DICȚIONARUL NATURII

Observații generale:

1. în cadrul DOMENIILOR și al SUBDOMENIILOR se vor prezenta termenii în ordinea

alfabetică din limba română;

2. la final, se va face câte un Indice de termeni (în ordine alfabetică, de asemenea) atât
pentru română, cât și pentru rusă; termenii vor fi inventariați separat (pe domeniu/pe
subdomeniu) ;

3. în corpul lucrării, fiecare termen se scrie cu majuscule; termenii din română și rusă se
despart prin linie (nu prin semnul „/”);

4. materialul se redactează cu semne diacritice; pentru cuvintele rusești, se marchează

accentul, boldând vocala accentuată;

5. materialul va conține strict sensul care ne interesează al termenului, nu se vor prezenta

și celelalte sensuri din dicționar;

DOMENII TEMATICE ȘI SUBDOMENII ALE ACESTORA

1. ANOTIMPURILE ANULUI (I. LEXIC GENERAL (anotimp, petală, mugur, floare,

picătură, fulg etc.; a înmuguri, a înflori, a se da cu sania, a se bulgări etc.); II. SPORTURI
SPECIFICE (hochei, schi, gimnastică, înot); III. ACTIVITĂȚI SPECIFICE (a face plajă, a cădea
frunzele, a colinda, a împodobi bradul) IV. EXPRESII IDIOMATICE);

2. FENOMENE ALE NATURII (I. LEXIC GENERAL (climă, vreme, prognoză meteo,
cer, pământ, vapor; a burnița, a ninge, a ploua; ploios, însorit, canicular); II. LEXIC SPECIFIC
(aversă, ceață, ger, grindină, ploaie etc.) III. EXPRESII IDIOMATICE)

3. LIVADA (I. LEXIC GENERAL (livadă, suprafață, ); II. POMI FRUCTIFERI (cireș,
cais, vișin, prun); III. UNELTE; IV. EXPRESII IDIOMATICE);

4. GRĂDINA DE LEGUME (I. LEXIC GENERAL (teren; ); II. PLANTE; III.

UNELTE; IV. EXPRESII IDIOMATICE);

5. FLORI (I. LEXIC GENERAL (floare, tulpină, rădăcină, ghiveci, parfum; a rupe, a
culege, a călca; parfumat, colorat, miro); II. FLORI DE CÂMP; III. FLORI DE GRĂDINĂ; IV.
FLORI DE CAMERĂ; V. EXPRESII IDIOMATICE)

6. PLANTE MEDICINALE (I. LEXIC GENERAL (tratament, farmacie, putere, efect; a

trata, a culege, a usca; vindecător, miraculos, activ); II. LEXIC SPECIFIC (păducel, pătlagină,
podbal, scai vânăt, sunătoare, urzică); III. PROPRIETĂȚI (antiinflamator, antitusiv, diuretic,
cicatrizant, emolient); IV. EXPRESII IDIOMATICE

7. PLANTE AROMATICE (I. LEXIC GENERAL (condiment, savoare; a aromatiza, a

condimenta, a asezona; aromat, amărui); II. LEXIC SPECIFIC (salvie, rozmarin, oregano,
coriandru); III. PROPRIETĂȚI (calmant etc.) IV. EXPRESII IDIOMATICE

8. ANIMALE DOMESTICE (I. LEXIC GENERAL (animal, mascul, femelă, pui; a (se)
naște, a (se) hrăni, a crește; domestic, blând, prietenos, fricos); II. LEXIC SPECIFIC (cal, câine,
pisică, vacă, iapă) III. PUI DE ANIMALE (mânz, miel, vițel, ied); IV. EXPRESII
IDIOMATICE)

9. ANIMALE SĂLBATICE (I. LEXIC GENERAL (animal, mascul, femelă, pui; a (se)
naște, a (se) hrăni, a crește; sălbatic, blând, prietenos, fricos); II. LEXIC SPECIFIC (urs, lup,
vulpe; elefant, leu, tigru) III. PUI DE ANIMALE (ursuleț, vulpiță; elefănțel); IV. EXPRESII
IDIOMATICE)

10. INSECTE ()

11. PĂSĂRI ()

12. FORME DE RELIEF (I. LEXIC GENERAL (floră, faună, altitudine; terestru,
litoral, deșertic, vulcanic); II. LEXIC SPECIFIC (munte, deal, câmpie, vale, depresiune, podiș)
III. EXPRESII IDIOMATICE)

13. PĂDUREA (I. LEXIC GENERAL (pădure, crâng, desiș, copac, trunchi, ramură,
creangă; a înfrunzi, a fremăta; des, ); II. PĂDURE DE CONIFERE (brad, pin, ); III. PĂDURE
DE FOIOASE (stejar, fag); IV. EXPRESII IDIOMATICE)

Ilustrare de caz:

DOMENIUL: GRĂDINA DE LEGUME

SUBDOMENII ALE DOMENIULUI „GRĂDINA DE LEGUME”:

I. LEXIC GENERAL;

II. PLANTE;

III. UNELTE;

IV. EXPRESII IDIOMATICE (expresiile idiomatice vor fi date fie într-o astfel de
secțiune separată, fie la termenul care le conține, rămîne de văzut, în funcție de cît de
numeroase vor fi, dar și în funcție de cît de încărcat va fi termenul cu alte structuri; cu
 toate că, așa cum văd, în acest prim moment, lucrurile, înclin să cred că e mai utilă o
secțiune separată.)

În continuare, încerc o demonstrație pe unul dintre termeni, pentru secțiunile I și IV, cu

explicații ce se vor constitui în tot atâția pași de urmat.

I. LEXIC GENERAL:

1. SUBSTANTIVE/STRUCTURI NOMINALE (cultivare, strat/răzor, plantă, legumă,

răsad, distanță dintre straturi etc. );

2. VERBE/STRUCTURI VERBALE (a cultiva, a săpa, a face straturi, a grebla, a planta,

a răsădi, a copili, a uda, a se coace, a culege etc.);

3. ADJECTIVE (timpuriu, zemos, amar, lemnos, uscat etc.)

Cum începem?

Începem cu inventarierea lexicului sferei tematice, apelând la două modalități:

1. chestionarea internă/subiectivă („ce cuvinte pot fi întâlnite aici?”; propria experiență și

cunoștințele despre lume vor fi ghizi buni în această primă fază);

2. documentarea din surse de specialitate (cărți din biblioteca personală sau resurse
electronice, pentru identificarea de noi cuvinte aparținând domeniului).

IV. EXPRESII IDIOMATICE

Cum procedăm?

În teorie...

1. Termenul întâi al glosarului este cel românesc. Pornind de la acesta, este prezentat
echivalentul din limba rusă.

2. Dicționarul român-rus prin intermediul căruia s-a aflat echivalentul rusesc va fi, în
continuare, exploatat, fiind prezentate structurile în care se regăsesc termenii specifici
domeniului/subdomeniului tematic. De asemenea, în urma consultării unor surse adecvate
(dicționar frazeologic), se va oferi semnificația structurii din română.

3. În cazul expresiilor rusești identificate ca echivalente ale expresiilor existente în

română, se vor traduce cuvintele rusești din componența lor, pentru a se asigura deplina
înțelegere în română a structurilor din rusă. (/traducere textuală a structurilor – transparența
structurii).

4. După prezentarea tuturor structurilor din dicționarul român-rus, se trece la dicționarul

rus-român, din care vor fi preluate și alte lexeme din aceeași familie de cuvinte.

Cum procedăm?

În practică...

RIDICHE – РЕДЬКА

ridiche (pl. ridichi) – редька (f.)

ridiche-de-lună – редиска, редис

♥ a freca (cuiva) ridichea = 1. a bate tare (pe cineva); 2. a critica, a certa aspru (pe cineva)

● a freca (cuiva) ridichea – 1. отколотить кого-л.; 2. делать кому-л. неприятности;

отколотить – a bate, a rupe, a snopi în bătăi;

неприятность – neplăcere......;

♥ nu-i mai dulce hreanul decât ridichea = ? (zicala antică „Hreanul nu este mai dulce”???)

● nu-i mai dulce hreanul decât ridichea – хрен редьки не слаще

хрен редьки не слаще = другой вариант не лучше;

Recomandări de selecție a cuvintelor

1. De pildă, la o căutare cu termenul „pădure”, am găsit asta:

https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83dure_de_conifere

Este evident următorul aspect: cuvintele-termeni conținuți într-un asemenea articol, de

interes general, nu de specialitate, nu au cum să nu se regăsescă în glosarul nostru!