita vegeta forestiere (1470 m), semi Iele ambetoe forme inegistreard valor ale ger Iinaie tenis mal stave ‘Beniru-aceleagl valor ale germinaiel teh nice, procesdlgerminatil absoiste "esle_ mai fare, ei pce ein ele a ‘are: Procental de seminfe set varanS pentru ia) a0 ps| 16 [me era srs | ots v53| so] sao | 043) | ‘mak joase, de agroximativ 950 m, situalia e fn: "Acoeasi curb de variate ne aratt cd in sta- ‘ant mat tnate de aproximatie £50 m, ambele eet seats eae eee GLI a sable a fas de prong Roe Te eal og (eae ene ane ed tora rete ds Ss 23Toplta av det seminste det eruthocarpa re. Caleta eect oot "atorea lice germina able trate wrinctis ponies a i provecenal eo te harass ‘Sago%: penta f. entrccer inclegtol pln onsite arenas, num rul de seminge germinate prima. tecime dip perioada Ue getininare, expimate in procente ‘uid tell de scminle pus, a germina Jn diagrama din feura 3, se obser so mnifele E"eryutrcarpo, provente din satan fal ase 0 agente 80 mau at Seige germina tat ed GA eee {Tetlrotaypa. els aproxinaly 95 sts, feminGle 1 ardlrolles atau sal alee Seah een ac a ot “Ca ocala scestor cess, sa determina ‘gh energia germinativs © seminfelor de mold rezultd ci dupa 7 ile ajunge la 1. ergthrocar: (Picea excelsa Lk.) luctu neintatnit — dup sams [||| | [| | rss a se) ea] 3] 50] || mo mena va] 5] ts] S| | a] ‘ain meodie 6350% si taf, ehlorscarpa 05454. Privitd pe regiuni, ccexgia gorminaliva. vara stl, semninflef- chloroearpa recoltae dia | areas I oneacoa weneuee sagan TE Bo 3 TS SD B.A Ae Ocolul Bran sf Ocoful Stalin au_avut dy a alle 0 energie germinailva de 684% fa de 58,40% cit a avul f. erutirocarpa, Semin fe erfrocarpa recoltate din Ocala Topla. a avut 0 energie germinativd de 718%, pe cdnd semlnlle def ehlorocarpa numai de 66%. ala de altindine energia gerninaliva pre. aintd varia, Atel, pentru probe recollte din ose Sia Oba Bay ae minative pentru dere alitding: 28 cunostinlele noastre — In Meralura de spec HS in farm ase, Din analiza a 42 probe, 2 reaultat > enorgie agerminativa madie, Japs 7 alle, de 63,62%, Pentru aflarea procentlul. de risiire, sau facut’ mat multe semandturh in pepinernTen- ‘ul de Sus, situa Ta altudinea de 820 m. So- It este ua podzol Tuto-lstpos. Factorl mila. {ivi acestet sol sunt: elgracen bagel gt a ‘arbonatilor clive adincime gi un pli, care ia: Siero sare acd ‘aclorl compensator! sunt: profuncimea,tex- tue usoard, permeabiitaten bi ceria at an dud wre ima variant semnfele sau seminal la Gm adincine 15 em distant inire rigole, Blnanduse ile 195 seminje pe ml de igo au serrinat cate 21 probe pentru flecare di ‘ele dou forme anallate, lat fecare probs de cite 8 ort ina doua varlanti, Semislcle av fost semi- ase che 20 ued ml de rig Ia abe mea de aproximatiy 1 cx. ‘Numérarea plantulelor a aratat cf adéncimes 4 filunfat raft procental de incoltire, semine ee epee re ee epee re Tor ambelor forme. ‘ oe iar r. In varlnta Ua renlate sunt roar Semin Tormel eblorocarp, restate din O- ‘hil Toptla, su dat un proceak de resdrire de 46, ft al are Bae rua oe ‘site semintelor de sete! forme Tecolate din Oeshul Stalin sf Ocoll Bran. Se Dnfte forme! eratrosorpa feceltte din Oc Slatin sf Ocolal Bran ta aval_un_procent de Tncotie de.985, far end aa fost vecltate din ‘cal Topi de 46.6% “Cautind a sia tapovtl dialyeprocentu de Ineotie 9 germinaia chic, sa teat cd n- {re acest indict nu ext etalie preci, adied ile cu un procent de germinafe mar Saal tstldednn eh oe feos ce tno ‘tare Deaeemenen,iabue manfionat em ‘deanna procentl de incall in pepinel foi Seale det precede gear fn lao- ‘Ccele care au condgs ta acest concizil unt rita tn tabla 5, care prin procen {ul de seme rasaele pentru” dferete vai se germina(let temic. sage ree ye Sra ence deals Sa oa ae og oo as a a econ SCE ee ele Se ce ers are eee eee SS water, tn et el i ei Serr aad Wie ae Seema Genta Bran. pune inlerzceren tans ‘Accasdcontatare fost de Seminje de molé din Osola Stain fi Bran “Geol “Topltah rermandarea Eansierat din Oeotel Tpit In’ Ocal Bran ea ere od ll stajonle ate” Sco “ag, eden pa: Proenal de semine rte cd peoceal de permite ete po lela lel] = [ale [a Cena fete n| =| a|% || a sis elels|a a[alals|al» alulwle|s|s Fiplal ct ow exisla clu about entice petit Ineearea “=a itoeator pe ieren 2 seminjlor cu rte prowl d€ germ {i linte pemindin inch 9 postal Ge ie eine germina Winkel gt prosealal de ce io een: ‘Se. posle orbits de o reac ial pro- pial ire procentat de" Ino pe tere 1 Energia erate anaes ea Git energh ferinalvd este mal! mare ca St mal re te al procent de inclfie, fart ined se ten alo propre ehalre 2 pre: ft de Trstjie Taft deo reslre deel energie germiasiv Tn ur ceretaioreectuate pe tren tn Inbyrator, vor depends din dale: obinte 0 deri de ‘consi engi ele cnclzi interesante I Gale dowd forme de moll cAoroarya. st exsiocarpn pile sub" rapt ier ‘Shins, rena” dose “care pat ‘ori mat mule conuri deel f. chorocarps, ca toate ed conurile sestla din” arms sunt mal mari si mal sintioase, ‘8 Bena aproximativ.aeceapt condi sta- fionale, comune t ehlooearpa sunt mal pro. Active dee cnurile f eytrocarpa. “Aceste rezllate nu au pretenfia Ge a fl ge neal valae. Valonrea lor — din catza tr ‘marae redus desta tales poate f iru sayfnite din care. sa reclt Malrifal de ‘rede 8 pe vllor, vor nafen da Ia ivealt sh alle materia, in Tegdtur ca selecta exlor out Torme de mila siti. ubinrobe (0 Fomine As A st a Neer Vt Sveti deo ch Sai Bd Git Zone" aha fora 9 Pree deter ak Fe Ned‘TEHNICA LUCRARILOR SILVICE PRIMELE SEMANATURI DIRECTE EFECTUATE’ DIN AVION IN TARA NOASTRA ng. B COSTIN, ine. ALL CLONARU qi ing. T, TEORILESCU stort simantrt "asian fetus econo a mat aeat ee atime i Se a er Beret reraae i Be ere ea eae ee se en aes tas sel i uml cu larice, pin gi molid [2]. Te et et ee eeepc ate tare lie in stajanea tn care se va Isr, De acre, sete nece aeietoeee Gos aes oe Soa cea eae Sensi ae r et le in breeds Peni a folsi cat mal. mut condi fvo rable de, tmidiats teceare germina sein: {gael ee prmivra arin pezipada ese se topes ehellé fost penta instmitare, te- fue sa Te ocerate ch lature Tange pe’ cara devnive ssf tu abd tlinarea pres nr ey a asgurasentabiste Tue pos ten do abura Ia lie med, udeind le de ole, far scar 26 eink modal de oer arma ted experiment in moa, Experiments de pink acim, din URS.S, scat Tjea naa ere pane. Tn fora mouse" pri etd experimen: tl lr wt a ca, rive an 1989, Sn regal foas Sic seminle de mol ‘Atzte ner su fal dn nities. sub ideunores tot ing, Constanta Pope, Sandia ings eri a aplnren lcteor pe fren au, par. gan are orl rut 9 Ube Dias bene Cnet Ven Do Elpermenare sa flat t DRS. Suave fete UP. Ne & pee, sete pte a i ua pe tel ‘Vale. Mare ia con, 3 hm pre Vest de satel Dornigoa 1, Condit stafinate Deserierea Stafuit 4) Situatiz.Parcele insemnjstt se gasete in unl Bate! aad de S000 bo versal ca exporifie nordick,avand ine Fedo S16 tn medie 10" Conigraia te “ele lt onfrms, ocr ud val pun adanel care traversed part deat val a 4) Tipu natural de padre este molly cu ‘toed de mull formal dir au Ge rare ete are, de brad dismint vid viral deca $000 ani dlametes 1670 em, Dm—-S0—34 cen; tilfines 20-32 m,.Ineb8 {enja 0.7 pe aloeu 08. Sotul este bran — gilbui de pldure, pod: ols, cu origontul de humus de 5—8 em, cu prezenfa unl strat de O51 em de mull, tuto: sips, profiad, i "Roca fami isn lorie erisoase Lira (Iniean arbor vein neexploatt) Tels Oosll Sivie Dorms Cladrent a patina tod, nes Fae Bee personal att emt dco de ml cmt, a Tal hier sow tl 9 Bure Ese, a cps eel ie ag ee ea ioeance™ : ‘ot mara $ ‘illo z oe oe ; i Barehetul'¢ fost exploatat mecanizat tn iar- ria 1051/1952, prin tere ras, Seostl mate Fialuul lemros s'a facut pe zipadd In aceasi larni, fapt pentru care soul n't fost mobiizat St oceuintrasulul Sustenr, Resturlle de exploatare au fost strinse tn sirurl ovletato did inia ‘de cee tal_mare Panta, Ta Toamna 1952 gi primvara 1053, Pe ace sl ee’ et x se Sle ca date ett cing, ot porn de sol complet Sct 2 os Ist oe aS ee a ee a ee ee ees Ue fa pete Sin parcel a ee tat Ein ntl cs an So's et mitts, ponent ssl ahd SP St St 2 ein tt Soe ee oat cae ‘dent dar scoperied cat put 120 dim muprafaty 3 So See heeots oe ‘Mbundons, ‘seaperind peste 314° din. supratati. eae tnire orele 747-108 In dowd elape, folosindu-se efcciv pentru Seminarea celor 18 hay 124+6=18 minute Tn mementul seménitli a batal un vant slab dela Et. parael it inlle de shor (dime ‘esta nainte Ge tnceperesIierSniy véntal 2 Balu mai puternic) it a fst futos, diminests coral a fost partial Inoara dupa caro sa tnsentnat Pentru alerzarea avionull s's amenajat un feren feat plan eu 0 lunglme de 250m, Ia ilrea 25 km do parchetil de thedmntat, tig.) ~ aio de, seménere sa ficut reglarea di teil cantor sominfe la ha prin Cercirt pe seroma dere deschiler ale disposal de tmpealere, marcinduse pe adranuldstibutll Toc manele! entra ca: A pete ena “Aparaal de Iprdgtere folost, permite reg Javea sin timpul aor celace's dat pose bilntén s4 se foloseasedfente canta To fa, tn cada scsaigt bor Siar eae Pin horuel de probit eletuste pe acrodeom, sia sabi lanes, bens po eare se lm Prigte slminfe este de cca. 20'm ei ea al de te, ternal marca la capete, pe lini de cod mal mare pont, prin jaloana, din 20 ein 20 m 2aa orcas eee ele oceeeemeasts fencers eee peta ies acm Bp aise rae L Ee ee piece reseed Se aemeary inn med erases fe SE erred nc cur seine do mold su fost Watate 9 a Fi. & St prt to cae Fee tnacgren Sanit 200 g tn 1000 ug seminar Inatucfumit i vgure sl A 3. Varente 2) Din pct do ondere at progr satus supra de timate ca" sock tote Buri ps ni cs ral are pat Sor pa noe stad rar in tm ssa tes cre fost iisatieveuates de retuned explaiare in dus porte sal fo sip pa gt ri al» esta dn Be oe elution 9 igre sald mu. St Tnepetrs or, dseporid sll pit & Aimer as corre ie poate ‘pata rar perl fers iniafoes ne iad Os ae 1 fru a el, rf li uerare speci pcioare"ane. ce. tamanre ips imsddatre is, pare al ff ole pe tt omic Se 3) Bie pase de oaere of cant de Se inf foots ia tear "fern imp dpa cuba de nivel, 28 3. por ‘anttal de serine Le bec ‘n (relma iferiori, 4 kg seminje 1a estat sag i Woimen milo, 6 semine Ya eo: tn tries superios, 10 hq seme ta sector . ae ‘Ca urmare a pregitiel lfeile a slut 9f @ 8G, 4 causal o perder coierab rape fll igh’ “Ses nto gina not reat il) apts ae Ce i ee ea cian "acste eeecle, cel crcl es prezinta colurl mart do 10—18 sm lungime 2. rere etl di variant respect Si se-datores stiriltipulal tn apeasts pevloadas Tar ‘Rertatlesemintucloe experimenale de tonmat pl primfvert ou hind mens! tnsteh Siesta wee heath elas neous «« aca seek ais, expt Ie sareActed ghinda Incolfia find pust in rigola eu fondal tnghofai, a continual <4 germineze, ‘Aratsl superior ind. Geaghefat st Incalztt de Fade spare (tmp tne Decombrie sl Mar- tie tind cu multe ale calde), ins radscinile fa putut_patrunde ia Sub ele Deabia dupa tne In primawara, varlal radicelel 'a llipt ta = incime. Din’ seeastd cau puleit produgl a mate proportie problema produce pullin cu ‘ase octet pr intaate lt fin ghstea metodelor cele mal eiace de exe Evtarea turin se pot simples ier mule Tucrat de penioers. &rinas neresovals problema feristeeunoe asemenea seménatar $end frie geroae (se presupune cl oe rmandiorle ns Vor oopeite Gr pte su fran = aa eee eer Be eatin acme Sect gnrad el tetas paerrecmataee * ‘imdne cert stabil: se- glia eos dau st in In orice caz, un fa faslere lz paictt mat bine desvoltai ‘Gaal soméadturlor de prinavars In villor corsstitile trebue indreplate in ur- mifoarele dire{l: circa otodelor de, em hare care sf evile defecele conslatate, stabi. fea addncinel de semuinare cate a Tereasch Uhinga de degerare,stablireanecestiit aco- fect semzndiuriler eu ehinda incoay si peo. Ahcorea fascioulri Ia sitenal radcear eu mai patie perder dec! In cal expan gin OCeHHINE nOCERHY HAK-IOHYRUIMNICH 2KEMIANK B SHTOMHIKE Je ‘eas. aoe scar eomonyncr mea np ccs Macaca, 18C a eernnhnye Gun nposweta score Sl» RD Fo at spaeerperan osu x mmomnnsat Chat 9 yp Tienes crswoume payer Sia sete apa Hanae Lope scenes seas © as ‘Cana ecineoceas cory Gu 2H POAT a Com ay : Mon Pesan eegan hace © en Nit yma bakeonyouneed mea}an Ta CIMO ROK HEARSE PSCUMTSLUD wenoPASTRAREA GHINDEI IN TIMPUL IERNEI Experienje, rezultate gi conclusii « see a tl a ae eal te “ast soa ‘rere Tol publi cpar tn ron acl fe fot, dare alert: tag sige On cbr mate ringls ma ete mans de Seas see tnd a el rtm‘ eecaret tps spel mee fe eettento tete Metoce LCS. 7 pe Sed te et Waele gee cary Sais tale eee entme hae secliane Wt'm si Sn sanfurt de seltone ai. Et tn seat de 20\crpeste Cares ssc eee em si PL pee pr {oda sau executat dout variate: una eu sts ‘cu pamént de padure. 1 51 la sanfurile mari-st la cele mie. s'iu 18 cal biloane cu pin deasoprs, plus la cele Imari din metrw Inv metra saa pus rdsuiltor| din ascioe pentru arise, Ghinda a fost pust fa pasrat 1a 16 Noembrie 1952 Incepdnd din Tancarie 1953 say Iuat tempe- raturile 1a 10, 2, 30 ale luni pag 1a | Aprile mera care’ sant tedate tabla {Pe yeralurile ta iuat Ia ora 101 zit, la hp focil sirtulul de ghinds. 1 20 Martie sau luat probe, sau sectionat shindele sf fezttatle sunt redate in iabela 2 Obseroafit asupra tematie: Consider ck nut dis lactorl ipertangt tn procestl de pé slraze a'ghindel este canilatea ce se_ pune at, It maples varnetr or it ea fa DOD kg este o canta prea mica sire 4ultaiele nu toideauna le paler impune’pto Gucfel, mal ales in varianicle cu ganfar adic 51 fn platonne. ela & ule tage onl res din cele ret procedee de plstrar, plajorme. sa fur addntt si santurl Superfeiale ss pus ean littea de 10 000° kg plalforma in pdurea Adnea si 9000 kg tn péduten luda; sax pus 19000 kg in ganfart superfine in pepiniera Nucet, 26000 Kin sanlarladanl in comuna, dines si 30000 kg’ in pallorme adipostite (case pardsite eu pimint pe jos si umede}, Constairi in cazul varlantebe cx cite 200 kg Ca aspect exterior, ghinds pistaté tn plat forme ‘Sea mentinu ‘cilares bru deetns, numa ia"miloe staan paren ifr 2st superiort, dect pe pistinl sf sub frnze madi ealoarea sa Imes fw bron Cea in sonjurile adénet sia schimbat culoarea intrun ‘ran mat Incis, n special In varantele’ en siealurl de pamdnt In Toe de rsp. In ganturile supericiale, procental menlcerit culo ena furale dela ‘les, descreste dela. varanta ew nt sip 85% spre vicianta cu pamant 80°. Expl alia const in faplul ef ghinda are condi 33Tate # “Temperacarile ghindel pista In laren 295/94) Ie ocala sve Tingvite ta $varlante ‘Temperate Vt nat tk moa) weal a eek 11 Srecicaesralats sai buoe in solu ral bine, Prezenfa mu sublet fa ghiodd' pind fa 901111055. 10 plat= forme, mucegatt Sformat dig ambele par, de fo Smal on pil $e a ‘onli ew rama Tn vartanta cu sip deasupra, cegatal o's agit ie cantate mutt mat mica, erescabd Ia Nariantele cu trenze si "plmint fn ganjrilo dare! 8 gist mucegat fe eamate na! mare fin speci in ghinds i Fisipl’ sau paral. Deaserest ina ‘8 Pia th oe densi 9g tn canato eal mare. I sanfre u th ‘aetante ea teat olemande de nisip finde, hinds presintt uma in cera fue Fare palin mategad Teripraturie: Bin tabela 2 so constatt ck in fot cats primelor dowd oni ce expert ‘entere,lanuaie st Febrari, temperate Gele mal joase “Fike 'au pile in san. {uri sopertiae in la Merde temperstur din sole sanju a crescul pand la “P60, degind Bese, ela plaonne 6 i pecan ea pane edanel 9" 4p Precizim cd temperatura optim pntrw p= siraren hindel indicat de Meraurt este Ta jul a et din acest punel de vedere me nlurlor.supedficne eles ma avartay Joashprmavare, fapal e8 sericea tempera 34 08, unde se pis lid: Precision ch ou “Tengecaare ls des de tac, AG Obstrvatii i a a te ee Sass a scimbat ules tent f= ‘anes a els ‘Sha pleat caamee nao 955. td lp lap rte wl ry er emt ote Soar Sete eat Sue ieetacn nae Sobre nme sah oath etd ee ee Percane cing ad Searels tsse a era pen en tecrae Soe aes eth Ra abe em nae Broo aenae Sace tote vant ah eed a Pa Sian tiemes hectares TELS sie, ads a rte ces esha igor scpicclgemeatak tea See Gai ee ee Th cele frei metode de pastrare s'au conste- ta iete ican pile sop cb SLE aie SS aa‘abel privindvleiaten ghindel pstrate Ie ocolal ve Tingovite tn lana rsp) tn 8 yarinte of | wo tm masa de_ghindS, dec ‘patfornce “tebe ule f casul gnu is Conta o aerate salsicdtoaze, cond un pro- ‘tot de tore de Sis ceva at mie a gic Sin sanarle cu pine. La ganfarile super ficjate e produce 0 arate suficens, noma. ‘Uneaten In platforms acopeie cu frunzl si pln, umeseala e neaniormd i tasea Fhihdl, mai pronanfts Ls contacted Austin sub frunze far la mid) sta. ful, ghinda se sant ck oe use, Ia gro nimea de 29, em ineantententl este heunfor: tlzaten sf nirafereatmcoli. Tn. sanfre ‘inet co oelp reavan smezeals. ce cane, devenind perctloesd tn cazel nd apa, “dis treciflafunt ase ecurge prin stafal de ghz. Af se coecleaea.” Saniie sapere Ca tusip si sip cu pimint.pretinit cen mal. ‘anlaoasa ueaire ghindd se menting {ot tin. Palace edi Si de a nln pe Shttatonfe se eon gry hinds in ana table lana 10, care os cents ghindet une pentccultur, se con Sila sanurte serial daw etal mare rocent de ghinds Band, ape senfurle adam S | fk aa ‘| rad z/i)- eerie Mea ah ijaji vertesees [G/aq aleg) om | 2| fa HHH | 3 ieee 4 aaa iii | 2S yl = |25|15] 06 25] 2 | xe 20] — cela platlormee: c4 ln variantele ei nis sip, proceatil e mal rideat"deest in csle eu pli ce metoda’plationmelor varianta ey furus prezinta cel mad mie procent de ghinds Bund SM datorila contactaat cu sulstonta corganied, inufleienta serafel i dec favorizart deqoltart mucegatata. In privinfa ects ghindt, ccloana 12, care 4y ghinda relncolit, rata in metoda patio mmelor procante- mari dela 60-80%, de hind ninco, in vneloda santuror, procente mish, S7%: tn cole supertciale, gf SETI fn cle ‘dane. Faclorul_hotartor Jn aceasth situate este umvezeala in pllforme este nesaistdcttoare 19 Santurile adivet procentl de 11% din variants a, fafa de 595 din varlanla cw asipe SUin santuile superficie procentl de Yarlanta cu pambot, ffs de procentul de 8 1 [fap slel lala ‘rai favorabile Inco conditie ereate den Sipul reavin, decat cle crente de paint, desi temperature fn Umpul deraet au fost mal Sel Cate ta varlantee caiman Explicfia" coasts Ja Tnflvenga felorulul ae- 35