Caiet de Sarcini - Lucrari Beton Armat

Proiect nr.
Pagina 5012/25.01 CAIET DE SARCINI BETON ARMAT

1 din 37 .2006 PIAŢA ROMANĂ NR.7, SECTOR 1, BUCUREŞTI
ISS AMP Cod proiect Specialitate Tipul Doc. Nr. Doc Rev. Data
APP DMA P R O S T R O S P 1 2 00 21.01.2008
CAIET DE SARCINI
Exigenţe de bază pentru execuţia lucrărilor de
BETON ARMAT
00 21.01.2008 Prima editie Dragoş Marcu

REV. DATA MODIFICĂRI SEMNĂTURA
EMITENTULUI
Creat de popp & asociatii/P&A-PRO-OSP-12-r00-21.01.2008-rom.doc

@ Nici o parte din acest document nu poate fi copiată, modificată sau multiplicată fără acordul scris al POPP & ASOCIAŢII SRL
Proiect nr.
1.GENERALITĂŢI . PREVEDERI CONSTRUCTIVE
Prezentul Caiet de Sarcini se referă la condiţiile de execuţie si turnare a betonului armat

pentru structura construcţiei din Piaţa Romană nr.7, sector 1, Bucureşti cu destinaţia birouri.
Acest Caiet de Sarcini se va citi şi interpreta numai împreună cu celelalte caiete de

sarcini editate pentru acest proiect şi împreună cu Memoriul Tehnic de Structură, alături
de toate planşele desenate.
Memoriul Tehnic de Structură este documentul care asamblează toată
documentaţia cuprinsă în proiect.
Înainte de a licita, firmele interesate au obligaţia de a verifica cantităţile cuprinse
în antemăsurători. Diferenţele semnificative vor fi semnalate proiectantului de structură.
2. COFRAJE PENTRU BETON ŞI BETON ARMAT
2.1.OBIECTUL SPECIFICAŢIEI
Prezentul capitol cuprinde specificaţii tehnice pentru confecţionarea, montarea şi

demontarea cofrajelor pentru lucrările executate din beton şi beton armat. Acest capitol se referă
atât la tiparele care îmbracă forma elementului de beton cât şi la elementele de susţinere a
cofrajelor (eşafodaje, grinzi extensibile, popi, etc.).
2.2.CONCEPTE DE BAZA
Prin cofraje se înţeleg elemente temporare de construcţie în general recuperabile, necesare

realizării lucrărilor de beton şi beton armat având rolul de a modela forma şi a asigura capacitatea
de autosusţinere a elementelor executate din beton în perioada în care betonul nu are capacitatea
portantă necesară.
Cofrajele utilizate vor trebui să satisfacă următoarele cerinţe:
- Rezistenţa şi rigiditatea necesară la greutăţile ce le revin din greutatea şi împingerea

betonului şi din circulaţie şi depozitări în timpul execuţiei;
- Exactitate în privinţa redării corecte a geometriei elementelor din beton şi beton armat,
conform cu proiectul, în limita abaterilor admisibile în funcţie de caracteristicile şi importanţa
elementelor respective;
- Siguranţa din punct de vedere al respectării normelor de protecţia muncii;
- Etanşeitate pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment pe la rosturi;
- Simplitate pentru realizarea uşoară a operaţiunilor de transport, montare şi demontare.
2.3.ELEMENTE DE PROIECTARE
Se vor respecta notele şi comentariile din planşele proiectului.
Pentru fiecare fază tehnologică executantul va întocmi fişe tehnologice, ce vor stabili soluţiile
de cofrare, susţinere, materialele folosite, timpii de montare şi de demontare, cu susţinerea prin
calcul a dimensiunilor şi tipurilor de elemente de cofraj ales pentru fiecare element în parte.
Executantul va supune aprobării proiectantului fişele tehnologice pentru elementele de

cofrare a elementelor de beton şi beton armat.

Proiect nr.
Fişele tehnologice vor cuprinde precizări de detaliu privind:
- Lucrările pregătitoare;
- Fazele de execuţie;
- Programul de control al calitătii de execuţie al cofrajelor;
- Resurse necesare (echipamente, susţineri, utilaje, scule, forţă de muncă);
- Organizarea raţională a locului de muncă.
2.4.STANDARDE DE REFERINŢĂ
STAS 7004 – 79 Placaj pentru cofraj.
STAS 7009 – 79 Toleranţe în construcţii.
STAS 8600 – 79 Toleranţe în construcţii.
STAS 10265-75 Toleranţe în construcţii. Calitatea suprafeţelor finisate.
STAS 10265-2-90 Calitatea suprafeţelor finisate
STAS 10265/1-84 Toleranţe în construcţii. Suprafaţa betonului aparent.
2.5.NORMATIVE DE EXECUŢIE
NE 012-99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat
C 56 – 75 Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.
C162-73 Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea cofrajelor metalice plane, pentru
pereţi din beton monolit la clădiri.
C11 - 74 Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a panourilor din placaj
pentru cofraj.
C 123 -79. Normativ privind durata pentru un ciclu de utilizare a echipamentului tehnologic
SECOM.
Normele republicane de protecţia muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul

Sănătăţii cu Ordinele 34/1975 şi 60/1975 şi completate cu Ordinele 110/1997 şi 39/1977.
Normele generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor
şi instalaţiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr.290/1977.
Norme provizorii privind proiectarea şi realizarea elementelor de construcţii NP 22 - 1977.
Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii-montaj aprobate cu Ordinul MCInd 1233

/D/1980.
Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/15.03.1993

(Cap.28).

Proiect nr.
2.6.CATEGORII DE LUCRĂRI
Cofrare stâlpi
Cofrare pereţi structurali
Cofrare planşee
Cofrare grinzi.
MATERIALE
2.7.MATERIALE PRINCIPALE
Placaj de 8 sau 15 mm grosime pentru confecţionarea feţei cofrajului;

Scânduri de 28 mm din lemn pentru executarea podinei de lucru;
Scânduri de 38 mm din lemn pentru executarea coastelor la cofrajele cu feţe din placaj;
Dulapi de 38 mm din lemn pentru executarea podinei de lucru şi pentru confecţionarea popilor
pentru eşafodaj;
Dulapi de 48 mm din lemn pentru confecţionarea popilor pentru eşafodaj;
Dulapi de 58 mmm din lemn pentru executarea coastelor la cofrajele cu feţele din placaj;
Oţel beton  6 - 10 mm pentru ancorarea elementelor de susţinere;
Ţeavă  48,3 x 2,9 mm pentru contravântuirea elementelor de cofraj şi susţinere;
Cofraje metalice de inventar pentru stâlpi timp CMS, CsKI sau altele similare;
Cofraje metalice de inventar pentru cofrarea planşeelor şi pereţilor, tip CMU, CMG sau altele
similare;
Popi metalici extensibili, PE 3100, PE 5100R sau similare;
Schele metalice tip S 200 E, S 200 CM sau similare;
Eşafodaje tip E 75 sau similare;
Decofrol tip TS1 şi 473, sau produse similare, pentru ungerea panourilor în vederea uşurării
decofrarii şi obtinerea unei feţe de bună calitate a betonului.
2.8.ACCESORII
Coliere cu şurub pentru fixarea ţevilor;

Distanţieri (tuburi PVC  20 x 1,6 mm;  25 x 2 mm ;  30 x 2 mm);
Conuri din polietilenă pentru sprijinirea distanţierilor.
2.9.TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE
Transportul, manipularea şi depozitarea cofrajelor se va face astfel încât să se evite

deformarea şi degradarea lor (umezire, murdărire, putrezire, ruginirea, etc.).
Este interzisă depozitarea cofrajelor direct pe pământ sau depozitarea altor materiale pe stivele de
panouri de cofraj.
EXECUŢIE
2.10.GENERALITĂŢI
În baza analizării proiectului şi a condiţiilor specifice de execuţie, executantul va stabili tipul

de cofraj ce se va adopta şi va elabora proceduri necesare realizării lucrărilor de cofraje.
2.11.MONTAREA COFRAJELOR
Înainte de începerea lucrărilor de cofrare se vor curăţi şi pregăti suprafeţele care vor veni în
contact cu betonul ce urmează a se turna şi se va verifica şi corecta poziţia armăturilor.

Proiect nr.
Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii :
- Trasarea poziţiei cofrajelor;

- Asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor;
- Verificarea şi corectarea poziţiei panourilor;
- Încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor.
Elementele de cofraj se vor preasambla înainte de a fi montate la poziţie.

Înainte de turnarea betonului se va face verificarea integritătii, stabilităţii rezemării pe
teren, etanşeităţii şi stării de curătire a cofrajelor.
Înainte de turnarea betonului se va verifica dacă s-a făcut ungerea cofrajelor pentru
uşurarea operaţiunii de decofrare.
Ungerea se execută cu agenţi de decofrare pe feţele cofrajului care vin în contact cu
betonul.
Agenţii de decofrare trebuie să nu păteze betonul, să nu corodeze betonul şi cofrajul, să se
aplice uşor şi să-şi păstreze proprietăţile neschimbate în condiţiile climatice de execuţie a lucrărilor.
2.12.COFRAREA STÂLPILOR, PEREŢILOR STRUCTURALI A PLANŞEELOR ŞI GRINZILOR
Lucrările de cofrare cuprind următoarele operaţiuni generale care trebuiesc executate şi

verificate conform proiectelor şi fişelor tehnologice întocmite de executant:
- Trasarea poziţiei cofrajelor;
- Montarea cofrajelor:
- transportul şi aşezarea panourilor de cofraj la poziţie;
- ansamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor;
- verificarea şi corectarea poziţiei panourilor;
- încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor (inclusiv asigurări la acţiunea
vântului), cu ajutorul unor elemente speciale: caloţi, juguri, tiranţi, zăvoare, contravântuiri,
distanţieri, etc.;
- Controlul şi recepţia lucrărilor de cofrare;
- Demontarea cofrajului după turnarea şi întărirea betonului;
- Pregătirea cofrajelor pentru un nou ciclu.
Cofrarea elementelor din beton şi beton armat se poate executa cu:
- cofraje fixe confecţionate şi montate la locul de turnare a betonului şi folosite de obicei la

o singură turnare;
- cofraje demonatabile staţionare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj
refolosibile la un anumit număr de turnări;
- cofraje demontabile mobile care se deplasează şi iau poziţii succesive pe măsura turnării
betoanelor.
Lucrările de cofrare se recomandă a fi executate cu echipamente tehnologice şi dispozitive

omologate pentru lucrări din beton monolit specifice pentru fiecare tip de element din beton sau
beton armat.
a. Cofraje pentru stâlpi

- Cofraj metalic tip CMS
- Cofraj pentru stâlpi cu caloţi CsKI
- Cofraj mixt uşor CMU
b. Cofraje pentru pereţi:

- Cofraj mixt CMU pentru pereţi

Proiect nr.
- Cofraj mixt greu CMG pentru pereţi

- Cofraje metalice plane CUP 72
- Cofraje păşitoare CP 100
c. Cofraje pentru planşee:

- Cofraj mixt greu CMG pentru planşee
- Cofraj metalic suspendat autoportant (6 x 6 m)
- Platformă suspendată pentru cofrat planşee (6 x 6 m)
- Mese de turnare planşee
d. Cofraje pentru grinzi:

- Cofraj mixt uşor CMU pentru grinzi
- Dispozitiv tip TS 21 pentru grinzi
- Echipament EFG
2.13.DECOFRAREA
Elementele de construcţii pot fi decofrate atunci când betonul a atins o anumită rezistenţă.
Trebuie avute în vedere condiţiile speciale ale decofrării elementelor din beton care au fost supuse
îngheţului în faza întăririi (pentru betonul neprotejat).
Elementele pot fi decofrate în momentul în care betonul are o rezistenţă suficientă pentru a
putea prelua integral sau parţial, după caz sarcinile pentru care au fost proiectate.
Trebuie acordată o atenţie deosebită elementelor de construcţie, care după decofrare
suportă aproape întreaga sarcină prevăzută în calcul.
Părţile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o rezistenţă de
minimum 2,5 N/mm2, astfel încât feţele şi muchiile elementelor să nu fie deteriorate.
Cofrajele feţelor interioare la plăci şi grinzi se vor îndepărta menţinând sau remontând popi
de siguranţă, atunci când rezistenţa betonului a atins faţă de clasă, următoarele procente :
- 70% pentru elemente cu deschideri de maximum 6m.

- 85% pentru elemente cu deschideri mai mari de 6m.
Popii de siguranţă se vor îndepărta atunci când rezistenţa betonului a atins faţă de clasă
următoarele procente :
- 95% pentru elemente cu deschideri de maximum 6m.

- 112% pentru elemente cu deschideri de 6…12m.
- 115% pentru elemente cu deschideri mai mari de 12m.
Stabilirea rezistenţelor la care au ajuns părţile de construcţie în vederea decofrării se face

prin încercarea epruvetelor de control, pe faze, confecţionate în acest scop şi păstrate în condiţii
similare elementelor în cauză conform STAS 1275-88. La aprecierea rezultatelor obţinute pe
epruvetele de control trebuie să se ţină seama de faptul că poate exista o diferenţă între aceste
rezultate şi rezistenţa reală a betonului din element (evoluţia diferită a căldurii în beton în cele
două situaţii, tratarea betonului, etc.).
În cazurile în care există dubii în legătură cu aceste rezultate, se recomandă încercări
nedistructive.
În tabelele următoare se prezintă recomandări cu privire la termenele minime de decofrare
şi de îndepărtare a popilor de siguranţă, precum şi termene orientative de încercare a probelor de
beton în vederea stabilirii rezistenţei betonului, funcţie de temperatura mediului şi de viteza de
dezvoltare a rezistenţei betonului.

Proiect nr.
Viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului se va considera astfel :
Viteza de dezvoltare a rezistenţei Clasa de rezistenţă a

Raport apă/ciment
betonului cimentului
rapidă 0,5 42,5 R – 52,5 R
0,5 0,6 42,5 R

medie
>0,6 32,5 R – 42,5 R
lentă
Toate celelalte cazuri
În tabelul următor se prezintă recomandări cu privire la termenele minime de decofrare ale feţelor
laterale funcţie de temperatura mediului şi viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului :
Viteza de dezvoltare a Termenul de decofrare (zile) pentru temperatura mediului

rezistenţei betonului (oC)
+ 50C + 100C + 150C
Lentă 2 1 1/2 1
Medie 2 1 1
Pentru decofrarea feţelor inferioare cu menţinerea popilor de siguranţă, termenele minime

recomandate sunt:
Condiţii tehnologice Termenul (zile) de la turnare
Viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului Lentă Medie
Temperatura mediului (0C) +5 +10 +15 +5 +10 +15
Grinzi cu deschidere maximă 6 m 6 5 4 5 5 3
Grinzi cu deschidere > 6 m 10 8 6 6 5 4

Proiect nr.
Termenele minime recomandate pentru îndepărtarea popilor de siguranţă sunt prezentate în

tabelul de mai jos:
Condiţii tehnologice Termenul (zile) de la turnare
Grinzi cu deschidere 6-12 m 21 18 12 14 11 7
2.14.OBSERVAŢII:
Termenele prezentate în tabele sunt orientative, decofrarea urmând a se face pe baza

procedurilor de execuţie în momentul în care elementele au atins rezistenţele minime indicate.
Dacă în timpul întăririi betonului temperatura se situează sub +5 0C atunci se recomandă ca
durata minimă de decofrare să se prelungească cu aproximativ durata îngheţului.
Regulile privind operaţiunile de decofrare sunt prezentate în Anexa V.1. din NE 012-99 Cod
de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat.
Decofrarea construcţiilor se va face prin slăbirea penelor de cofrare.
La construcţiile cu plăci şi cadre sau pereţi structurali se va începe prin decofrarea stâlpilor
sau a pereţilor structurali, apoi se vor decofra plăcilor şi la urmă grinzile.
Cofrajele şi susţinerile se vor decofra cu atât mai târziu, cu cât este mai mare raportul între
sarcina care revine elementului imediat după decofrare şi sarcina totală la care a fost calculat
elementul respectiv.
La decofrare se vor lăsa popi de siguranţă la plăci cu peste 3 m deschidere, cel puţin un pop
la mijloc şi cel puţin 1 pop la 12 mp de placă.
Distanţa dintre popii de siguranţa nu va depăşi 6 m. La construcţiile etajate, popii de
siguranţă se vor aşeza pe cât posibil unul sub altul.
Înălturarea popilor sau a susţinerilor se va face treptat, adoptându-se o astfel de succesiune
a demontărilor, încât să nu se provoace apariţia de eforturi dăunătoare în elementele de
construcţii.
2.15. PROTECTIA LUCRARILOR

Pe durata întăriri betonului, cofrajele vor fi protejate împotriva lovirii sau degradărilor
provocate de execuţia altor lucrări de natură să influenţeze stabilitatea sau condiţiile de încărcare
ale cofrajelor.
Demontarea cofrajelor se va efectua în urma dispoziţiei şefului de lot pe baza respectării
duratei de întărire a betonului.
După decofrare se vor curăta elementele cofrejelor şi suprafeţele de resturile de beton aderente.

Proiect nr.
2.16.CONDIŢII DE PROTECŢIE A MUNCII

La executarea lucrărilor cuprinse în acest capitol de specificaţii tehnice se vor respecta următoarele
prescripţii:
- Normele republicane de protecţia muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul

Sănătăţii cu Ordinele 34/1975 şi 60/1975 şi completate cu Ordinele 110/1997 şi 39/1977.
- Normele generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea

construcţiilor şi instalaţiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr.290/1977.
- Norme provizorii privind proiectarea şi realizarea elementelor de construcţii NP 22 - 1977.
- Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii-montaj aprobate de M.C.Ind.cu

Ordinul 1233 /D/1980.
- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul

9/N/15.03.1993 (Cap.28).
2.17.RECEPŢIA LUCRĂRILOR
În vederea asigurării unei execuţii corecte a cofrajelor se vor efectua verificări etapizate astfel:
- controlul preliminar al lucrărilor pregătitoare şi a elementelor şi subansamblurilor de cofraj

şi susţinere;
- verificarea în cursul execuţiei a poziţionării cofrajelor în raport cu trasarea şi a modului de
fixare al elementelor;
Toleranţele admisibile la execuţia cofrajelor sunt urmatoarele :
Element Dimensiune de Abateri la dimensiuni Abateri la înclinare

referinţă (mm)
Stâlpi - înălţime  10 2mm/m, 10mm/total
- dim.secţiune  3
Pereţi - lungime şi înălţime  10 2mm/m, 10mm/total
- grosime  3
Grinzi - lungime  10 2mm/m, 10mm/total
- dim.secţiune  3
Plăci - lungime sau lătime  10 2mm/m, 10mm/total
- grosime  3
În vederea recepţionării lucrărilor de cofrare se vor face următoarele verificări înainte de

turnarea betonului:
- Verificarea montării tuturor elementelor cofrajelor la cotele şi toleranţele impuse;

- Verificarea elementelor de prindere şi legătură;
- Verificarea elementelor de asigurare împotriva răsturnării;
- Verificarea elementelor de asigurare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.
În timpul turnării şi vibrării betonului se vor efectua verificări pentru asigurarea că în timpul acestor
operaţiuni nu sunt elemente care se deformează

Proiect nr.
2.18.REMEDIERI
Proiectantul va decide natura şi amploarea remedierilor în funcţie de caracterul defecţiunilor

constatate.
Toate lucrările de remediere se vor suporta de executant fără costuri suplimentare pentru
beneficiar.
Înainte de turnarea betonului se vor înlocui elementele necorespunzătoare ale cofrajului sau
se vor lua măsuri pentru dublarea lor corespunzătoare.
În timpul turnării (betonul fiind proaspăt turnat) se iau măsuri (dacă este cazul) de
readucere a cofrajului în limitele abaterilor dimensionale admisibile.
La terminarea lucrărilor de cofrare se efectuează recepţia finală de către o comisie formată

din reprezentantul beneficiarului, proiectant şi executant.
Rezultatele verificărilor şi eventualele remedieri care trebuie executate se vor consemna în

Registrul de Procese verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse.
După efectuarea remedierilor se va face verificarea şi se va încheia un nou Proces verbal.
3 ARMĂTURI PENTRU BETON ARMAT
3.1 GENERALITĂŢI
3.1.1. OBIECTUL SPECIFICAŢIEI
Cuprinsul acestui capitol se referă la specificaţiile tehnice legate de fasonarea, montarea,

verificarea şi recepţionarea armăturilor pentru betoane.
3.1.2. CONCEPTE DE BAZA
În funcţie de prevederile proiectului de execuţie la lucrările de armare a betoanelor se vor

utiliza armături din oţel beton neted OB37 şi armături din oţel beton cu profil periodic PC52.
Utilizarea carcaselor sau a plaselor sudate se va face numai în baza prevederilor proiectului
de execuţie sau cu acordul proiectantului.
3.1.3. ELEMENTE DE PROIECTARE
Detalii şi specificaţiile privind alcătuirea şi asamblarea armăturilor la elementele de beton

armat sunt cuprinse în proiectul de execuţie, obligaţia executantului fiind aceea de a respecta cu
stricteţe detaliile de alcătuire, dimensiunile şi calitatea armăturii.
Pentru îmbinările armăturilor se vor urmări şi respecta notele şi comentariile din planurile
proiectului de execuţie.
3.1.4. STANDARDE DE REFERINŢĂ
STAS 10107/0-90 Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton
armat şi beton precomprimat.
STAS 438/1-89 Oţel beton laminat la cald.

STAS 432/2-91 Sârmă trasă netedă pentru beton armat STNB.

Proiect nr.
SR 438/3-98 Produse pentru arm betonului. Plase sudate

STAS 438/3-80 Plase sudate pentru beton armat.
SR 438/4-98 Produse din otel pentru armarea betonului.
STAS 889-76 Sârmă moale de oţel.
NORMATIVE DE EXECUŢIE
C 28 – 83 Instrucţiuni tehnice privind sudarea armăturilor de oţel beton.
NE 012-99 cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat
- Normele republicane de protecţia muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu

Ordinele 34/1975 şi 60/1975 şi completate cu Ordinele 110/1997 şi 39/1977.
- Normele generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi

instalaţiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr.290/1977.
- Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii-montaj aprobate cu Ordinul MCInd 1233

/D/1980.
- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/15.03.1993

(Cap.23).
3.1.5. CATEGORII DE LUCRĂRI.
- Ancorarea armăturilor;
- Armarea stâlpilor;
- Armarea grinzilor;
- Armarea pereţilor structurali;
- Armarea plăcilor;
- Înnădirea armăturilor.
3.2. MATERIALE
3.2.1. MATERIALE PRINCIPALE
- Oţel rotund neted OB37;

- Oţel beton cu profil periodic PC52.
3.2.2. ACCESORII
- Distanţieri (suporţi);
- Electrozi sudură.
3.2.3. TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE
Oţelurile pentru beton armat se livrează în formă de:
- colaci pentru  < 12 mm (loturi de 1,8 - 3,0 tone);

- bare pentru  > 12 mm (loturi de 1,0 - 2,5 tone);
- panouri de plase sudate (pachete de circa 2,5 tone);
- plase sudate în rulouri.

Proiect nr.
Manipularea loturilor şi pachetelor de armături se execută cu macaraua turn, portal sau

automacara cu capacitate de ridicare corespunzătoare şi dispozitive de manipulare. Depozitarea
oţelului beton se face pe diametre şi calităti de oţel. La depozitarea pe durată mai mare (1 an)
stivele se protejează contra intemperiilor cu foi de carton asfaltat, folii de masă plastică, etc.
Se va asigura evitarea condiţiilor ce favorizează corodarea oţelurilor beton şi murdărirea acestora

cu pământ sau alte materiale.
3.3. EXECUŢIE
2.3.1. GENERALITĂŢI
Confecţionarea armăturilor se poate realiza pe şantier sau în ateliere cu utilizarea unor

maşini şi dispozitive cu diferite grade de complexitate acţionate manual sau electric.
Înnădirile prin sudură ale barelor din oţel beton se vor executa de sudori specializaţi în
sudarea oţelurilor beton. Unele operaţiuni simple la sudarea prin puncte se pot executa de fierari
betonişti.
Confecţionarea carcaselor şi plaselor sudate se poate executa în ateliere sau direct la locul
de montaj al armăturii (în cofraj).
Toate barele cu diametrul mai mare sau egal cu 25mm se vor imbina prin sudura.
3.3.2. OPERAŢIUNI PREGĂTITOARE
La ridicarea armăturilor din depozit se va verifica diametrul barelor, certificatele şi datele

necesare stabilirii calităţii oţelurilor beton.
Înainte de montarea armăturilor se vor executa următoarele operaţiuni pregătitoare:
- Îndreptarea şi tăierea armăturilor;

- Fasonarea (îndoirea) armăturilor;
- Confecţionarea carcaselor şi plaselor sudate;
- Înnădirea, sudarea armăturilor.
După operaţiunea de îndreptare, oţelul beton se curătă de rugină, pete de ulei, praf, etc. prin
frecare cu peria de sârmă sau prin alte procedee de decapare.
Înainte de începerea operaţiunilor de montare a armăturilor se curăţă cofrajele.
Curăţarea cofrajelor se face prin spălare cu furtunul, măturare şi suflare cu aer comprimat.
3.3.3. FASONAREA ARMĂTURILOR
Armăturile vor fi sau nu prevăzute la capete cu cârlige conform prevederilor din proiect şi
prevederilor STAS 10107/0-90.
Formele de cârlige utilizate sunt :
- cu îndoire la 1800 pentru barele din OB37

- cu îndoire la 900 pentru barele din PC52

Proiect nr.
Pentru etrieri şi agrafe, ancorarea se realizează prin cârlige îndoite la 135 0 sau 1800 în cazul
etrierilor din OB37 şi numai la 1350 în cazul celor din PC52.
Detalii referitoare la aceste tipuri de cârlige sunt prezentate în STAS 10107/0-90.
Fasonarea ciocurilor şi îndoirea armăturilor se execută cu mişcări lente, fără şocuri.
3.3.4. MONTAREA ARMATURILOR
Montarea armaturilor se poate incepe numai după :
- recepţionarea calitativă a cofrajelor (verificarea poziţiei cofrajelor, dacă acestea se închid

după montarea armăturii, sau încheierea PV de recepţie a cofrajelor) ;
- acceptarea de către proiectant a procedurii de betonare în cazul elementelor sau părţilor
de structură.
La montarea armăturilor se vor adopta măsuri pentru asigurarea bunei desfăşurări a turnării şi
compactării prin :
- crearea la intervalle de max 3m a unor spaţii libere între armăturile de la partea

superioară care să permită pătrunderea liberă a betonului sau a furtunelor prin care se descarcă
betonul ;
- crearea spaţiilor necesare pătrunderii vibratoarelor (min 2,5x  vibrator) la interval de
max 5 ori grosimea elementului uzual, diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm.
În acest scop, după caz :

- se va monta sau încheia parţial armătura superioară, urmând a se completa înainte de
ultima etapă de betonare ;
- se va solicita, dacă este cazul, reexaminarea dispoziţiilor de armare prevăzute în proiect.
Armăturile vor fi montate în poziţia prevăzută în proiect luându-se măsuri care să asigure
menţinerea acesteia în timpul turnării betonului (distanţieri, agrafe, capre).
Se vor prevedea:
- cel puţin patru distanţieri la fiecare m2 de placă sau perete ;
- cel puţin un distanţier la fiecare metru liniar de grindă sau stâlp, pentru 12mm, şi cel
puţin doi distanţieri la fiecare metru pentru 10mm ;
- cel puţin un distanţier între rândurile de armături la fiecare doi metri liniari de grindă în
zona de armătură pe două sau mai multe rânduri.
Distanţierii pot fi confecţionaţi din mortar de ciment în formă de prisme prevăzute a fi legate de
armături sau confecţionaţi din masă plastică.
Este interzisă folosirea ca distanţieri a cupoanelor din oţel beton cu excepţia cazului în care sunt
aşezaţi între rândurile de armături.
Pentru menţinerea în poziţie a armăturilor de la partea superioară a plăcilor se vor folosi capre din
oţel beton sprijinite pe armătura inferioară sau pe distenţieri şi dispuse între ele la distanţe de max
1m (1buc/m2) în câmp, respectiv de 50cm (4buc/m2) în zonele de consolă.
În cazul plăcilor cu grosime mai mare de 35cm şi al armăturilor cu diametre mai mari de
14mm se admite depăşirea distanţelor menţionate, dar astfel încât să se asigure păstrarea poziţiei
armăturilor.
Plăcile metalice şi praznurile înglobate, vor fi de regulă fixate prin sudură de armătură sau
legate de cofraj pentru corecta lor poziţionare.

Proiect nr.
Nu se admite la turnarea betonului îngrămădirea armăturilor, deformarea acestora sau

schimbarea dimensiunilor elementului prin lipsa de rigiditate a cofrajului.
Legarea armăturilor este obligatorie la toate încrucişările armăturilor pentru o poziţionare
corectă şi asigurarea efectului spaţial. Legarea nodurilor se face cu două fire de sârmă neagră cu 
1- 1,5 mm (STAS 889 - 76) sau cu cleme şi agrafe cu ochiuri.
Plasele din plăci şi pereţi, după îndreptare şi completarea sudurilor desfăcute se leagă în
mod obligatoriu pe întreg conturul pe cel puţin două rânduri de noduri.
Pentru restul intersecţiilor se admit legături din două în două noduri în şah dacă acest lucru
este specificat în proiect.
La stâlpi şi grinzi, agrafele şi etrierii se leagă cu sârmă de ciocuri, iar etrierii şi punctele de
intersecţie cu barele longitudinale obligatoriu la colţuri. Restul armăturilor se leagă de etriri din
două în două intersecţii în şah.
Barele înclinate se leagă de primii etrieri cu care se încrucişează. Fretele, etrierii înclinaţi şi
agrafele înclinate se leagă de toate barele cu care se încrucişează.
Armarea stâlpilor:
- Se introduc barele longitudinale care se leagă de mustăţi şi se trasează cu creta pe o bară
longitudinală poziţia etrierilor.
- Aceste bare vor fi montate de jur imprejurul profilului metalic din stalpi.
- Se leagă etrierii începând de sus în jos la distanţele prevăzute în proiect.
- Se montează cofrajul stâlpului.
- Carcasele stâlpilor se poziţionează cu distanţieri circulari, agrafe şi sârme cu care se leagă
de cofraj.
- Se verifică continuitatea barelor pentru împământare conform proiectului de instalatii
electrice.
- Se introduc distanţieri în jurul cofrajului.
- Se introduc barele ridicate şi de montaj.
- Se închid etrierii şi se leagă.
- Se montează distanţierii laterali pentru asigurarea acoperirii corecte cu beton.
Armarea pereţilor structurali:
Armătura se montează după ce s-a executat cofrarea unei feţe a peretelui.

- Se trasează pe cofraj poziţia barelor verticale şi orizontale.
- Se începe cu un grup de bare verticale, de regulă de la margine, de care se leagă barele
orizontale, după care se continuă cu barele verticale şi în cele din urmă se montează cele
orizontale.
- Se montează distanţierii din masă plastică (sau sârmă îndoită cu capete din masă
plastică).
- Se montează al doilea perete al cofrajului şi se verifică poziţia armăturilor.
- Se verifică continuitatea barelor pentru împământare conform proiectului de instalatii
electrice.
Se va ţine seama de necesitatea executării golurilor conform notelor de pe planurile proiectului.
Armarea plăcilor orizontale:
- Se trasează cu creta pe cofraj poziţia barelor.

- Se montează barele drepte de regulă alternativ cu bare ridicate gata fasonate sau cu bare
ce urmează a fi îndoite direct pe cofraj.
- Îndoirea barelor direct pe cofraj este precedată de trasarea cu cretă a punctelor de
îndoire.
- Se aşează barele de repartiţie de la partea inferioară şi superioară (bare de montaj) şi se
leagă cu sârme.
- Dacă este necesar se montează călăreţii.
În cazul armării pe două direcţii se procedează în mod similar.
Se va ţine seama de necesitatea executării golurilor conform notelor de pe planurile proiectului.

Proiect nr.
3.3.5. ÎNNĂDIREA ŞI SUDAREA ARMĂTURILOR
Se va face numai conform proiectului de execuţie, respectându-se toate notele şi comentariile din
planuri referitoare la tipul şi poziţia înnădirilor (la radier, dale groase, stâlpi, pereţi, grinzi).
3.3.6. CONDIŢII DE PROTECŢIA MUNCII

La executarea lucrărilor cuprinse în acest capitol de specificaţii tehnice se vor respecta
următoarele prescripţii:


- Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii-montaj aprobate de M.C.Ind.cu Ordinul

1233 /D/1980.
- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/15.03.1993

(Cap.23).
În timpul confecţionării armăturii se vor lua măsuri de protecţie la toate utilajele cu piese în
mişcare şi pentru prevenirea lovirii în timpul manipulărilor şi fasonării oţelului beton.
Pentru evitarea accidentelor în timpul lucrului se vor respecta regulile de tehnica securităţii muncii
specifice locului de muncă şi utilajelor tehnologice folosite.
Aceste prevederi nu sunt limitative şi pot fi completate în funcţie de situaţia locală sau de condiţiile
generale.
3.3.7. RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Pentru a conlucra cât mai bine cu betonul, armătura din elementele de beton trebuie să realizeze o
carcasă spaţială (la elementele liniare - grinzi, stâlpi, arce) şi o plasă sau o serie de plase plane (la
elemente plane - plăci, pereţi).
Armăturile trebuie să fie acoperite cu un strat de beton de protecţie pentru a fi protejate împotriva
coroziunii şi pentru asigurarea conlucrării acesteia cu betonul.
Diametrele minime admise pentru armăturile elemenetelor din beton armat monolit sau preturnat
sunt:
Element Felul armăturii Diametrul

minim (mm)
Stâlpi Armături longitudinale:

- cazurile curente 14
- din PC, în stâlpi cu solicitări reduse; armături de montaj 12
- în elemente nestructurale 10
Etrieri:
- la stâlpi neportanţi 5

Proiect nr.
- la stâlpi portanţi cu latura mică >50 cm şi stâlpi portanţi cu

latura mare >30cm, având etrieri din OB37, la construcţii cu
grad de protecţie antiseismică 7 8
- la alţi stâlpi portanţi 6
Grinzi Armături longitudinale de rezistenţă:

- la planşee obişnuite 10
- la planşee cu nervuri dese
- PC 8
- OB 37 10
Armături de montaj în carcase legate cu sârmă:
- la elemente monolit
- profil periodic 8
- OB 37 10
- la elemente preturnate 8
Armături de montaj în carcase sudate:
- la elemente monolit 6
Armături constructive pe feţele laterale, pe înălţimea grinzii:
- în carcase legate cu sârmă
- profil periodic 6
- OB 37 8
- în carcase sudate 5
Etrieri:
- la grinzi cu înălţimea  80 cm 6
- la grinzi cu înălţimea > 80 cm 8
Plăci Armături de rezistenţă în plase sudate

Armături de rezistenţă în plase legate cu sârmă (bare din oţel
laminat la cald);
- la partea inferioară 6
- la partea superioară
- profil periodic 6
- OB 37 8
Armături de repartiţie în plase legate cu sârmă 6
Armături de repartiţie în plase sudate:
Distanţele minime admise între etrieri sunt:
Elemente Distanţa minimă
Stâlpi sau elemente înclinate executate cu cofraje pe toate laturile

- cu bare longitudinale 50 mm
- etrieri 70 mm
Grinzi sau elemente înclinate executate cu cofraj numai pe trei laturi:
- între barele primelor 2 rânduri de armături de la partea d însă  25 mm
inferioară 50 mm
- între barele de la partea inferioară dispuse pe rândul 3 şi d însă  30 mm
următoarele 100 mm

Proiect nr.
- între armăturile de la faţa superioară

- etrieri
Armături de rezistenţă în plăci 70 mm
Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor va respecta prevederile proiectului de

execuţie cu o abatere de  4 mm.
Pentru cazurile în care în proiect nu se indică grosimea stratului de acoperire se vor respecta
următoarele prevederi:
Grosimea
Elementul min.a strat. Observaţii
de acoperire
(mm)
Plăci cu grosimea < 100 mm 10

 100 mm 15
Grinzi cu înălţimea < 250 mm 15
 250 mm 25 Dacă înălţimea <500 mm şi diametrul
armăturii 16mm, grosimea minima =
20 mm
Stâlpi 25
Pentru armăturile longitudinale de rezistenţă se admit abateri de -2 la 4 mm faţă de tabelul

prezentat.
Se recomandă ca armăturile înclinate cu  16 mm sau mai mare, să aibă o acoperire laterală de
beton cu grosimea de cel puţin 2 ori diametrul armăturii. Condiţia este obligatorie pentru
elementele din beton cu agregate uşoare.
Se vor prevedea grosimi sporite pentru:
- elementele supuse direct acţiunii intemperiilor, neprotejate cu tencuială (+10 mm)
- elemente situate în mediu agresiv
- elemente la care restricţiile privind paza contra incendiilor prevăd grosimi mai mari.
Abaterile limită la armături vor fi:
Abateri în mm
Lungimi
Element Dist.între Grosime Lungimi parţiale sau petrecer
axele strat totale faţă de proiect e Poziţie Obs.
înnădiri
barelor acop. <1m 1-10 m >10 m sudate înnădiri
Pereţi 5 3 îmbinări
Stâlpi, şi
grinzi 3 3 5  20  30 3d  50 înnădiri
Plăci 5 2 sudate
Intre cf.
etrieri,  10 - C28-83
pasul
fretei
În vederea recepţionării lucrărilor de armare se verifică înainte de turnarea betonului:
- Numărul, diametrul şi poziţia armăturilor în diferite secţiuni transversale ale elementelor

structurii.
- Distanţa dintre etrieri, diametrul acestora şi modul lor de fixare.
- Lungimea porţiunilor de bare care depăşesc reazemele sau care urmează a fi înglobate în
elementele ce se toarnă ulterior.
- Poziţia înnădirilor şi lungimile de petrecere a barelor.
Proiect nr.
- Calitatea sudurilor
- Numărul şi calitatea legăturilor dintre bare.
- Dispozitivele de menţinere a poziţiei armăturilor în cursul betonării.
- Modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton şi dimensiunile acestuia.
- Poziţia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor înglobate.
- Respectarea toleranţelor şi abaterilor permise conform prezentelor specificaţii tehnice.
3.3.8. REMEDIERI
Proiectantul va decide în funcţie de natura şi amploarea defecţiunilor constatate măsurile de

remediere necesare.
Înainte de turnarea betonului se iau măsuri de înlocuire sau dublare a armăturilor

necorespunzătoare si se refac legăturile sau sudurile desprinse.
În timpul turnării şi vibrării betonului se iau măsuri dacă este cazul de corectare a deformaţiilor
constate.
Nu se admit modificări de soluţii în ceea ce priveşte calitatea oţelului beton utilizat şi nici a
grosimilor barelor faţă de prevederile din proiect.
La terminarea lucrărilor de armare se efectuează recepţia de către beneficiar, proiectant şi

executant.
Rezultatele verificărilor şi eventualele remedieri care trebuie executate se vor consemna în

Registrul de Procese verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse.
După efectuarea remedierilor se va face verificarea şi se va întocmi un nou Proces verbal.
Dacă în situaţii de excepţie din motive întemeiate executantul solicită modificarea calităţii otelului
beton sau a grosimii barelor, solicitarea se va face în scris către proiectant. Executantul va suporta
toate cheltuielile prilejuite de reproiectarea şi din modificările de cantităţi, dimensiuni sau calitate a
armăturilor.
4. TURNAREA BETONULUI
4.1. GENERALITĂŢI
4.1.1. OBIECTUL SPECIFICAŢIEI
Specificaţiile tehnice cuprinse în acest capitol se referă la condiţiile generale care trebuie îndeplinite
la execuţia lucrărilor din beton şi beton armat.
Sunt cuprinse activităţile de livrare, transport, manipulare, punere în operă a betonului şi

recepţionarea lucrărilor executate.
4.1.2. CONCEPTE DE BAZĂ
Conform NE 012-99, pct. 1.4 cerinţele de durabilitate pentru beton sunt:

- conf. Tab. 5.1. clasa de expunere pentru elementele de beton armat este:
• 1a – mediu uscat moderat pentru elementele de construcţie din suprastructură;
• 2a+5b – mediu umed moderat pentru elementele din infrastructură
• 2b – mediu umed sever pentru pereţii de nucleu ai rezervorului.
Toate elementele din beton şi beton armat pentru care s-au întocmit prezentele specificaţii
se execută monolit.

Proiect nr.
Se consideră că betoanele se prepară în staţii de betoane specializate. Executantul va utiliza

betoane gata preparate livrate de la staţii proprii de betoane sau de la alte centrale de betoane. Cu
acordul proiectantului, executantul va putea executa în cazuri de excepţie şi pentru cantităţi mici,
pentru lucrări fără mare importanţă, betoane preparate în şantier. În acest caz se vor respecta
toate prevederile normativelor în vigoare privitoare la verificarea condiţiilor de preparare, punere în
operă şi recepţie a betoanelor.
4.1.3. ELEMENTE DE PROIECTARE
Referitor la amplasarea tronsoanelor de macara se vor respecta recomandările cuprinse în

proiectul de specialitate, notele şi comentariile din proiectul de execuţie precum şi memoriile
tehnice care însoţesc proiectul.
Clasa betonului pentru fiecare element de beton armat în parte este specificată în planşele
de execuţie ale proiectului elaborat .
În tabelul de mai jos se prezintă clasele de beton definite conform NE 012-99 Cod de
practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat, precum şi
corespondenţa orientativă cu clasele definite în Normativul C 140 – 86:
Clasa de C C C C C C C C C C C
rezistenţă 4/5 8/10 12/15 16/20 20/25 25/30 32/40 35/45 40/50 45/55 50/60
a betonului
fck cil 4 8 12 16 20 25 32 35 40 45 50
fck cub
5 10 15 20 25 30 40 45 50 55 60
C140/86 Bc5 Bc10 Bc15 Bc20 Bc25 Bc30 Bc40 - Bc50 - Bc60
• Clase de beton care nu se regăsesc în normele europene şi care rămân valabile

numai până la intrarea în viguare a Romcodurilor de proiectare.
Echivalenţa între clasele şi mărcile de beton este următoarea:
Clasa Marca Clasa Marca
Bc 5 B 75 Bc 20 B 250
Bc 7,5 B100 Bc 30 B 400
Bc 10 B150 Bc 40 B 500
Bc 15 B 200 Bc 50 B 600
Calitatea betoanelor puse în operă se va aprecia pe baza concluziilor analizelor efectuate şi

a rezultatelor aprecierii calităţii betonului consemnate într-un Proces verbal încheiat între
executant, beneficiar şi proiectant.

Proiect nr.
Executantul este obligat, în laboratorul propriu sau în alte laboratoare specializate, să facă
următoarele determinări privind calitatea betonului proaspăt:
Caracteristicile betonului proaspăt Limitele de variaţie

admise
Lucrabilitate:
- tasare medie 1 - 4 cm  1 cm
- tasare medie 5 - 12 cm  2 cm
- tasare medie > 12 cm  3 cm
- grad compactare mediu  0,5
Temperatura
- tmax + 20C
- tmin - 10C
Densitate aparentă  40 kg/mc
Conţinutul de aer inclus 1 %
Granulozitatea agregatelor conţinute în beton (sort 0,3 mm) 2%
Dacă repetarea primei determinări nu se înscrie în limitele menţionate se vor efectua încă
două determinări.
Dacă valoarea medie a celor trei determinări nu se înscrie în limitele admise betonul nu se
va pune în operă.
Pentru determinarea rezistenţei la compresiune se vor face ca medie pe trei serii de trei
cuburi următoarele încercări pe betonul întărit la 28 zile (pentru informaţii orientative se pot face
probe la 3 sau 7 zile de la punerea în operă a betonului).
TIPURI DE CIMENT CONFORM STANDARDELOR NAŢIONALE S.R.
ADAOS CLASE DE
TIP SORT SR
REZISTENŢĂ
% TIP
CIMENT PORTLAND (FĂRĂ ADAOS)
32,5; 42,5;
I Ciment Portland SR388 - - 52,5; 32,5R;
42,5R; 52,5R
CIMENTURI COMPOZITE (CU ADAOS)

amestec de
zgură, cenuşă
II A-M Ciment Portland compozit
puzzolană
calcar
zgură
II A-S Ciment Portland cu zgură granulată de 32,5; 42,5;
SR furnal 52,5;
6÷20
Ciment Portland cu 1500 cenuşă de 32,5R;42,5R;
II A-V 52,5R
cenuşă termocentrală
Ciment Portland cu puzzolană
II A-P
puzzolană naturală naturală
II A-L Ciment Portland cu calcar calcar

Proiect nr.
amestec de:
zgură, cenuşă
II B-M Ciment Portland compozit
puzzolană,
calcar
zgură
II B-S Ciment Portland cu zgură SR granulată de 32,5; 42,5;
21÷35
1500 furnal 32,5R;42,5R.
Ciment Portland cu puzzolană
II B-P
puzzolană naturală naturală
II B-L Ciment Portland cu calcar calcar
CIMENT DE FURNAL
zgură
SR
III A Ciment de furnal 36÷65 granulată de 32,5; 32,5R
1500
furnal
CIMENT PUZOLANIC
SR puzzolană şi 32,5; 42,5;

IV A Ciment puzzolanic 11÷35
1500 cenuşă 32,5R.
CIMENT COMPOZIT
zgură
granulată de
SR
VA Ciment compozit 18÷30 furnal+ 32,5; 32,5R.
1500
puzolană +
cenuşă
CIMENTURI CU CĂLDURĂ DE HIDRATARE LIMTATĂ
HI Ciment fără adaos - -
H II/
6÷20
A-S
SR zgură
H II/ 32,5; 42,5; 52,5
Ciment cu zgură 3011 21÷35 granulată de
B-S furnal
H III A 36÷65
CIMENTURI CU REZISTENŢĂ LA AGRESIVITATEA APELOR CU CONŢINUT DE SULFAŢI
SR I Ciment fără adaos - -

SRII/ zgură
Ciment cu zgură 6÷20 granulată de
A-S furnal
SR II/ puzzolană
Ciment cu puzzolană SR 6÷20 32,5; 42,5;
A-P 3011 naturală 52,5.
SR II/
Ciment cu zgură 21÷35 zgură
B-S
granulată de
SR III/ A Ciment cu zgură 36÷65 furnal
Tipuri de ciment utilizate in proiect: 42.5R; HI32.5R; I32.5(R); I52.5; I42.5(R); IIA32.5R; R32.5.
Se poate considera că este asigurată realizarea clasei de beton prevăzute, dacă rezistenţa
evaluată pentru vâsta de 28 zile, pe baza mediei cuburilor confecţionate în cadrul unui schimb şi
majorate cu 20 % este cel puţin egală cu rezistenţa betonului prevăzut în proiect.

Proiect nr.
4.1.4. STANDARDE DE REFERINŢĂ
STAS 10107/0-90. Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton,
beton armat şi beton precomprimat.
STAS 7009 – 79. Toleranţe în construcţii. Tehnologii.
STAS 8600 – 79. Toleranţe în construcţii.
STAS 10265-75. Toleranţe în construcţii. Calitatea suprafeţei.
STAS 10265/1-84. Toleranţe în construcţii. Suprafaţa betonului aparent.
STAS 10265-2-90 Calitatea suprafeţelor finisate
STAS 1759 - 88. Încercări pe betonul proaspăt.
STAS 1275 - 88. Încercări pe betonul întărit.
STAS 388 - 95. Ciment Portland.
SR-EN 197-1:2002. Ciment Portland.
SR 1500-96. Cimenturi compozite. . .
SR 3001-96. Cimenturi cu caldura de hidratare. . .
SREN 1008:2003. Apă pentru betoane şi mortare.
STAS 1767-76. Agregate naturale grele pentru betoane cu lianţi minerali.
4.1.5. NORMATIVE DE EXECUŢIE
NE 012-99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat
C 16 - 84. Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat pe timp friguros.
C 149-87. Instrucţiuni tehnice pentru remedierea defectelor la elementele din beton armat.
C 56 - 85. Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente.
C 130 - 78. Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor.
C 26 - 85. Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive.
C 54 – 81. Instrucţiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul carotelor.
C 117-70. Instrucţiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din

elementele de beton armat.
P 100 - 06. Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale,

agrozootehnice şi industriale.

Proiect nr.
( CR 1.01) -2004. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea construcţiilor cu structura din

diafragme de beton.
C 122 -89. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de construcţii cu beton
aparent cu parament natural.



/D/1980.
- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii aprobat cu Ordinul MLPAT 9/N/15.03.1993.
4.1.6. CATEGORII DE LUCRĂRI
Prepararea betoanelor
Operaţiuni pregătitoare turnării betoanelor
Turnarea betoanelor
Compactarea betoanelor
Decofrarea betoanelor
Tratarea betoanelor după turnare
4.2. MATERIALE
4.2.1. MATERIALE PRINCIPALE
Cimenturi:
- Ciment Portland
- Cimenturi cu adaosuri
- Ciment Portland alb
CORESPONDENŢĂ ORIENTATIVĂ A CIMENTURILOR PRODUSE CONFORM S.R. CU CIMENTURILE

STAS
Corespondent
Cimenturi produse aproximativ cu ciment
conform S.R. STAS
Nr. crt TIP S.R. TIP STAS
1 II/A-S 32,5 R 1500 Pa 35 1500

I 42,5/I 42,5
2 R Pa 40 / Pa 45
I 52,5/I 52,5
3 R 388 Pa 50 / Pa 55 388
4 H I 32,5 H 35
H II / A-S
5 32,5 3011 Hz 35 3011
6 SR I 32,5 SR 35
SR II / A-S
7 32,5 3011 SR A 35 3011

Proiect nr.
Agregate:
- Nisip cu granulaţia 0 - 3 mm
- Pietriş şi piatră spartă cu granulaţie 7 - 15 mm ; 15 - 30 mm.
- Agregate mari pentru betoane cu granulaţia 30 - 70 mm.
- Agregate pentru construcţii speciale cu granulaţia 70 - 150 mm.
Adaosuri:
- Apă pentru prepararea betoanelor.
- Plastifianţi
- Superplastifiant
- Acceleratori de priză (Clorură de calciu).
Aditivii sunt produse chimice care se adaugă în beton în cantităţi mai mici sau egale cu 5%
substanţă uscată faţă de masa cimentului în scopul îmbunătăţirii / modificării proprietăţilor
betonului în stare proaspătă şi / sau întărită.
Principalele grupe (clase) de aditivi care se întâlnesc în practica curentă a betoanelor sunt
diferite în funcţie de efectul principal pe care aditivul îl are asupra proprietăţilor betonului.
Aceste grupe de bază sunt:
- aditivi reducători de apă;
- aditivi interes reducători de apă;
- aditivi plastifianţi;
- aditivi superplastifianţi;
- aditivi acceleratori de priză;
- aditivi întârzietori de priză;
- aditivi acceleratori de întărire;
- aditivi antrenori de aer;
- aditivi anti-îngheţ;
- aditivi impermeabilizatori;
- aditivi inhibitori de coroziune.
BETOANE PREPARATE OBLIGATORIU CU ADITIVI
Nr.crt. Categoria de betoane Aditivi recomandat Observaţii

1 Betoane supuse la antrenor de aer
îngheţ-dezgheţ repetat
2 Betoane cu reducător de apă- după caz:

permeabilitate redusă plastifiant
-intens reducător-
superplastifiant
-impermeabilizator
3 Betoane expuse în Idem după caz:

condiţii de agresivitate
intensă şi foarte intensă
-intens reducător-
superplastifiant
-inhibitor de coroziune
4 Betoane de rezistenţă plastifiant sau Tasarea betonului: T3-
având clasa cuprinsă superplastifiant T3/T4 sau T4/T5-T5
între C 12/15 şi C 30/37
inclusiv
Proiect nr.
5 Betoane executate superplastifiant-intens

monolit având clasa ≥C reducător de apă
35/45
6 Betoane fluide cu tasare superplastifiant
egală cu T5
7 Betoane masive (Plastifiant)

Superplastifiant +
Betoane turnate prin Întârzietor de priză
tehnologii speciale (fără
vibrare)
8 Betoane turnate pe timp Întârzietor de priză +

călduros Superplastifiant
(Plastifiant)
9 Betoane turnate pe timp Anti-îngheţ+
friguros accelerator de priză
10 Betoane cu rezistenţe Acceleratori de întărire
mari la termene scurte
4.2.2. TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE.
Transportul betoanelor la punctele de lucru se face cu mijloace de transport mecanizate cu ajutorul

cărora se previne procesul de segregare al betoanelor şi scurgerea laptelui de ciment.
Transportul betonului cu tasare mai mare de 5 cm se face cu autoagitatoare, iar a betonului cu
tasarea maximă de 5 cm se poate face cu autobasculante cu bene cu respectarea următorului timp
de transport.
Durata maximă de transport a betoanelor cu autoagitatoare fără utilizarea aditivilor întârzietori de
priză (în minute):
Temperatura amestecului de beton Durata maxima de transport

(0C)
Ciment de clasa 32,5 Ciment de clasa  42,5
10t 30 50 min. 35 min.

t< 10 70 min. 50 min.
Pentru autobasculante aceste durate se reduc cu 15 minute.
4.3. EXECUŢIE
4.3.1. PREPARAREA BETOANELOR

Pentru asigurarea unei calităţi corespunzătoare a betoanelor, acestea se vor prepara în unităţi
specializate prevăzute cu dozatoare gravimetrice şi cu instalaţii de amestecare forţătă a
componentelor.
Furnizorul de betoane va asigura în mod obligatoriu respectarea reţetelor de preparare şi va

confirma la fiecare transport clasa betoanelor livrate.
Proiect nr.
Abaterile admisibile la dozarea gravimetrică a materialelor componente ale betoanelor.
Elemente componente Abateri admisibile
Agregate minerale 3%

Ciment şi apă 2%
Aditivi 5%
4.3.2. OPERAŢIUNI PREGĂTITOARE TURNĂRII BETOANELOR
Înainte de începerea turnării betoanelor se va verifica în mod obligatoriu:

- Integritatea, stabilitatea şi starea de curăţire a cofrajelor.
- Gradul de curăţire al armăturilor pentru asigurarea adrenţei cu masa de beton.
- Respectarea toleranţelor prescrise pentru cofraje şi armături în vederea:
* asigurării stratului de beton prescris pentru protejarea armăturilor.
* asigurării posibilităţilor de turnare şi vibrare a betoanelor.
* realizării toleranţelor finale prescrise pentru elementele care urmează a se turna.
4.3.3. TURNAREA BETOANELOR
Turnarea se va face conform notelor şi comentariilor din planurile de detalii precum şi conform
memoriului tehnic al proiectului de execuţie.
Turnarea betonului se realizează cu mijloace mecanice cu transport intermitent (macara cu benă,

roabă, tomberon, buncăr, etc.) sau cu transport continuu (jgheab, pompă de beton stabilă,
autopompă, pompă de nivel cu braţ pliabil, transportor cu bandă, etc.) în funcţie de mijloacele din
dotarea executantului, volumul lucrărilor care urmează a fi executate si tehnologia lucrărilor de
execuţie a elementelor din beton şi beton armat, prevăzută în proiect.
Pentru punerea în operă a betoanelor la construcţii dezvoltate la orizontală şi sub cota +/-0.00, se
vor utiliza autobetoniere cu jgheab, autopompe cu braţ pliabil, pompe de beton staţionare sau
transportoare cu bandă.
În cazul construcţiilor dezvoltate pe verticală, se pot utiliza autopompe de beton (H max = 30 m),
pompe de beton (Hmax = 70 m) sau macarale turn echipate cu bene (Hmax = 150 m).
Înălţimea de cădere liberă a betonului, în scopul evitării segregării nu trebuie să fie mai
mare de 3 m, în cazul elementelor cu lăţime de maximum 1 m, repsectiv mai mare de 1,5 m în
celelalte cazuri, inclusiv la elemente de suprafaţă (plăci şi fundaţii).
Betonarea elementelor cofrate pe înălţimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale
sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane de formă tronconică) având capătul
inferior situat la maximum 1,5 m de zona care se betonează.
Betonul trebuie răspândit uniform în lungul elementului, urmărindu-se realizarea de straturi
orizontale de maximum 50 cm înălţime şi turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului
din stratul turnat anterior.
Betonarea grinzilor şi plăcilor va începe după 1-2 ore de la turnarea betonului stâlpilor sau a
pereţilor pe care se reazemă.
Betonarea cadrelor se va face dând o deosebită atenţie zonelor de la noduri, pentru a se

asigura umplerea completă a secţiunii.

Proiect nr.
Turnarea betonului prin pompare se execută în mod curent cu betoanele din clasele Bc10 -
Bc25. Pomparea betoanelor din orice altă clasă se va face numai după efectuarea unor încercări
preliminare.
Tasarea betonului proaspăt nu va depăşi 12 cm pentru betoanele cu aditivi plastifianţi şi 18

cm pentru betonul preparat cu aditivi superplastifianţi. Conţinutul părţii fine din beton
(ciment+agregate< 0,2 mm) trebuie să fie de minimum 350 kg/mc.
Înainte de începerea pompării betonului, conductele de pompare vor fi amorsate cu lapte de

ciment.
Pentru pompe şi autopompe de beton, cimentul trebuie să fie într-o proporţie minimă de
150 kg/mc, iar granulaţia maximă a agregatelor, să nu depăşească 1/3 din diametrul conductei.
În scopul îmbunătăţirii plasticitătii se adaugă plastifianţi. Pentru stabilirea tipului de

plastifiant se va cere aprobarea proiectantului.
Procesul de pompare trebuie să se desfăşoare continuu, fără întreruperi care favorizează

blocarea betonului în conducte.
Înălţimea liberă de cădere a betonului, va fi de maximum 50 cm, iar grosimea stratului de

beton 45 cm.
În măsura în care este posibil se vor evita rosturile de lucru prin execuţia lucrărilor de
betonare fără întrerupere pe nivelul respectiv sau între două rosturi de dilatare, în caul în care nu
există alte menţiuni exprese în planşele proiectului.
Când rosturile de lucru nu pot fi evitate poziţia lor trebuie stabilită cu acordul proiectantului.
La stâlpi rosturile se vor prevedea numai la bază.
La grinzi betonate separat se pot lăsa rosturi la 3-5 cm sub nivelul inferior al plăcii.
La plăci rostul de lucru va fi situat între 1/5 - 1/3 din deschiderea plăcii.
La stâlpi şi grinzi suprafaţa rosturilor va fi perpendiculară pe axa acestora, iar la plăci şi pereţi
perpendiculare pe suprafaţă.
Înainte de turnarea betonului în rosturi, suprafaţa rostului va fi curăţătă şi spălată cu apă.
4.3.4. COMPACTAREA BETOANELOR
Pentru ca betonul să umple complet forma în care este turnat şi să nu rămână goluri sau
pungi de aer, se utilizează compactarea mecanică a betonului prin vibrare.
Se vor folosi vibratoare de interior (pervibratoare) , de exterior sau de cofraj şi de suprafaţă

(plăci, rigle vibrante).
Domeniul frecvenţelor utilizate pentru vibrare este cuprins între 3000-12000 vibraţii/minut.
Vibraţiile de frecvenţă joasă acţionează asupra granulelor de dimensiuni mari, iar cele de
frecvenţă înaltă acţionează asupra granulelor de dimensiuni mici.
Vibrarea nu se poate aplica decât betoanelor vârtoase sau betoanelor semiplastice (cu
tasarea conului de maximum 5 cm), cele cu consistenţă mai redusă segregând sub acţiunea
vibrării.
Durata de vibrare a betonului este între 5 - 30 secunde.
Distanţa între două poziţii succesive ale pervibratorului, va fi cuprinsă între 25 - 50 cm la

betoanele vârtoase şi 50 - 100 cm la betoanele semiplastice.

Proiect nr.
Betonul se introduce în straturi de 30-50 cm înălţime, iar butelia vibratorului se cufundă

cca.15 cm în betonul vibrat anterior.
4.3.5. DECOFRAREA BETOANELOR
Îndepărtarea cofrajelor se face după o durată de timp suficientă ca betonul să aibă rezistenţa
necesară pentru a nu se produce deformaţii sau fisuri după decofrare.
Termenele minime recomandate pentru decofrare sunt prevăzute în Normativul NE 012-99
(paragraful 14).
Decofrarea feţelor laterale la grinzi, stâlpi, pereţi:
Viteza de dezvoltare a rezistenţei Termenul de decofrare (zile) în funcţie de temperatura

betonului mediului
+ 50C + 100C + 150C
Lentă 2 1 1/2 1
Medie 2 1 1
Decofrarea feţelor inferioare cu menţinerea popilor de siguranţă:
Condiţii tehnologice: Termenul (în zile) de la turnare
Viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului: Lentă Medie
Temperatura mediului (0C): +5 +10 +15 +5 +10 +15

Îndepărtarea popilor de siguranţă:
Condiţii tehnologice Termenul (în zile) de la turnare

Grinzi cu deschidere >12 m 36 28 18 28 21 14
Decofrarea construcţiilor se va face prin slăbirea penelor de cofrare.
La construcţiile cu plăci şi cadre sau pereţi structurali se va începe prin decofrarea stâlpilor sau a
pereţilor structurali, apoi se vor decofra plăcilor şi la urmă grinzile.
Proiect nr.
Cofrajele şi susţinerile se vor decofra cu atât mai târziu, cu cât este mai mare raportul între sarcina
care revine elementului imediat după decofrare şi sarcina totală la care a fost calculat elementul
respectiv.
La decofrare se vor lăsa popi de siguranţă dispuşi astfel: la plăci cu peste 3 metri deschidere, cel
puţin un pop la mijloc şi cel puţin un pop la 12 mp de placă.
Distanţa dintre popii de siguranţa nu va depăşi 6 m. La construcţiile etajate, popii de siguranţă se

vor aşeza pe cât posibil unul sub altul.
Înălturarea popilor sau a susţinerilor se va face treptat, adoptându-se o astfel de succesiune a

demontărilor, încât să nu se provoace apariţia de eforturi dăunătoare în elementele de construcţii.
4.3.6. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
Pe timp uscat şi călduros,suprafeţele libere ale betonului vor fi stropite de cel puţin două ori pe zi,
după ce în prealabil se acoperă cu rogojini sau cu un strat de rumeguş (nisip) de 3-4 cm pentru a
menţine umiditatea.
Udarea se va face prin pulverizarea apei, astfel ca betonul să nu fie spălat înainte de a se întări
suficient.
Stropirea betonului se va face cel puţin timp de 7 - 14 zile.
Lucrările de betonare nu se vor începe dacă temperatura exterioară este sub -50C, iar în cazul
lucrărilor în curs de execuţie, betonările se vor întrerupe, dacă temperatura coboară la - 100C, cu
tendinţa de scădere în continuare.
În cazul executării lucrărilor în perioada de timp friguros (intervalul 15 noiembrie - 15 martie) se

vor lua măsuri ca betonul să se întărească şi să atingă rezistenţele necesare, fără să sufere din
cauza îngheţului.
Protejarea betonului pe timp friguros se va realiza prin:
- Conservarea căldurii acumulate prin încălzirea materialelor componente şi păstrarea

căldurii exotermice, prin acoperirea betonului cu materiale termoizolatoare.
- Încălzirea betonului cu aer cald, abur sau aparate electrice.
- Turnarea betonului în spaţii mari încălzite, realizate în construcţii prin închideri parţiale şi
folosind pentru rest construcţia definitivă gata executată.
- Utilizarea acceleratorilor de priză.
Curăţirea şi prelucrarea suprafeţelor de beton turnat se execută de obicei înainte de întărirea

completă a betonului, utilizându-se maşini de finisat, striat şi tăiat rosturi de contracţie în beton.
4.3.7. CONDIŢII DE PROTECŢIA MUNCII

La executarea lucrărilor cuprinse în acest capitol de specificaţii tehnice se vor respecta următoarele
prescripţii:



Proiect nr.

/D/1980.
- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii aprobat cu Ordinul MLPAT 9/N/15.03.1993

(Cap.17, 19, 22, 23, 28).
Se solicită în mod insistent ca după turnarea unui planşeu de subsol, planşeu ce se toarnă pe
pământ, la abordarea săpăturii pentru următorul nivel de subsol, să fie avute în vedere măsuri de
protecţia şi securitatea muncii.
Astfel, se va săpa progresiv, nelăsând porţiuni din egalizarea de deasupra să lucreze în consolă pe
mai mult de 1.5m. Aceasta se va desprinde de intradosul planşeului superior. Executantul va stabili
prin proiectul tehnologic şi procedurile tehnologice toate măsurile necesare pentru asigurarea
protecţiei muncii. Excavarea şi evacuarea pământului se face prin golul tehnologic, de cca. 4.00 x
7.00 m special conceput în acest scop. În planşee se lasă mai multe goluri tehnologice (se
montează armătura dar se blochează turnarea cu ajutorul streckmetalului) circulare (R = 1.00 m)
necesare asigurării ventilării pe perioada excavării. În timpul excavării se elimină şi betonul de
egalizare.
4.3.8. RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Abaterile limită admisibile pentru elementele din beton şi beton armat, în afara cazurilor când prin
proiect se înscriu toleranţe speciale, sunt următoarele:
Elemente de construcţii Dimensiuni elemente Abateri admisibile
Stâlpi
- înălţime <3m  16 mm
3-6m  25 mm
>6m  25 mm
- dimensiunile < 50 cm  5 mm
secţiunii > 50 cm  8 mm
Pereţi
- lungime (înălţime) <3m  16 mm
3-6m  20 mm
>6m  25 mm
- grosime < 10 cm  3 mm
> 10 cm  5 mm
Grinzi
- lungime <3m  16 mm
3-6m  20 mm
>6m  25 mm
- dimensiunile < 50 cm  5 mm
secţiunii > 50 cm  8 mm

Proiect nr.
Plăci
- lungime (lăţime) <3m  16 mm
3-6m  20 mm
>6m  25 mm
- grosime < 10 cm  3 mm
> 10 cm  8 mm
Se admit următoarele defecte în ceea ce priveşte aspectul şi integritatea elementelor din

beton şi beton armat:
- Defecte de suprafaţă (pori, segregări superficiale, denivelări locale) având adâncimea de
maximum 1 cm, cu suprafaţa de maximum 400 cm2 /defect, totalitatea defectelor de acest tip fiind
imitată la cel mult 10 % din suprafaţa feţei elementului pe care sunt situate.
- Defecte în stratul de acoperire al armăturilor (ştirbituri locale, segregări), având

adâncimea până la armătură cu lungimea de maxim 5 cm , totalitatea defectelor de acest timp fiind
limitată la maximum 5 % din lungimea muchiei respective.
Defectele admisibile enumerate nu se înscriu în procesul verbal care se întocmeşte la
examinarea elementelor după decofrare. Dacă elementele respective nu se tencuiesc, ele vor fi
remediate conform Normativului C49-87.
In vederea recepţiei se vor face urmatoarele verificari:
a. Înainte de turnarea betonului.

În scopul evitării punerii în operă a unui beton necorespunzător, pe betonul proaspăt se vor face
următoarele determinări:
Caracteristicile betonului proaspăt Limite de variaţie admise
Lucrabilitate  1 cm
- tasare minimă 1 - 4 cm  2 cm
5 - 12 cm  3 cm
> 12 cm  0,5 cm
- gradul de compactare mediu
Temperatură - 10C
- tmin + 20C
- tmax
Densitate aparentă  40 kg/mc
Conţinutul de aer inclus 1%
Granulozitatea agregatelor conţinute în beton ( sort 0 -3

mm)
- minim - 2%
- maxim +2%
b. După turnarea betonului.

Proiect nr.
În scopul remedierii operative a unor cazuri necorespunzătoare privind rezistenţa la compresiune a

betonului la vârsta de 28 zile, aceasta se determină ca medie pe fiecare serie de câte trei cuburi la
Laboratorul de încercări pentru betoane.
În cazul în care clasa betonului este mai mică decât cea prevăzută în proiect, în termen de 48 ore
Laboratorul va comunica rezultatul executantului şi furnizorului de betoane.
În vederea recepţiei lucrărilor se vor verifica:
- Existenţa şi conţinutul Proceselor verbale de recepţie calitativă privind: cofrajele, armarea,

calitatea betonului.
- Constatările consemnate în cursul execuţiei de către beneficiar şi proiectant, de către
Serviciul Tehnic de Verificare al Calităţii Lucrărilor ale executantului, precum şi a altor organe de
control
- Confirmarea prin Procese verbale a executării corecte a măsurilor de remedieri prevăzute
în diferitele documente examinate.
Se va efectua o verificare directă privind:
- Aspectul elementelor de construcţii după decofrare.

- Dimensiunile de ansamblu şi cotele de nivel.
- Dimensiunile diferitelor elemente în raport cu prevederile proiectului
- Poziţia relativă pe întreaga înălţime a construcţiei a elementelor verticale (stâlpi, pereţi
structurali), şi a golurilor.
- Încadrarea în abaterile limită admisibile conform cu prevederile prezentelor specificaţii
tehnice.
4.3.9. REMEDIERI
Se vor adopta în funcţie de amploarea şi natura defecţiunilor, pe baza deciziei proiectantului
următoarele tipuri de soluţii pentru remedieri.
- Rebetonare cu menţinerea armăturilor.

- Amorsare şi completare.
- Injectare.
- Injectare şi placare (consolidare).
De la caz la caz, proiectantul poate prescrie şi alte soluţii decâ cele menţionate.
Chituirea se va face la fisuri în grinzi şi stâlpi cu deschiderea maximă a fisurii de 0,5 mm. Chituirea
se va face cu pastă de ciment cu adaos de poliacetat de vinil (aracet) sau cu chit epoxidic.
Amorsarea se va face cu chit epoxidic sau pastă de ciment cu adaos de poliacetat de vinil,
iar completările se vor face cu mortar epoxidic sau cu mortar şi beton de ciment. Soluţia cu
amorsare şi completare se va adopta pentru goluri în secţiune şi segregări.
Injectările se vor face cu pastă de ciment, răşină epoxidică sau chit.
Soluţia de injectare se va adopta pentru grinzi, stâlpi, pereţi structurali şi buiandrugi cu fisuri cu
deschiderea maximă a fisurii de 0,5 - 1 mm.
Soluţia cu injectare şi placare, se va adopta în situaţiile de existenţă a unor fisuri cu deschiderea
maximă a fisurilor de 1 - 5 mm, la grinzi, stâlpi, pereţi structurali şi buiandrugi. Injectarea cu
placare se va face cu chit epoxidic armat cu ţesătură din fibră de sticlă.
La terminarea lucrărilor, recepţia finală se va face de o comisie formată din reprezentatul
beneficiarului, executant şi proiectant.
Rezultatele verificărilor şi eventualele remedieri care trebuie executate se vor consemna în registrul
de Procese Verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor.
După efectuarea remedierilor se va face verificarea şi se va încheia un nou Proces Verbal.

Proiect nr.
5. DATE GENERALE ASUPRA STRUCTURII DE REZISTENŢĂ
SUPRASTRUCTURA
Structura de rezistenţă este realizată din pereţi de beton armat grupaţi şi independenţi
combinaţi cu cadre contravântuite din oţel laminat, situate pe contur şi stîlpi metalici cu rol de a
prelua încărcări gravitaţionale. Planşeele sunt de tip dală groasă care lucrează ca o diafragmă
infinit rigidă în planul ei şi care transmite încărcările gravitaţionale şi orizontale la elementele
veticale de rezistenţă.
Între noul imobil construit şi construcţia învecinată (Academia de Ştiinţe Economice) a fost
lăsat un rost de 20cm în infrastructură şi 35cm în suprastructură.
Pereţi
Pereţii de beton armat au grosimi de 30 cm, respectiv 40cm şi nu au o direcţie principală

sau preponderentă de dispunere. La intersecţia şi capetele unor pereţi se găsesc stâlpi metalici
HD400x382 care au rolul de a transmite la infrastructură şi pereţii adiacenţi eforturile ce provin de
la grinzile metalice şi diagonale. Detaliile despre armarea şi cofrarea pereţilor se găsesc în caietele
de detalii şi planurile de armare a pereţilor.
La intersecţia dintre pereţi şi planşee sunt dispuse centuri cu înălţimea de 45cm armate cu
cel puţin 6 bare.
Grinzile suprastructurii
Grinzile suprastructurii se vor executa din profile HEA 300. Îmbinarea cu stâlpii se va realiza
cu prinderi cu buloane de cioate de grinzi sudate pe stâlpi şi se vor conecta de placa de beton
armat prin intermediul conectorilor tip NELSON (gujoane),  19mm, aceşti conectori fiind dispuşi
pe toată lungimea grinzii.
De asemenea există o grindă cu zăbrele pe trei etaje, cu o deschidere de aproximativ
19,30m în axul Y06, între axele W2 şi X05. Această grindă susţine planşeul reîntregit peste
construcţia existentă pe amplasament(Corpul A). Îmbinările sunt cu joante de montaj cu buloane.
Grinda cu zăbrele va fi asamblată pe un poligon special amenajat lângă structură după care va fi
ridicată şi aşezată în poziţia stabilită în proiect.
În structură se mai află şi grinzi şi rigle din beton armat între pereţii de beton armat şi
stâlpii metalici.
Contravântuirile
Contravântuirile sunt prevăzute în axul X01, între axele Y06 şi Y03 şi în axul Y06, între axele
X04 şi X05, respectiv X02 şi X01. Ele sunt realizate din profile HEM 260, HEM 280 şi HEM 300, iar
bara de legătură din HEA 300, respectiv HEM 300 şi sunt aşezate în formă de “X” pe două etaje.
Îmbinările cu grinzile sunt cu buloane.
Protecţia la foc a structurii metalice
Trebuie efectuat un studiu pentru stabilirea soluţiei optime. Protecţia la foc poate fi făcută
cu vopsea termorezistentă, cu mortare torcretabile termorezistente care pot ajunge la o grosime de
3-4 cm, sau îmbrăcaţi în gips-carton rezistent la foc.
Recomandarea noastră este şi credem că din punct de vedere economic este fundamentată,
de a se utiliza mortare termorezistente, care este adevărat că ulterior trebuiesc îmbrăcate în gips
carton simplu, cu rol estetic.
Planşeele de suprastructură
Vor fi realizate în sistem dală de beton armat ce reazemă pe stâlpi şi pereţi, cu grosimea de
25 cm. Placa de peste subsol au o grosime de 30cm. Plăcile sunt armate cu 2 plase generale una la

Proiect nr.
partea de jos şi una la partea de sus, plus armături suplimentare în zonele mai solicitate, în special
zonele din dreptul stâlpilor şi a pereţilor. În dreptul golurilor se dispun armături de bordare care vor
acoperi armătura întreruptă în zona acestora şi sunt ancorate suficient în betonul neafectat de gol,
pentru a putea reda capacitatea unei diafragme rigide.
Scări
Scările vor fi realizate cu rampe şi podeste din beton armat, de 15 cm grosime şi trepte de
beton simplu.
Stâlpi
Stâlpii sunt metalici, alcătuiţi din profile HD400x382, în axele Y06/X01-X05, Y03/X03-X01,
Y02/X04 sunt înglobaţi în beton de formă circulară cu diametrul de 65cm, restul stâlpilor fiind
înglobaţi în pereţi.
Rezemarea planşeelor pe stâlpi se face prin intermediul unor capiteluri care preiau forţa
tăietoare, formate din 4 profile metalice de tip U12 pentru suprastructură şi U18 pentru
infrastructură, prinse cu sudură pe fiecare faţă a stâlpului şi între ele. Betonul care înglobează
stâpii sunt armaţi cu 12 bare Ф12 şi fretă Ф10/15.
Pe feţele şi inima stâlpilor sunt dispuse gujoane Ф19/150.
Stâlpii sunt tronsonaţi în elemente de 6, 8 şi 10m în cea mai mare parte şi alte lungimi în
cazurile în care nu s-au putut folosi lungimi rotunjite la 1 metru. Joantele de montaj sunt cu eclise
prinse cu buloane.
Stâlpii sunt rezemaţi pe elementele din infrastructură prin intermediul unor aparate de
reazem. Aparatul de reazem tip 1 pentru stâlpul din axul X05 ce reazemă pe grinda de coronament
are o placă de bază şi două profile metalice HEA300 sudate de inima stâlpului care rămân înglobate
în grinda de coronament, iar aparatul de reazem tip 2 pentru stâlpii ce reazemă pe radier format
dintr-o placă de bază, profile metalice HEA300 şi rigidizări.
Stălpii înglobaţi în beton de la marginea şi de la intersecţia pereţilor, au găuri pentru
introducerea în acestea a armăturilor orizontale din pereţi.
INFRASTRUCTURA
Infrastructura este formată din 3 subsoluri, cu pereţi mulaţi de 60cm pe 3 laturi ale clădirii
şi piloţi secanţi cu diametrul de 1080mm şi echidistanţa de 750mm, pe latura de calcan cu
Academia de Studii Economice, planşee cu grosimea de 30 cm şi radier continuu cu înălţimea de
1m. În ansamblu subsolul este de tip cutie rigidă, care conferă suprastructurii un grad mare de
încastrare.
Pereţii perimetrali
Vor avea o grosime de 30 cm şi 40 cm acolo unde destinaţia subsolului va fi de adăpost

A.L.A.
Hidroizolaţia subsolului se va realiza conform proiectului de specialitate.
Pereţii sunt armaţi cu două plase de armătură una la interior şi cealaltă la exterior, pe două
direcţii principale.
Perereţi interiori de subsol
Pereţii interiori de subsol sunt alcătuiţi din pereţii care se continuă în suprastructură şi care
au aceeaşi grosime ca şi în suprastructură şi pereţi care sunt doar în subsol, dispuşi în zona
elevatoarelor auto şi acolo unde destinaţia subsolului va fi de adăpost A.L.A.. Grosimea acestor
pereţi este de 40 cm.

Proiect nr.
Planşeele de subsol
Vor avea o grosime de 30 cm, pe aceaste plăci fiind amenajate parcaje interioare. Acestea
sunt armate cu două plase generale, sus şi jos, de Ф12/20 şi armatură suplimentară în dreptul
pereţilor şi a stâlpilor.
Grinda de coronament
În axele Y07 şi X01 are secţiunea de 80x150cm, în axul Z02 135x150cm şi 105x100cm în
axul X05 si sunt armate cu bare longitudinale şi etrieri rectangulari.
În grinda de coronament se lasă mustăţi orizontale pentru podestele de la scări.
RADIERUL
Radierul pentru zona cu trei subsoluri se va realiza cu o grosime de 1.00 m, de la cota

superioară -10.40 m, până la cota inferioară -11.40 m, pe un strat de beton de egalizare de 10 cm,
definitivând astfel cota săpăturii finale la -11,50 m.
Pentru zona cu un subsol, grosimea radierului va fi de 100 cm, situat la cota -2,90 m,
respectiv -2,00m, până la cota inferioară -3,90 m, respectiv -2,00m, pe un strat de beton de
egalizare de 10 cm, definitivând astfel cota săpăturii finale la -4,00 m, respectiv -3,10.
Pe alocuri acesta se va adânci, pe poziţia fundăturilor de lift ce au un gabarit necesar de
1.40 m şi başe de colectare 80x80x80.
Turnare radierului se va face într-un singur plot sau în două ploturi conform planului de
plotizare radier.
Armarea de principiu a radierului zonei cu trei subsoluri se va realiza cu reţele superioară şi
inferioară Φ20/20 cm cu suplimentări locale de Φ25/20 .
Armarea de principiu a radierului zonei cu un subsol se va realiza cu reţele superioară şi
inferioară Φ20/20 cm, respectiv Φ25/20 cm cu suplimentări locale, la partea inferioară sub pereţi
de Φ12/20.
Pentru a putea transmite la teren încărcările aduse de suprastructură s-a procedat la
pilotarea radierelor, folosind piloţi Φ1080mm sub stâlpii metalici ai zonei cu trei subsoluri şi
minipiloţi Φ178mm sub pereţii zonei cu un subsol. Minipiloţii lucrează în grup şi au fost împărţiţi în
două categorii, minipiloţi întinşi armaţi cu 6Φ25 şi fretă Φ12/10 şi minipiloţi comprimaţi armaţi cu
6Φ16 şi fretă Φ6/10. Pentru date suplimentare privind capacitatea şi caracteristicile piloţilor şi
minipiloţilor se vor consulta notele de calcul anexate.
INCINTA
Incinta se va realiza din pereţi mulaţi de 60cm grosime pe trei laturi şi piloţi secanţi de
diametru 1080mm cu echidistanţa de 750mm pe latura de calcan cu Academia de Ştiinţe
Economice. Pereţii de incintă vor fi solidarizaţi la partea superioară printr-o grindă de coronament
cu înălţimea de 150cm şi lăţimea variabilă, în funcţie de grosimea pereţilor interiori de contur.
Pentru date suplimentare privind calculul incintei se vor consulta notele de calcul anexate.
SPRIJINIRI
Pentru sprijinirea incintei se vor realiza trei orizonturi de şpraiţuri la cotele -2.00m, -6.00m
şi -9.00m. Şpraiţurile sunt realizate din ţevi rotunde TV 711x20 şi se vor monta pe direcţia
transversală a incintei. Şpraiţurile se vor precomprima cu ajutorul unor prese hidraulice, iar în
diferite etape de execuţie, în funcţie de condiţiile atmosferice şi de citirile inclinometrice se va
proceda la reglarea eforturilor de precomprimare.
Etapele de calcul care modelează fazele tehnologice de execuţie ale lucrării de susţinere sunt:
Pentru fiecare fază de excavare (la cotele -2,50; -6,50 şi -9,50) se realizeză următoarele etape:
a. excavare (la cota dată),
b. ciclu de măsurători înclinometrice,
c. montare şi precomprimare şpraiţ cu forţe R
Proiect nr.
- forţele de precomprimare preconizate (posibile variaţii de ± 50 % în funcţie de „răspunsul”

peretelui- prin măsurători înclinometrice).
• la – 2.00 N = 60 kN/ m
• la – 6.00 N = 500 kN/ m
• la – 9.00 N = 480 kN/ m
- forţa în presa de comprimare (în şpraiţ)
R= N · l ; l = 5.50 m ( sau deschiderea filată)
- în şpraiţuri R= Nmax caculul x l
d. măsurătorile înclinometrice cu verificarea deplasării impuse la nivelul respectiv
(respectiv: δA = 0; δB = 10 mm; δC = 15mm)
e. (eventual)
- recomprimarea şpraiţurilor respectiv pentru atingerea aproximativă a valorii δ
cerute;
- măsurători înclinometrice ( pentru confirmarea valorii δ );
- fixarea şpraţului precomprimat + montare şpraiţ fix.
Deci se vor prevedea 3x (2...3) = 6...9 cicluri de măsurători înclinometrice la care se adaugă
maxim 5 cicluri ulterioare. total 15 cicluri înclinometrice.
(după excavarea la -9,50 şi fixarea şpraiţurilor C de la -9,00)
f. excavare la -11,50 şi măsurători înclinometrice
g. turnare radier şi măsurători înclinometrice
h. scoatere şpraiţ şi măsurători înclinometrice
Se atrage atenţia asupra efectelor deosebit de defavorabile ale variaţiilor de temperatură

asupra şpraiţurilor, de acea propunem o serie de măsuri care să reducă aceste efecte:
- vopsirea şpraiţurilor în alb;
- îmbrăcarea şpraiţurilor în geotextile;
- precomprimarea şpraiţurilor se va face doar noaptea sau
dimineaţa, nu în perioade cu temperaturi ridicate.
Se observă următoarele aspecte:
1.Eforturile din contracţii şi dilatări au valori semnificative şi trebuiesc compensate prin
precomprimare(contracţii) şi micşorarea efortului de precomprimare(dilatări);
2.Variaţia eforturilor este semnificativă şi pentru variaţii relativ obişnuite ale temperaturii;
3.Eforturile de dilatare din şpraiţuri pot duce la eforturi în filate mai mari decât cele la care au fost
calculate;
4.Datorită acestui fapt recomandăm ca proiectantul să fie consultat în vederea stabilirii perioadei
de începere a lucrărilor pe şantier.
SPRIJINIRILE SE VOR MONITORIZA ÎN PERMANENŢĂ, ASTFEL ÎNCAT ORICE RELAXARE

(CONTRACŢIE) A ŞPRAIŢURILOR (DATORATĂ UNOR VARIAŢII DE TEMPERATURĂ ZI-NOAPTE) SĂ
POATĂ FI COMPENSATĂ PRIN COMPRIMARE, SI ORICE SPORIRE A EFORTULUI DE COMPRESIUNE,
DATORATĂ ALUNGIRII ŞPRAIŢURILOR SĂ POATĂ FI COMPENSATĂ PRINTR-O MICŞORARE A
EFORTULUI DE COMPRESIUNE INDUS DE PRESELE FOLOSITE PENTRU PRECOMPRIMARE.
EFECTUL DE PRECOMPRIMARE POATE FI ANULAT DATORITĂ VARIAŢILOR DE TEMPERATURĂ

ÎN CONDIŢIILE ÎN CARE NU SE RESPECTĂ INDICAŢIILE DIN PREZENTUL MEMORIU TEHNIC ŞI DIN
TOATĂ DOCUMENTAŢIA SCRISĂ ŞI DESENATĂ ANEXATĂ LUI.
SĂPĂTURA
Săpătura se va executa sub protecţia incintei de pereţi mulaţi şi piloţi secanţi pentru zona
cu trei subsoluri. Ultimii 20cm se vor săpa imediat înainte de turnarea betonului de egalizare. Se
vor prevedea cinci puţuri de epuisment, cu d>400 m, prevăzute cu filtru grangular, forate până la
-22.00. Vor epuiza apa din stratul 2 cu valoarea totală ≈ 1200 m3 şi se vor reduce sub presiune în
orizonturile nisipoase.

Proiect nr.
6. PRINCIPALELE MATERIALE UTILIZATE LA EXECUTAREA STRUCTURII
Betoanele ce se vor folosi în cadrul structurii de rezistenţă sunt de diverse clase, începând
cu C4/5 în cazul betonului de egalizare, C25/30 pentru radier şi grinda de coronament, C20/25
pentru pereţii mulaţi şi piloţii armaţi, C8/10 în piloţii nearmaţi, mortar de ciment marcă echivalentă
C25/30, iar pentru structură se va utiliza C40/50.
REŢETE BETOANE :
C40/50 / T3 / SORT AGREGATE 0..16 mm beton în pereţi, planşee, stălpi şi grinzi;

C25/30 / T3/T4 / SORT AGREGATE 0..16 mm / P810 / G100 beton în grinda de coronament;
C25/30 / T3/T4 / SORT AGREGATE 0..32 mm / P810 beton în radier;
C20/25 / T4/T5 / SORT AGREGATE 0..16 mm / P810 beton în pereţii mulaţi;
C20/25 / T4 / SORT AGREGATE 0..16 mm / P810 beton în piloţii de incintă armaţi;
C8/10 / T4 / SORT AGREGATE 0..16 mm / P810 beton în piloţii de incintă nearmaţi;
C20/25 / T4 / SORT AGREGATE 0..16 mm / P810 beton în piloţii izolaţi;
MORTAR DE CIMENT MARCĂ ECHIVALENTĂ C25/30, PENTRU 1m 3 SE VOR FOLOSII 700kg CIMENT,
NISIP/CIMENT=1.15/1.25, A/C=0.60, ADAOSURI PLASTIFIANTE MAXIM 15% DIN CANTITATEA DE
CIMENT, SORT DE AGREGATE 0...8mm mortar de ciment în minipiloţi.
Grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton ale armăturilor longitudinale sunt:
- pentru radier: 50 mm;
- pentru pereţi: 25 mm;
- pentru grinda de coronament: 35 mm;
- pentru planşeele de infrastructură şi suprastructură: 20 mm.
Orice neconcordanţă între normativele, STAS-urile, Ordonanţele de Guvern indicate în

prezenta documentaţie şi cele în vigoare la data începerii execuţiei vor fi transmise proiectantului
de rezistenţă care, la rândul său, are obligaţia să reactualizeze în cel mai scurt timp posibil
capitolul cu deficienţe din caietul de sarcini.
Întocmit,
Ing. Dragoş Marcu


Caiet de Sarcini - Lucrari Beton Armat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini - Lucrari Beton Armat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect nr.

Pagina 5012/25.01 CAIET DE SARCINI BETON ARMAT

APP DMA P R O S T R O S P 1 2 00 21.01.2008

00 21.01.2008 Prima editie Dragoş Marcu

Creat de popp & asociatii/P&A-PRO-OSP-12-r00-21.01.2008-rom.doc

APP DMA P R O S T R O S P 1 2 00 21.01.2008

1.GENERALITĂŢI . PREVEDERI CONSTRUCTIVE

Prezentul Caiet de Sarcini se referă la condiţiile de execuţie si turnare a betonului armat

Acest Caiet de Sarcini se va citi şi interpreta numai împreună cu celelalte caiete de

2. COFRAJE PENTRU BETON ŞI BETON ARMAT

Prezentul capitol cuprinde specificaţii tehnice pentru confecţionarea, montarea şi

Prin cofraje se înţeleg elemente temporare de construcţie în general recuperabile, necesare

- Rezistenţa şi rigiditatea necesară la greutăţile ce le revin din greutatea şi împingerea

- Siguranţa din punct de vedere al respectării normelor de protecţia muncii;

- Etanşeitate pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment pe la rosturi;

- Simplitate pentru realizarea uşoară a operaţiunilor de transport, montare şi demontare.

Se vor respecta notele şi comentariile din planşele proiectului.

Executantul va supune aprobării proiectantului fişele tehnologice pentru elementele de

Creat de popp & asociatii/P&A-PRO-OSP-12-r00-21.01.2008-rom.doc

APP DMA P R O S T R O S P 1 2 00 21.01.2008

Fişele tehnologice vor cuprinde precizări de detaliu privind:

STAS 7004 – 79 Placaj pentru cofraj.

STAS 7009 – 79 Toleranţe în construcţii.

STAS 8600 – 79 Toleranţe în construcţii.

STAS 10265-75 Toleranţe în construcţii. Calitatea suprafeţelor finisate.

STAS 10265-2-90 Calitatea suprafeţelor finisate

STAS 10265/1-84 Toleranţe în construcţii. Suprafaţa betonului aparent.

C 56 – 75 Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.

Normele republicane de protecţia muncii, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul

Norme provizorii privind proiectarea şi realizarea elementelor de construcţii NP 22 - 1977.

Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii-montaj aprobate cu Ordinul MCInd 1233

Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/15.03.1993

Creat de popp & asociatii/P&A-PRO-OSP-12-r00-21.01.2008-rom.doc

APP DMA P R O S T R O S P 1 2 00 21.01.2008

Placaj de 8 sau 15 mm grosime pentru confecţionarea feţei cofrajului;

Coliere cu şurub pentru fixarea ţevilor;

2.9.TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE

Transportul, manipularea şi depozitarea cofrajelor se va face astfel încât să se evite

În baza analizării proiectului şi a condiţiilor specifice de execuţie, executantul va stabili tipul

Creat de popp & asociatii/P&A-PRO-OSP-12-r00-21.01.2008-rom.doc

APP DMA P R O S T R O S P 1 2 00 21.01.2008

Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii :

- Trasarea poziţiei cofrajelor;

Elementele de cofraj se vor preasambla înainte de a fi montate la poziţie.

2.12.COFRAREA STÂLPILOR, PEREŢILOR STRUCTURALI A PLANŞEELOR ŞI GRINZILOR

Lucrările de cofrare cuprind următoarele operaţiuni generale care trebuiesc executate şi

- Controlul şi recepţia lucrărilor de cofrare;

- Demontarea cofrajului după turnarea şi întărirea betonului;

- Pregătirea cofrajelor pentru un nou ciclu.

Cofrarea elementelor din beton şi beton armat se poate executa cu:

- cofraje fixe confecţionate şi montate la locul de turnare a betonului şi folosite de obicei la

Lucrările de cofrare se recomandă a fi executate cu echipamente tehnologice şi dispozitive

a. Cofraje pentru stâlpi

b. Cofraje pentru pereţi:

Creat de popp & asociatii/P&A-PRO-OSP-12-r00-21.01.2008-rom.doc

APP DMA P R O S T R O S P 1 2 00 21.01.2008

- Cofraj mixt greu CMG pentru pereţi

c. Cofraje pentru planşee:

d. Cofraje pentru grinzi:

- 70% pentru elemente cu deschideri de maximum 6m.

- 95% pentru elemente cu deschideri de maximum 6m.

Stabilirea rezistenţelor la care au ajuns părţile de construcţie în vederea decofrării se face

Creat de popp & asociatii/P&A-PRO-OSP-12-r00-21.01.2008-rom.doc