Rezonanta magnetica nucleara

(II)

IM5 - 1
Interactiunea dintre undele RF si protoni

IM5 - 2
 Constante de relaxare
• Constanta de relaxare longitudinala T1 – timpul necesar
ca magnetizarea longitudinala Mz sa revina la valoarea de
63% din valoarea initiala, dupa ce s-a aplicat un implus de
90°
• Constanta de relaxare transversala T2 – atenuarea
oscilatiei libere datorata interactiunii spin-spin; este
exponentiala si este tipica fiecarui element
• T1 > T2

IM5 - 3
 Relaxarea longitudinala T1
• magnetizarea longitudinala Mz paralela cu B0 -
tranzitia protonilor intre nivelurile energetice de la E1
la E2 (paraleli->antiparaleli) si revenirea de la E2 la E1
• excitarea prin impuls de RF de 90 -> absorbtie de
energie, disparitia Mz - stare instabila
• incetarea impulsului = revenirea la starea stabila, Mz
creste progresiv, are loc relaxarea longitudinala
(relaxare spin-retea, relaxare T1)

IM5 - 4
 Relaxarea longitudinala T1

- relaxarea longitudinala creste cu cresterea lui B0

IM5 - 5
 Relaxarea longitudinala T1
• variaza cu structura moleculara: este mai lung pentru
lichide comparativ cu solidele (500 – 1000 ms)
• relaxarea spin–retea este cu atat mai eficace cu cat
frecventa coliziunilor este mai apropiata de frecventa de
rezonanta Larmor
• este mai scurt in tesuturile grasoase - molecule mari, lente
• este mai lung in apa – molecule mici, rapide
• cu cat lichidul este mai pur cu atat T1 creste; prezenta
proteinelor in lichid scurteaza T1
• infiltratia hidrica in tesut (tumoare, edem, infarct)
prelungeste T1
• Secvente ponderate in T1
IM5 - 6
 Relaxarea transversala T2
• magnetizarea transversala Mxy perpendiculara pe B0 -
sincronizarea si defazarea spinilor
• excitarea prin impuls de RF de 90 -> aparitia Mxy
prin sincronizarea spinilor
• incetarea impulsului -> defazarea rapida a protonilor
(pierderea coerentei de faza a protonilor), Mxy
descreste rapid, are loc relaxarea transversala
(relaxare spin-spin, relaxare T2)

IM5 - 7
 Relaxarea transversala T2

- relaxarea transversala nu depinde de B0

IM5 - 8
 Relaxarea transversala T2
• relaxarea spin–spin este consecinta interactiunii
protonilor intre ei datorita neomogenitatii campului
magnetic de origine moleculara

IM5 - 9
 Relaxarea transversala T2
• fenomenul de relaxare transversala nu implica schimburi
de energie
• variaza cu structura moleculara: este mai lung pentru
lichide comparativ cu solidele sau tesuturile formate din
molecule mari (50 - 100 ms)
• este mai lung in apa – molecule mici, rapide produc o
anulare a campurilor locale -> absenta “relativa” a micilor
campuri magnetice locale care favorizeaza rel. trans.
• este mai scurt in solide sau in cazul moleculelor mari
• infiltratia hidrica in tesut (tumoare, edem, infarct)
prelungeste T2
• Secvente ponderate in T2
IM5 - 10
Semnalul de precesiune libera (FID)

IM5 - 11
 Notiunea de T2*
• la nivel macroscopic B0 este
omogen -> descrestere FID dupa
o curba descrescatoare in T2
• la nivel microscopic insa exista o
serie de neomogenitati de camp
B0 de origine instrumentala sau
proprie care accentueaza
defazarea spinilor -> descrestere
FID dupa o curba descrescatoare
in T2*

IM5 - 12
 Secventa ecou de spin
• este secventa de baza
• in 1955 Hahn a propus aceasta metoda care ne ajuta sa
scapam de neomogenitatile proprii campului magnetic
principal extern B0 si permite masurarea lui T2
• neomogenitatile campului magnetic B0 sunt constante
-> aplicarea unui impuls de RF de 180 duce la
anularea defajazelor induse de B0
• dupa o perioada TE/2 de la aplicarea impulsului de RF
de 90 se aplica un impuls de RF de 180 ->inversarea
defazajelor fara modif. sensului de rotatie
IM5 - 13
Secventa ecou
de spin

IM5 - 14
Secventa ecou de spin

IM5 - 15
Fenomenul de ecou de spin

IM5 - 16
Cronologia evenimentelor

-citirea unei
singure linii
IM5 - 17
Cronologia imp. RF pentru obtinerea
tuturor liniilor dn imagine

IM5 - 18
Curba in T2

IM5 - 19
 Ecoul de spin
• secventa cea mai folosita in imagistica
• calitate excelenta a imaginii (prin ponderare in T1 si
T2 si alegerea corespunzatoare a lui TR si TE)
• dezavantaj – dureaza mult
• De ex. daca se aplica impulsul de RF 180 dupa 10
ms, atunci TE = 15-20 ms, ceea ce e mult pentru o
secventa ponderata in daca T1

IM5 - 20
Contrast in T1, T2 si densitatea protonica
• contrastul= traducerea semnalului RMN in tonuri de
gri
• diferentele in timpi de relaxare (chiar pana la 500%)
si diferentele in densitatea de protoni (intr-o masura
mica 0-15%)
• T1, T2 si densitatea de protoni intervin intotdeauna in
grade diferite
• alegerea parametrilor secventei favorizeaza unul
dintre acesti factori
IM5 - 21
Variatia magnetizarii transv. si long.

IM5 - 22
Relatia dintre magnetizarea transv. si long.

- TE determina momentul
masurarii
- TR determina nivelul de
crestere al mag. long
(semnalul diponibil)
IM5 - 23
Influenta TR
• TR lung (daca TR=4T1 ->
(98% din crestere )

• TR scurt (daca TR<T1 ->

(crestere de maxim 63%)

TR conditioneaza contrastul in T1,

adica ponderarea in T1 a unei
secvente
IM5 - 24
 Influenta TR
• fie doua tesuturi R, L cu
valori ale lui T1 diferite
• TR lung (2 s) – diferenta
mica a magnetizarii
• TR scurt (0,5s) ->
semnalul pentru R este
mai puternic (mai alb)
decat al tesutului L –
avem contrast in T1
IM5 - 25
 Influenta TE
• fie doua tesuturi R, L cu
valori ale lui T2 diferite
• TE scurt (mai mic de 20-
30ms) –> diferenta mica,
nu pot fi diferentiate
• TE lung (>80-100ms) ->
semnalul pentru L este
mai puternic (mai alb)
decat al tesutului R –
avem contrast in T2
IM5 - 26
 Secventa scurta ponderata in T1
• TR scurt (400-600ms)
• TE scurt (20ms)

IM5 - 27
 Secventa lunga ponderata in T2
• TR lung (2000ms)
• TE lung (120ms)

IM5 - 28
Secventa ponderata in densitatea de prot.
• TR lung (2000ms)
• TE scurt (30-40ms)
• Contrast slab, 10-15%

IM5 - 29
 Ponderarea in T1

• Substanta alba - timpi de relaxare scurti

• LCR – timpi de relaxare lungi
• Substanta cenusie – timpi de relaxare de valori interm.
IM5 - 30
 Ponderarea in dens.prot si in T2

Ponderare in densitate TE=40ms Ponderare in T2, TE=120ms

IM5 - 31
 Fenomene patologice

Ponderare in T1 Ponderare in T2, TE=120ms

IM5 - 32
 Secventa de
inversare-recuperare

IM5 - 33
 Produsi de contrast
• reduc timpii de relaxare
• agenti T1 si agenti T2
• agenti T1: subst. paramagnetice, Gd (dotarem,
magnevist, omniscan)
• agenti T2: subst. super-paramagnetice (magnetita)
sau feromagn. (de ex. pentru ficat se util. Magnetita –
se depune pe parenchimul sanatos - negru)

IM5 - 34
 Exemplu: meningiom al calotei

Fara agent de contrast Cu agent de contrast: Gd Dota

IM5 - 35
 Codajul spatial al imaginii

- Gradient de selectie Gss –plan

- Gradient de codaj de faza G-linii
- Gradient de frecventa G - coloane

IM5 - 36
Selectia planului de sectiune

IM5 - 37
Codajul de frecventa

IM5 - 38
Codajul de faza si de frecventa

IM5 - 39
Codajul spatial al imaginii

IM5 - 40
Transformata Fourier

IM5 - 41
Secventa IRM

IM5 - 42