1. Care sunt principale serii de tabele cuprinse în cadrul SEC : 1.

06
a) conturile sectoarelor instituţionale precum c) conturile internaţionale 
şi sistemul intrări-ieşiri şi conturile pe ramuri
de activitate 
b) conturile sectoarelor bifuncţionale  d) conturile aferente fiecărei ţări 

2. Nominalizaţi o identitate contabilă importantă din cadrul sistemului intrari-iesiri:

1.08
a) cererea este egala cu oferta pentru
orice produs sau grup de produse
b) cifra de afaceri este ridicata
c) valoarea adaugata produsa este mai
 mica decat suma veniturilor generate 
 d) valoarea neta la sfarsitul perioadei
contabile 

3.SEC 2010 este un regulament care stabilește normele, convențiile, definițiile și

clasificările care trebuie să fie aplicate la: 1.12

a) calculul deficitului bugetului de stat c) consolidarea transparentei informatiilor

 contabile în România 
b) producerea conturilor nationale implicate d) diminuarea discrepantelor la nivelul
in programul de transmitere a datelor  statelor UE 

4.Nominalizaţi una din analizele şi evaluările ce pot fi realizate utilizând cadrul SEC:
1.18
a) performantele sectorului bancar in cadrul c) dezvoltarea unei economii de a
acestui domeniu  lungul timpului 
b) situatia bunurilor din domeniul public al d) nevoile gospodariilor populatiei 
statului 

5. Conceptele SEC sunt compatibile pe plan international, deoarece: 1.21

a) reprezinta baza legala comuna cu statele c) au specificate in componenta elemente
UE in ceea ce priveste organizarea caracteristice fiecarei tari 
institutiilor publice 
b) constituie norma pentru transmiterea d) nu se bazeaza pe date statistice
datelor contabilitatii nationale catre toate 
organismele internationale 
6. Utilizarea de concepte comune in intregul cadru al conturilor nationale si in celelalte
sisteme de statistici sociale si economice permite: 1.23
a) accesul la informatii economice clasificate c) elaborarea de masuri consecvente 

b) estimarea trendului economic la nivel UE d) mentinerea echilibrului economic 

7. Principalele concepte ale SEC 2010 sunt bine definite si stabilite pentru o perioada
indelungata, deoarece: 1.27
a) fiecare stat membru isi impune c) se schimbă foarte des conceptele de bază
caracteristicile economice  privind conturile naţionale 
b) acestea au fost adoptate ca standarde d) nu permit modificări
internationale pentru multi ani şi faptul că în 
metodologiile internaționale succesive privind
conturile naționale, s-au schimbat foarte
puține concepte de bază

1
8.Care din următoarele exemple se inscriu în afara limitelor producţiei şi nu se
inregistreaza in SEC: 1.30
a) serviciile voluntare care nu reprezinta c) piscicultura in fermele piscicole
o productie de bunuri  
b) productia de bunuri pentru consumul d) productia de servicii individuale si
final propriu  colective de catre administratiile publice


9. Pentru unele cerinte de date este necesar sa se elaboreze conturi satelit deoarece:
1.40, 1.41
a) nu furnizeaza date suplimentare  c) nu modifica conceptele de baza

b) au un grad de acoperire al cadrului contabil d) prezinta pe scurt conceptele de referinta
extins prin adăugarea de informații 
nemonetare 

10. Unitatile institutionale au una din urmatoarele caracteristici: 2.12

a) nu detin bunuri si active  c) exercita activitati economice 
b) nu subscriu angajamente  d) nu exercita, in nume propriu operatiuni
cu alte societati 

11. Sistemul SEC 2010 se distinge prin faptul ca: 1.57

a) nu permite stabilirea unui ansamblu c) unitatile institutionale sunt grupate in 7
complet de conturi de flux  sectoare institutionale nationale 
b) permite stabilirea unui ansamblu complet d) sectoarele institutionale nu se divizeaza
de conturi de flux şi de conturi de in subsectoare 
patrimoniu
12. La nivelul unităților locale cu activitate economică (UAE locale): 1.58-1.59
a) activitatile nu sunt divizate in functie c) nu se înregistrează pentru fiecare
de tipul de activitati desfasurate  activitate secundară 
b) regrupeaza ansamblul părților unei unități d) nu aparține numai unei singure unități
instituționale în calitatea sa de producător instituționale


13. Una din următoarele categorii de informaţii de bază care se înregistrează în SEC
2010: 1.64
a) numărul populaţiei  c) consumul pe gospodării 
b) previziuni economice  d) stocurile 
14. În SEC „operaţiunea” este definită ca fiind: 1.66
a) unitatea economică care are capacitatea de c) un flux economic care reprezintă o
a deține bunuri și active, de a subscrie interacțiune între unitățile instituționale
angajamente, a exercita activități economice care acționează de comun acord sau o
și a realiza, în nume propriu, operațiuni cu acțiune în interiorul aceleiași unități
alte unități  instituționale pe care aceasta este interesată
să o trateze ca o operațiune deoarece
unitatea în discuție prezintă două calități
diferite 
b) capacitatea de a stabili politica generală d) descriere sistematică a diferitelor
sau programul unei unități instituționale etape ale procesului economic
 

2
15. În ce situaţie o activitate poate fi considerată o activitate de piaţă, în cazul în care
bunurile şi serviciile sunt în proces de comercializare: 1.37
a) comercianţii nu caută să-şi sporească la c) cumpărătorii caută un grad cât mai
maximum profitul pe termen lung  scăzut de utilitate 
b) comercianţii nu vând bunurile şi serviciile d) în condiţiile în care pieţele eficace sunt
oricărei persoane care se află în posibilitatea cele la care cumpărătorii şi comercianţii au
de a plătii preţul solicitat acces şi despre care aceştia dispun de
 informaţii 

16. O matrice de contabilitate socială (MCS) : 1.42

a) permite legătura între tabelele resurselor și c) nu se aplică pentru utilizarea populației
utilizărilor și conturile sectoriale  ocupate pe ramuri de activitate
b) nu furnizează informații suplimentare d) nu se aplică pentru repartizarea
referitoare la volumul și structura forței de forței de muncă pe subgrupe
muncă  socioeconomice

17. Divizarea operaţiunilor constă în: 1.76

a) descompunerea unei operaţiuni considerată c) intervenţia altor unităţi instituţionale în
unică de către părţile implicate în două sau afara celor implicate în operaţiune
mai multe operaţiuni, care sunt apoi 
înregistrate în mod diferit
b) descompunerea unei operaţiuni considerată d) descompunerea unei operaţiuni
unică de către părţile implicate în două sau considerată unică de către părţile implicate
mai multe operaţiuni, care sunt apoi în două sau mai multe operaţiuni, care nu
înregistrate în acelaşi mod  se mai înregistrează 

18.Prin stocuri se înţelege: 1.85

a) activele deţinute la un anumit moment c) activele şi pasivele deţinute la un
 anumit moment 
b) pasivele deţinute la un anumit moment d) fluxul de produse finite
 

19. Stocurile se înregistrează în contabilitate : 1.85

a) la începutul fiecărei perioade contabile c) la începutul şi sfârşitul fiecărei
 perioade contabile
b) la sfârşitul fiecărei perioade contabile  d) nu se înregistrează 

20.Din categoria conturilor curente fac parte: 1.88

a) conturile capitale
b) conturile financiare
 c) conturile altor modificări de volum
 d) conturile care prezintă producţia
generarea și alocarea venitului, distribuirea
și redistribuirea venitului și utilizarea
acestuia

21. Conturile de acumulare sunt: 1.88

a) conturile care prezintă generarea venitului c) conturile capitale şi cele financiare și
 conturile altor modificări de volum
b) conturile care prezintă alocarea venitului d) conturile care prezintă distribuirea şi
 redistribuirea venitului

3
22. În sistemul SEC 2010, conturile de patrimoniu înregistrează în partea stângă a
contului de operaţiuni curente: 1.89
a) activele  c) pasivele şi valoarea netă
b) pasivele  d) diferenţa dintre active şi pasive

23. În contabilitatea naţională, operaţiunile efectuate de către o úntate sau un sector se

înregistrează: 1.91
a) o singura dată c) de trei ori 
b) de două ori  d) de patru ori

24. Înregistrarea operaţiunilor în partidă dublă înseamnă: 1.91

a) efectuarea unei înregistrări ca resursă şi o c) efectuarea a două înregistrări ca utilizare
dată ca utilizare 
b) efectuarea a două înregistrări ca resursă d) înregistrarea ca variaţie de pasive 

25.Cu excepţia anumitor variabile referitoare la populaţie şi forţă de muncă, toate

fluxurile şi stocurile prezentate în sistemul SEC 2010 sunt exprimate în: 1.94
a) dividende c) număr de operaţiuni 
b) termeni monetari  d) preţurile de referinţă naţionale 

26. Înregistrarea pe bază de angajament se aplică: 1.101-1.102

a) tuturor fluxurilor c) doar fluxurilor nemonetare 
b) doar fluxurilor monetare d) nu se aplică o astfel de înregistrare 

27. Consolidarea înseamnă: 1.106

a) eliminarea din utilizări a operațiunilor care c) eliminarea activelor și pasivelor
au loc între unitățile regrupate financiare reciproce 
b) eliminarea atât din utilizări, cât și din d) eliminarea atât din utilizări, cât și din
resurse, a operațiunilor care au loc între resurse, a operațiunilor care au loc între
unitățile regrupate  unitățile regrupate, precum și eliminarea
activelor și pasivelor financiare reciproce

28. Nu trebuie consolidate:1.107
a) fluxurile și stocurile dintre unitățile c) stocurile dintre unitățile componente din
componente din cadrul subsectoarelor sau cadrul sectoarelor 
sectoarelor 
b) fluxurile dintre unitățile componente din d) fluxurile dintre unitățile componente din
cadrul subsectoarelor  cadrul sectoarelor
29. Unităţile care constituie economia naţională şi ale căror fluxuri şi stocuri sunt
întregistrate în SEC 2010 sunt: 2.04
a) entităţile altor ţări  c) toate unităţile din spaţiul european 
b) unităţile rezidente  d) toate unităţile aferente UE 
30. Exporturile și importurile de bunuri și servicii includ:3.160
a) schimburile între filiale  c) vânzarea sau cumpărarea transfrontalieră
de active financiare sau de active neproduse

b) fluxurile de venituri primare către sau d) toate unităţile aferente UE 
dinspre restul lumii

4
31. Importurile și exporturile de bunuri includ operațiuni între rezidenți și
nerezidenți cu următoarele tipuri de bunuri: 3.165
a) bunurile care tranzitează o țară c) echipamentul de transport sau alte
 tipuri de echipament mobilizabil care
părăsesc temporar o țară, fără să aibă loc
vreun transfer de proprietate 
b) efectivele de animale care trec frontiera  d) echipamente și alte bunuri trimise în
străinătate pentru prelucrare, întreținere,
revizie sau reparare
32. Importurile și exporturile de bunuri nu pot fi înregistrate în următoarea
situație:3.167
a) data producerii bunului  c) data furnizării bunurilor și serviciilor
și a dobândirii unei creanțe de plată
b) data contractului d) data stingerii creanței 
33. Importurile și exporturile de bunuri se evaluează franco la bord la frontiera țării
exportatoare (free on board – FOB). Această valoare este: 3.168
a) valoarea bunurilor la prețurile de bază c) valoarea bunurilor la prețurile de bază
plus serviciile de transport și distribuire minus serviciile de transport și
aferente până la punctul respectiv al frontierei distribuire aferente până la punctul
plus orice impozite minus subvențiile pentru respectiv al frontierei plus orice impozite
bunurile exportate plus subvențiile pentru bunurile
exportate 
b) valoarea bunurilor la prețurile de bază d) valoarea bunurilor la prețurile de bază
minus serviciile de transport și distribuire plus serviciile de transport și distribuire
aferente până la punctul respectiv al frontierei aferente până la punctul respectiv al
plus orice impozite minus subvențiile pentru frontierei minus orice impozite minus
bunurile exportate  subvențiile pentru bunurile exportate 
34. Prețul cost-asigurare-navlu (CIF) este prețul unui bun livrat la frontiera țării
importatoare sau prețul unui serviciu furnizat unui rezident : 3.169
a) după achitarea oricăror taxe de import  c) după plata adaosurilor comerciale 
b) după achitarea oricăror taxe de import sau a d) înaintea achitării costurilor pentru
altor impozite pe importuri sau comerț  transportul în țară 
35. Exporturile de servicii nu include următorul caz: 3.171 si 3.173
a) transportul bunurilor importate de către un c) transportul bunurilor efectuat de
transportator rezident  rezidenți în beneficiul nerezidenților care
nu implică importuri sau exporturi de
bunuri 
b) serviciile furnizate de către nerezidenți d) activitățile de prelucrare și reparare în
rezidenților  beneficiul nerezidenților 
36. Bunurile existente nu includ: 3.181
a) clădirile și alte bunuri de capital fix care c) obiectele de valoare care nu se vând
au fost vândute de unitățile producătoare 
altor unități 
b) bunurile de consum de folosință d) bunurile consumabile care au fost
îndelungată care au fost vândute de gospodării vândute de către orice unitate, fie pentru a
altor unități  fi reutilizate, fie pentru a fi transformate în
materii prime pentru fabricarea de bunuri
noi 

5
37. Terenul este definit drept solul propriu-zis incluzând următorul element: 3.187
a) apele de suprafață c) zăcămintele 
b) viile, livezile sau alte plantații de arbori și d) resursele biologice necultivate 
culturi pe picior etc. 

38. Operațiunile cu resurse naturale sunt înregistrate : 3.189

a) nu se înregistrează c) la o valoare mai mare în conturile
 cumpărătorului și la o valoare mai mică în
cele ale vânzătorului 
b) la aceeași valoare în conturile d) la o valoare mai mică în conturile
cumpărătorului și în cele ale vânzătorului  cumpărătorului și la o valoare mai mare în
cele ale vânzătorului 

39. Operațiunile de repartiție sunt operațiuni prin care: 4.01

a) valoarea adăugată generată în producție
este repartizată forței de muncă și
capitalului 
b) valoarea adăugată generată în producție
nu se repartizează
c) valoarea adăugată generată în producție
este repartizată doar forței de muncă

d) valoarea adăugată generată în producție
 este repartizată forței de muncă,
capitalului și administrației publice 

40. Remunerarea angajaților este compusă din : 4.02

a) salarii c) cotizații sociale în sarcina
angajatorului
b) indemnizații d) salarii, indemnizații și cotizațiile
sociale aflate în sarcina angajatorului 

41. Care din următoarele exemple sunt incluse ca tipuri de remunerare în salariile și
indemnizațiile în bani : 4.03
a) hrana c) plata zilelor de vacanță pentru sărbători
 oficiale sau concediu anual

b) serviciile locative d) împrumuturile acordate angajaților la
dobânzi reduse 

42. Salariile și indemnizațiile includ : 4.07

a) cotizațiile sociale, impozitele pe venit și c) totalul salariilor și indemnizațiilor pe
alte plăți de plătit de către angajat, incluzând care angajatorii le plătesc temporar
cele reținute de angajator și plătite direct angajaților în caz de boală, maternitate,
sistemelor de asigurări sociale, autorităților accident de muncă, invaliditate etc
fiscale etc., în beneficiul angajatului  
b) cheltuielile angajatorilor necesare în d) plățile către lucrători externi la unitatea
procesul de producție al angajatorilor  de bun produs sau de serviciu prestat 

6
43. În cadrul unui sistem de prestații predefinite, există o cotizație imputată de către
angajator, calculată conform următoarei metode de calcul: 4.10
a) creșterea prestației datorită perioadei c) creșterea prestației datorită perioadei
actuale de angajare actuale de angajare
plus suma reprezentată de cotizația efectivă a minus suma reprezentată de cotizația
angajatorului plus suma reprezentată de orice efectivă a angajatorului minus suma
cotizație a angajatului plus costurile operării reprezentată de orice cotizație a angajatului
sistemului plus costurile operării sistemului
 
b) creșterea prestației datorită perioadei d) creșterea prestației datorită perioadei
actuale de angajare actuale de angajare
minus suma reprezentată de cotizația efectivă plus suma reprezentată de cotizația efectivă
a angajatorului plus suma reprezentată de a angajatorului minus suma reprezentată de
orice cotizație a angajatului plus costurile orice cotizație a angajatului plus costurile
operării sistemului  operării sistemului 

44.Nu intră în categoria impozitelor pe produse, exclusiv TVA și impozitelor pe

importuri: 4.20
a) impozitele pe bunuri și servicii care sunt c) impozitele de înmatriculare a
plătite în afara procesului de producție  autovehiculelor 
b) accizele și impozitele pe consum  d) impozitele pe primele de asigurare 

45. Impozitele înregistrate în conturi provin din: 4.27

a) o sursă c) trei surse 
b) două surse  d) patru surse 
46. Nu fac parte din categoria subvențiilor: 4.32-4.36
a) subvențiile pe produse c) subvențiile pe care producătorii rezidenți
 le pot primi ca urmare a abandonării unei
activități de producție 
b) subvențiile pe importuri d) subvențiile pentru societăți și
cvasisocietăți publice acordate pentru a
compensa pierderile persistente pe care le
înregistrează în activitatea lor productivă ca
urmare a practicării în mod deliberat a unor
prețuri mai mici decât costurile medii de
producție din motive de politică economică
sau socială europene sau ale autorităților
publice 

47. Subvențiile pot include următoarele: 4.37-4.38

a) transferurile realizate de administrațiile c) plățile efectuate de administrațiile
publice către societățile și cvasisocietățile publice sau de restul lumii pentru pagube
nefinanciare pentru acoperirea pierderilor sau pierderi la nivelul bunurilor de capital,
acumulate în cursul mai multor exerciții ca rezultat al unor acte de război, altor
financiare sau a pierderilor excepționale evenimente politice sau dezastre naționale
cauzate de factori necontrolabili de către 
întreprindere 
b) ștergerea datoriilor pe care unitățile d) subvenții pentru salarii sau pentru forță
producătoare le-au contractat față de de muncă
administrația publică 

7
 48. Subvențiile sunt înregistrate: 4.39
a) în momentul în care are loc tranzacția c) la sfârșitul perioadei contabile
sau evenimentul care generează subvenția  
b) după utilizare  d) în exercițiul bugetar următor 

49.Subvențiile sunt înregistrate ca: 4.40

a) utilizări pozitive în contul de
exploatare al economiei totale
b) resurse pozitive în contul de alocare
primară a veniturilor sectorului administrației
publice 
c) resurse pozitive în contul exterior al
veniturilor primare și transferurilor curente

d) utilizări negative în contul de exploatare
al economiei totale 

50. Nu se aplică dobânzi: 4.42

a) depozitelor c) creditelor bugetare prevăzute în
 bugetul de stat
b) titlurilor de natura datoriei  d) creditelor

51.Plățile care decurg din orice tip de acord swap sunt înregistrate în contul financiar:
4.47
a) ca operațiuni cu instrumente financiare c) ca dobândă aferentă unui venit din
derivate  proprietate 
b) nu se înregistrează d) ca dobândă aferentă titlurilor de natura
datoriei 

52. Dobânda este înregistrată: 4.50

a) la cerere c) după 2 ani de neplată 
b) după utilizarea integrală a valorii de intrare d) în fiecare perioadă contabilă 
curente 

53. Prețul de achiziție include şi una din următoarele variante: 3.06

a) dobânzile pentru servicii adăugate în c) taxele pentru servicii adăugate în
temeiul condițiilor de creditare temeiul condițiilor de creditare
 
b) impozitele minus subvențiile pentru d) taxe suplimentare implicate în caz de
produse plată cu întârziere, ceea ce înseamnă
neefectuarea plății în intervalul de timp
precizat la data la care se face achiziția

54. Producția include: 3.07-3.08

a) curățarea, decorarea și întreținerea c) pregătirea și servirea hranei
locuinței, în măsura în care aceste activități 
revin în egală măsură locatarilor

b) curățarea, întreținerea și repararea d) producția tuturor bunurilor și serviciilor
bunurilor de folosință îndelungată individuale sau colective care sunt livrate
 unor unități distincte față de producătorii
lor 

8
55. Activitatea principală a unei UAE locale este: 3.10
a) activitatea secundară este o activitate c) o activitate auxiliară este o activitate al
efectuată în cadrul unei singure UAE locale în cărei rezultat este destinat a fi utilizat în
plus față de activitatea principală  cadrul unei întreprinderi 
b) activitatea a cărei valoare adăugată este d) o activitate de sprijin desfășurată în
superioară valorii oricărei alte activități cadrul unei întreprinderi cu scopul de a
efectuate de unitatea respectivă  facilita desfășurarea activității principale
sau a celorsecundare ale unei UAE locale

56. Nu reprezintă o activitate auxiliară: 3.12

a) cumpărarea c) formarea de capital pentru uz propriu 
b) vânzarea d) transportul

57. Prețurile semnificative sunt: 3.19

a) prețurile cele mai mari practicate
pentru un produs
b) media prețurilor exitente pe piața
pentru un produs
c) prețuri care au un efect substanțial
asupra cantităților de produse pe
care producătorii sunt dispuși să le ofere
și asupra cantităților de produse pe
care cumpărătorii doresc să le cumpere
d) prețurile stabilite de cel mai
important producător 

58. Producția non-piață este: 3.23

a) producția care este furnizată altor unități
c) UAE locale sau unități instituționale a
gratuit sau la prețuri nesemnificative din căror producție este în cea mai mare
punct de vedere economic  parte destinată consumului final propriu
în cadrul aceleiași unități instituționale
b) UAE locale sau unități instituționale a d) producția nevândută
căror producție este în cea mai mare parte 
producție de piață

59. Pentru evaluarea producție nu există convenții specifice pentru: 3.43

a) evaluarea producției non-piață c) evaluarea producției totale a unei
unități instituționale a cărei UAE locală
este un producător non-piață. evaluarea 
b) evaluarea producției la prețul de bază d) evaluarea producției totale a unui
producător non-piață (UAE locală) 

9
60. Producția unui vânzător cu ridicata sau cu amănuntul este dată de următoarea
formulă: 3.56
a) valoarea vânzărilor minus valoarea c) valoarea vânzărilor plus valoarea
bunurilor cumpărate pentru revânzare și pierderilor recurente din cauza ratelor
utilizate drept consum intermediar, normale de rebutare, furt sau
remunerare a angajaților în natură sau venit pagube accidentale
mixt în natură minus valoarea bunurilor 
cumpărate pentru revânzare plus valoarea
adiționărilor la stocurile de bunuri pentru
revânzare 
b) valoarea vânzărilor minus valoarea d) valoarea vânzărilor plus valoarea
adiționărilor la stocurile de bunuri pentru bunurilor cumpărate pentru revânzare și
revânzare plus valoarea bunurilor retrase din utilizate drept consum intermediar,
stocurile de bunuri pentru revânzare remunerare a angajaților în natură sau venit
mixt în natură minus valoarea bunurilor
cumpărate pentru revânzare plus valoarea
adiționărilor la stocurile de bunuri pentru
revânzare minus valoarea bunurilor
retrase din stocurile de bunuri pentru
revânzare minus valoarea pierderilor
recurente din cauza ratelor normale de
rebutare, furt sau pagube accidentale


61. Creșterile prețurilor bunurilor aflate în stocuri sunt considerate: 3.58

a) producție neterminată  c) câștiguri din deținere 
b) producție  d) producție excedentară

62. Serviciile financiare nu pot fi realizate și plătite în următorul mod: 3.68

a) serviciile financiare realizate cu plată c) servicii financiare de achiziționare și
indirectă  înstrăinare a unor active și pasive
financiare pe piețele financiare 
b) servicii financiare plătite prin perceperea d) serviciile financiare realizate în cadrul
de dobânzi  sistemelor de asigurări și de pensii, în cazul
în care activitatea este finanțată prin
perceperea de cotizații de asigurare și din
venitul realizat din economii 

63. Producția aferentă asigurărilor generale se calculează astfel: 2.74

a) Încasările totale din prime minus prime c) Prime suplimentare implicite (egale cu
suplimentare implicite (egale cu câștigul din câștigul din veniturile din proprietate
veniturile din proprietate aferent aferent provizioanelor tehnice) minus
provizioanelor tehnice) minus despăgubirile despăgubirile produse ajustate
produse ajustate  
b) Încasările totale din prime plus prime d) Încasările totale din prime minus prime
suplimentare implicite (egale cu câștigul din suplimentare implicite (egale cu câștigul
veniturile din proprietate aferent din veniturile din proprietate aferent
provizioanelor tehnice) minus despăgubirile provizioanelor tehnice) plus despăgubirile
produse ajustate  produse ajustate 

64. Producția aferentă asigurărilor de viață se calculează ca: 3.74

10
a) prime încasate plus prime suplimentare c) prime încasate plus prime suplimentare
 minus beneficiile datorate minus creșterile
(plus scăderile) provizioanelor tehnice ale
asigurărilor de viață 

b) prime încasate minus prime suplimentare d) prime suplimentare minus beneficiile

plus beneficiile datorate minus creșterile (plus datorate minus creșterile (plus scăderile)
scăderile) provizioanelor tehnice ale provizioanelor tehnice ale asigurărilor de
asigurărilor de viață viață 

65. Dacă o schemă de garantare standard a împrumuturilor operează ca producător

de piață, valoarea producției este: 3.74
a) egală cu încasările totale din prime c) valoarea despăgubirilor produse ajustate
 
b) egală cu câștigul din venituri din d) calculată în același mod ca și în
proprietate aferent provizioanelor tehnice cazul asigurărilor generale 


66. Nu sunt realizate ca servicii non-piață : 3.84

a) serviciile de administrație publică c) serviciile obligatorii de securitate socială
 
b) serviciile de apărare  d) serviciile de învățământ

67.Consumul intermediar exclude: 3.88, 3.90

a) bunurile și serviciile care sunt primite de c) închirierea de active fixe, de exemplu
la o altă UAE locală aparținând aceleiași leasingul operațional de utilaje, automobile,
unități instituționale  software și lucrări originale din sfera
divertismentului 
b) obiectele de valoare  d) onorariile pentru contracte, contracte de
leasing și licențe pe termen scurt înregistrate
ca active neproduse; acestea exclud
cumpărareanerestricționată de astfel de
active neproduse

68. Consumul intermediar include: 3.89

a) îmbunătățirile majore care sunt aduse în c) bunurile și serviciile utilizate ca
plus față de cele necesare pentru a menține resurse în activități auxiliare 
activele fixe în bune condiții de utilizare

b) software-ul cumpărat fără restricții sau d) armele de uz militar și echipamentul
produs pe cont propriu necesar pentru livrarea lor 

69. Cheltuiala pentru consum final nu cuprinde: 3.94

a) serviciile de locuință prestate de
proprietarii-ocupanți
b) bunurile și serviciile care sunt
tratate drept consum intermediar 
c) serviciile financiare plătite direct și
 partea de SIFIM utilizată pentru consumul
final al gospodăriilor 
d) serviciile de finanțare a pensiilor în
valoare echivalentă cu cea a plății
pentruserviciu implicite 

11
70. Consumul intermediar exclude: 3.89
a) plățile pentru servicii de asigurare c) plăți pentru licențe și onorarii ale
generală efectuate de UAE locale administrației publice care sunt tratate ca
 alte impozite pe producție 
b) SIFIM cumpărate de producătorii d) producția non-piață din producția
rezidenți băncii centrale se alocă în întregime
consumului intermediar al altor
intermediari financiari 

71. Bunurile și serviciile pentru consumul individual sunt: 3.101

a) bunurile sau serviciile achiziționate de c) bunuri și servicii achiziționate de o
către unitățile instituționale rezidente gospodărie a populației și utilizate pentru
pentru satisfacerea directă a nevoilor satisfacerea nevoilor și dorințelor
umane, fie ele individuale sau colective membrilor gospodăriei respective
 
b) serviciile pentru consumul colectiv care d) serviciile pentru consumul colectiv care
sunt furnizate simultan tuturor membrilor sunt furnizate unui individ
comunității sau tuturor membrilor unei 
anumite părți a comunității 

72. Cheltuielile pentru consum final al tuturor gospodăriilor sunt : 3.103

a) nule  c) individuale 
b) colective  d) mari 

73. Pentru bunurile și serviciile furnizate de unitățile administrației publice, limita

dintre bunurile și serviciile individuale și colective este trasată pe baza: 3.104
a) clasificării funcțiilor administrațiilor c) preţurilor bunurilor şi serviciilor
publice (COFOG)  
b) importanţei bunurilor şi serviciilor furnizate d) importanţei bunurilor şi serviciilor în
 raport cu consumatorul final

74. Diviziunea 14 din Clasificarea consumului individual pe destinaţii nu cuprinde

următoarea grupă: 3.105
a) locuinţe  c) învăţământ 
b) sănătate  d) afaceri economice 

75. Conform SEC 2010 bunurile și serviciile sunt achiziționate de unitățile

instituționale în momentul în care: 3.118
a) au prevedere bugetară c) unităţile instituţionale devin noii
proprietari ai bunurilor şi prestarea
serviciilor în beneficiul lor este completă

b) constată necesitatea achiziţiei  d) doresc să aiba bunuri şi servicii în
exces

76. Valoarea agregatului reprezentat de cheltuiala pentru consum final faţă de

agregatul consumul final efectiv este : 3.121
a) mai mare  c) mai mică
b) identică  d) mai mare sau egală 

12
 77. Dividendele nu includ: 4.53-4.55
a) venitul plătit administrațiilor publice de c) acţunile emise pentru acționari
către întreprinderile publice care sunt reprezentând plată a dividendelor pentru
recunoscute ca entități juridice independente exercițiul financiar 
neconstituite în societăți 
b) veniturile generate de activitățile d) superdividendele 
necuprinse în statistici și transferate
proprietarilor de societăți care participă la
astfel de activități pentru uzul lor privat 

78. Retragerile din veniturile cvasisocietăților nu includ: 4.61

a) excedentul net din exploatare primit de c) sumele pe care proprietarii le primesc
rezidenți în calitate de proprietari de din vânzarea terenurilor și a altor
terenuri și clădiri situate în restul lumii  active neproduse 
b) sumele pe care proprietarii le primesc din d) sumele pe care proprietarii le primesc
vânzarea bunurilor de capital fix existente  din retragerile din participații

79. Beneficiile reinvestite din investiții străine directe sunt egale cu: 4.64
a) excedentul din exploatare al întreprinderii c) excedentul din exploatare al
care efectuează investițiile străine directe plus întreprinderii care efectuează investițiile
orice venituri din proprietate sau străine directe minus orice venituri din
transferuricurente de primit plus orice venituri proprietate sau transferuri curente de primit
din proprietate sau transferuri curente de plătit minus orice venituri din proprietate sau
 transferuri curente de plătit, incluzând
transferurile efective din străinătate către
investitorii care efectuează investițiile
străine directe și orice impozite curente pe
venit, patrimoniu etc., de plătit de către
întreprinderea care efectuează
investițiile străine directe 
b) excedentul din exploatare al întreprinderii d) excedentul din exploatare al
care efectuează investițiile străine directe plus întreprinderii care efectuează investițiile
orice venituri din proprietate sau transferuri străine directe minus orice venituri din
curente de primit minus orice venituri din proprietate sau transferuri curente de primit
proprietate sau transferuri curente de plătit, 
incluzând transferurile efective din străinătate
către investitorii care efectuează investițiile
străine directe și orice impozite curente pe
venit, patrimoniu etc., de plătit de către
întreprinderea care efectuează investițiile
străine directe 

80. Momentul înregistrării beneficiilor reinvestite din investiții străine directe este: 4.67
a) semestrial  c) în momentul în care sunt realizate 
b) anual  d) nu se înregistrează 

13
81. Venitul din investiţii de plătit pentru drepturile aferente cotizaţiilor predefinite este
egal cu : 4.69
a) venitul din investiții aferent fondurilor plus c) orice venit câștigat din închirierea de
orice venit câștigat din închirierea de terenuri terenuri sau clădiri deținute de fond
sau clădiri deținute de fond  
b) venitul din investiții aferent fondurilor d) venitul din investiții aferent fondurilor
 minus orice venit câștigat din închirierea
de terenuri sau clădiri deținute de fond

82. Renta din terenuri reprezintă : 4.73
a) un venit din proprietate  c) un impozit
b) un impozit  d) un ajutor de stat 

83. Rentele sunt înregistrate: 4.75

a) trimestrial  c) anual 
b) semestrial  d) în perioada în care sunt plătite 

84. Cate tipuri diferite de rente din resurse există? 4.72

a) unul  c) trei 
b) două  d) şapte 

85. Impozitele pe venit nu constă în: 4.78

a) impozite pe venituri c) câştiguri din capital 
b) profituri  d) pensii 

86. Impozitele pe venit nu includ: 4.78, 4.80

a) impozitele pe venitul persoanelor fizice
sau al gospodăriilor, exemple fiind venituri
din muncă, din proprietate, activități
antreprenoriale, pensii etc. 
b) impozitele pe venitul sau profitul
societăților
c) impozitele pe câștigurile din deținere

d) impozitele pe succesiune sau impozite
pe donații între persoane în viață, care sunt
considerate a fi prelevate pe capitalul
beneficiarilor și sunt prezentate la
rubrica impozite pe capital

87. Valoarea totală a impozitului include: 4.81

a) dobânzi aplicate arieratelor de impozite c) prelevările ocazionale sau excepționale
cuvenite  pe capital sau patrimoniu, care sunt
înregistrate ca impozite pe capital (D.91)

b) impozitele pe succesiune sau impozite pe d) impozitele pe terenuri, clădiri sau alte
donații între persoane în viață, care sunt active deținute sau închiriate de
considerate a fi prelevate pe capitalul întreprinderi, care le utilizează pentru
beneficiarilor și sunt prezentate la rubrica producție, astfel de impozite fiind tratate ca
impozite pe capital  alte impozite pe producție 

88. Impozitele înregistrate în conturi nu provine din: 4.82

a) sume evidenţiate prin evaluari c) încasări 
b) declaraţii  d) amortizare 

14
89. Prestaţiile sociale exclud: 4.83, 4.86
a) transferurile curente și forfetare de la
sisteme care primesc cotizații, vizează
întreaga colectivitate sau părți mari ale
acesteia și sunt impuse și controlate de către
unitățile administrației publice (sisteme de
securitate socială) 
b) transferurile curente și forfetare de la
sistemele organizate de angajatori în
beneficiul angajaților, foștilor angajați sau
persoanelor aflate în întreținerea acestora (alte
sisteme de asigurări sociale aferente încadrării
în muncă). Cotizațiile pot fi plătite de angajați
și/sau de angajatori; ele pot fi plătite și de
lucrători independenți 
c) indemnizațiile de asigurare vărsate în
cadrul polițelor contractate cu unicul scop
de a obține o reducere, chiar dacă aceste
polițe decurg dintr-o convenție colectivă

d) transferuri curente de la unități ale
administrației publice și IFSLSGP care nu
sunt condiționate de plăți anterioare ale
cotizațiilor și care sunt cuplate în general
de o evaluare a venitului disponibil. Astfel
de transferuri sunt cunoscute ca asistență
socială

90.Cotizațiile sociale nete constau în: 4.91

a) cotizații sociale efective în sarcina
angajatorilor minus cotizațiile sociale
imputate în sarcina angajatorilor
 
b) cotizații sociale efective în sarcina
angajatorilor plus cotizațiile sociale imputate
în sarcina angajatorilor plus cotizații sociale
efective în sarcina gospodăriilor plus cotizații
sociale suplimentare în sarcina gospodăriilor
minus tarife pentru serviciile prestate de
sistemul de asigurări sociale 
c) cotizații sociale suplimentare în sarcina
gospodăriilor minus tarife pentru serviciile
prestate de sistemul de asigurări sociale
d) cotizații sociale efective în sarcina
angajatorilor minus cotizațiile sociale
imputate în sarcina angajatorilor minus
cotizații sociale efective în sarcina
gospodăriilor 

91. Impozitele pe capital nu sunt înregistrate ca: 4.151

a) variații ale pasivelor și valorii nete (–) în c) variații ale pasivelor și valorii nete în
contul de capital al sectoarelor în care sunt contul de capital al restului lumii
clasificați contribuabilii  
b) variații ale pasivelor și valorii nete (+) în d) variații ale pasivelor și valorii nete (–) în
contul de capital al administrațiilor publice contul de capital al administrațiilor public
 

92. Ajutoarele pentru investiţii nu se înregistrează ca: 4.152, 4.163

a) variații ale pasivelor și valorii nete(–)în c) variații ale pasivelor și valorii nete (+)
contul de capital al sectoarelor care în contul de capital al sectoarelor care
beneficiază de ajutoare  beneficiază de ajutoare 
b) variații ale pasivelor și valorii nete (–) în d) variații ale pasivelor și valorii nete în
contul de capital al administrațiilor publice contul de capital al restului lumii
 

15
93. Alte transferuri de capital nu include următoarele operațiuni: 4.164, 4.165
a) plățile efectuate de către administrațiile c) transferurile între subsectoarele
publice sau de către restul lumii către administrațiilor publice destinate acoperirii
proprietarii de bunuri de capital distruse sau cheltuielilor neprevăzute sau deficitelor
avariate de războaie, alte evenimente politice acumulate 
sau catastrofe naturale (inundații etc.)

b) transferurile de la administrațiile publice d) plățile reprezentând ajutor de stat
către societățile sau cvasisocietățile repetitiv pentru economii, acordate de
nefinanciare pentru acoperirea pierderilor administrațiile publice gospodăriilor 
acumulate în cursul mai multor exerciții
financiare sau a pierderilor excepționale
cauzate de factori neinfluențabili de către
întreprindere (chiar în cazul unei infuzii de
capital) 

94. Activele contingente și pasivele contingente includ: 5.08-5.10

a) garanțiile unice cu risc incert pentru plățile c) scrisorile de garanție care reprezintă
unor părți terțe, deoarece plățile sunt necesare promisiuni de a efectua o plată cu condiția
doar dacă debitorul nu își îndeplinește prezentării anumitor documente specificate
obligațiile de plată  într-un contract
b) angajamentele de împrumut care oferă o d) provizioanele sistemelor de asigurări, de
garanție că anumite fonduri vor fi puse la pensii și ale schemelor de garanții
dispoziție, dar nu există niciun activ financiar standardizate
până când fondurile nu sunt avansate efectiv

95. Care dintre următoarele categorii nu reprezintă o garanţie: caseta 5.1
a) garanțiile oferite prin intermediul unui c) garanțiile unice cu risc incert
instrument financiar derivat 
b) garanțiile standard  d) garanţiile derivate

96. Care din următoarea categorie nu reprezintă o operaţiune financiară: 5.14

a) cu numerar şi depozite c) cu componenta fizică a aurului monetar

b) cu credite  d) cu titluri de natura datoriei

97. Soldul contabil al contului financiar este teoretic: 5.18

a) identic cu cel al contului de capital  c) mai mic decât soldul contului de
capital
b) mai mare decât soldul contului de capital d) zero


98. Consolidarea nu poate fi realizată la nivelul: 5.25

a) economiei totale c) subsectoarelor instituţionale 
b) sectoarelor instituţionale  d) ONG –urilor

99. O operaţiune financiară are întotdeauna: 5.33

a) profit  c) sold final creditor 
b) o operaţiune în contraparte  d) sold final debitor

16
100. Operațiunea în contraparte corespunzătoare unei operațiuni financiare poate fi
un : 5.41
a) impozit  c) venit din proprietate 
b) venit din dobânzi  d) venit din prestări servicii 

101. Operațiunile financiare și operațiunile în contraparte ale acestora se

înregistrează: 5.49
a) în același moment  c) trimestrial
b) la sfârşitul anului  d) anual

102. Drepturile de pensie nu cuprind creanțele financiare pe care angajații actuali și

foștii angajați le dețin în raport cu: 5.180
a) angajatorii lor  c) un asigurător 
b) un sistem desemnat de către angajator d) un coleg
pentru plata pensiilor, ca parte a unui acord de
compensare între angajator și angajat 

103. Primele neîncasate sunt: 5.171

a) creanțe financiare pe care titularii de polițe c) indemnizații datorate, dar încă neplătite,
de asigurări generale le au asupra societăților incluzând cazurile în care suma este în
de asigurări generale în ceea ce privește litigiu sau în care evenimentul care a
primele neîncasate și indemnizațiile de plătit generat dauna a survenit, dar nu a fost încă
 raportat 
b) riscuri cum ar fi accidente, boală sau d) primele plătite, dar încă neîncasate
incendiu  

104. Sistemele de asigurări, de pensii și schemele de garanții standardizate nu cuprind

una din subcategorii: 5.168
a) provizioane tehnice de asigurări generale c) drepturi de pensie 

b) drepturi asupra asigurărilor de viață și a d) dreptul de concediu de odihna
rentelor  

105. Activele contingente și pasivele contingente nu includ: 5.10

a) angajamentele de împrumut care oferă o c) provizioanele sistemelor de asigurări, de
garanție că anumite fonduri vor fi puse la pensii și ale schemelor de garanții
dispoziție, dar nu există niciun activ financiar standardizate 
până când fondurile nu sunt avansate efectiv

b) scrisorile de garanție care reprezintă d) liniile de credit, care sunt angajamente
promisiuni de a efectua o plată cu condiția de acordare de împrumuturi unui client
prezentării anumitor documente specificate până la o limită stabilită
într-un contract  

17
106. Depozitele sunt: 5.79
a) monedă autohtonă a statelor membre din
zona euro
 direct utilizabile pentru efectuarea de plăți
b) contracte standardizate, nenegociabile cu
publicul general, oferite de societățile care
acceptă depozite și, în unele cazuri, de
administrația centrală în calitate de debitori,
care permit plasarea și retragerea ulterioară de
către creditor a sumei reprezentând
principalul 
c) depozitele care se pot schimba în
numerar, la cerere, la paritate și care sunt
prin cec, ordin, mandat, debitare/creditare
directă sau printr-o altă formă de plată
directă, fără penalități sau restricții 
d) pasive ale societăților rezidente care
acceptă depozite, în unele cazuri ale
administrației centrale, și ale unităților
instituționale nerezidente 

107. Obligațiunile garantate sunt: 5.111

a) titluri de natura datoriei emise de o c) transferuri temporare de titluri de
societate financiară sau garantate în întregime valoare de la împrumutător la împrumutat
de o societate financiară  
b) titluri de natura datoriei ale cărui principal d) acorduri care implică oferirea de titluri
și/sau dobândă sunt plătibile doar din fluxul de valoare în schimbul numerarului sau al
de numerar produs de către un grup specificat altor mijloace de plată
de active financiare sau nefinanciare 

108. În situația în care nu sunt păstrate ca active de rezervă, conturile de aur alocate
reprezintă: 5.62
a) o creanță asupra operatorului contului de a c) dreptul de proprietate asupra unei mărfi,
livra aur  mai exact aur nemonetar 
b) un activ financiar  d) un depozit 

109. Monetizarea sau demonetizarea aurului: 5.65

a) nu generează înregistrări în contul c) genereaza un plus în contul financiar
financiar
b) genereaza un minus în contul financiar d) genereaza concomitant un minus si un
 plus in contul financiar 

110. Crearea DST-urilor prin alocarea lor și stingerea acestora prin anulare
reprezintă: 5.71
a) transferuri c) depozite 
b) tranzacții  d) dobanzi 

111. Numerarul include una din următoarele: 5.76

a) stocul de bancnote proprii al unei bănci c) bancnotele și monedele emise de
central  autoritățile monetare rezidente ca
monedă națională în circulație deținută de
către rezidenți și nerezidenți
b) stocul de bancnote de urgență d) monedele jubiliare care nu sunt utilizate
în mod obișnuit ca mijloc de plată


18
112. Depozitele transferabile nu include: 5.81
a) poziții interbancare între instituții c) depozite în lei 
financiare monetare 
b) depozite păstrate la banca centrală de d) depozite în monedă străină în cadrul
societăți care acceptă depozite în plus față de unor acorduri swap 
valoarea rezervelor pe care acestea sunt
obligate să le păstreze și pe care le pot utiliza
fără notificări prealabile sau restricții 
113. Alte depozite nu includ: 5.86, 5.87
a) cote rambursabile referitoare la c) depozite de economii, carnete de
instrumentele financiare derivate, care sunt economii, certificate de economii
pasive ale instituțiilor financiare monetare  nenegociabile sau certificate de depozit
nenegociabile
b) acorduri de răscumpărare pe termen scurt d) certificate de depozite negociabile și
(repouri) care sunt pasive ale instituțiilor certificate de economii negociabile
financiare monetare 
114. Titlurile de natura datoriei nu pot fi exprimate în : 5.93
a) monedă națională  c) euro 
b) monedă străină  d) lingouri de aur
115. Titlurile de natura datoriei cu rată a dobânzii fixă nu cuprind: 5.96
a) titluri de natura datoriei simple, care sunt c) obligațiuni cu discount mare, cu plăți
emise și răscumpărate la valoarea nominală  mici ale dobânzilor și emise la o valoare
mult redusă față de valoarea nominal 
b) titluri de natura datoriei emise cu o d) obligațiuni neconvertibile 
reducere sau cu o primă față de valoarea lor
nominală. Exemple sunt bonuri de trezorerie,
efecte de comerț, cambii, acceptări de ordine,
andosări de ordine și certificate de depozit 
116. Operațiunile cu credite pot fi împărțite în două tipuri în funcție de scadența
inițială: 5.115
a) credite pe termen scurt si credite pe termen c) credite pe termen scurt si credite pe
lung  termen mediu 
b) credite pe termen mediu si credite pe d) credite pe termen foarte scurt si credite
termen lung  pe termen mediu
117. Creditele standardizate sunt oferite, în majoritatea cazurilor de către: 5.123
a) angajatori c) angajati 
b) societati financiare  d) instituţii publice
118. Creditul comercial este: 5.124
a) un transfer temporar de titluri de valoare de c) creditul acordat direct de către furnizorii
la împrumutător la împrumutat de bunuri și servicii în beneficiul clienților
lor 
b) un acord care implică oferirea de titluri de d) este un contract prin care locatorul, în
valoare, de exemplu titluri de natura datoriei calitate de proprietar legal al unui activ,
sau acțiuni, în schimbul numerarului sau al transmite locatarului riscurile și beneficiile
altor mijloace de plată, existând un proprietății asupra activului 
angajament de a răscumpăra aceleași titluri de
valoare sau unele similare la un preț fixat 

19
119. Categoria creditelor nu include: 5.136
a) creditele ipotecare  c) creditele revolving
b) creditele de consum d) alte conturi de primit/de plătit incluzând
creditele comerciale și avansurile 

120. Participațiile nu cuprind: 5.144

a) acțiuni cotate  c) acțiuni necotate 
b) prime nete de asigurare generala  d) alte participații

121. Titlurile de valoare de tip participație nu includ: 5.154

a) investițiile administrațiilor publice în c) participațiile administrației publice la
societățile publice al căror capital nu este capitalul organizațiilor internaționale și
împărțit în acțiuni, care, în virtutea unei supranaționale, cu excepția FMI, chiar
legislații speciale, sunt recunoscute ca entități dacă ele sunt juridic constituite ca societăți
juridice independente  pe acțiuni (de exemplu, Banca Europeană
de Investiții) 
b) investițiile administrațiilor publice în d) acțiunile oferite la vânzare, dar care nu
capitalul băncii centrale sunt cumpărate în momentul emiterii 
122. Operațiunile cu drepturi asupra asigurărilor de viață și a rentelor sunt
reprezentate de: 5.176
a) acumulări  c) reduceri
b) acumulări minus reduceri  d) acumulari plus reduceri
123. Caracteristic unui sistem de garanții standardizate este faptul că: 5.195
a) există mai multe garanții de același tip, deși c) exista o singura garantie 
nu toate se emit pentru exact aceeași perioadă
de timp și nu toate încep și se încheie la
aceleași date
b) toate garantiile încep și se încheie la d) toate garantiile se emit pentru exact
aceleași date  aceeași perioadă de timp 
124. Instrumentele financiare derivate nu permit părților să facă tranzacții cu
instrumente financiare specifice precum: 5.200
a) riscul ratei dobânzii c) riscul aferent participațiilor și prețurilor
mărfurilor 
b) riscul valutar  d) riscul de credit, cu alte entități care nu
sunt dispuse să-și asume aceste riscuri, la
tranzacționarea activului principal 
125. Swapurile pe rata dobânzii sunt: 5.211
a) tranzacții cu monede străine la un curs de c) un schimb de plăți ale unor dobânzi de
schimb stabilit în contract  natură diferită aferente unei valori fictive a
principalului, care nu este niciodată
tranzacționat 
b) un schimb de fluxuri de numerar aferente d) acorduri contractuale prin care două
plăților de dobândă și de principal la un curs părți, pentru a se proteja de variațiile
de schimb convenit la sfârșitul contractului  ratelor dobânzilor, convin asupra unei
dobânzi de plătit, la o dată de definitivare a
tranzacției specificată, aferentă unei valori
fictive a principalului care nu este niciodată
tranzacționat 

20
 126. În cazul în care contractele nu implică schimbul de principal: 5.226
a) se înregistrează o operațiune la intrarea în c) se înregistrează o operațiune la
vigoare a contractului incheierea contractului
b) nu se inregistreaza nicio operațiune la d) se înregistrează o operațiune la mijlocul
intrarea în vigoare a contractului  perioadei de derulare a contractului 

127. Variațiile în timp ale valorii instrumentului financiar derivat sunt înregistrate în:
5.226
a) contul de reevaluare  c) contul de capital 
b) contul financiar  d) contul de patrimoniu 
128. Alte conturi de primit/de plătit includ : 5.227
a) remuneraţii şi salarii  c) chirie 
b) dividende  d) toate variantele prevazute la literele a, b
si c
129. Operațiunile financiare nu pot fi clasificate în funcție de: 5.A1.01.
a) posibilitatea de a fi negociate  c) scadență, valută 
b) tip de venit  d) valoare contract 

130. Nu sunt creanțe financiare negociabile: 5.A1.05.

a) titlurile de valoare c) numerarul şi depozitele 
b) instrumentele financiare derivate  d) opțiunile pe acțiuni ale angajaților 

131. Sunt creanțe financiare negociabile: 5.A1.05.

a) aurul monetar c) alte participaţii 
b) creditele  d) titlurile de valoare 
132. Apariția economică a activelor corespunde creșterii în volum a activelor produse
și a celor neproduse care nu sunt rezultatul procesului de producție. Această categorie
cuprinde: 6.06
a) monumente istorice atunci când valoarea c) expirarea avantajelor conferite prin
lor este prima dată recunoscută în contul de contracte, leasinguri, licențe și autorizații
patrimoniu  transferabile 
b) diminuarea valorii fondurilor comerciale și d) epuizarea resurselor naturale 
a activelor comerciale achiziționate 

133. Activele economice nu sunt considerate distruse de catastrofe în cazul în care: 6.09
a) deteriorarea calității terenurilor se c) ca urmare a incendiilor de pădure sau
datorează inundațiilor sau furtunilor de o cutremurelor de pământ se distrug clădiri,
amploare neobișnuită  echipamente sau obiecte de valoare 
b) din cauza secetei sau a epidemiilor se d) ca urmare a unei utilizări defectuoase
distrug activele cultivate  echipamentele din dotare se defectează 
134. Există confiscări fără compensație atunci când: 6.10
a) creditorii deposedează de active  c) executarea silită a activelor 
b) administrațiile publice sau alte unități d) se confiscă o proprietate în urma unei
instituționale iau în posesie, fără compensație activităţi infracţionale
deplină, activele aparținând altor unități
instituționale, inclusiv nerezidente, din alte
motive decât achitarea impozitelor, a taxelor
sau a prelevărilor similare 

21
135. Modificările de volum neclasificate în altă parte ale activelor nefinanciare includ:
6.13.c
a) pierderile de numerar sau de titluri la c) degradarea unor active fixe neluate în
purtător din motive (cum ar fi daunele calcul în consumul de capital fix 
provocate de incendii sau furturile) care nu
sunt considerate ca fiind catastrofe 
b) retragerile din circulație de numerar care d) provizioanele pentru executarea unor
nu mai este convertibil, cu excepția sumelor scheme de garanții standardizate atunci
care au fost reclasificate în obiecte de când executările prevăzute depășesc
valoare încasările și recuperările prevăzute 

136. Alte modificări de volum neclasificate în altă parte exclud : 6.15

a) refuzul plății datoriei: nu se recunoaște c) diferența constatată între sumele
anularea unilaterală a pasivului de către contabilizate în consumul de capital fix
debitor  drept pagube normale și pierderile efectiv
suferite 
b) pierderi excepționale din stocuri (cum ar fi d) abandonarea echipamentelor de
daunele provocate de incendii, furturi sau producție înainte de a fi terminate sau puse
infestarea cu dăunători a silozurilor) care nu în funcțiune 
sunt considerate distrugeri de active cauzate
de catastrofe 
137. Modificările de clasificare nu includ: 6.16
a) modificările de clasificare sectorială  c) modificările de clasificare a activelor și
pasivelor 
b) modificările de structură ale unităților d) transformarea titlurilor de natura datoriei
instituționale  în acțiuni 

138. Soldul unui cont de patrimoniu se numeşte: 7.02

a) valoare brută  c) valoare iniţială 
b) valoare netă  d) valoare finală

139. Un cont de patrimoniu se întocmeşte : 7.02

a) doar pentru sectoarele instituționale c) doar pentru restul lumii 
rezidente 
b) doar pentru economia națională totală  d) pentru sectoarele și subsectoarele
instituționale rezidente, pentru economia
națională totală și pentru restul lumii 
140. Fondurile proprii sunt definite ca: 7.07
a) sumă a valorii nete minus valoarea c) sumă a valorii nete plus valoarea
participațiilor  participațiilor și acțiunilor fondurilor de
investiții care figurează ca pasive în contul
de patrimoniu 
b) sumă a valorii nete minus valoarea d) valoarea participațiilor și acțiunilor
participațiilor și acțiunilor fondurilor de fondurilor de investiții care figurează ca
investiții care figurează ca active în contul de active în contul de patrimoniu 
patrimoniu 
141. Activele înregistrate în contul de patrimoniu sunt : 7.14
a) active economice  c) cheltuieli 
b) capital fix  d) pierderi nominale 

22
142. Activele nefinanciare neproduse se referă la: 7.24
a) activele economice care includ toate c) creanțele financiare care rezultă din
creanțele financiare, participațiile și decalajul temporal dintre operațiunile de
componenta fizică a aurului monetar distribuire sau operațiunile financiare pe
reprezentată de lingouri piața secundară și plățile aferente 
b) perioada de la data emiterii până la data d) activele economice care nu sunt
plății finale programate a activelor sau rezultate ale procesului de producție 
pasivelor financiare 

143. Fiecare activ financiar are un pasiv în contraparte? 7.30

a) da  c) da, cu excepția componentei fizice a
aurului monetar reprezentate de lingouri,
care este clasificat în categoria „Aur
monetar și drepturi speciale de tragere” 
b) nu  d) poate 

144. Valoarea de piaţă este egală cu: 7.39

a) valoarea nominală plus reevaluările care c) valoarea nominală 
decurg din variații ale prețurilor de piață 
b) reevaluările care decurg din variații ale d) valoarea nominală minus reevaluările
prețurilor de piață  care decurg din variații ale prețurilor de
piață 

145. Valoarea nominală reflectă: 7.39

a) suma fondurilor avansate inițial, la care se c) suma fondurilor avansate inițial, la care
adaugă orice fonduri avansate ulterior  se adaugă orice fonduri avansate ulterior
minus eventuale rambursări plus dobânda
acumulată 
b) rambursări plus dobânda acumulată  d) suma fondurilor avansate inițial minus
orice fonduri avansate ulterior plus
eventuale rambursări minus dobânda
acumulată 

146. Stocurile trebuie evaluate la: 7.46

a) prețurile în vigoare la momentul de c) la preţul scontat pentru vânzare 
referință al contului de patrimoniu 
b) la prețurile la care produsele au fost d) la preţul la care a fost achiziţionat 
evaluate în momentul intrării lor în stoc 

147. Valoarea DST este : 7.63

a) prețul stabilit pe piețele organizate ale c) valorea nominală 
aurului 
b) fixată zilnic de FMI, iar paritatea în raport d) valoarea de piață 
cu monedele naționale se obține pe piețele de
schimb valutar

148. Raportul dintre prețul acțiunilor și fondurile proprii poate varia în funcție de:
7.75
a) profitul societăţilor  c) preţul scontat pentru vânzare 
b) pierdea înregistrată de societate  d) ramura de activitate 

23
149. Sumele înregistrate pentru drepturile de pensie depind de: 7.82
a) tipul de sistem de pensie  c) profesionalismul angajatului în perioada
activă 
b) entitatea angajatoare  d) eficienţa angajatului pe parcursul carierei


150. Valoarea înregistrată pentru provizioane pentru executarea garanțiilor

standardizate este: 7.85
a) nivelul preconizat de indemnizații minus c) valoarea eventualelor recuperări
valoarea eventualelor recuperări preconizate preconizate 

b) nivelul preconizat de indemnizații  d) nivelul preconizat de indemnizații plus
valoarea eventualelor recuperări
preconizate 

151. Creditele comerciale și avansurile și alte conturi de primit/de plătit, exclusiv

credite comerciale și avansuri, care sunt generate de diferențele de timp între
operațiunile de repartiție, precum impozite, contribuții sociale, dividende, rente,
salarii și operațiuni financiare, sunt evaluate, atât pentru creditori, cât și pentru
debitori la: 7.90
a) valoarea de piaţă  c) valoarea nominală 
b) valoarea brută  d) valoarea netă 

152. Creditele se înregistrează în contul de patrimoniu la: 7.70, 7.9

a) valoarea de piaţă  c) valoarea brută 
b) valoarea nominală  d) valoarea netă 

153. Un credit este neperformant atunci când: 7.101

a) creşte rata dobânzii  c) creşte valoarea creditului de rambursat

b) dobânda fixă devină variabilă  d) plățile aferente dobânzii sau
principalului sunt întârziate cu 90 de zile
sau mai mult peste data scadenței 

154.Activele nefinanciare neproduse nu cuprind: 7.24

a) active fixe  c) maşini şi echipamente 
b) locuinţe  d) resursele naturale 
155. Activele nefinanciare produse cuprind: 7.23
a) resurse biologice necultivate  c) producţia neterminată 
b) stocuri  d) produsele finite 

156.Titlurile de natura datoriei cuprind: (Tabelul 7.1 pag.202, Anexa 7.1 pag.213)
a) terenuri  c) titlurile de natura datoriei pe termen
scurt
b) obiecte de valore  d) depozitele transferabile 

157. Creditele cuprind: (Tabelul 7.1 pag.202, Anexa 7.1 pag.213)

a) numerarul  c) alte depozite 
b) aurul monetar  d) creditele pe termen lung 

24
158. Participaţii şi acţiuni/unităţi ale fondurilor de investiţii cuprind: (Tabelul 7.1 pag.202,
Anexa 7.1 pag.213)
a) rezervele de apă  c) pietrele şi metalele preţioase 
b) acţiunile cotate  d) locuinţele 

159. Sistemele de asigurări, de pensii şi scheme de garanţii standardizate cuprind:

(Tabelul 7.1 pag.202, Anexa 7.1 pag.213)
a) drepturile de pensie c) acţiuni necotate
b) acţiuni cotate  d) participaţii 

160. Activele fixe nu cuprind: (Tabelul 7.1 pag.202, Anexa 7.1 pag.213)
a) locuinţele  c) îmbunătăţiri funciare 
b) alte clădiri şi construcţii civile  d) drepturile de pensie 

161. Resursele naturale nu cuprind: (Tabelul 7.1 pag.202, Anexa 7.1 pag.213)
a) terenuri  c) produsele finite 
b) rezerve de minereuri şi resurse energetice d) resursele de apă 


162. Contractele, contractele de leasing şi licenţele nu cuprind: (Tabelul 7.1 pag.202, Anexa
7.1 pag.213)
a) contracte de leasing operaţional c) permise de exercitare a unor activităţi
comercializabile  specifice 
b) permise de utilizate a resurselor naturale  d) titlurile de natura datoriei 

163. Numeralul şi depozitele nu cuprind: (Tabelul 7.1 pag.202, Anexa 7.1 pag.213)
a) numeralul  c) participaţiile 
b) depozite transferabile  d) poziţiile interbancare 

164. Participaţiile nu cuprind: (Tabelul 7.1 pag.202, Anexa 7.1 pag.213)

a) acţiunile cotate  c) alte participaţii 
b) acţiunile necotate  d) creditele neperformante 

165. Variaţiile totale ale valorii nete cuprind: (pag.224, B10)

a) aurul monetar  c) rezerva de apă 
b) numerar şi depozite  d) variaţii ale valorii nete datorate
economiei şi transferurilor de capital 

166. Variaţiile totale ale valorii nete nu cuprind: (pag.224, B10)

a) Variații ale valorii nete datorate altor c) Formarea brută de capital fix 
modificări ale volumului activelor 
b) Variații ale valorii nete datorate d) variaţii ale valorii nete datorate
câștigurilor/pierderilor nominale din deținere economiei şi transferurilor de capital 


167. Variațiile valorii nete datorate câștigurilor/pierderilor nominale din deținere

includ: (pag.224, B10)
a) Titluri de natura datoriei  c) Variații ale valorii nete datorate
câștigurilor/pierderilor reale din deținere 
b) Achiziții de active fixe noi  d) Variația stocurilor 

25
168. În categoria operaţiunilor cu active și pasive financiare nu regăsim: (pag.224, F)
a) Creditele  c) Numerar şi depozite 
b) Titlurile de natura datoriei  d) Formarea brută de capital fix 
169. Conturile de distribuire și de utilizare a venitului nu cuprind următoarea
categorie: (8.15)(Tabelul 8.1- Pag.227)
a)Contul de redistribuire a venitului în c) Conturile de distribuire primară a
natură  venitului 
b) Contul financiar  d) Contul de distribuire secundară a
venitului 

170. Conturile de distribuire primară a venitului cuprind: (Tabelul 8.1- Pag.227)

a) Contul de exploatare  c)Contul variațiilor valorii nete datorate
economiei și transferurilor de capital 
b)Contul de utilizare a venitului disponibil d)Contul achizițiilor de active
ajustat  nefinanciare 

171. Contul de alocare a veniturilor primare are ca sold contabil: (Tabelul 8.1- Pag.227)
a) Economia brută  c) Venitul disponibil ajustat brut 
b) Venitul întreprinderii, brut  d)Capacitatea/necesarul net de finanțare 

172. Contul de alocare a altor venituri primare are ca sold contabil: (Tabelul 8.1- Pag.227)
a) Soldul veniturilor primare, brut  c) Capacitatea/necesarul net de finanțare 
b) Venitul disponibil ajustat brut  d) Economia brută 

173.Conturi ale operațiunilor de acumulare nu cuprind: (Tabelul 8.1- Pag.227)

a) Contul de capital  c)Contul altor modificări de active
b)Contul financiar  d)Contul de producție 

174.Contul de capital include: (Tabelul 8.1- Pag.227)

a) Contul variațiilor valorii nete datorate c) Contul de alocare a veniturilor primare
economiei și transferurilor de capital  
b)Contul de exploatare  d)Contul de utilizare a venitului disponibil
ajustat 

175.Contul achizițiilor de active nefinanciare are ca sold contabil: (Tabelul 8.1- Pag.227)
a) Economia brută  c) Venitul disponibil brut 
b) Capacitatea/necesarul net de finanțare  d) Variații ale valorii nete datorate
câștigurilor/pierderilor neutre din deținere


176.Conturile de patrimoniu nu cuprind: (Tabelul 8.1- Pag.227)

a) Contul de patrimoniu de deschidere  c)Contul financiar 
b) Contul de variație a patrimoniului  d) Contul de patrimoniu de închidere 

177. Soldul contabil al contului de patrimoniu de deschidere reflectă: (Tabelul 8.1-

Pag.227)
a) Valoarea netă  c) Venitul disponibil ajustat brut 
b) Capacitatea/necesarul net de finanțare d)Venitul întreprinderii, brut 

26
178. Soldul contabil al contuluide variație a patrimoniului reflectă: (Tabelul 8.1- Pag.227)
a)Variațiile totale ale valorii nete  c) Venitul disponibil ajustat brut 
b) Valoarea netă  d) Venitul disponibil brut 

179.Contul de patrimoniu de închidere are ca principal agregat: (Tabelul 8.1- Pag.227)

a) PIB-ul  c) Economia națională brută 
b) Valoarea patrimoniului național  d) Variația valorii patrimoniului național


180. Contul de producţie are ca principal agregat: (Tabelul 8.1- Pag.227)

a) Valoarea adăugată brută  c) Economia națională brută 
b) Produsul intern brut  d) Variația valorii patrimoniului național 

181. Contul restului lumii nu cuprinde: (Tabelul 8.1- Pag.227)

a) Contul exterior al operațiunilor cu bunuri și c) Conturile exterioare ale operațiunilor de
servicii  acumulare 
b) Contul exterior al veniturilor primare și d) Conturi de reevaluare 
transferurilor curente 

182. Distribuirea și utilizarea venitului nu sunt analizate în etapa(8.15)

a) distribuirea primară  c) redistribuirea în natură 
b) distribuirea secundară  d) utilizarea cheltuielilor 

183. Etapa „distribuirea primară” permite determinarea : (8.15)

a) valorii adăugate brute  c) excedentului de exploatare şi a venitului
primar 
b) subvenţiilor  d) venitului mixt net 

184.Etapa „distribuirea secundară” permite obţinerea: (8.15)

a) drepturilor asupra impozitelor  c) venitului din producţie 
b) venitului disponibil ca sold contabil  d) rentelor 

185. Soldul contului de redistribuire a venitului în natură în cadrul etapei

„redistribuirea în natură” este denumit: (8.15) (Tabelul 8.1- Pag.227)
a) venitul disponibil ajustat  c) valoarea netă 
b) capacitatea/necesarul net de finanţare  d) valoarea adăugată brută 

186. În etapa „utilizarea venitului” venitul disponibil este transferat în : (8.15)

a) contul de redistribuire al venitului în natură c) contul de distribuire secundară a
 venitului 
b) contul de utilizare a venitului disponibil  d) conturile de distribuire primară a
venitului 

187.Contul de alocare a veniturilor primare se împarte în: (8.25)

27
a) contul de producţie şi valoarea adăugată c) contul de producţie şi contul de alcoare a
brută  altor venituri primare 

b) contul de utilizare a venitului disponibil şi d) contul de venit al întreprinderii şi contul

contul de utilizare a venitului disponibil de alcoare a altor venituri primare 
ajustat 
188. Conturile de reevaluare cuprind: (Tabelul 8.1- Pag.228)
a) contul câștigurilor / pierderilor neutre din c) contul achizițiilor de active nefinanciare
deținere şi contul câștigurilor/ pierderilor şi contul de patrimoniu de deschidere 
reale din deținere 
b)contul achizițiilor de active nefinanciare şi d) contul de venit al întreprinderii şi contul
contul câștigurilor/ pierderilor reale din de alocare a altor venituri primare 
deținere 

189. Venitul întreprinderii corespunde: (8.28)

a) excedentului de exploatare sau venitului c) dobânzilor 
mixt 
b) veniturilor din proprietate  d) veniturilor primare 

190. Contul de alocare a altor venituri primare are ca obiect: (8.29)

a) veniturile din proprietate  c) dobânzile 
b) trecerea de la conceptul de venit al d) valoarea adăugată brută
întreprinderii la conceptul de venit primar 

191. Produsul intern brut nu poate fi definit în următorul mod: (8.89)

a) metoda producţiei  c) metoda veniturilor 
b) metoda cheltuielilor  d) metoda impozitelor 

192.Prin metoda producţiei, PIB este egal cu: (8.89)

a) suma valorilor adăugate brute ale diferitelor c) suma utilizărilor contului de exploatare
sectoare instituționale sau ale diferitelor al economiei totale (remunerarea
ramuri de activitate, la care se adaugă angajaților, impozitele pe producție și
impozitele și din care se scad subvențiile pe importuri minus subvențiile, excedentul
produse (care nu sunt repartizate pe sectoare brut de exploatare și venitul mixt al
și ramuri de activitate)  economiei totale) 
b) suma utilizărilor finale de bunuri și servicii d) suma utilizărilor finale de bunuri și
ale unităților instituționale rezidente (consum servicii ale unităților instituționale
final și formarea brută de capital), plus rezidente plus importurile de bunuri și
exporturile minus importurile de bunuri și servicii 
servicii 

193. Cu ajutorul metodei cheltuielilor, PIB este egal cu: (8.89)

a)suma excedentelor brute (sau nete) de c) suma utilizărilor finale de bunuri și
exploatare ale diferitelor ramuri de activitate servicii ale unităților instituționale
sau ale diferitelor sectoare instituționale rezidente (consum final și formarea brută
de capital), plus exporturile minus
importurile de bunuri și servicii 
b) suma veniturilor brute (sau nete) ale d) suma veniturilor disponibile brute (sau
întreprinderilor din diferite sectoare nete) ale sectoarelor instituționale

28
29
194. Prin metoda veniturilor, PIB este egal cu: (8.89)
a) suma utilizărilor contului de exploatare al c) suma veniturilor disponibile brute (sau
economiei totale (remunerarea angajaților, nete) ale sectoarelor instituționale
impozitele pe producție și importuri minus
subvențiile, excedentul brut de exploatare și
venitul mixt al economiei totale) 
b) suma valorilor adăugate brute ale d) suma veniturilor brute (sau nete) ale
diferitelor sectoare instituționale sau ale întreprinderilor din diferite sectoare
diferitelor ramuri de activitate, la care se
adaugă impozitele și din care se scad
subvențiile pe produse (care nu sunt
repartizate pe sectoare și ramuri de activitate)


195. PIB minus consumul de capital fix reprezintă: (8.89)

a) venitul naţional c) venitul naţional brut 
b) produsul intern net la preţul pieţei  d) venitul naţional disponibil brut 

196. Excedentul brut (sau net) de exploatare al economiei totale este egal cu: (8.91)
a) suma impozitelor  c) suma dividendelor 
b) suma salariilor  d) suma excedentelor brute (sau nete) de
exploatare ale diferitelor ramuri de
activitate sau ale diferitelor sectoare
instituționale 

197. Venitul mixt brut (sau net) al economiei totale este: (8929)
a) egal cu suma veniturilor brute (sau nete) ale c) identic cu venitul mixt brut (sau net) al
întreprinderilor din diferite sectoare  sectorului gospodăriilor populației 
b) egal cu suma valorilor nete ale sectoarelor d) un concept referitor la producție 
instituționale 

198. Cheltuielile administrațiilor publice nu cuprind: (8.100)

a) consumul intermediar  c) veniturile din proprietate, de primit 
b) ajustare pentru variația drepturilor de d) remunerarea angajaților 
pensie 

199. Veniturile administrațiilor publice cuprind: (8.100)

a) impozite pe producție și importuri, de c) venituri din proprietate, de plătit 
primit 
b) alte impozite pe producție, de plătit  d) transferuri de capital de plătit 

200. Economia națională brută (sau netă) este egală cu: (8.96)
a) suma valorilor nete ale sectoarelor c) suma excedentelor brute (sau nete) de
instituționale exploatare ale diferitelor ramuri de
activitate sau ale diferitelor sectoare
instituționale 
b) suma economiei brute (sau nete) a d) venitul mixt brut (sau net) al sectorului
diferitelor sectoare instituționale  gospodăriilor populației 

30
201. Valoarea netă a economiei totale reprezintă : (8.99)
a) valoarea pasivelor economiei totale  c) valoarea activelor nefinanciare ale
economiei totale la care se adună soldul
activelor financiare 
b) soldul dintre activele și pasivele financiare d) valoarea activelor nefinanciare ale
 economiei totale, din care se scade soldul
dintre activele și pasivele financiare ale
restului lumii 

202. Sectorul administratiei publice indeplineste ca activitati si functii principale:

(Tabelul 2.2)
a) productia si furnizarea de bunuri si servicii c) productia si furnizarea de bunuri si
nonpiata pentru consum individual  servicii nonpiata destinate consumului
individual si colectiv; efectuarea
operatiunilor de redistribuire a venitului si
a avutiei nationale 
b) productia de bunuri si servicii nefinanciare d) productia de bunuri si servicii de piata si
de piata  de bunuri si servicii pentru consum final
propriu 

203. Care este momentul inregistrarii produselor din agricultura, silvicultura si

pescuit? (3.54)
a) se inregistreaza in perioada culesului c) se inregistreaza la data valorificarii
recoltelor sau sacrificarii animalelor  recoltelor sau sacrificarii animalelor 
b) se inregistreaza ca si cum s-ar desfasura d) se inregistreaza la data infiintarii
continuu in intreaga perioada de productie  culturilor sau fermelor 

204. In cazul construirii unei cladiri sau a altei structuri a carei constructie se
desfasoara in mai multe perioade contabile productia realizata in fiecare perioada este
tratata ca fiind: (3.55)
a) vanduta cumparatorului la sfarsitul c) productia nu este tratata ca fiind vanduta
perioadei, adica inregistrata ca formare de cumparatorului in mod esalonat 
capital fix de catre cumparator si nu ca
productie neterminata in industria
constructiilor 
b) vanduta cumparatorului la sfarsitul d) vanduta cumparatorului la sfarsitul
constructiei si inregistrata ca productie perioadei si inregistrata ca productie
terminata  neterminata in industria constructiilor 

205. Servicii de Intermediere Financiară Indirect Măsurate se aplică: (14.03)

a) creditelor furnizate de instituţii financiare c) numai creditelor şi depozitelor furnizate
 de sau depuse la instituţii financiare 
b) numai depozitelor depuse la instituţii d) tuturor operaţiunilor desfaşurate de
financiare instituţiile financiare 

206. Având în vedere impactul alocării SIFIM asupra PIB-ului şi a venitului naţional,
în cazul în care creditele sunt oferite şi depozitele acceptate de IF rezidenţi pentru
non-IF nerezidenţi, care din următoarele afirmaţii este corectă: (14.04)
a) exportul de SIFIM scade venitul naţional c) nu există impact asupra PIB şi asupra
 venitului naţional 
b) importul de SIFIM creşte venitul naţional d) exportul de SIFIM creşte PIB-ul 

31
207. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu caracterizează leasingul operaţional: (15.08)
a) proprietarul economic al unui activ este c) proprietarul legal este şi proprietarul
locatarul  economic al activului 
b) proprietarul legal are responsabilitatea de a d) plăţile impuse pentru utilizarea activului
repara sau de a întreţine activul  sunt denumite chirii

208. Contractul de achiziţionare cu plata în rate este: (15.20)

a) un tip de leasing operaţional  c) o combinaţie a celor două tipuri de
leasing, operaţional şi financiar 
b) un tip de leasing financiar  d) nu prezintă caracteristicile unui contract
de leasing 

209. În cadrul parteneriatelor public-privat, în perioada contractuală: (15.41)

a) administraţiile publice deţin proprietatea c) contractantul PPP deţine proprietatea
legală  legală 
b) administraţiile publice deţin atât d) contractantul nu deţine proprietatea
proprietatea economică, cât şi cea legală legală 

210. În leasingul operaţional proprietarul legal : (15.08)

a) este şi proprietar economic  c) nu primeşte beneficiile economice
aferente activului
b) nu acceptă riscurile operaţionale  d) nu are responsabilitatea reparării şi
întreţinerii activului

211. În leasingul financiar : (15.13)

a) locatorul nu este proprietarul legal al c) locatarul nu suportă riscurile de
activului  exploatare 
b) locatarul nu este proprietarul economic al d) locatorul este proprietarul legal al
activului  activului 

212. Cum se inregistreza o polita de asigurari sociale din prestatiile sub forma
pensiilor : (16.68)
a) ca modificari a patrimoniului inregistrate c) ca o asigurare sociala incheiata
in contul financiar  exclusiv la initiativa titularului politei 
b) ca venit in contul de distribuire secundara a d) ca o obligatie a titularului politei sa
venitului  constituie rezerve pentru venitul dupa
pensionare 

213.Titularul unei polite de asigurari de viata este : (16.69)

a) o persoana clasificata in sectorul c) persoana clasificata in sectorul
gospodariei populatiei  gospodariilor populatiei nerezidente 
b) un salariat angajat al unei societati  d) persoana clasificata in sectorul
gospodariilor populatiei rezidente 

214. In ce cont se inregistreza productia asigurarilor de viata : (16.65)

a) in contul de productie al asigurarilor  c) in contul serviciului de asigurari 

b) in contul de disponibil  d) in contul politelor de viata 

32
215. Provizioanele tehnice de asigurari de viata reflecta: (16.71)
a) politele caracterizate de plata unei sume c) sume de primit la scadenta de plata a
pausale  unei sume pausale 
b) drepturile conditionale ale titularilor de d) sume de primit dupa scadenta de plata a
polite  unei sume pausale 

216. Conturile reasiguratorilor sunt : (16.73)

a) in mare masura identice cu cele ale c) apropape identice cu cele ale
asiguratorilor directi  asiguratorilor directi 
b) diferite de ce e ale asiguratorilor directi  d) aceleasi cu cele ale asiguratorilor directi


217. Ce se intampla in cazul in care reasiguratorul da faliment: (16.74)

a) asiguratorul direct ramane responsabil c) asiguratorul direct nu are nici o
pentru plata intregii valori a indemnizatiilor responsabilitate pentru plata intregii valori
corespunzatoare riscurilor cedate  a indemnizatiilor corespunzatoare riscurilor
cedate 
b) asiguratorul direct ramane responsabil d) asiguratorul direct ramane responsabil
pentru plata unei parti a indemnizatiilor proportional cu reasiguratorul pentru plata
corespunzatoare riscurilor cedate  valori indemnizatiilor corespunzatoare
riscurilor cedate 

218. Cum se calculeaza productia asigurarilor directe : (16.75)

a) incluzand in calcul reasigurarea  c) tinand cont de primele primite de
titularii politelor directe 
b) fara a lua in clacul reasigurarea  d) tinand cont de indemniztiile brute
primite de titularii politelor directe 

219. In cadrul fluxului intre titularii politelor, asiguratorii directi si reasiguratorii

veniturile din proprietare sunt transferate : (16.76)
a) de la reasigurator la asiguratorul direct  c) de la titlularul politei la reasigurator 
b) de la reasigurator la titlularul politei  d) de la titularul politei la asiguratorul
direct 

220. Fluxurile brute intre titularul politei si asiguratorul direct includ : (16.77)
a) sumele corespunzatoare fluxurilor intre c) sumele corespunzatoare fluxurilor intre
titularul politei, asiguratorul direct si reasigurator si titularul politei 
reasiguratorul 
b sumele corespunzatoare fluxurilor intre d) sumele corespunzatoare fluxurilor intre
asiguratorul direct si titularul politei  asiguratorul direct si reasigurator 

221 Ce reprezinta productia in cazul in care politele de reasigurare se incheie intre

asiguratorii rezidenti din cadrul unor economii diferite : (16.79)
a) exporturile reasiguratorilor  c) importurile asiguratorului care incheie
polita de asigurare si exporturile
reasiguratorului 
b importurile asiguratorului care incheie polita d) importurile reasiguratorilor 
de asigurare 

33
222. Câte tipuri de sisteme de asigurare directă există? (16.08)

a) trei  c) sase 
b) patru  d) două 

223. Când se produce un anumit eveniment, asigurătorul efectuează o plată către

titularul poliței numită: (16.05)

a) primă  c) indemnizaţie 
b) despăgubire  d) reparaţie 

224. O poliță de asigurare de viață care acordă o prestație în cazul unui deces survenit
într-un anumit termen, dar nu şi în alte circumstanțe, numită de obicei asigurare la
termen, este tratată în conturile naționale ca asigurare: (16.13)

a) individuală  c) generală 
b) particulră  d) unică 

225. Orice costuri legate de indemnizaţii suportate de asigurător, fie externe, fie
interne, nu sunt incluse în indemnizaţiile de plătit. Astfel de costuri pot fi: (16.36)
a) costuri de achiziţionare  c) de producţie 
b) variabile  d) operaţionale 

226. Provizioanele pentru egalizare sunt sume pe care asigurătorii le constituie, în

conformitate cu: (16.40)
a) cerinţele de sistem  c) cerinţele de operare 
b) cerințele juridice 
d) cerinţe sociale 

227. Câte tipuri de provizioane tehnice se disting în conformitate cu Directiva nr.

91/674/CEE a Consiliului ? (16.44)
a) trei  c) nouă 
b) cinci  d) şapte 

228. Atunci când se derivă variațiile provizioanelor tehnice de asigurare (F.61 și F.62)
utilizate în calculul producției, câștigurile și pierderile din deținere, realizate sau
nerealizate: (16.45)

a) sunt incluse  c) sunt incluse parţial 

b) nu sunt incluse  d) sunt incluse după o formulă de calcul 

229. Valoarea producției asigurătorilor este înregistrată ca utilizare după cum

urmează: (16.58)

a) consum final al întreprinderilor  c) cheltuială pentru consum intermediar al

gospodăriilor populaţiei ca persoane 
b) exporturi către titularii de poliţe rezidenţi  d) exporturi către titularii de poliţe
nerezidenţi 

34
230. Producţia asigurărilor de viaţă directe se calculează separat ca: (16.52)

prime încasate plus primele suplimentare minus prestaţiile datorate minus creşterile (plus
descreşterile) provizioanelor tehnice şi ale participării la beneficii
a) prime încasate minus primele suplimentare c) prime încasate plus primele
plus prestaţiile datorate plus creşterile (plus suplimentare plus prestaţiile datorate
descreşterile) provizioanelor tehnice şi ale plus creşterile (plus descreşterile)
participării la beneficii  provizioanelor tehnice şi ale participării la
beneficii 
b) prime încasate plus primele suplimentare d) prime încasate minus comisioane de
minus prestaţiile datorate plus primele plătit plus primele suplimentare minus
suplimentare indemnizaţiile ajustate de plătit şi prestaţiile datorate 
participarea la profit 

231. Dacă se utilizează metoda probabilităților, formula de calcul al producției este

următoarea: (16.51)

a) primele încasate plus primele suplimentare b) primele încasate minus primele

minus indemnizaţiile de plătit ajustate 
b) primele încasate plus primele
suplimentare plus indemnizaţiile de plătit
ajustate
suplimentare minus indemnizaţiile de plătit
ajustate 
d) primele încasate minus primele
suplimentare minus indemnizaţiile de plătit
ajustate 

232. Valoarea subvenţiilor pe produse este măsurată în termeni de : (10.40)

a) volum  c) calitatea produselor 

b) valoarea importurilor  d) utilizarea produsului 

233. Unitatea cantitativă a remunerării salariaţilor poate fi considerată ca fiind

echivalentă cu : (10.44)
a) o zi de muncă  c) o oră de muncă pentru un tip şi un nivel
de calificare date 
b) o lună de muncă  d) preţul asociat fiecărui tip de muncă 

234. Variaţia cotei de TVA intervenită în cursul anului curent se va reflecta în : (10.41)

a) indicele de preţ  c) indicele de volum al TVA-ului

nedeductibil 
b) indicele de volum al TVA-ului deductibil d) indicele de preţ şi indicele de volum al
 TVA-ului nedeductibil 

235. Produsul intern brut în preţurile anului precedent măsoară : (10.47)

a) ansamblul producţiei din economia totală în c) volumul importurilor 

termeni de volum 
b) soldul curent al exporturilor  d) bunurile şi serviciile dirijate spre
consum sau formare de capital 

35
236.Prin persoană stabilită definitiv se inţelege : (11.06)
a) orice persoană care se găseşte sau are c) orice persoană care se găseşte sau are
intenţia de a se afla pe teritoriul economic al intenţia de a se afla pe teritoriul economic
unei ţări pentru o perioadă de cel putin o lună al unei ţări pentru o perioadă de cel putin
 un an 
b) orice persoană care se găseşte sau are d) orice persoană care se găseşte sau are
intenţia de a se afla pe teritoriul economic al intenţia de a se afla pe teritoriul economic
unei ţări pentru o perioadă de cel putin 6 luni al unei ţări pentru o perioadă de cel putin
 doi ani 
237. Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde : (11.10)
a) persoanele care indeplinesc cerintele de c) persoanele încadrate în câmpul muncii
incadrare în câmpul muncii  
b) persoanele care indeplinesc cerintele de d) persoanele care sunt angajate în
incadrare în câmpul muncii sau în rândul activităţi de producţie 
şomerilor 

238. Prin persoane care au un loc de muncă se înţeleg : (11.11)

a) persoanele incadrate în câmpul muncii  c) persoanele care îndeplinesc cerinţele de
încadrare în câmpul muncii 
b) persoanele angajate în activităţi de d) salariaţii sau lucrătorii care desfăşoară o
producţie care se înscriu în limitele producţiei activitate independentă 
din conturile naţionale 

239.Studiul dezvoltării economice pe termen lung trebuie să ţină cont de : (10.02)

a) observarea varaţiilor de preţ  c) măsurarea volumului cererii şi ofertei 
b) evoluţia preţurilor relative ale diferitelor d) compararea fluxurilor şi stocurilor în
categorii de bunuri şi servicii  timp 
240. Avantajul utilizarii conturilor economice, pe plan conceptual, în construirea
unui sistem de indici de volum şi de preţ constă în faptul că: (10.04)
a) impune o specificare coerentă a preţurilor şi c) impune constrîngeri contabile care
a unităţilor fizice pentru diferite produse şi trebuie respectate atât în preţuri curente cît
fluxuri ale sistemului economic  şi în termeni de volum 
b) impune măsurarea completă a variaţiilor de d) permite măsurarea evoluţiei preţurilor şi
preţ şi de volum  a volumului pentru anumite solduri
contabile 

241. Avantajul utilizării conturilor economice, pe plan statistic, în construirea unui

sistem de indici de volum şi de preţ constă în faptul că: (10.04)
a) impune o specificare coerentă a preţurilor şi c) permite măsurarea evoluţiei preţurilor şi
a unităţilor fizice pentru diferite produse şi a volumului pentru anumite solduri
fluxuri ale sistemului economic  contabile
b) impune constrîngeri contabile care trebuie d) impune măsurarea completă a variaţiilor
respectate atât în preţuri curente cît şi în de preţ şi de volum
termeni de volum
242. Fluxuri economice care nu pot fi transformate direct în componente de preţ şi
volum: (10.08)
a) fluxuri de bunuri si servicii  c) fluxuri care reprezintă solduri contabile

b) fluxuri de venituri  d) fluxurile privind cheltuiala pentru
consumul individual 

36
243. Evaluarea conturilor de bunuri şi servicii şi a conturilor de producţie în termeni
de volum permite obţinerea unui ansamblu integrat de indici de preţ şi volum dacă:
(10.08)
a) echilibrul contului de bunuri si servicii, c) fiecare variaţie de valoare a
pentru fiecare perioadă de doi ani consecutivi, operaţiunilor nu are atribuită o variaţie de
este realizat atât la preţuri curente cât şi în preţ sau variaţie de volum 
termeni de volum 
b) suma fluxurilor corespunzătoare pentru d) fluxurile care reprezintă solduri
diferitele ramuri nu este egală cu fiecare flux contabile sunt transformate în componente
referitor la economia totală  de preţ şi volum 

244. Noţiunile de preţ şi cantitate sunt strâns legate de: (10.12)

a) stocuri contabile  c) fluxurile economice 
b) noţiunea de produs omogen  d) fluxurile de venituri 

245. Produsul omogen este: (10.13-10.14)

a) un produs alcătuit din unităţi de aceeaşi
calitate sau un produs ale cărui unităţi pot fi
vândute toate la acelaşi preţ în condiţii de
concurenţă perfectă. 
b) un produs alcătuit din unităţi care pot fi
vândute la preţuri diferite în condiţii de
concurenţă perfectă 
c) un produs care este alcătuit din unităţi
care nu sunt considerate echivalente 
d) un produs care este alcătuit din unităţi
care sunt considerate echivalente şi care nu
pot fi schimbate pentru aceeaşi valoare
monetară 

246. Discriminarea prin preţ înseamnă că: (10.16)

a) pentru unităţi identice vândute în condiţii c) vînzătorii se găsesc în situaţia care le
diferite vânzătorii solicită preţuri diferite  permite să solicite preţuri diferite unor
categorii diferite de cumpărători, pentru
bunuri şi servicii identice, vândute în
aceleaşi condiţii 
b) unui cumpărător aparţinând unei anumite d) vînzătorii se găsesc în situaţia care le
categorii i se oferă libertatea de alegere între permite să solicite preţuri diferite aceloraşi
produse identice vândute în aceleaşi condiţii cumpărători, pentru bunuri şi servicii
 identice, vândute condiţii diferite 

247. Demersurile specifice întreprinse de o persoană într-o perioadă recentă

determinată pentru a căuta un loc de muncă remunerat sau pentru a desfăşura o
activitate independentă pot include : (11.21)

a) demersuri pentru obţinerea permiselor, a c) activităţi ascunse şi subterane 

licenţelor sau a resurselor financiare 
b) locurile de muncă existente pe teritoriul d) activităţi descrise ca „informale”
economic 

248. Statisticile orelor efectiv lucrate includ : (11.28)

a) concediile anuale plătite  c) concediile parentale 
b) pauzele de masă  d) timpul remunerat petrecut în scopul
formării 

37
249. Ocuparea forţei de muncă în echivalent normă întreagă se defineşte ca: (11.32)

a) numărul mediu de ore lucrate în alte c) numărul de ore convenit contractual 

activităţi decât cele care utilizează forţa de
muncă cu normă întreagă 
b) numărul total de ore lucrate împărţite la d) raport între producţie şi orele lucrate 
media anuală a orelor lucrate în locuri de
muncă cu normă întreagă pe teritoriul
economic 

250. Sfera de cuprindere a conturilor naţionale trimestriale se referă la: (12.04)

a) un aspect sezonier c) surse limitate de date 
b) măsurarea resurselor şi utilizărilor d) tehnici statistice şi econometrice
bunurilor şi serviciilor şi generarea veniturilor


251. Conturile naţionale trimestriale se concentrează asupra: (12.09)

a) structurii economiei  c) evoluţiilor pe termen scurt ale economiei

b) nivelurile economiei  d) rate de creştere

252. Cadrul conturilor trimestriale cuprinde: (12.12)

a) agregatele principale, inclusiv ocuparea c) activităţile din perioade specifice ale
forţei de muncă şi populaţia  unui an 
b) producţia în curs de execuţie d) plăţile cu frecvenţă redusă 

253. Una din caracteristicile conturilor trimestriale se referă la: (12.26)

a) alinierea conturilor trimestriale la cele c) aplicarea bazei de referinţă
anuale
b) derivarea conturilor anuale din cele d) reconcilierea valorilor rezultate din
trimestriale diferite metode de calculare a PIB 

254. Seriile înlănţuite ale volumului din conturile naţionale trimestriale sunt: (12.35)
a) puncte de inflexiune în ciclul activităţii c) agregate anuale ale măsurărilor
economice trimestriale ale volumului 
b) variaţii trimestriale ale volumului obţinute d) rate de variaţie de la trimestru la
prin utilizarea mediilor anuale ale preţurilor trimestru din acelaşi an calendaristic
din anul precedent

255. Una din metodele utilizate pentru înlănţuirea anuală a indicilor trimestriali de
volum este: (12.35)
a) metoda modificării tendinţelor c) metoda suprapunerii pe un trimestru
b) metoda anilor bisecţi d) metoda seriilor ajustate sezonier

256. Efectul calendaristic reprezintă impactul asupra seriilor de timp al următoarelor:

(12.41)
a) prezenţa efectelor sezoniere în seriile de c) numărul şi compoziţia zilelor lucrătoare
timp ale conturilor naţionale şi comerciale
b) calculul măsurărilor înlănţuite de volum d) ajustările calendaristice

38
257. Factorii care reflectă diferenţele de calitate, în cazul în care calitatea este definită
prin toate caracteristicile comune tuturor unităţilor unui produs omogen: (10.18)
a) caracteristici fizice, momente de livrare c) locuri de livrare diferite, circumstanţele
diferite, diferenţele privind condiţiile de sau cadrul în care bunurile sau serviciile
vânzare, circumstanţele sau cadrul în care sunt furnizate, caracteristici fizice
bunurile sau serviciile sunt furnizate 
b) diferenţele privind condiţiile de vânzare, d) caracteristici fizice, locuri de livrare
circumstanţele sau cadrul în care bunurile sau diferite, momente de livrare diferite,
serviciile sunt furnizate diferenţele privind condiţiile de vânzare,
circumstanţele sau cadrul în care bunurile
sau serviciile sunt furnizate

258. Metoda hedonică de abordare pentru estimarea preţului din anul precedent a
unui produs care există în doi ani succesivi constă în: (10.26)
a) utilizarea unui indice de preţ calculat pe c) utilizarea costului unui produs pentru a
baza unui eşantion de produse omogene calcula preţul acestuia 
existente în cei doi ani consecutivi 
b) determinarea preţului unui produs pe baza d) determinarea preţului unui produs în
caracteristicilor sale principale funcţie de caracteristicile unui eşantion de
produse omogene

259.Ce reprezinta conturile regionale ? (13.02)

a. sunt instrumentul cu ajutorul căruia se ține c. noţiuni de produs omogen
evidența operațiilor economice regionale
b. o cumulare a conturilor naţionale d. conturile regionale reprezintă o detaliere
la nivel regional a conturilor 

260. Tabelele referitoare la activitățile regionale de producție pe ramuri de activitate

evidențiază: (13.04)
a. dimensiunile și dinamica producției și a
ocupării forței de muncă pe regiuni
b. contribuția regiunilor la agregatele
naționale
c. specializarea fiecărei regiuni, rolul
diverselor regiuni pentru fiecare ramură de
activitate
d. toate cele enumerate mai sus 

261. Conturile regionale deservesc, scopuri administrative specifice importante, precum:

(13.06)
a. alocarea veniturilor provenite din taxa pe
valoarea adăugată către administrațiile
regionale
c. alocarea veniturilor provenite din acciza
către administrațiile regionale 
b. alocarea veniturilor provenite dintr-o
anumită taxă națională către administrațiile
regionale şi alocarea de fonduri în cadrul
politicii europene de coeziune 
d. alocarea de fonduri către primării

262. Teritoriul regional cuprinde: (13.10)

a.teritoriul geografic c.parte de teritoriu economic al unei țări
care este atribuită direct unei regiuni,
inclusiv zonele libere, antrepozitele vamale
și fabricile 
b.teritoriul economic d. spațiul aerian național, apele teritoriale
și platforma continentală

39
263. Ce parti ale teritoriului economic al unei țări pot fi atribuite unei singure regiuni
si formeaza ca atare teritoriul extra regional: (13.11)
a.spațiul aerian național, apele teritoriale și b.enclavele teritoriale, și anume teritoriile
platforma continentală situată în apele geografice situate în restul lumii și utilizate,
internaționale asupra cărora țara dispune de în virtutea unor tratate internaționale sau
drepturi exclusive acorduri între state, de către administrațiile
publice ale țării (ambasade, consulate, baze
militare, baze de cercetare științifică etc.)
c.zăcămintele de petrol, gaze naturale etc. d.toate menţionate la a,b,c 
situate în apele internaționale, în afara
platformei continentale a țării, care sunt
exploatate de către unități rezidente 

264. Câte unități instituționale sunt aferente conturilor regionale: (13.14)

a. patru  c.două 
b trei  d. cinci 

265.Când se definește o UAE locală, trebuie avute în vedere următoarele trei situații
diferite: (13.21)
a. o activitate de producție care necesită un b. o activitate de producție care nu necesită
volum semnificativ de mână de lucru, un volum semnificativ de mână de lucru și
realizată într-unloc bine stabilit.  care este exercitată într- un loc bine stabilit

c.pentru o activitate de producție care nu se d. toate situaţiile de mai sus 
derulează într-un loc fix 
266. Conturile regionale sunt elaborate prin utilizarea metodelor
următoare: (13.24)
a. metode ascendente („dejos în sus”) b. toate metodel e menţiona te 
c. metode descendente (de sus in jos)  d. o combinație între metodele ascendente
și cele descendente

267. La estimarea produsului intern brut regional se pot utiliza trei abordări: (13.34)
a. toate metodele elaborate mai jos  c. abordarea bazată pe venit 
b.abordareabazată pe producție  d. abordarea pe cheltuieli. 
268. Alocațiile pecuniare pentru locuință, plătite angajaților de către angajatori,
reprezintă: (4.03)
a) salarii şi indemnizaţii în bani  c) transferuri curente între gospodării 
b) salarii si indemnizaţii în natură  d) cheltuieli cu bunuri şi servicii 
269. Salariile şi indemnizaţiile în natură includ: (4.05)
a) plăţile în beneficiul angajaţilor efectuate de c) plăţi efectuate de angajatori angajaţilor
angajatori către comitetele de intreprindere în cadrul sistemelor de economisire 
sau organisme similare 
b) plăţi excepţionale către angajaţii care d) prime sau alte plăți excepționale legate
părăsesc intreprinderea, în cazul în care de rezultatele globale ale întreprinderii
respectivele plăţi nu sunt legate de un contract plătite în cadrul unor sisteme de stimulare
colectiv  

40
270. Potrivit SEC 2010, bunurile și serviciile acordate angajaților ca salarii și
indemnizații în natură sunt evaluate în cazul în care sunt produse de către angajator:
(4.06)

a) la prețuri de achiziție ale bunurilor și c) la costuri de producţie ale bunurilor și

serviciilor în cauză  serviciilor în cauză 
b) la prețuri de bază ale bunurilor și d) nu se evaluează bunurile și serviciile în
serviciilor în cauză  cauză

271.Uniformele sau alte haine speciale pe care angajații le poartă frecvent la locul de
muncă sau în afara acestuia, reprezintă: (4.05)
a) salarii şi indemnizaţii în bani  c) salarii si indemnizaţii în natură 
b) transferuri curente între gospodării  d) cheltuieli cu bunuri şi servicii 
272. Potrivit SEC 2010, nu reprezinta salarii și indemnizații în natură: (4.05, 4.07)
a) hrana și băuturile, incluzând cele c) punerea la dispoziția angajaților și
consumate în deplasări de serviciu, dar familiilor lor a unor facilități pentru sport,
excluzând hrana și băuturile necesare în recreere sau vacanță 
condiții de muncă excepționale 
b) alocațiile sau rambursările către angajați d) îngrijirea copiilor angajaților
pentru cheltuieli de călătorie, de izolare, de
mutare și de divertisment efectuate în cursul
îndeplinirii atribuțiunilor de serviciu 
273. Remunerarea angajaţilor reprezintă: (Pag.537) (4.01)
a) operaţiune de repartiţie  c) operaţiune cu produse şi active
neproduse 
b) operaţiune financiară  d) consum intermediar al angajatorilor 

274. Bunurile și serviciile pe care angajatorii sunt obligați să le ofere angajaților lor
pentru ca aceștia să poată să-și desfășoare activitatea reprezintă: (4.07-a)5)
a) consum intermediar al angajatorilor  c) salarii si indemnizaţii natură 
b) salarii şi indemnizaţii în bani  d) Cotizații sociale efective în sarcina
angajatorului 
275. Sunt tratate ca alte transferuri curente diverse: (4.132)
a) amenzile și penalitățile impuse unităților c) plățile reprezentând prime nerepetitive
instituționale de către instanțele judecătorești pentru economii, acordate de
sau alte organisme cvasijudiciare  administrațiile publice gospodăriilor, cu
scopul de a le recompensa pentru
economiile efectuate de-a lungul unei
perioade de câțiva ani 
b) amenzile și penalitățile impuse de d) plățile efectuate de către administrațiile
autoritățile fiscale pentru evaziune fiscală sau publice sau de către restul lumii, către
plata cu întârziere a impozitelor, care nu pot fi proprietarii de bunuri de capital distruse
distinse de impozitele înseși  sau avariate de războaie, alte evenimente
politice sau catastrofe naturale (inundații
etc.) 
276. Instrumentele financiare derivate cuprind: (5.202), (5.207)
a) Contracte la termen  c) Drepturi de pensie 
b) Cotizații speciale legate de sistemele de d) Motociclete 
pensii 

41
277. Parteneriatele public-privat (PPP) sunt : (15.41)
a) drepturi de proprietate ale terților c) activităţi în care unități instituționale sau
referitoare la active nefinanciare, altele decât grupuri de unități se protejează împotriva
resursele naturale  consecințelor financiare negative ale unor
evenimente incerte specifice 
b) contracte pe termen lung între două unități, d) activități strâns legate de asigurare, dar
prin care o unitate dobândește sau produce un care nu își asumă ele însele riscuri 
activ sau o serie de active, îl exploatează
pentru o perioadă și ulterior transferă activul
unei alte unități 

278 . Contractele PPP se încheie de obicei între: (15.41)

a) un angajat al sistemului public şi c) o întreprindere privată și administrațiile
administraţia publică  publice, însă sunt posibile și alte
combinații, în care o societate publică
reprezintă una dintre cele două părți sau în
care o IFSL privată reprezintă a doua parte

b) o regie autonomă şi administraţia publică d) două întreprinderi private 


279. Sectorul public este format din: (20.303)

a) administrațiile publice și din societățile c) IFSLSGP
publice  
b) gospodăriile populației  d) societăţile financiare din mediul privat


280.Administrații publice nu cuprind: (20.304)

a) administrația centrală  c) societăţi nefinanciare publice 
b) administraţiile locale  d) Banca centrală 

281. Contabilitatea națională și contabilitatea întreprinderilor nu au în comun

următoarea caracteristică: (21.01)
a) înregistrarea operațiunilor în conturi, cum c) utilizarea soldurilor contabile 
ar fi în tabele cu două coloane 
b) evaluare monetară  d) înregistrarea operațiunilor la sfârşitul
perioadei contabile 
282. Printre avantajele principale ale conturilor satelit nu se numără : (22.10)
a) acestea se bazează pe un set de definiții c) legătura cu conceptele de bază din
clare  contabilitatea națională 
b) aplicarea unei metodologii contabile d) nu exită nicio legătură cu statisticile
sistematice  conturilor naționale 

283. Înregistrarea permisului de utilizare a resurselor naturale, în cazul în care se

permite utilizarea pâna la epuizare a respectivei resurse, se face sub forma:Tab.15.3
a) rentă  c) vânzarea resursei naturale 
b) rentă şi crearea unui nou activ pentru d) dividende 
dreptul de utilizare a resursei naturale 

42
284.Un permis de exercitare a unei activităţi specifice eliberat de o unitate, alta decât
administraţiile publice, este tratat ca activ numai atunci când sunt îndeplinite anumite
condiţii. Care din cele de mai jos nu este obligatorie? 15.39
a) activitatea în cauză nu utilizează un activ c) titularul permisului trebuie să fie, din
care aparţine emitentului permisului  punct de vedere juridic şi practic, în măsură
să vândă permisul unui terţ 
b) numărul de permise este limitat şi astfel d) permisul nu este eliberat sub rezerva
permite titularului să obţină profituri de unui criteriu de eligibilitate 
monopol atunci când exercită activitatea în
cauză 

285. Câte tipuri de leasing de active nefinanciare se regăsesc în SEC? 15.04

a) 1  c) 3 
b) 2  d) 4 

286. Plata pentru "disponibilitate" se face de către: 20.279

a) administraţia publică  c) partener 
b) public  d) partener şi concedent 

287.Care dintre elementele de risc de mai jos nu este considerat relevant la stabilirea
proprietarului economic al activelor unui PPP? 20.283
a) riscul de construcţie  c) riscul de perimare 
b) riscul de disponibilitate  d) riscul de ţară 

288.În cea mai mare parte, beneficiarii sistemelor de pensii sunt :17.126
a) gospodăriile populaţiei rezidente  c) gospodăriile populaţiei nerezidente 
b) salariaţii administraţiilor publice  d) persoanele încadrate în câmpul muncii

289. Sistemele de pensii sunt clasificate în funcţie de managerul fondului de pensii şi

anume : 17.129
a) manageri ai fondului de pensii din cadrul c) manageri ai fondului de pensii din
administraţiilor publice  cadrul administraţiilor publice sau din afara
administraţiilor publice 
b) manageri ai fondului de pensii din afara d) manageri ai fondului de pensii de
administraţiilor publice  securitate socială 

290.În conturile naţionale de bază, cotizaţiile imputate trebuie estimate pe baza :17.139
a) calculelor actuariale  c) prestaţiilor predefinite 
b) cotizaţiilor sociale legate de alte riscuri d) evoluţiei în timp a ratei de actualizare
sociale  

291.Angajatorii realizează din ce în ce mai multe reforme ale sistemelor de pensii pe

care le administrează pentru a răspunde : 17.150
a) factorilor sociali  c) factorilor demografici şi altor factori 

b) factorilor economici  d) evoluţiei în timp a forţei de muncă 

292.Variaţiile drepturilor acumulate până la o anumită dată rezultând din serviciul

anterior sunt înregistrate ca : 17.156

43
a) modificări ale volumului activelor  c) cotizaţii sociale imputate în sarcina
angajatorului 

b) transfer al drepturilor de pensie  d) transferuri de capital 

293. Atunci când ipotezele demografice utilizate în calculele actuariale se modifică, ele
sunt înregistrate ca : 17.160
a) modificări ale volumului pasivelor  c) modificări ale volumului activelor 
b) transferuri de capital  d) variaţii ale dreptului de pensii 

294.Achizițiile și revânzările internaționale au loc: 18.39

a) în cazul comerțului cu ridicata  c) în cazul comerțului cu amănuntul. 
b) atât în cazul comerțului cu ridicata, cât și al d) în cazul comerţului electronic 
comerțului cu amănuntul. 

295. În cazul în care forma fizică a bunurilor este modificată pe parcursul perioadei de
deţinere a acestora, ca rezultat al serviciilor de prelucrare realizate de alte entităţi,
atunci tranzacţiile cu bunuri se înregistrează în cadrul rubricii: 18.39
a) achiziţiilor  c) corespunzătoare achiziţiilor şi
revânzărilor internaţionale 
b) revânzărilor internaţionale  d) bunuri generale

296. În cazurile în care forma bunurilor nu suferă modificări, bunurile sunt incluse în
cadrul achiziţiilor şi revânzărilor internaţionale, iar preţul lor de vânzare
reflectă:18.39
a) costuri minore de prelucrare, precum şi c) costuri minore de prelucrare 
marja de comerţ la vânzarea cu ridicata 
b) numai marja de comerţ la vânzarea cu d) costuri minore de prelucrare şi marja de
ridicata  comeţ la vânzarea cu amănuntul 

297. În cazurile în care comerciantul este organizatorul unui proces global de

prelucrare, preţul de vânzare poate include elemente cum ar fi: 18.39
a) planificare şi management  c) management şi marketing 
b) planificare, management, brevete și alte d) brevete şi alte elemente de know-how
elemente de know-how, marketing și finanțare 


298. În cazurile în care bunurile nu trec prin economia proprietarului, însă forma
fizică a bunurilor se modifică întrucât sunt prelucrate într-o altă economie,
operaţiunile internaţionale se înregistrează: 18.42
a) la rubrica achiziţii şi revânzări c) la rubrica bunuri generale
internaţionale 
b) la rubrica achiziţii  d) revânzări internaţionale 

299. Instituţiile de credit operează prin oferirea de rate de dobândă: 18.44

a) mai scăzute depunătorilor lor decât ratele c) mai mari depunătorilor lor decât ratele
pe care le percep de la debitorii lor pe care le percep de la debitorii lor 
b) egale depunătorilor cu cele pe care le d) mai mari depunătorilor decât ratele pe
percep de la debitorii lor  care pe care le oferă debitorilor lor 

44
300. Orice plată a impozitelor pe producţie care trebuie efectuată de un rezident către
alte administraţii publice, precum şi orice subvenţie pe care o primeşte un rezident din
partea altor administraţii publice sunt înregistrate în: 18.46
a) contul de exploatare  c) contul de venituri secundare 
b) în contul de alocare primară a veniturilor d) contul de venituri primare al balanţei de
 plăţi

301. Dacă unităţile rezidente fictive sunt proprietatea nerezidenţilor, atunci venitul
realizat de aceste unităţi este clasificat drept venit din: 18.47
a) chirie  c) investiţii indirecte 
b) investiţii directe d) investiţii directe şi chirie 

302. Rolul investiţiilor directe se reflectă în: 18.48

a)fluxurile şi poziţiile din conturile c) fluxurile şi poziţiile din conturile
internaţionale naţionale 
b) poziţiile din conturile internaţionale  d) fluxurile din conturile internaţionale 
303. Veniturile nedistribuite sunt egale cu excedentul net de exploatare al
întreprinderii 18.49
a) plus toate veniturile din proprietate încasate c) plus toate veniturile din proprietate
minus toate veniturile din proprietate de plătit încasate plus toate veniturile din proprietate
(înainte de calcularea profitului reinvestit) de plătit 
plus transferurile curente de primit minus
transferurile curente de plătit şi fără poziţia de
ajustare pentru variaţia drepturilor de pensie
b) plus toate veniturile din proprietate încasate d) plus toate veniturile din proprietate
minus toate veniturile din proprietate de plătit încasate minus transferurile curente de
(înainte de calcularea profitului reinvestit)  plătit şi fără poziţia de ajustare pentru
variaţia drepturilor de pensie 
304. Profitul reinvestit poate fi negativ dacă: 18.50
a) întreprinderea înregistrează o pierdere sau c) întreprinderea înregistrează o pierdere
dacă dividendele sunt distribuite din câştiguri sau dacă dividendele sunt distribuite din
din deţinere sau într-un trimestru în cursul câştiguri din deţinere 
căruia se plătesc dividendele anuale 
b) întreprinderea înregistrează o pierdere sau d) dividendele sunt distribuite din câştiguri
dacă dividendele sunt distribuite într-un din deţinere 
trimestru în cursul căruia se plătesc
dividendele anuale 
305. Operaţiunile internaţionale ale lucrătorilor transfrontalieri şi sezonieri includ:
18.53
a) remuneraţia salariaţilor, impozitele şi c) remuneraţia salariaţilor, impozitele 
cheltuielile cu transportul
b) impozitele şi cheltuielile cu transportul d) remuneraţia salariaţilor şi cheltuielile cu
transportul
306. Înregistrările din contul de capital care fac obiectul tranzacţiilor internaţionale
includ: 18.55
a) numai achiziţiile şi cedările de active c) numai achiziţiile şi cedările de active
nefinanciare neproduse, şi transferurile de nefinanciare neproduse 
capital 
b) numai achiziţiile şi transferurile de capital d) numai cedările de active nefinanciare
 neproduse, şi transferurile de capital 

45
307. Următoarea afirmaţie este corectă: 18.56
a) Capacitatea sau necesarul net de finanțare c) Capacitatea sau necesarul brut de
este soldul contabil corespunzător sumei finanțare este soldul contabil corespunzător
conturilor operațiunilor curente și contului de sumei conturilor operațiunilor curente și
capital, fiind corespunzător și contului contului de capital, fiind corespunzător și
financiar  contului financiar 
b) Capacitatea de finanțare este soldul d) Capacitatea sau necesarul net de
contabil corespunzător sumei conturilor finanțare este soldul contabil corespunzător
operațiunilor curente  sumei conturilor operațiunilor curente și
contului de capital, nefiind corespunzător și
contului financiar 

308. În cazul în care, într-o ţară, o unitate nerezidentă deţine în mod direct un bun
imobiliar, se consideră că proprietarul respectivului bun imobiliar este: 18.60
a) o unitate rezidentă fictivă, care nu se află, c) o unitate rezidentă fictivă, care se află, în
în proprietatea unităţii nerezidente  schimb, în proprietatea unităţii nerezidente,
sub forma unui activ nefinanciar 
b) o unitate rezidentă fictivă, care se află, d) o unitate rezidentă fictivă, care se află, în
rezidente  schimb, în proprietatea unităţii nerezidente,
sub forma unui activ financiar 

309. Teritoriul economic al Uniunii Europene constă în: 19.03

a) teritoriile economice ale statelor membre c) teritoriile economice ale instituțiilor
ale Uniunii Europene  europene 
b) teritoriile economice ale statelor membre
ale Uniunii Europene precum și teritoriile d) teritoriile economice ale statelor membre
economice ale instituțiilor europene.  ale Uniunii Europene, teritoriile
economice ale instituţiilor europene şi
teritoriile economice ale statelor membre
ale zonei euro 

310. Atunci când conturile naţionale ale ţărilor A şi B sunt agregate, conturile agregate
ale restului lumii înregistrează: 19.05
a) numai fluxurile interne dintre ţările A şi B c)fluxurile interne dintre ţările A şi B,
 precum şi fluxurile cu alte ţări şi instituţii
europene 
b) fluxurile interne dintre ţările A şi B şi d) fluxurile interne dintre ţările A şi B şi
fluxurile cu alte ţări  fluxurile cu instituţii europene 

311.Conturile europene se pot calcula prin: 19.07

a) convertirea datelor înregistrate în monede c) prin metodele de la a si b 
naționale diferite în putere standard de
cumpărare (PSC) 
b) prin convertirea monedelor naţionale d) prin folosirea cursurilor de schimb fixe
diferite în moneda unică euro  de-a lungul întregii perioade. 

46
312. În conturile europene, fluxurile economice și stocurile de active și pasive sunt
exprimate în moneda unică euro, prin convertirea datelor înregistrate în monede
naţionale diferite, prin următoarele metode : 19.06
(a) prin folosirea cursurilor de schimb de pe c) prin toate metodele enumerate 
piață (sau o medie a acestora) în vigoare în
perioada în care sunt elaborate conturile 
b) prin calcularea unui indice între perioade d) prin folosirea cursurilor de schimb fixe
consecutive ca medie ponderată a indicilor de de-a lungul întregii perioade. Cursul fix
creștere ai datelor corespunzătoare fiecărui poate fi cel în vigoare la sfârșitul
stat membru, exprimate în monedă națională. perioadei, la începutul acesteia sau poate fi
Coeficienții de ponderare corespund părții o medie a cursurilor de schimb de-a lungul
fiecărui stat membru convertită pe baza întregii perioade. Cursul de schimb folosit
cursului de schimb din timpul primei afectează coeficientul de ponderare (fix) al
perioade de comparație. După cese ale unui anumit stat membru în agregatele
geoperioadă de referință, acesteia I se aplică europene 
indicele înlănțuit pentru a genera niveluri
pentru alte perioade de observație. 

313.Care sunt instituţiile europene nefinanciare: 19.08

a) Parlamentul European, Consiliul european, c) Comitetul Economic și Social European,
Consiliul, Comisia Europeană, Curtea de Comitetul Regiunilor, agențiile europene
Justiție a Uniunii Europene și Curtea de 
Conturi Europeană 
b) Fondul european de investiții d) Fondul european de dezvoltare

314. În conturile europene, conturile restului lumii înregistrează fluxurile economice și

stocurile financiare de active și pasive dintre: 19.15
a.unitățile rezidente ale Uniunii b. unitățile instituţionale ale Uniunii
Europene/zonei euro  Europene
b. unitățile nerezidente d.unitățile rezidente ale Uniunii
Europene/zonei euro și unitățile
nerezidente.
315. Importurile și exporturile de bunuri includ comerțul de cvasitranzit, și anume:
19.16
a.bunuri importate din țări terțe într-un stat c. bunuri care provin dintr-un stat membru
membru al Uniunii Europene/zonei euro de al Uniunii Europene/zonei euro care sunt
către o entitate care nu este considerată unitate ulterior exportate către țări terțe de o
instituțională și ulterior expediat într-un alt entitate care nu este considerată unitate
stat membru al Uniunii Europene/zonei euro instituțională. 
precum și bunuri care provin dintr-un stat
membru al Uniunii Europene/zonei euro care
sunt ulterior exportate către țări terțe de o
entitate care nu este considerată unitate
instituțională 
b.bunuri importate din țări terțe într-un stat c. bunuri exportate catre state membre ale
membru al Uniunii Europene/zonei euro de Uniunii Europene/zonei euro care sunt
către o entitate care nu este considerată unitate ulterior exportate către țări terțe de o
instituțională și ulterior expediat într-un alt entitate care nu este considerată unitate
stat membru al Uniunii Europene/zonei euro instituțională. 


47
316. În conturile europene, operațiunile de merchanting includ : 19.17
a. cumpărarea de bunuri de la un nerezident, c.numai achizițiile de bunuri de către un
urmată de vânzarea către alt nerezident, fără rezident din Uniunea Europeană/zona euro
ca bunurile să treacă fizic graniţa Uniunii de la un nerezident pentru a le revinde
Europene  ulterior unui nerezident fără ca bunurile să
fie fizic prezente în Uniunea
Europeană/zona non-euro 
b. numai achizițiile de bunuri de către un d.numai achizițiile de bunuri de către un
rezident din Uniunea Europeană/zona euro de rezident din Uniunea Europeană/zona euro
la un nerezident pentru a le revinde ulterior de la un nerezident pentru a le revinde
unui nerezident fără ca bunurile să fie fizic ulterior unui nerezident fără ca bunurile să
prezente în Uniunea Europeană/zona euro, fie fizic prezente în Uniunea
cand vanzarea şi cumpărarea au loc în aceeaşi Europeană/zona euro 
perioadă. 

317. O întreprindere de investiții străine directe este o unitate rezidentă a Uniunii

Europene/zonei euro în care: 19.18
a.un investitor care nu este rezident deține cel b.un investitor care nu este rezident deține
puțin 25 % din acțiunile curente sau din cel puțin 51 % din acțiunile curente sau
acțiunile cu drept de vot (pentru o din acțiunile cu drept de vot (pentru o
întreprindere constituită în societate) sau o întreprindere constituită în societate) sau o
participare echivalentă (pentru o întreprindere participare echivalentă (pentru o
neconstituită în societate)  întreprindere neconstituită în societate) 
b.un investitor care nu este rezident deține cel b.un investitor care nu este rezident deține
puțin 10 % din acțiunile curente sau din cel puțin 100 % din acțiunile curente sau
acțiunile cu drept de vot (pentru o din acțiunile cu drept de vot (pentru o
întreprindere constituită în societate) sau o întreprindere constituită în societate) sau o
participare echivalentă (pentru o întreprindere participare echivalentă (pentru o
neconstituită în societate)  întreprindere neconstituită în societate) 

318. Măsurarea prețurilor și a volumelor se realizează prin: 19.22

a. agregarea conturile statelor membre și ale c.eliminarea din conturile restului lumii a
instituțiilor europene/Băncii Centrale operațiunilor transfrontaliere dintre statele
Europene, elaborate la prețurile din anul membre, evaluate la prețurile din anul
precedent.  precedent 
b. toate cele trei metode  d. eliminarea discrepanțelor care rezultă
între resurse și utilizări prin folosirea
metodei alese să echilibreze operațiunile
europene la prețuri curente 

319. Ce metodă se foloseşte la elaborarea conturilor de patrimoniu : 19.24

b. stocurile de active financiare ale unui c. conturile de patrimoniu ale statelor
rezident în Uniunea Europeană/zona euro membre sunt completate de stocuri de
deținute de alt rezident (stocuri interne) sunt active deținute și de pasive subscrise de
retrase din conturile naționale ale restului instituțiile europene care sunt rezidente în
lumii  Uniunea Europeană/zona euro 
b. dezechilibrele create de neconcordanța d. toate metodele enumerate 
între stocurile interne ale activelor financiare
și pasivele corespunzătoare sunt repartizate
între diferite sectoare prin echilibrare. 

48
320. Matricele „de la cine cui” prezintă : 19.26
a.operațiunile economice (respectiv activele c. operatiuni financiare dintre sectoarele
financiare deținute) dintre sectoarele instituționale. 
instituționale. 
b. operațiunile economice Instituțiile și d.operațiunile economice (respectiv
organismele nefinanciare europene  activele financiare deținute) dintre
subsectoarele instituționale. 

321.Principala resursă a instituțiilor și organismelor nefinanciare europene este: 19.28

a) taxe vamale și taxe agricole  c. resurse fondate pe taxa pe valoare
adăugată si resurse fondate pe venitul
național brut(VNB)
b) taxe la producție pentru producătorii de d. toate resursele enumerate 
zahăr, izoglucoză și sirop de inulină

322. Prestaţiile sociale se acordă în anumite condiţii care pot afecta bunăstarea
gospodăriilor: 17.08
a) ca urmare a impunerii unor cheltuieli c) fie prin impunerea unor cheltuieli
suplimentare din resursele gospodăriilor  suplimentare din resursele gospodăriilor,
fie prin reducerea veniturilor lor 
b) ca urmare a reducerii veniturilor d) ca urmare a unor calamităţi naturale 
gospodăriilor 

323. Prestaţiile sociale se acordă: 17.08

a) numai în bani  c) sub formă de alocaţii plătite periodic 
b) numai în natură  d) în bani sau în natură 

324. Sistemele de asigurări sociale sunt sisteme în care participanţii sunt obligaţi sau
încurajaţi să se asigure : 17.01
a) împotriva calamităţilor naturale  c) împotriva anumitor riscuri sociale sau
circumstanţe care pot afecta bunăstarea lor
sau a persoanelor pe care le au în
întreţinere 
b) împotriva anumitor riscuri sociale sau d) împotriva anumitor riscuri sociale care
circumstanţe care pot afecta bunăstarea lor  pot afecta bunăstarea persoanelor pe care le
au în întreţinere 

325. Cotizaţiile la sistemul de asigurări sociale pot fi plătite : 17.01

a) numai de către persoanele care desfăşoară c) fie de salariaţi sau de alte categorii, fie
activităţi independente  de angajatori în numele salariaţilor 
b) numai de către sau în numele persoanelor d) numai de către angajatori în numele
care desfăşoară activităţi independente sau al salariaţilor 
persoanelor fără loc de muncă 

326. Prestaţiile de asistenţă socială sunt plătite : 17.04

a) în mod independent de participarea la un c) ca parte din asigurările sociale 
sistem de asigurări sociale 
b) numai în absenţa plăţii cotizaţiilor necesare d) pe bază de poliţă de asigurare
pentru participarea la un sistem de asigurări individuală 
sociale 

49
327. Administraţiile publice furnizează prestaţii sociale ca : 17.09
a) plăţi de securitate socială şi de asistenţă c) transferuri sociale în natură 
socială 
b) plăţi de securitate socială, asistenţă socială d) plăţi de asistenţă socială 
sau ca transferuri sociale în natură 

328. Prestaţiile de asigurări sociale sunt : 17.15

a) pensii  c) pensii, prestaţii de asigurări de sănătate,
prestaţii de asigurări de somaj şi prestaţii
de asigurări pentru îngrijirea pe termen
lung 
b) pensii şi prestaţii de asigurări de sănătate  d) pensii şi prestaţii de asigurări de şomaj


329. Prestaţiile de pensii a sistemelor de asigurări sociale sunt : 17.40

a) venitul după pensionare  c) pensii de plătit văduvelor sau văduvilor

b) venitul după pensionare, pensii de plătit d) venitul după pensionare şi pensii de
văduvelor sau văduvilor şi pensii de plătit plătit persoanelor care suferă un accident
persoanelor care suferă un accident de muncă de muncă şi care nu mai pot lucra 
şi care nu mai pot lucra 

330. Drepturile de pensie rezultând din sistemele de securitate socială : 17.81

a) sunt incluse în conturile naţionale de bază c) sunt incluse în conturile naţionale de
 bază şi în tabelul suplimentar pentru
drepturile de pensie acumulate la zi în
asigurări sociale 
b) sunt incluse în tabelul suplimentar pentru d) nu sunt incluse în conturile naţionale de
drepturile de pensie acumulate la zi în bază şi nici în tabelul suplimentar pentru
asigurări sociale  drepturile de pensie acumulate la zi în
asigurări sociale 

331. Prestaţiile sociale exclud : 4.86

a) transferuri curente de la sisteme care c) transferuri curente de la unităţi ale
primesc cotizaţii, vizează întreaga administraţiei publice care nu sunt
colectivitate sau părţi ale acesteia şi sunt condiţionate de plăţi anterioare ale
impuse şi controlate de către unităţile cotizaţiilor 
administraţiei publice 
b) transferuri curente de la sistemele d) indemnizaţiile de asigurare plătite în
organizate de angajatori în beneficiul cadrul poliţelor contractate pe o bază pur
angajaţilor  individuală de către asiguraţi, independent
de angajatorii lor sau de administraţiile
publice 

332. Unitatile institutionale au capacitatea de a: 1.57

a) deține bunuri și active  c) a exercita activități economicei 
b) de a subscrie angajamente  d) toate capacitatile prevazute la literele
a,b,c, 

50
333. În sistemul SEC 2010 care unități instituționale nu sunt regrupate în cinci
sectoare instituționale naționale: 1.57
a) societăți nefinanciare si societăți financiare c) banci comerciale 

b) administrațiile publice si gospodăriile d) instituții fără scop lucrativ în serviciul
populației  gospodăriilor populației 

334. Fluxurile reflectă: 1.65

a) crearea, transformarea  c) transferul sau dispariția unei valori
economice 
b) schimbarea  d) toate operatiile prevazute la literel a,b,c


335. Fluxurile determină o variație a 1.65

a) valorii activelor sau pasivelor unei unități c) valorii pasivelor unei unități
instituționale  instituționale 
b) valorii activelor unei unități instituționale d) nici o variaţie 


336. Operațiunile se divizează în: 1.66

a) operațiuni pe produse c) operațiuni financiare precum şi achiziții
minus cedările de active nefinanciare
neproduse
b) ) operațiuni de repartiție d) toate operatiunile prevazute la literele a-c

337. Operațiunile în care sunt implicate mai multe unități pot fi : 1.71
a) "ceva contra altceva", și anume operațiuni c) subventii 
cu contraparte, precum şi "ceva contra nimic",
și anume operațiuni fără contraparte 
b) transferuri  d) toate operatiunile prevazute la literele a-
c

338. Fluxurile nu se înregistrează: 1.101

a) când o valoare economică se creează, se c) pe bază de angajament
transformă sau se stinge o valoare economică
b) când o valoare economică apare, se d) cand nu se creează o valoare economică,
transformă ori se anulează creanțe sau obligații  şi nu se stinge sau anulează o creanţă 

339. Consolidarea înseamnă eliminarea a operațiunilor care au loc între unitățile

regrupate, 1.106
a) din utilizări c) atât din utilizări, cât și din resurse 
b) din resurse d) eliminarea activelor financiare reciproce

340. Orice operațiune realizată de o unitate individuală sau de un sector poate fi

contabilizată 1.110
a) în utilizări  c) în operaţiuni financiare 
b) în resurse  d) atât în utilizări, cât și în resurse 

51
341. În cadrul economiei, unitățile instituționale care interacționează sunt entități
economice care sunt capabile: 2.01
a să dețină active  c) să întreprindă activități economice și
operațiuni cu alte entități 
b) să subscrie angajamente  d) pot efectua toate operatiunile de la
punctele a, b si c 

342. Operatiunile de repartitie sunt operatiuni prin care se repartizeaza: 4.01

a) dividendele acumulate pe o perioada c) activele si pasivele financiare
contabila 
b) valoarea adaugata generata in productie d) pot efectua opertiunile de la punctele
a si c 

343. Remunerarea angajatilor in natura poate fi definita ca: 4.02

a) operatiune financiara cu active c) operatiune cu bunuri si servicii
b) operatiune de repartitie  d) opraţiune nefinanciară cu active 

344. Care din urmatoarele plati se incadreaza in definitia salariilor si indemnizatiilor:

4.07, 4.03
a) plata alocatiilor sau rambursarilor catre c) alocatiile pentru costul vietii, alocatiile
angajati pentru calatorie, izolare, mutare si locale si pentru expatriere
divertisment efectuate in cursul indeplinirii
atributiilor de serviciu
b) plata bauturilor sau alimentelor speciale d) plata alocatiilor sau rambursarilor catre
necesare din cauza conditiilor de munca angajati pentru calatorie
exceptionale

345. Pensiile se incadreaza in urmatoarea categorie de cotizatii sociale: 4.09

a) cotizatii sociale imputate angajatului de c) cotizatii sociale in regim facultativ,
catre stat prin fondul de pensii pensii private s.a.
b) cotizatii sociale efective imputate d) in categoriile de la lit. a si c 
angajatorului

346. Este un impozit pe bunuri si servicii colectat in etape de intreprinderi si care in

cele din urma este suportat integral de cumparatorul final: 4.17
a) taxa pe valoare adaugata c) taxa de timbru
b) acciza pe consum d) tariful de concesiune 

347. Prelevarile pe produsele agricole importante fac parte din categoria: 4.18
a) taxa de tip TVA c) impozite pe utilizarea de active fixe
b) impozite si drepturi asupra importurilor, d) impozite si drepturi asupra importurilor,
exclusiv TVA inclusiv TVA

348. Operatiunile care nu genereaza active sau pasive sub forme de sume de platit sau
de incasat, dar genereaza obligatie de a plati taxe sunt impozitate astfel: 4.27
a) se aplica impozite doar pentru operatiunile c) nu se impoziteaza
financiare realizate in moneda nationala
b) prin evaluari, declaratii sau instrumente d) se aplica impozite doar pentru
fiscale care creeaza pasive sub forma operatiunile financiare realizate in moneda
obligatiilor de plata euro

52
349. Se incadreaza in categoria altor subvenţii pentru producţie urmatoarele: 4.37
a) ajutoarele pentru investitii c) supracompensarea TVA care rezulta din
aplicarea sistemului forfetar
b) stergerea datoriilor unitatilor producatoare d) ajutoare pentru salariaţi 
fata de administratia publica

350. Influentarea nivelurilor productiei se poate realiza: 4.30

a) prin aplicarea de subventii producatorilor c) prin subcompensarea TVA care rezulta
din aplicarea sistemului forfetar
b) prin reducerea contributiilor sociale d) nu se poate realiza 
imputate angajatorului producator

351. Subventiile sunt inregistrate ca: 4.40

a) utilizari negative in contul de exploatare al c) utilizari in contul exterior al veniturilor
economiei totale primare si transferurile curente
b) la partea de resurse, in contul de alocare d) rentă 
primara a veniturilor administratiei publice

352. Venitul din investitii este un rezultat al urmatoarei situatii: 4.41

a) proprietarii de active financiare le pun la c) proprietarii de resurse naturale primesc
dispozitia altor unitati institutionale subventii pentru utilizarea productiva a
resurselor
b) proprietarii de resurse naturale le pun la d) concesionarii de resurse naturale
dispozitia altor unitati institutionale primesc subventii pentru utilizarea
productiva a resurselor

353. Venitul din proprietate de primit de catre proprietarii activelor financiare prin
dispunerea lor se numeste: 4.42
a) dobanda c) dividend
b) renta  d) venituri din concesiuni 

354. O forma de venit din proprietate la care au dreptul detinatorii de actiuni se

numeste: 4.53
a) dobanda c) dividend
b) renta  d) primă sau stimulent 

355. Achitarea tarifelor pentru serviciile prestate de sistemul de asigurari face parte
din: 4.91
a) cheltuielile pentru productie si consum c) operatiuni financiare cu pasive
contingente
b) operatiunile de repartizare a veniturilor d) cheltuieli pentru active financiare 

356. Optiunea pe actiuni a angajatului este o forma de: 4.168

a) o forma de venit in natura a angajatului c) o forma de venit neimpozabil
b) o forma de venit din investitii d) o formă de cheltuială a angajatului 

357. Liniile de credit, ca angajamente de acordare de imprumuturi pana la o limita

stabilita, se considera: 5.09
a) acumulari de active financiare c) active financiare contingente
b) o creanta financiara d) rambursare de credit 

53
358. In cazul in care un imprumut nu isi indeplineste obligatiile de plata, prejudiciul
imprumutatorului este reparat de: 5.1
a) institutiile financiare ale statului c) instantele judecatoresti abilitate
b) garant, in urma unui acord tip garantie d) administraţia publică 
359. Terminologia “instrument financiar” este utilizata: 1.66, 5.15
a) pentru a se face referire atat la spectrul c) pentru a face referire la toate
activului cat si la cel al pasivului operatiunilor operatiunile financiare in moneda
financiare nationala
b) pentru a se face referire la activele d) pentru a face referire la toate
financiare contingente operatiunile financiare in moneda
europeană
360. Compensarea operatiunilor cu active financiare ale unui anumit grup de unitati
institutionale in contraparte cu pasive ale aceluiasi grup se numeste: 5.25
a) consolidarea conturilor financiare c) operatiune financiara in contraparte
b) simetria creantelor si pasivelor financiare d) 

361. Contractele standardizate, nenegociabile, oferite de debitori si care permit

retragerea ulterioara de catre creditor a sumei, se numesc: 5.79
a) depozite c) plasamente private
b) titluri de natura datoriei d) 
362. Emiterea de titluri de natura datoriei pentru care platile aferente cuponului sau
principalului sunt garantate de active specificate sau de fluxuri viitoare de venituri
constituie: 5.104 Raspuns : securitizare
a) titluri de natura datoriilor cu rata a dobanzii c) titluri de natura datoriilor cu rata a
variabile dobanzii fixe
b) securitizarea titlurilor de natura datoriei d) 
363. DST se definesc ca: 5.69
a) active de rezerva internationale create de c) achizitii nete de titluri de natura
Fondul Monetar International pentru a datoriei
suplimenta activele de rezerva existente
b) un set de norme financiare contabile d) 
364. Care dintre urmatoarele caracteristici se aplica titlurilor de natura datoriei: 5.90
a) o data de rascumparare sau scadenta, la c) nu fac obiectul atribuirii de rating de
care trebuie efectuata plata finala programata catre agentiile consacrate
contractual a principalului
b) pretul de emitere, cel de rascumparare si d) 
rata cuponului nu pot fi exprimate decat in
moneda nationala

365. Calitatea de a fi negociabile se aplica urmatoarelor operatiuni financiare: 5.120

a) operatiunile cu credite c) ambele tipuri de operatiuni (cu credite,
cu titluri)
b) operatiunile cu titluri de natura datoriilor d) 

366. Activele sau pasivele financiare care rezulta din detinerea proprietatii asupra
unor active imobile (terenuri, constructii), de catre nerezidenti se clasifica: 5.138.b
a) titluri de natura datoriei c) alte participatii
b) active financiare de tip credit d) 

54
367. Proprietatea asupra unor titluri de valoare cotate in alte economii sunt definite
ca: 5.143
a) certificate de depozit c) active financiare de tip credit
b) participatii d) 

368. Participatiile in societatile in comandita pe actiuni subscrise de catre asociatii

comanditati se incadreaza in categoria: 5.154
a) actiuni cotate c) alte participatii
b) actiuni necotate d) 

369. Instrumentele financiare corelate cu un instrument financiar specificat sau cu un

indice prin intermediul carora, pe pietele financiare, se pot tranzactiona in contul lor
riscuri financiare specifice, se numesc: 5.199
a) instrumente financiare derivate c) instrumente financiare de tip garantie
b) instrumente financiare de tip provizion d) instrumentele financiare de la lit. b) şi c)


370. Acordurile contractuale între două părți care convin să schimbe, în cursul unei
perioade de timp și conform unor reguli prestabilite, fluxuri de plăți aferente unor
valori fictive convenite ale principalului se numesc 5.210
a) contracte la termen de tip forward c) instrumente derivate de credit
b) acorduri contractuale de tip <swap> d) toate cele variantele de la a)-c) 

371. Perioada de la data emiterii până la data plății finale programate a activelor sau
pasivelor financiare este: 5.A1.15
a) scadenta restanta c) scadenta initiala
b) scadenta cu termen lung d) scadenta cu termen mediu 

372. Sectorul societăților nefinanciare este subdivizat în următoarele subsectoare:

a) societăţi nefinanciare publice c) societăţi nefinanciare sub control străin

b) societăţi nefinanciare private naţionale d) toate variantele de la a), b) si c) 

373. Cu excepţia subsectorului banca centrală, fiecare subsector este divizat în:
a) societăţi financiare publice  c) societăţi financiare sub control străin 
b) societăţi financiare private naţionale d) toate variantele de la a), b) si c) 

374. Subsectorul S.122, Societati care accepta depozite, exclusiv banca centrala, nu
cuprinde: 2.78
a) sediile sociale care supravegheaza si c) toate variantele de la a), b) si d) 
gestioneaza alte unitati ale unui grup
constituit in mod predominant din societati
care accepta depozite, exclusive banca
centrala, dar care nu sunt societati care
accepta depozite 
b) institutiile fara scop lucrativ dotate cu d) institutiile care gestioneaza bani
personalitate juridica si care deservesc electronici si care nu au ca activitate
societati care accepta depozite, dar care nu principala intermedierea financiara
exercita nicio activitate de intermediere
financiara

55
375. Care din subdiviziunile urmatoare nu fac parte din Sectorul administraţiei
publice: 2.113
a) administratia centrala (exclusiv fondurile c) fondurile de pensii
de securitate nationala) 
b) administratiile statelor federale (exclusiv d) administratiile de securitate sociala
fondurile de securitate nationala) 

376. Sectorul societatilor financiare nu cuprinde : 2.66

a) beneficiari de pensii c) banca centrala
b) societati care accepta depozite, exclusiv d) societati de asigurare si fonduri de
banca centrala pensii
377. Sectorul gospodariilor populatiei cuprinde urmatoarele subsectoare: 2.120
a) variantele de la lit b) si d) c) institutii de plata
b) beneficiari de venituri din proprietate, d) angajatori si lucratori proprii precum şi
beneficiari de pensii şi beneficiari de alte angajati 
venituri din transferuri

378. Care dintre urmatorii intermediari financiari sunt clasati in subsectorul S.121: 2.73
a) societatile de emisiuni de titluri  c) banca centrala nationala, inclusiv atunci
cand aceasta participa la Sistemul European
al Bancilor Centrale 
b) varianrtele de la lit c) si d) d) organismele monetare centrale, in
special cele publice, care tin o contabilitate
completa si se bucura de o autonomie de
decizie in raport cu administratia centrala

379. Ce tip de leasing nu se aplica in cazul resurselor naturale: 15.04 tabelul 15.1
a) leasingul financiar  c) leasingul de resurse 
b) leasingul operational  d) nici unul din cele prevăzute la lit a)-c) 

380. Contractul de achizitionare cu plata in rate este un tip de leasing: 15.20

a) operational  c) financiar 
b) de resurse  d) nici unul din cele prevăzute la lit a)-c)

381. Pensiile furnizate beneficiarilor pot avea urmatoarele forme: 17.41

a) sisteme de pensii de asigurari sociale  c) polite de asigurare individuala de viata

b) asistenta sociala  d) toate celelalte variante prevăzute la lit
a)-c) 
382. Unitatile institutionale incluse in sectorul societatilor financiare sunt urmatoarele:
2.55
a) societatile cu capital privat si de stat care c) societatile cooperatiste si asociatiile
sunt producatori de piata si a caror functie dotate cu personalitate juridica si care sunt
principala consta in producerea de bunuri si producatori de piata, a caror functie
servicii nefinanciare  principala consta in producerea de de
bunuri si servicii nefinanciare 
b) societatile cu capital privat sau public a d) toate celelalte variante prevăzute la lit
caror functie principala consta in furnizarea de a)-c) 
servicii de intermediere financiara si/sau in
exercitarea de activitati financiare auxiliare 

56
383. Sectorul societati financiare S.12 cuprinde: 2.55
a) institutiile fara scop lucrativ care sunt c) toate societatile si cvasisocietatile
controlate de catre de administratiile statelor nefinanciare controlate de unitatile
federale  institutionale nerezidente 
b) unitatile institutionale dotate cu d) toate celelalte variante prevăzute la lit
personalitate juridica, care sunt producatori de a)-c) 
piata si a caror activitate principala consta in
producerea de servicii financiare 

384. Sectorul societatilor financiare cuprinde urmatoarele subsectoare: 2.66

a) banca centrala, societati care accepta c) banca centrala, societati care accepta
depozite, fonduri de piata monetara, depozite, fonduri de piata monetara,
beneficiari de pensii, auxiliari intermediari, beneficiari de alte venituri din transferuri ,
societati de asigurare, etc  auxiliari intermediari, societati de
asigurare, etc 
b) banca centrala, societati care accepta d) nici una din variantele prevăzute la lit
depozite, fonduri de piata monetara, a)-c) 
fonduri de pensii, auxiliari intermediari,
societati de asigurare, etc 
385. Leasingul de resurse este: 15.23
a) un acord prin care proprietarul unei resurse c) un acord prin care proprietarul unei
naturale o pune la dispozitia locatarului, in resurse naturale o pune la dispozitia
schimbul unei plati inregistrata drept renta  locatarului, in schimbul unei plati
inregistrata drept dobanda 
b) un acord prin care proprietarul unei resurse d) nici una din variantele prevăzute la lit
naturale o pune la dispozitia locatarului, in a)-c) 
schimbul unei plati inregistrata drept chirie 
386. In cadrul unui leasingul operational: 15.10
a) Activul nu ramane in bilantul locatorului c) Pasivul ramane ramane in bilantul
 locatarului 
b) Activul ramane in bilantul locatorului  d) nici una din variantele prevăzute la lit
a)-c) 
387. Parteneriatele public – privat PPP sunt: 15.41
a) contracte pe termen lung intre doua unitati, c) contracte pe termen lung intre doua
prin care o unitate dobandeste sau produce un unitati, prin care o unitate dobandeste sau
activ sau o serie de active, il exploateaza produce un activ sau o serie de active, il
pentru o perioada si ulterior transfera activul exploateaza pentru o perioada si nu va
unei alte unitati  transfera activul unei alte unitati 
b) contracte pe termen scurt intre doua unitati, d) nici una din variantele prevăzute la lit
prin care o unitate dobandeste sau produce un a)-c) 
activ sau o serie de active, il exploateaza
pentru o perioada si ulterior transfera activul
unei alte unitati 
388. Contractele de concesionare de servicii: 15.42
a) se inregistreaza ca active atunci cand nu c) nu se inregistreaza ca active atunci cand
sunt transferabile sau nu se poate realiza nicio nu sunt transferabile sau nu se poate realiza
valoare din transferul lor  nicio valoare din transferul lor 
b) nu se inregistreaza ca active atunci cand d) nici una din variantele prevăzute la lit
sunt transferabile sau nu se poate realiza nicio a)-c) 
valoare din transferul lor 

57
389. Leasingurile operationale comercializabile: 15.43
a) pot include toate tipurile de contracte de c) pot include toate tipurile de contracte de
inchiriere si de leasing operational  inchiriere, de leasing operational si leasing
financiar 
b) nu pot include toate tipurile de contracte de d) nici una din variantele prevăzute la lit
inchiriere si de leasing operational  a)-c) 

390. Pensiile de asigurari sociale sunt: 17.40

a) prestatii pe care beneficiarii le primesc cand c) prestatii pe care beneficiarii le primesc
ies la pensie, de obicei in temeiul unor cand ies la pensie, de obicei in temeiul unor
dispozitii juridice sau contractuale prestabilite dispozitii juridice sau contractuale
si in general sub forma unei rente negarantate prestabilite si in general sub forma unei
 rente garantate 
b) prestatii pe care beneficiarii le primesc d) nici una din variantele prevăzute la lit
cand ies la pensie, de obicei in temeiul unor a)-c) 
dispozitii juridice sau contractuale prestabilite
si in general sub forma unei rente viagere 

391. Sistemele de pensii de securitate sociala sunt: 17.43

a) Sisteme de asigurari contractuale ale caror c) Sisteme de asigurari contractuale ale
beneficiari, in calitate de participanti la un caror beneficiari, in calitate de participanti
sistem de asigurari sociale, nu sunt obligati de la un sistem de asigurari sociale, sunt
administratiile publice sa se asigure impotriva obligati de societatile financiare sa se
batranetii si a altor riscuri legate de batranete asigure impotriva batranetii si a altor
 riscuri legate de batranete 
b) Sisteme de asigurari contractuale ale caror d) nici una din variantele prevăzute la lit
beneficiari, in calitate de participanti la un a)-c) 
sistem de asigurari sociale, sunt obligati de
administratiile publice sa se asigure impotriva
batranetii si a altor riscuri legate de batranete


392. Un sistem de prestatii predefinite este: 17.57

a) Un sistem de pensii in care prestatiile de c) Un sistem de pensii in care prestatiile de
platit salariatului dupa pensionare se platit de catre salariat dupa pensionare se
calculeaza prin utilizarea unei formule, fie calculeaza prin utilizarea unei formule, fie
separat, fie in combinatie cu o suma minima separat, fie in combinatie cu o suma
negarantata de platit  minima garantata de platit 
b) Un sistem de pensii in care prestatiile de d) nici una din variantele prevăzute la lit
platit salariatului dupa pensionare se a)-c) 
calculeaza prin utilizarea unei formule, fie
separat, fie in combinatie cu o suma minima
garantata de platit 
393. Riscul unui sistem de prestatii predefinite in ceea ce priveste furnizarea unui
venit adecvat la pensie este suportat de: 17.58
a) angajator sau o unitate care actioneaza in c) angajat sau o unitate care actioneaza in
numele sau  numele 
b) angajator sau o institutie de credit  d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
394. Sistemele fictive de cotizatii predefinite si sistemele hibride sunt clasificate ca: 17.59
a) Sisteme de prestatii predefinite  c) Sisteme de cotizatii facultative 
b) Sisteme de cotizatii predefinite  d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 

58
395. Drepturile de pensie acumulate in temeiul securitatii sociale: 17.80
a) sunt prezentate in conturile nefinanciare  c) nu sunt prezentate in conturile nationale
de baza 
b) sunt prezentate in conturile nationale de d) nici una din variantele prevăzute la lit
baza  a)-c) 

396. Remunerarea angajatilor este compusa din:

a) salarii  c) cotizatiile sociale in sarcina
angajatorului 
b) indemnizatii  d) toate variantele prevăzute la literele a, b
si c

397. Salariile si indemnizatiile in natura includ urmatoarele tipuri de remunerare: 4.05

a) Salarii si indemnizatii de baza  c) Imprumuturi acordate angajatilor la
dobanzi reduse 
b) Plata zilelor de vacanta pentru sarbatori d) Alocatii pecuniare pentru locuinta,
oficiale sau concediu anual  platite angajatilor de catre angajator 

398. Cotizatiile sociale in sarcina angajatorilor sunt: 4.92

a) cotizatii sociale platite de catre angajatori c) cotizatii sociale platite de catre
catre sisteme de securitate sociala sau alte angajatori catre sisteme de securitate
sisteme de asigurari sociale aferente incadrarii sociala facultative sau alte sisteme de
in munca pentru a asigura prestatii sociale asigurari sociale aferente incadrarii in
pentru angajatii lor  munca pentru a asigura prestatii sociale
pentru angajatii lor 
b) cotizatii sociale platite de catre angajati d) nici una din variantele prevăzute la lit
catre sisteme de securitate sociala sau alte a)-c) 
sisteme de asigurari sociale aferente incadrarii
in munca pentru a asigura prestatii sociale
pentru angajatorii lor 

399. O taxa de tip TVA este: 4.17

a) Un impozit pe bunuri si servicii colectat in c) Un impozit pe bunuri si servicii colectat
etape de intreprinderi si care in cele din urma integral de intreprinderi si care in cele din
este suportat partial de cumparatorul final  urma este suportat integral de cumparatorul
final 
b) Un impozit pe bunuri si servicii colectat in d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-
etape de intreprinderi si care in cele din urma c) 
este suportat integral de cumparatorul final 

400. Subventiile sunt: 4.30

a) Plati curente fara contraparte pe care
administratiile publice sau institutiile Uniunii
Europene le efectueaza catre producatorii
rezidenti 
b) Plati curente fara contraparte pe care
societatile comerciale sau institutiile Uniunii
Europene le efectueaza catre producatorii
rezidenti 
c) Plati curente fara contraparte pe care
administratiile publice sau institutiile
Uniunii Europene le efectueaza catre
producatorii nerezidenti 
d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-
c) 

59
401. Veniturile din proprietate sunt clasificate dupa cum urmeaza: 4.41
a) Dobanzi, venituri distribuite ale societatii, c) Dobanzi, venituri distribuite ale
beneficii reinvestite din investitii straine societatii, beneficii reinvestite din investitii
directe, alte venituri din investitii  straine, subventii 
b) Dobanzi, venituri nedistribuite ale d) nici una din variantele prevăzute la lit
societatii, beneficii reinvestite din investitii a)-c) 
straine, alte venituri din investitii 
402. Dobanzile sunt: 4.42
a) Veniturile din proprietate de primit de catre c) Veniturile din proprietate de platit de
proprietarii activelor nefinanciare pentru catre proprietarii activelor financiare pentru
punerea acestora la dispozitia unei alte unitati punerea acestora la dispozitia unei alte
institutionale  unitati institutionale 
b) Veniturile din proprietate de primit de catre d) nici una din variantele prevăzute la lit
proprietarii activelor financiare pentru a)-c) 
punerea acestora la dispozitia unei alte unitati
institutionale 
403. Impozitele pe venit includ: 4.78
a) Impozitele pe venitul persoanelor fizice, c) Impozitele pe venitul persoanelor fizice,
impozitele pe venitul sau profitul societatilor, impozitele pe venitul sau profitul
impozitele pe terenuri, taxele asupra societatilor, impozitele pe castigurile din
castigurilor din loterii sau jocuri de noroc  detinere, taxele asupra castigurilor din
loterii sau jocuri de noroc 
b) Impozitele pe venitul persoanelor fizice, d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
impozitele pe venitul sau profitul societatilor,
impozitele pe castigurile din detinere, taxele
judiciare 
404. Prestatiile sociale, altele decat transferurile sociale in natura, sunt compuse din:
4.102
a) Prestatii de securitate sociala in bani, alte c) Prestatii de securitate sociala in bani,
prestatii de asigurari sociale, prestatii de alte prestatii de asigurari sociale, prestatii
asistenta sociala in bani  de asistenta sociala in bani, prime nete de
asigurare generala 
b) Prestatii de securitate sociala in natura, alte d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
prestatii de asigurari sociale, prestatii de
asistenta sociala in bani 

405. Indemnizatiile de asigurare generale, daunele sunt: 4.114

a) Solicitarile de daune care trebuie onorate in c) Solicitarile de daune care trebuie onorate
temeiul unor contracte de asigurari generale, in temeiul unor contracte de asigurari
adica sumele pe care societatile de asigurari generale, adica sumele pe care societatile
sunt obligate sa le primeasca pentru de asigurari sunt obligate sa le plateasca
compensarea vatamarilor sau pagubelor persoanelor neasigurate pentru
suferite de persoane sau de bunuri  compensarea vatamarilor sau pagubelor
suferite de persoane sau de bunuri 
b) Solicitarile de daune care trebuie onorate in d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
temeiul unor contracte de asigurari generale,
adica sumele pe care societatile de asigurari
sunt obligate sa le plateasca pentru
compensarea vatamarilor sau pagubelor
suferite de persoane sau de bunuri 

60
406. Transferurile de capital includ : 4.147
a) Impozitele pe capital, impozitele pe salarii,
ajutoarele pentru investitii si alte transferuri
de capital 
b) Impozitele pe capital, ajutoarele pentru
investitii si alte transferuri de capital 
c) Impozitele pe capital, impozite pe
operatiuni internationale, ajutoarele pentru
investitii si alte transferuri de capital 
d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 

407. Operatiunile financiare sunt : 5.01

a) Operatiuni cu active si pasive financiare si c) Operatiuni cu active si pasive financiare
nefinanciare care se desfasoara intre unitati care se desfasoara intre unitati
institutionale rezidente, precum si intre institutionale rezidente, precum si intre
acestea si unitati institutionale nerezidente  acestea si unitati institutionale nerezidente

b) Operatiuni cu active si pasive financiare d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
care se desfasoara intre unitati institutionale
nerezidente, precum si intre acestea si unitati
institutionale rezidente 

408. Din categoria activelor financiare fac parte : 5.12

a) Aur monetar, numerar si depozite, titluri de c) Aur monetar, numerar si depozite, titluri
natura datoriei, credite, participatii si actiuni de natura datoriei, credite, participatii si
ale fondurilor de investitii, sisteme de actiuni ale fondurilor de investitii, sisteme
asigurari, de pensii si scheme de garantii de asigurari, de pensii si scheme de garantii
standardizate, instrumente financiare derivate, standardizate, accize si impozite pe
alte conturi de primit/de platit  consum, alte conturi de primit/de platit 
b) Aur monetar, numerar si depozite, titluri de d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
natura datoriei, credite, participatii si actiuni
ale fondurilor de investitii, sisteme de
asigurari, de pensii si scheme de garantii
standardizate, instrumente financiare derivate,
subventii 

409. Soldul contabil al contului financiar este teoretic : 5.18

a) Mai mare decat soldul contului de capital c) Mai mic decat soldul contului de capital
 
b) Identic cu cel al contului de capital  d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 

410. Compensarea este : 5.28

a) Consolidarea la nivelul economiei totale c) Consolidarea la nivelul economiei totale
prin care inregistrarile contabile de pe ambele prin care inregistrarile contabile de pe
parti ale contului pentru aceeasi operatiune ambele parti ale contului pentru aceeasi
sunt compensate una in raport cu cealalta  operatiune nu sunt compensate una in
raport cu cealalta 
b) Consolidarea la nivelul unei singure unitati d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
institutionale prin care inregistrarile contabile
de pe ambele parti ale contului pentru aceeasi
operatiune sunt compensate una in raport cu
cealalta 

61
411. Operatiunile financiare si operatiunile in contraparte ale acestora : 5.49
a) Se inregistreaza in acelasi moment  c) Se inregistreaza semestrial 
b) Se inregistreaza anual  d) Nu se inregistrează 
412. Numerarul nu include : 5.78
a) Bancnotele si monedele emise de c) Bancnotele si monedele care nu sunt in
autoritatile monetare rezidente ca moneda circulatie 
nationala in circulatie detinuta de catre
rezinenti si nerezidenti 
b) Bancnotele si monedele emise de d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
autoritatile monetare nerezidente ca moneda
straina in circulatie detinuta de catre rezinenti

413. In categoria alte depozite nu se includ: 5.86, 5.87
a) Depozite de economii, carnete de economii, c) Depozite in moneda straina in cadrul
certificate de economii nenengociabile  unor acorduri swap 
b) Depozite la termen, care sunt depozite d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
nedisponibile imediat, dar de care se poate
dispune la o scadenta convenita 
414. Operatiunile cu titluri de natura datoriei publice sunt impartite in functie de
scadenta initiala in: 5.92
a) titluri de natura datoriei pe termen scurt si c) titluri de natura datoriei pe termen mediu
titluri de natura datoriei pe termen mediu  si titluri de natura datoriei pe termen lung

b) titluri de natura datoriei pe termen scurt si d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
titluri de natura datoriei pe termen lung 
415. Categoria creditelor nu include: 5.138
a) Creantele financiare ale angajatilor, c) Activele sau pasivele financiare care
rezultate din participarea acestora la profitul rezulta din detinerea proprietatii asupra
societatii  unor active imobile 
b) Imprumuturile platite ca, garantie pentru d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
indeplinirea unor obligatii 
416. Participatia este: 5.141
a) Un activ financiar care este o creanta c) Un activ financiar care este o creanta
asupra valorii reziduale a unei societati, dupa asupra valorii reziduale a unei societati,
ce toate celelalte creante au fost platite  dupa ce toate celelalte creante nu au fost
platite 
b) Un pasiv financiar care este o creanta d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 
asupra valorii reziduale a unei societati, dupa
ce toate celelalte creante au fost platite 
417. Provizioanele tehnice de asigurari generale sunt: 5.169
a) Creante financiare pe care titularii de polite c) Creante financiare pe care titularii de
de asigurari generale le au asupra societatilor polite de asigurari generale le au asupra
de asigurari in ceea ce priveste primele societatilor de asigurari in ceea ce priveste
incasate si indemnizatiile de platit  primele incasate si indemnizatiile platite 

b) Creante financiare pe care titularii de polite d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-
de asigurari generale le au asupra societatilor c) 
de asigurari in ceea ce priveste primele
neincasate si indemnizatiile de platit 

62
418. Instrumentele financiare derivate nu includ: 5.220
a) Swapurile pe aur  c) Instrumentele suport pe care se bazeaza
instrumentul financiar derivat 
b) Swapurile pe valuta  d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-
c) 

419. Creditele comerciale si avansurile, in functie de scadenta, pot fi impartite in: 5.239
a) Pe termen scurt, pe termen lung si avansuri c) Pe termen scurt, pe termen mediu si
 avansuri 
b) Pe termen scurt, mediu, lung si avansuri  d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-
c) 

420. Contul de alocare primara a veniturilor face parte din: tab.24.2

a) contul de productie  c) contul de distribuire secundara venitului

b) contul de distribuire primara venitului  d) contul de redistribuire a venitului in
natura 

421. Care din utilizarile de mai jos nu sunt aferente contului de exploatare?
a) salarii brute si indemnizatii brute  c) cotizatii sociale in sarcina angajatorilor

b) dobanzi  d) excedentul brut de exploatare 

422. Care dintre resursele enumerate mai jos nu sunt aferente contului de alocare primara a
venituilor?
a) alte impozite pe productie  c) excedentul net de exploatare 
b) venituri din proprietate  d) excedentul brut de exploatare 

423. Prestatiile de securitate sociala in bani se intregistreaza in:

a. contului de exploatare  c. contul de redistribuire a venitului in
natura 
b. contul de productie  d. contul de distribuire secundara a
venitului 

424. Venitul disponil brut si net este resursa pentru :

a.contul de redistribuire a venitului in natura c. contul de utilizare a venitului
 disponibil ajustat 
b. contul de utilizare a venitului disponibil  d. toate cele prevăzute la lit. a) – c) 

425. Economia bruta si neta se inregistreaza in :

a.contul de capital  c. contul de utilizare a venitului
disponibil ajustat 
b.contul de exploatare  d. contul financiar 

426. Contul de distribuire primara a venitului, contul de distribuire secundara a

venitului, contul de redistribuire a venitului in natura si contul de utilizare a venitului,
formeaza: Tab.8.1
a.contul de productie  c. conturi ale operatiunilor de capital 
b. contul de redistribuire a venitului in natura d. conturile de distribuire si de utilizare a
 venitului 

63
427. Conturile operatiunilor de acumulare cuprind :
a.contul altor modificari de active  c.contul financiar 
b. cele prevăzute la lit. a), c) şi d)  d.contul de capital 

428. In cadrul contului variatiilor valorii nete datorate economiei si transferurilor de capital,
economia neta face parte din categoria:
a.variatii ale pasivelor si valorii nete  c.variatii ale activelor 
b. resurselor  d. toate cele prevăzute la lit. a) – c) 

429. In cadrul contului achizitiilor de active nefinanciare urmatoarele elemente sunt

variatii ale activelor: 8.49
a.variatii ale valorii nete datorate economiei si c.consumul de capital fix 
transferurilor de capital 
b. ajustarea pentru variatia dreptului de pensie d.venitul disponibil ajustat net 


430. In cadrul contului financiar care dintre urmatoarele elemente reprezinta atat
variatii ale activelor cat si variatii ale pasivelor si valorii nete: 8.50 Tab.8.12
a.numerar si depozite  c.credite 
b.titluri de natura datoriei  d. toate cele prevăzute la lit. a) – c) 

431. Contul de reevaluare face parte din categoria :

a.contul altor modificari de active  c.conturi financiare 
b.conturilor de patrimoniu  d.conturi de capital 

432. Secvenţa conturilor de patrimoniu se descompune în:

a. contul de deschidere c.contul de inchidere
b. contul de variatie a patrimoniului  d. toate cele prevăzute la lit. a) – c) 

433. Drepturile speciale de tragere (DST) sunt active de rezervă internaţionale create
de: 5.69
a) statele membre ale zonei Euro  c) Fondul Monetar Internaţional 
b) Banca Mondială  d) statele membre ale Fondului Monetar
Internaţional 

434. Aurul monetar reprezintă: 5.68

a) lingourile de aur deţinute de rezidenţi 
c) lingourile de aur deţinute de rezidenţi şi
de nerezidenţi 
b) monedele de aur emise de banca centrală d) un activ financiar 


435. Comisioanele asociate împrumuturilor de aur monetar reprezintă:

a) dobânzi  c) dividende 
b) rente  d) chirii 

436. Creditele sunt instrumente financiare: 5.120

a) negociabile  c) nenegociabile 
b) derivate  d) nestandardizate 

64
437. Nu fac parte din categoria creditelor: 5.138
a) creanţele financiare ale angajaţilor, c) creditele revolving 
rezultate din participarea acestora la profitul
societăţii 
b) activele şi pasivele financiare care rezultă d) garanţiile la depozite pe post de creanţe
din deţinerea proprietăţii asupra unor active financiare ale societăţilor de reasigurare
imobile, cum ar fi terenuri sau construcţii, de asupra societăţilor cedente 
către nerezidenţi 

438. In cazul carui tip de leasing are loc schimbarea proprietatii economice asupra
activului: 15.04
a) leasingul financiar  c) leasingul de resurse 
b) leasingul operational  d) contractele de cesionare a serviciilor 

439. Care din urmatoarele tipuri de contracte nu reprezinta leasing de active

nefinanciare: 15.04
a) leasingul financiar  c) leasingul de resurse 
b) leasingul operational  d) contractele de cesionare a serviciilor 

440. Responsabilitatea de a efectua orice reparatie sau intretinere necesara activului

revine proprietarului economic in cazul: 15.13
a) leasingul financiar  c) leasingul de resurse 
b) leasingul operational  d) contractelor de cesionare a serviciilor 

441.Plățile datorate în cadrul unui leasing de resurse sunt înregistrate drept: 15.23
a) impozite  c) rente 
b) taxe  d) chirii 

442. Care din afirmatiile urmatoare este adevarata, in cazul leasingului de resurse:
15.24
a) activul resursa ramane in bilantul c) activul resursa se inregistreaza in
locatorului, fiind utilizat de acesta  bilantul locatarului, fiind utilizat de acesta

b) activul resursa ramane in bilantul d) activul resursa se inregistreaza in
locatorului chiar daca este utilizat de locatar bilantul locatarului, fiind utilizat de locator
 

443. Reducerea valorii unei resurse naturale se inregistreaza ca:

a) consum de capital fix  c) pierdere 
b) disparitie economica a activelor neproduse d) amortizare 


444. Cazul clasic al unui activ care face obiectul unui leasing de resurse este : 15.25
a) vehiculul  c) terenul 
b) macaraua  d) sonda de foraj 

445.Leasingurile operationale se efectueaza adesea pentru: 15.11

a) resursele minerale  c) spectrul de frecvente radio 
b) sondele de foraj  d) terenuri 

65
446. In cazul leasingului financiar cel care suportă riscurile de exploatare și primește
beneficiile economice care rezultă din utilizarea activului într-o activitate de producție,
este: 15.13
a) proprietarul economic  c) proprietarul legal 
b) locatorul  d) nici unul dintre acestia 

447. Activitatile si functiile principale ale producatorului nonpiata public care apartine
sectorului administratii publice sunt : tab.2.2
a) productia de bunuri si servicii de piata si de c) productia de bunuri si servicii
bunuri si servicii pentru consumul propriu nefinanciare de piata 

b) productia si furnizarea de bunuri si servicii d) productia si furnizarea de bunuri si
nonpiata destinate consumului individual si servicii nonpiata pentru consum individual
colectiv; efectuarea operatiunilor de 
redistribuire a venitului si a avutiei nationale


448. Activitatile si functiile principale ale sectorului Societati financiare sunt:

a) productia de bunuri si servicii nefinanciare c) intermediere financiare, inclusiv
de piata  asigurare; activitati financiare auxiliare

b) consum; productia si furnizarea de bunuri si d) productia de bunuri si servicii
servicii nonpiata pentru consum individual  nefinanciare de piata 

449. Sectorul societati nefinanciare cuprinde: 2.45

a) unitatile institutionale dotate cu c) producatori nonpiata publici care sunt
personalitate juridica, care sunt producatori de dotati cu personalitate juridica, a caror
piata si a caror activitate principala consta in functie principala consta in producerea de
producerea de bunuri si servicii nefinanciare; bunuri si servicii nefinanciare 
acopera si cvasisocietatile nefinanciare 
b) societatile cu capital privat si de stat care d) societatile cooperatiste dotate cu
sunt producatori nonpiata, a caror functie personalitate juridica, a caror functie
principala consta in producerea de bunuri si principala consta in producerea de bunuri
servicii nefinanciare  si servicii nefinanciare 

450. Care categorie de unitati institutionale
societati nefinanciare: 2.46
a) producatori publici care sunt dotati cu
personalitate juridica, sunt producatori de
piata si a caror functie principala consta in
producerea de bunuri si servicii
nefinanciare 
b) institutiile fara scop lucrativ, dotate cu
personalitate juridica, care exercita activitati
de intermediere financiara  functie principala consta in producerea de
enumerate mai jos apartin Sectorului de
c) sediile centrale ce controleaza un grup
de societati care exercita activitati de
intermediere financiara 
d) producatori nonpiata publici care sunt
dotati cu personalitate juridica, a caror
bunuri si servicii nefinanciare 

66
451. Subsectorul societati nefinanciare sub control strain contine: 2.54
a) toate filiale societatilor nerezidente  c) toate stabilimentale sau alte agentii,
neconstituite in societati, de societati
nerezidente sau producatori neconstituiti in
societati care sunt unitati rezidente fictive

b) toate societatile controlate de o unitate d) toate variantele 
institutionala nerezidenta care nu este ea
insasi o societate 

452. Societatile financiare cuprind: 2.55

a) unitatile institutionale dotate cu c) producatori nonpiata publici care sunt
personalitate juridica, care sunt producatori dotati cu personalitate juridica, si a caror
nonpiata si a caror activitate principala consta functie principala consta in producerea de
in producerea de servicii financiare  bunuri si servicii financiare 
b) unitatile institutionale dotate cu d) sediile centrale ce controleaza un grup
personalitate juridica, care sunt producatori de societati care exercita activitati auxiliare
piata si a caror activitate principala consta in 
producerea de servicii financiare 

453. Intermedierea financiara este: 2.56

a) activitatea prin care o unitate transforma c) acvtivitatea prin care se furnizeaza
activele si pasive financiare  servicii financiare 
b) activitatea prin care activele si pasivele d) activitatea prin care o unitate
intermediarilor financiari sunt regrupate  institutionala achizitioneaza active
financiare si contacteaza pasivele pe cont
propriu, angajandu-se in operatiuni
financiare de piata 

454. Care categorie de unitati institutionale enumerate mai jos nu apartin Sectorului de
societati financiare: 2.65
a) societatile cu capital privat sau public a c) producatorii publici dotati cu
caror functie principala consta in furnizarea de personalitate juridica si a caror functie
servicii de intermediere financiara si/sau in principala consta in furnizarea de servicii
exercitarea de activitati financiare auxiliare  de intermediere financiar si/sau in
exercitarea de activitati financiare auxiliare

b) producatori publici care sunt dotati cu d) societatile holding, in cazul in care rolul
personalitate juridica, a caror functie principal este detinerea activelor unui grup
principala consta in producerea de bunuri si de societati filiale 
servicii nefinanciare 

455. Activitatile financiare auxiliare cuprind: 2.63

a) activitatile auxiliare de efectuare a c) activitatile auxiliare de efectuare a

operatiunilor cu active si pasive financiare  operatiunilor cu active si pasive financiare
si de transformare sau regrupare de fonduri

b) activitatile auxiliare de transformare a d) activitatile auxiliare de regrupare a
activelor si pasivelor  activelor si pasivelor financiare 

67
456.Societatile holding, in cazul in care rolul principal este detinerea activelor unui
grup de societati filiale apartin: 2.65.f
a) sectorului societati nefinanciare  c) sectorului de auxiliari financiari 
b) sectorului societati financiare  d) sectorului de societati de asigurare 
457. Subdivizarea subsectoarelor societatilor financiare in societati financiare publice,
private nationale si sub control strain nu se aplica la: 2.71
a) fonduri de piata monetara  c) banca centrala 
b) auxiliari financiari  d) societati de asigurare
458. Banca centrala ca subsector al societatii financiare grupeaza: 2.72
a) toate societatile si cvasisociatile financiare c) toate organismele si agentiile care au
a caror functie principala consta in emiterea sarcina de a reglementa sau controla
de moneda, in mentinerea valorii sale interne societatile financiare sau pietele financiare.
si externe si in administrarea unei parti sau a 
totalitatii rezervelor de schimb valutare ale
tarii. 
b) toate organismele monetare centrale, care d) toate organismele monetare centrale care
tin o contabilitate completa si se bucura de o au ca activitate principala intermedierea
autonomie de decizie in raport cu financiara 
administratia centrala. 
459. Subsectorul care accepta depozite, exclusiv banca centrala nu cuprinde: 2.76.g
a) cooperativele de credite bancar, casele de c) institutiile care gestioneaza bani
ajutor reciproc  electronici si care au activitate principala
intermedierea financiara 
b) bancile specializate  d) institutiile care gestioneaza bani
electronici si care nu au ca activitate
principala intermedierea financiara . 
460. Organismele de plasament colectiv sunt incluse in subsectorul: 2.80
a) fonduri de piata monetara  c) societati de asigurare 
b) alti intermediari financiari  d) institutii financiare captive 
461. Fondurile de piata monetara nu cuprind: 2.81
a) fondurile de investitii, inclusiv fondurile c) organismele de plasament 
comune de plasament 
b) institutiile fara scop lucrativ, dotate cu d) fondurile de investitii ale caroro actiuni
personalitate juridica si care deservesc fonduri sau unitati sunt substitut pentru depozite 
de piata monetara, dar care nu exercita nici o
activitate de intermediere financara 
462. Activitatea fondurilor de investitii, altele decat fondurile de piata monetara consta
in : 2.82
a) emiterea de actiuni sau unitati ale c) furnizarea de servicii de intermediere
fondurilor de investitii care nu sunt substitut financiara prin subscriere de angajamente
pentru depozite si efectuarea, pe cont propriu, sub forma de bani, depozite sau titluri de
de investitii in principal in active financiare, participare 
altele decat active financiare pe termen scurt,
si in active nefinanciare 
b) emiterea de actiuni sau unitati ale d) efectuarea, pe cont propriu, de investitii
fondurilor de investitii care reprezinta un in principal in active financiare, altele decat
substitut pentru depozite si efectuarea, pe active financiare pe termen scurt, si in
cont propriu, de investitii in principal in active active nefinanciare 
financiare, altele decat active financiare pe
termen scurt, si in active nefinanciare 

68
463. Subsectorul fondurilor de investitii, altele decat fondurile de piata monetara nu
cuprinde: 2.85
a) fondurile de pensii care apartin fondurilor c) fondurile cu scop special ale
de pensii  administratiilor publice, denumite fonduri
suverane de investitii 
b) sediile sociale care supravegheaza si d) toate variantele 
gestioneaza un grup constituit in mod
predominant din fonduri de investitii, altele
decat fondurile de piata monetara, dar care nu
sunt, ele insele, fonduri de investitii 

464. Brokeri in valori mobiliare si produse financiare derivate constituie subdiviziune

a: 2.88
a) subsectorului alti intermediari financiari, c) subsectorului fonduri de piata monetara
exclusiv societatile de asigurare si fondurile 
de pensii 
b) fondurilor de investitii, altele decat d) subsectorului societati care accepta
fondurile de piata monetara depozite, exclusiv banca centrala 

465. Institutiile financiare captive si alte entitati creditoare cuprinde: 2.98

a) toate societatile si cvasisocietatile c) toate societatile si cvasisocietatile
financiare care nu sunt implicate nici in financiare a caror functie principala consta
activitati de intermediere financiara, nici in in furnizarea de servicii de intermediere
furnizarea de servicii auxiliare si ale caror financiara rezultate din mutualizarea
active sau pasive nu sunt, in marea lor riscurilor 
majoritate, tranzactionate pe pietele libere 
b) toate societatile si cvasisocietatile d) toate societatile si cvasisocietatile
financiare a caror functie principala consta in financiare a caror functie principala consta
exercitarea de activitati strans legate de in emiterea de actiuni sau unitati ale
intermediere financiara, fara a fi, ele insele, fondurilor de investitii 
intermediari financiari 

466. Subsectorul fonduri de pensii nu cuprinde: 2.110.c (S.129)

a) toate societatile financiare a caror functie c) toate societatile si cvasisocietatile
principala consta in furnizarea de servicii de financiare a caror functie principala consta
intermediere financiara rezultate din in furnizarea de servicii de intermediere
mutualizarea riscurilor sociale si necesitatilor financiara rezultate din mutualizarea
persoanelo asigurate riscurilor sociale si necesitatilor persoanelo
asigurate 
b) toate cvasisocietatile financiare a caror d) institutiile fara scop lucrativ dotate cu
functie principala consta in furnizarea de personalitate juridica si care deservesc
servicii de intermediere financiara rezultate fondurile de pensii, dar care nu exercita
din mutualizarea riscurilor sociale si nici o activitate de intermediere financiara
necesitatilor persoanelor asigurate  

467. Cea mai importantă prestaţie de pensii a sistemelor de asigurări sociale este :17.13
a) pensia pentru văduve şi văduvi  c) pensia pentru persoanele care suferă un
accident de muncă 
b) venitul după pensionare  d) pensia pentru persoanele care suferă un
accident de muncă şi nu mai pot lucra

69
468. Pensiile de securitate socială sunt furnizate beneficiarilor de către: 17.43
a) angajator  c) o unitate care acţionează în numele
administraţiei publice 
b) administraţiile publice  d) angajator şi administraţiile publice 

469. Într-un sistem de cotizaţii predefinite, prestaţiile sunt definite de: 17.54
a) nivelul fondului acumulat prin cotizaţiile c) o sumă minimă garantată de plătit 
plătite de salariat şi de creşterile de valoare
rezultate din investirea fondului 
b) nivelul fondului acumulat prin cotizaţiile d) creşterile de valoare rezultate din
plătite de salariat  investirea fondului 

470. În cadrul sistemului de prestaţii predefinite, prestaţiile de plătit salariaţilor după

pensionare se calculează prin: 17.57
a) utilizarea unei formule 
b) garantarea unei sume minime 
c) utilizarea unei formule, fie separat, fie în
combinaţie cu o sumă minimă garantată de
plătit 
d) utilizarea unei formule, în combinaţie cu
o sumă minimă garantată de plătit 

471. În cadrul sistemului de prestaţii predefinite, riscul în ceea ce priveşte furnizarea

unui venit adecvat la pensie, este suportat de: 17.58
a) angajator sau de o unitate care acţionează c) o unitate care acţionează în numele
în numele său  angajatorului
b) angajator  d) societatea de asigurare 

472. Înregistrarea fluxurilor pentru sistemele de pensii de securitate socială se referă

la: 17.82
a) creşterile de valoare rezultate din investirea c) cotizaţiile plătite de angajator şi la
fondului de pensii  prestaţiile de securitate socială 
b) prestaţiile de securitate socială  d) cotizaţiile plătite de angajator şi de
salariaţi şi la prestaţiile de securitate
socială 

473. Pensiile furnizate beneficiarilor pot avea următoarele forme: 17.41

a) sisteme de pensii de asigurări sociale c) poliţe de asigurare individuală legate de
pensii 
b) asistenţă socială  d) sisteme de pensii de asigurări sociale,
asistenţă socială şi poliţe de asigurare
individuală legate de pensii 
474. Sistemele de asigurari sociale pot fi organizate : 17.72
a) de angajatori sau administraţii publice  c) în unităţi instituţionale separate care să
deţină şi să gestioneze activele de utilizat
pentru a acoperi şi a distribui pensiile 
b)de societăți de asigurări în numele d) angajatori sau de administraţiile publice,
salariatilor de societăţi de asigurări în numele
 salariaţilor sau pot fi instituite unităţi
instituţionale separate care să deţină şi să
gestioneze activele de utilizat pentru a
acoperi şi distribui pensiile 

70
475. Înregistrarea fluxurilor pentru sistemele de pensii de securitate socială se referă
la: 17.82
a) cotizaţiile plătite de angajator  c) prestaţiile de securitate socială 
b) cotizaţii plătite de salariaţi  d) cotizaţiile plătite de anagajator şi de
salariaţi şi la prestaţiile de securitate socială

476. Alte sisteme de pensii legate de forţa de muncă sunt: 17.49
a) sistemele de asigurare contractuală c) sistemele de asigurare contractuală în
obligatorii prin lege  care angajatorii impun o condiţie
obligatorie pentru angajare, participarea
salariaţilor la un sistem de asigurări sociale
specificat de angajator pentru a se asigura
împotriva batrâneţii şi a altor riscuri 
b) sistemele de asigurare contractuală d) sistemele de asigurare contractuală, fie
încurajate de administraţiile publice  obligatorii prin lege, fie încurajate de
administraţiile publice, fie în cazurile în
care angajatorii impun o condiţie
obligatorie pentru angajare, participarea
salariaţilor la un sistem de asigurări sociale
specificat de angajator pentru a se asigura
împotriva bătrâneţii şi a altor riscuri legate
de vârstă. 

477. Care din urmatoarele afirmatii se incadreaza in categoria cotizatiilor sociale

efective in sarcina gospodariilor : 4.100 (D.613)
a) cotizatii efective la fondul de pensii in c) cotizatii suplimentare la fondul de pensii
sarcina gospodariilor  in sarcina gospodariilor 
b) cotizatii suplimentare in sarcina d) alte cotizatii sociale imputate in sarina
gospodariilor altele dacat pensiile  angajatorilor 
478. Care este definitia prestatiilor de securitate sociala in bani : 4.103 d.621
a) Sunt prestatii de asistenta sociala in bani, c) Sunt prestatii de asigurari sociale de
transferuri curente de platit catre gospodarii platit in bani catre gospodarii de catre
 administratiile de securitate nationala
sociala 
b) Sunt prestatii de platit de catre angajatori in d)Sunt transferuri sociale in natura care
contextul altor sisteme de asigurari sociale constau in bunuri si servicii individuale 


479. Transferurile sociale in natura sunt : (D.63) 4.109

a) prestatii sociale in bani  c) resurse in contul de redistribuire a
vaniturilor in natura 
b) plati efectuate de gospodarii  d) Bunuri si servicii individuale furnizate
direct beneficiarilor de catre producatorii
nonpiata 
480. Primele nete de asigurare generală –daune sunt : (D.71) 4.112
a) prime platite aferente unor polite  c) transferuri curente intre diferite
subsectoare ale administratiilor publice 
b) prime de platit aferente unor polite d) transferuri curente pe care administratile
achizitionate de unitati institutionale  publice le primesc 

71
481 Cooperarea internationala curenta include : (D.74) 4.121
a) transferuri curente  c) toate transferurile in bani sau in natura
intre administratiile publice si administratii
publice sau organizatii internationale din
restul lumii 
b) transferuri in bani  d) transferuri in natura 

482. Transferurile curente catre IFSLSGP includ : (D.751) 4.125

a) toate cotizatiile voluntare (altele decat c) toate cotizatiile voluntare 
legatele) 
b) cotizatiile regulate neplatite  d) donatiile de orice natura 

483.Transferurile curente intre gospodarii sunt : (D.752) 4.129

a) transferuri in natura  c) transferuri in bani 
b) toate transferurile curente  d) transferurile curente in bani sau in natura


484. Amenzile si penalitatile sunt tratate ca : (D.759) 4.132

a) plati voluntare convenite extrajudiciar  c) alte transferuri curente directe diverse 
b) transfer curent rezidual  d) transferuri in natura 

485. Ajustarea variatiei drepturilor de pensie este inregistrata ca : 4.144.c

a) resurse in contul de utilizare a veniturilor c) drepturi obligatorii 
sectorului gospodariilor 
b) resurse in contul exterior al cheltuielilor d) resurse in contul de utilizare a
primare  cheltuielilor 

486. Impozitele pe capital includ : (D.91) 4.149

a) impozite pe vanzarea activelor  c) anumite impozite pe succesiune 
b) impozitele pe succesiune si alte impozite pe d) impozite pe donatii intre societi 
donatii intre persoane 

487. Ajutoarele pentru investitii sunt inregistrate ca: (D.92) 4.163

a) cheltuieli curente  c) variatii ale pasivelor si valorii nete cu
minus in contul de capital al
administratiilor publice 
b) variatii ale pasivelor in contul curent al d) variatii ale activelor 
administratiilor publice 

488. Ce sunt creanţele financiare : 5.05

a) active nefinanciare  c) active financiare care au în contraparte
angajamente 
b) active curente – circulante  d) active fixe 

489. Ce reprezintă activele contingente şi pasivele contingente : 5.08

a) acorduri prin care o parte efectuează o plată c) situatia bunurilor din domeniul public al
sau o serie de plăţi către o altă unitate  statului 
b) active si pasive financiare  d) activele deţinute la un anumit moment


72
490. Ce sunt operaţiunile financiare : 5.01
a) operaţiuni cu active şi pasive financiare c) operaţiuni cu active şi pasive financiare
numai între unităţi instituţionale rezidente  între unităţi instituţionale rezidente precum
şi unităţi instituţionale nerezidente 
b) operaţiuni cu active nefinanciare  operaţiuni cu active financiare 

491. În cazul în care o operaţiune financiară este o operaţiune în moneda străină, iar
operaţiunea în contraparte nu este o operaţiune în moneda naţională, valoarea
tranzacţiei este egală cu : 5.20.b
a) valoarea în moneda naţională la cursul de c) valoarea în moneda naţională la o medie
piaţă la un anumit moment  a cursului de piaţă 
b) valoarea în moneda naţională la cursul de d) valoarea în moneda naţională la cursul
piaţă stabilit de beneficiar  de piaţă din data plăţii 

492. În cazul acordării unei garanţii unice cu risc incert, caz în care riscul asociat nu
poate fi calculat cu precizie, ea poate fi considerată: B5.1.2.c
a) un activ şi un pasiv financiar  c) un activ nefinanciar 
b) un activ contingent sau un pasiv contingent d) un activ financiar 


493. Cum se înregistrează operaţiunea în cazul în care o administraţie publica şterge

sau preia datorii ale unei societăţi publice care dispare ca unitate instituţională din
sistem: 5.38
a) se înregistrează în contul de capital  c) se înregistrează în contul de capital şi
în cel finaciar 
b) se înregistrează în contul financiar  d) se înregistrează un flux în contul de
alte modificări ale volumului activelor


494. Dividentele se înregistrează ca: 5.46

a) venituri din investiţii  c) venituri fiscale 
b) venituri curente  d) venituri nefiscale 

495. În cazul în care o operaţiune în contraparte corespunzătoare unei operaţiuni

financiare este o operaţiune nefinanciară, ambele se inregistrează în momentul în care:
5.50
a) are loc operaţiunea financiară  c) are loc operaţiunea în contraparte
b) are loc operaţiunea nefinanciară  d) are loc operaţiunea financiară şi
operaţiunea în contraparte

496. Drepturile de pensie sunt generate de: 4.69

a) unul din cele două tipuri de sisteme de c) beneficii nedistribuite atribuite
pensii  acţionarilor fondurilor colective 
b) dividende atribuite acţionarilor fondurilor d) veniturile din investiţii atribuite
colective  titularilor de poliţe de asigurări 

497. Renta este definită ca: (D.45) 4.72

a) chiria pentru clădirile şi locuinţele c) venitul de primit de către proprietarul
situate pe ele  unei resurse naturale pentru punerea acestia
la dispoziţia altei unităţi instituţionale 
b) venitul din proprietate sau transferuri d) plăţi pentru un serviciu de piaţă furnizat

73
curente de primit  

498. În categoria impozitelor pe venit se cuprind: (D.51) 4.78.d

a) taxele asupra câştigurilor din loterii sau c) impozitele de capitaţie 
jocuri de noroc 
b) impozitele pe cheltuieli  d) impozitele pe operaţiuni internaţionale


499. Alte impozite curente includ: (D.59) 4.79.a

a) impozitele pe venitul sau profitul c) impozitele pe câştigurile din deţinere 
societăţilor 
b) impozitele curente pe capital  d) impozitele pe venitul persoanelor fizice
sau al gospodăriilor 

500. Prestaţiile sociale sunt definite ca: 4.83

a) cotizaţii sociale nete  c) cotizaţii sociale imputate în sarcina
angajatorilor 
b) cotizaţii efective la fondul de pensii  d) transferuri către gospodării, în bani sau
în natură 

74