Caiet de Sarcini - Fundatii

Proiect nr.
Pagina 5012/25.01 CAIET DE SARCINI FUNDAŢII

1 din 19 .2006 PIAŢA ROMANĂ NR.7, SECTOR 1, BUCUREŞTI
ISS AMP Cod proiect Specialitate Tipul Doc. Nr. Doc Rev. Data
APP DMA P R O S T R O S P 1 4 00 21.01.2008
CAIET DE SARCINI
Exigenţe de bază pentru execuţia lucrărilor de
FUNDAŢII
00 21.01.2008 Prima editie Dragoş Marcu

REV. DATA MODIFICĂRI SEMNĂTURA
EMITENTULUI
Creat de popp & asociatii/P&A-PRO-OSP-14-r00-21.01.2008-rom.doc

@ Nici o parte din acest document nu poate fi copiată, modificată sau multiplicată fără acordul scris al POPP & ASOCIAŢII SRL
Proiect nr.
CUPRINS
1. Prevederi generale
2. Lucrări de terasamente
3. Incinta de pereţi mulaţi
4. Incinta de piloţi secanţi
5. Sistemul de rezemare provizorie
6. Fundaţii pe piloţi
7. Fundaţii pe minipiloţi
8. Puţuri - filtre şi sistemul de epuisment
9. Lucrări de hidroizolaţii la infrastructură
10. Execuţia planşeelor de subsol
11. Realizarea radierului şi a pereţilor interiori în infrastructură

Proiect nr.
1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Prezentul Caiet de sarcini se referă la condiţiile de execuţie a infrastructurii construcţiei

proiectate şi de monitorizare a acestor lucrări în vederea satisfacerii exigenţelor de rezistenţă,
stabilitate şi siguranţă în exploatare impuse în cadrul proiectului.
1.2. În Caietul de sarcini sunt nominalizate fazele determinante de execuţie, în conformitate cu

Procedura aprobată prin ordinul MLPAT nr. 31/N din 2 octombrie 1995 (publicată în Buletinul
Construcţiilor nr. 4/1996), care sunt evidenţiate în text cu simbolul FD.
Pentru categoriile de lucrări a căror realizare depinde în mare măsură de tehnologiile şi de utilajele
de care dispune executantul se precizează numai exigenţele obligatorii (marcate în text cu simbolul
EO) precum şi recomandările de care va ţine seama constructorul; procedurile privind execuţia
acestor lucrări urmează a fi detaliate cu acordul comun al proiectantului şi al unităţii de execuţie.
1.3. Prezentul document nu substituie documentul „Program de control al calităţii execuţiei în FAZE
DETERMINANTE” şi se va citi împreună cu acesta.
1.4. În Caietul de sarcini nu sunt incluse măsurile de monitorizare, pe durata execuţiei, a lucrărilor
de infrastructură (monitorizarea nivelului hidrostatic şi monitorizarea tasărilor construcţiilor pe
parcursul execuţiei) care vor fi prezentate în documentul „Măsuri de monitorizare a construcţiei pe
parcursul execuţiei şi exploatării”.
Dat fiind amplasamentul favorabil care nu prezintă construcţii în vecinătate, adâncimea medie A
săpăturii, coborârea excavaţiei cu numai 2.0 – 2.5 m sub nivelul hidrostatic (care nu necesită
depresionări masive) măsurile de monitorizare vor fi unele uzuale (urmărire tasări, urmărirea
nivelului hidrostatic la interior, instrumentare seismică).
1.5. În Caietul de sarcini - ca şi în proiectul elaborat în această fază - nu sunt incluse referiri la
execuţia reazemelor de adâncime (piloţi) ale macaralelor care vor fi utilizate de executant.
1.5. Condiţiile generale referitoare la recepţia lucrărilor, la igiena şi protecţia muncii sunt cele din
prescripţiile legale în vigoare.
2. LUCRĂRI DE TERASAMENTE
2.1. OBIECT
Acest capitol se referă la lucrările de excavaţii generale realizate până la cota -11.50m, în interiorul
incintei de pereţi mulaţi şi piloţi secanţi.
2.2. REGLEMENTARI TEHNICE DE REFERINŢĂ

Execuţia lucrărilor de excavaţii se va realiza cu respectarea reglementărilor enumerate mai jos, cu
precizările indicate la pct. 2.3.
− STAS 8924/1-87: "Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor
civile, industriale şi agrozootehnice";
− C16-79: "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de
construcţii şi a instalaţiilor aferente";
− C169-88: "Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente pentru
realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale".
2.3. EXECUTIA EXCAVATIILOR
2.3.1. Toate cotele prezentate în prezentul document se raportează la cota ± 0.00m a construcţiei,
şi a terenului natural.
2.3.2. Excavaţiile se vor realiza în sistem deschis (obişnuit) în următoarele faze:
− Iniţial se execută o săpătură generală până la cota -2.50 m;

Proiect nr.
− Se montează primul orizont de şpraiţuri;

− Săpătură generală până la cota -6.50m;
− Se montează al doilea orizont de şpraiţuri;
− Săpătură generală până la cota -9.50m;
− Se montează al treilea orizont de şpraiţuri.
2.3.3. După realizarea si punerea in funcţiune a sistemului de epuizare si coborarea nivelului
hidrostatic se excavează general până la cota -11.50m (FD);
2.3.4. Se excavează local pentru başa liftului şi a elevatoarelor auto.
2.3.5. (EO). Execuţia excavaţiilor va începe numai după obţinerea autorizaţiilor necesare
dezafectării instalaţiilor subterane care sunt în evidenţa unităţilor de profil. Apariţia unor instalaţii
nesemnalate anterior va fi notificată imediat proiectantului şi beneficiarului.
2.3.6. Deoarece puţurile - filtre din interiorul incintei vor funcţiona până la turnarea plăcii de cotă
±0.00, excavarea în apropierea acestora se va face cu mare atenţie pentru prevenirea deteriorării
coloanei perforate (EO).
2.3.7. Evacuarea din săpătură a pământului excavat, transportul cu basculante şi depozitarea se

vor realiza numai în locurile pentru care s-au obţinut avizele legale.
2.3.8. Semnalarea neconformităţilor (EO)

În timpul execuţiei excavaţiei în incinta alcătuită din pereţi mulaţi se vor semnala proiectantului
toate neconformităţile observate faţă de caracteristicile şi de alternanţa straturilor figurate pe
planşele de execuţie. De asemenea, executantul va semnala proiectantului eventualele defecţiuni
(discontinuităţi, devieri vizibile) în peretele mulat, precum şi existenţa unor infiltraţii de apă prin
corpul acestuia.
3. INCINTA DE PEREŢI MULAŢI
3.1. OBIECT
3.1.1. Prezentul capitol se referă la execuţia incintei perimetrale de pereţi mulaţi, realizaţi sub
protecţia noroiului bentonitic.
Poziţionarea aliniamentelor incintei se indică în planşele proiectului. Peretele continuu se va
realiza din panouri, betonate alternativ, a căror lungime va fi definitivată, de comun acord cu
executantul desemnat, în funcţie de caracteristicile utilajului de excavare adoptat. În prezentul
proiect carcasele de armătură au fost alcătuite în ipoteza panoului curent având lungimea de
4,30m şi 5,00m. Lăţimea panourilor este de 60cm. Cota finală a panourilor de pereţi mulaţi va fii la
-18.00m. Se vor respecta indicaţiile din planşele Rf 300 ..... Rf 309, respectiv Rf 100 şi Rf 102.
Executantul va elabora o procedură de execuţie care va respecta prevederile cuprinse în: NP 113-
04 „Normativ privind proiectarea, execuţia, monitorizarea şi recepţia pereţilor îngropaţi” ca şi
recomandările SREN 1538-2002 „Execuţia lucrărilor geotehnice speciale.Pereţi mulaţi”.
La pct. 3.3 sunt precizate fazele determinante în execuţia pereţilor mulaţi precum şi exigenţele
care decurg din aceste prevederi.
Pentru execuţia corpului din beton armat al pereţilor mulaţi se vor respecta următoarele
reglementări tehnice româneşti:
− NE 012-99: "Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton

armat şi beton precomprimat".
− ST 009-96: "Specificaţie privind cerinţe şi criterii de performanţă pentru
armături".
− STAS 438/1-89: "Oţel beton laminat la cald".
Vor fi respectate deasemenea cerinţele referitoare la armare şi turnarea betonului din documentul

Proiect nr.
P&A-PRO-OSP-12-r00-......-rom.doc „Caiet de sarcini – Structură beton armat”.
Betonul care se va turna în corpul peretelui mulat se încadrează în clasa de expunere 2b – mediu
umed sever – conform NE012-99 şi va avea clasa:
C20/25 / T4/T5 / AS 32.5R / A/Cmax=0.55 / SORT AGREGATE 0..16 mm / P 810 / G100. Conţinutul
minim de ciment la m3 de beton va fi de 380 kg. Tasarea minimă pe con va fi de 18 cm iar cea
recomandată de 20-22 cm.
3.3. EXECUTIA PERETILOR MULATI
3.3.1. (EO). Execuţia pereţilor mulaţi se va face pe baza procedurii de execuţie (a se vedea pct.
3.2) elaborate de executant şi acceptate de proiectant, controlul efectuându-se în două faze
determinante (FD), după cum urmează:
a) în prima fază determinantă, după terminarea execuţiei incintei, se va efectua verificarea
următoarelor date şi documente:
− poziţia şi dimensiunile peretelui, la partea superioară,
− fişele tehnice de excavare şi de betonare a panourilor,
− datele (disponibile în acel moment) privind calitatea materialelor utilizate.
b) în a doua fază determinantă, după realizarea excavaţiei în apropierea cotei finale
(-9.50m, respectiv -11.50), se vor verifica următoarele date şi documente:
− poziţia peretelui mulat şi abaterile faţă de proiect (în urma recunoaşterii
vizuale şi a măsurătorilor la faţa decopertată a incintei),
− continuitatea corpului peretelui,
− rezultatele finale privind calitatea materialelor utilizate (încercări pe probele
de beton).
3.3.2. (EO). Abaterile maxime admise faţă de poziţia din proiect, care vor fi verificate atât în
timpul execuţiei, cât şi la recepţia lucrărilor, sunt următoarele:
− abaterea feţei expuse (spre excavaţie a peretelui) : 20 mm,
− abaterea conturului exterior al peretelui: 50 mm,
− abaterea de la verticală a fiecărui panou: 1% din înălţimea porţiunii
considerate,
− abaterea poziţiei carcasei, în sens orizontal în lungul peretelui (după
betonare): 70 mm.
3.3.3. (EO). Tehnologia de execuţie va asigura etanşarea rosturilor între panouri, în condiţiile
existenţei unei presiuni hidrostatice excedentare din exteriorul incintei.
3.3.4. Ţinând seama de toleranţele admise, se recomandă excavarea panourilor cu utilaje care
asigură ghidarea graiferului (utilaje tip Kelly, graifere pe cablu sau hidrofreze prevăzute cu
dispozitive de corectare a poziţiei în excavaţie).
3.3.5. (EO). În cazul constatării unor infiltraţii de apă prin puncte de discontinuitate în betonul
pereţilor mulaţi se va interveni local, prin injecţii, pentru oprirea fenomenului.
3.4. SPRIJINIREA PERETILOR MULATI
3.4.1. în faza de execuţie până la realizarea planşeului de subsol 1 de la cota ±0.00 m, peretele
mulat va fi sprijinit prin intermediul unui sistem provizoriu metalic cu filată dispus la cotele – 9.00,
-6.00, respectiv -2.00, filată sprijinită de şpraiţuri metalice precomprimate.
3.5. SEMNALAREA NECONFORMITATILOR. (EO)

Toate neconformităţile importante observate în timpul execuţiei:
− abateri de la geometria din proiect care depăşesc valorile indicate la pct.
3.3.2,

Proiect nr.
− diferenţe faţă de alternanţă şi caracteristicile straturilor excavate,

− pierderi mari de noroi de foraj în panoul excavat,
− opriri şi discontinuităţi în betonare,
− incidente la realizarea rosturilor între panouri,
vor fi semnalate imediat proiectantului.
3.6. CONDIŢII DE CALITATE LA RECEPŢIE
3.6.1. Normativele de proiectare şi de execuţie nu prevăd nici o condiţie legată de gradul de

penetrare al apei prin corpul peretelui mulat. Având în vedere prezenţa peretelui de incintă care se
va executa pe conturul subsolului şi care va asigura etanşeitatea subsolului printr-o soluţie pe care
o va stabili proiectantul de arhitectură, condiţiile de performanţă pentru peretele mulat nu sunt aşa
de restrictive. Considerăm ca oportună adoptarea unor clase de cerinţă pentru impermeabilitatea
acestora, indicate în norme cu caracter local, din vestul Europei.
3.6.2. Clasa de cerinţă pentru impermeabilitatea peretelui mulat va fi A2, ceea ce pe scurt
înseamnă „uşor umed”. Această clasă de cerinţă este corespunzătoare spaţiilor cu destinaţie de
garaje.
3.6.3. Evaluarea impermeabilităţii nu poate fi făcută prin măsurarea volumului de apă scurs. După
atingerea cu mâna pe suprafaţa elementului, pe aceasta rămân urme de apă.
3.6.4 Cuantificarea cerinţelor de impermeabilitate pe suprafaţa betonului: ca suprafaţă umedă este
permisă 1% din suprafaţa elementului de construcţie, sub formă de pete individuale, care se usucă
la suprafaţa betonului elementului respectiv.
4. INCINTA DIN PILOŢI SECANŢI
4.1 Caracteristici piloţi
4.1.1. Piloţii au un diametru de 1080 mm. Echidistanţa este de 750 mm. Ei se vor executa prin
forare cu tubaj recuperabil.
4.1.2. Piloţii armaţi se vor executa din beton C20/25 / T4 / AS 32.5R / A/Cmax=0.55 / SORT
AGREGATE 0..16 mm / P810 / G100.
Piloţii nearmaţi se vor executa din beton C8/10 / T4 / IIA 32.5 / A/Cmax=0.55 / SORT
AGREGATE 0..16 mm / P810 / G100.
4.1.3. Piloţii se vor executa de la cota terenului natural ±0.00, conform planşelor de execuţie. (Rf
310). Cota finală a lor va fii la -18.00m.
4.1.4. Se atrage atenţia asupra faptului că primii piloţi, cei de la marginile peretelui din piloţi
secanţi, vor fii nearmaţi şi trebuiesc foraţi prin betonul simplu al panourilor de pereţi mulaţi. Se
recomandă forarea lor în maxim 48 de ore de la turnarea panourilor de pereţi mulaţi.
4.1.5 Principalele faze de execuţie vor fii:
4.1.5.1. Principalele faze la executarea piloţilor nearmaţi:
• trasarea pe teren a poziţiei piloţilor
• trasarea si executarea grinzilor de ghidaj
• instalarea utilajului pe poziţie
• săparea găurii
• curăţirea fundului găurii
• introducerea carcasei de armătură
• betonarea
4.1.5.2.Principalele faze la executarea piloţilor armaţi:
• trasarea pe teren a poziţiei piloţilor
• instalarea utilajului pe poziţie
• săparea găurii, inclusiv forajul prin piloţii nearmaţi, deja executaţi
• curăţirea fundului găurii
• introducerea carcasei de armătură
• betonarea

Proiect nr.
4.2. Norme tehnice

Execuţia piloţilor va respecta “NP 113-04 Normativ privind proiectarea, execuţia,
monitorizarea şi recepţia pereţilor îngropaţi”, “STAS 2561/4-90 Teren de fundare. Piloţi foraţi de
diametru mare. Prescripţii generale de proiectare, execuţie şi recepţie”, „GE-029-97 Ghid practic
privind tehnologia de execuţie a piloţilor pentru fundaţii”.
4.3. Unitatea de execuţie

Execuţia piloţilor se realizează prin unităţi specializate, care dispun de personal şi utilaje
specializate.
Executantul va asigura controlul permanent al calităţii lucrărilor pe şantier.
Obligatoriu executantul va elabora procedura tehnică care ţine seama de utilajul cu care este dotat
şi de tehnologia proprie.
4.4. Beneficiarul
Beneficiarul va delega un cadru tehnic care să urmărească permanent lucrările pe şantier.
4.5. Armături
Armarea piloţilor se realizează din carcase de armătură din PC 52, în cazul barelor longitudinale, iar
freta se va executa din OB 37.
4.6. Prevederi generale

4.6.1. Inainte de începerea execuţiei, executantul trebuie să aibă acordul scris al beneficiarului
privind eliberarea amplasamentului de toate reţelele subterane.
4.6.2. Pentru fiecare pilot în parte se întocmeşte fişa de forare-betonare a pilotului.
4.6.3. Principalele faze la executarea piloţilor foraţi de diametru mare sunt: trasarea pe teren a
poziţiei piloţilor, instalarea utilajului pe poziţie, săparea găurii, curăţirea fundului găurii,
introducerea carcasei de armătură, betonarea, pregătirea capului pilotului pentru inglobarea in
grinda de coronament.
4.6.4. Forarea
Forarea se va executa de la cota terenului natural cu tubaj recuperabil şi măsuri speciale
împotriva refulării nisipului în tubaj.
Intervalul de timp între terminarea forării şi betonare trebuie să nu fie mai mare de 8 ore.
4.6.5. Curăţirea tălpii forajului (EO)

Curăţirea tălpii forajului se face, obligatoriu, înainte de a se introduce carcasa de armătură
şi de betonare.
4.6.6. Introducerea carcasei de armătură

Carcasa de armătură, după introducerea în gaura forată, se suspendă la faţa superioară a
găurii. In cazul în care carcasa de armătură se realizează din mai multe tronsoane, în cursul
operaţiei de înnădire tronsoanele coborâte anterior se suspendă la faţa superioară a găurii.
După terminarea înnădirilor, se interzice lăsarea carcasei pe fundul găurii.
După ce se aduce pe poziţie, trebuie să se ia măsuri care să împiedice ridicarea şi
dezaxarea carcasei în timpul betonării.
4.6.7. Betonarea
Diametrul tubului de betonare se alege în funcţie de dimensiunile agregatelor betonului şi
de diametrul pilotului, fără a coborî sub 20 cm.
La prima şarjă trebuie să se asigure separarea betonului de apă (noroi); cantitatea de
beton se stabileşte astfel încât tubul de betonare să fie amorsat.
Baza tubului de betonare trebuie să se găsească, în permanenţă, cu cel puţin 2 m sub
nivelul betonului, dar nu mai mult de 4 m.
4.6.8. Betonul care se va utiliza va fi cel indicat în planşele de execuţie.

Vor fi respectate deasemenea cerinţele referitoare la armare şi turnarea betonului din
documentul P&A-PRO-OSP-12-r00-......-rom.doc „Caiet de sarcini – Structură beton armat”.

Proiect nr.
4.6.9. Pregătirea capului pilotului

Betonarea capului pilotului se execută la o cota superioară cu cca. 1.00 m cotei capului
pilotului înglobat în grinda de coronament.
La terminarea betonării se îndepărtează betonul pe întreaga înălţime pe care se constată că
este necorespunzător, completându-se după caz pentru a asigura înălţimea minimă de încastrare în
grinda de coronament.
4.7. Abateri limită

4.7.1. Abaterea limită admisă la poziţia în plan a piloţilor la nivelul bazei radierului, faţă de cea
prevăzută în proiect este de:
7.5 cm la piloţii dispuşi pe un rând;
10 cm la piloţii dispuşi pe mai multe rânduri.
4.7.2.Abaterea limită admisă la înclinarea axei pilotului faţă de cea prevăzută în proiect este de
2%.
4.7.3. Abateri limită la dimensiuni:
-pentru diametrul pilotului – 2 cm;
-pentru diametrul bazei lărgite +15 cm
-5 cm
4.7.4. Abateri limită admise la cote faţă de cele prevăzute în proiect:
-pentru cota bazei pilotului ±20 cm;
-pentru cota capului pilotului ±5 cm.
4.8 CONTROLUL CALITATII
4.8.1 Controlul calităţii pe parcursul execuţiei

4.8.1.1 Controlul calităţii trebuie să se facă pe faze, pe tot parcursul realizării piloţilor
4.8.1.2 In cazul forării sub noroi, trebuie să se verifice, prin laboratorul de şantier, calitatea
noroiului pe tot timpul excavaţiei, pe probe luate de la staţia de preparare a lui şi din gaura de
foraj.
In cazul în care noroiul din gaura de foraj este necorespunzător, acesta se recirculă
până prezintă caracteristicile menţionate în caietul de sarcini.
4.8.1.3 Pe parcursul betonării trebuie să se efectueze următoarele determinări:

- la fiecare 10 m3 de beton pus în operă, se prelevează probe de beton de la locul de
tunare şi se determină consistenţa lui prin metoda tasării conului, conform STAS 1759-
80;
- la fiecare 20 m3 de beton pus în operă, dar cel puţin o data pentru fiecare pilot, se
prelevează probe (trei cuburi) de beton de la locul de turnare şi se determină clasa
betonului conform STAS 1759-80 şi STAS 1275-81;
- pentru fiecare pilot trebuie să se întocmească o curba de betonare, porţie cu porţie, din
care să rezulte consumul de beton pe lungimea pilotului; la consumuri anormale (sub
profil sau cu peste 30% peste profil) trebuie să se ia măsuri corespunzătoare.
4.9. (EO). La execuţia piloţilor se vor respecta exigenţele prevăzute în STAS 2561/4-90 şi
indicaţiile din planşele Rf 100 şi Rf 310, precum şi următoarele condiţii:
a. Îmbinările tronsoanelor de carcasă de armătură (cea superioară, cu cea inferioară)
se realizează în poziţie verticală, prin sudură .
b. După introducerea carcasei de armătură în tranşeea excavată se trece la betonarea
pilotului.
c. Betonarea se va realiza tubat până la o cotă superioară cu cca 100 cm celei din
proiect pentru a permite înlăturarea ulterioară a stratului contaminat cu noroi
bentonitic.
d. După priza betonului (la cel puţin 12 ore de la terminarea betonării) se va trece la
umplerea volumului nebetonat al tranşeei cu balast (nisip şi pietriş având dimensiunea
maximă a granulei de 20 mm), concomitent cu recuperarea noroiului bentonitic.
Umplerea cu balast se va face cu ajutorul unor tuburi cu pâlnie (similare celor pentru
Proiect nr.
betonare).
4.10. (EO). Controlul execuţiei piloţilor se va face în două faze determinante (FD), după cum
urmează:
a. În prima fază determinantă, după terminarea execuţiei piloţilor, se va efectua
verificarea următoarelor date şi documente:
− fişele tehnice de excavare şi de betonare a piloţilor;
− rezultatele încercărilor pe epruvetele de beton (disponibile la data
respectivă);
b. În a doua fază determinantă, după realizarea excavaţiei generale în incintă la cota
finală (-11.50m) se vor verifica următoarele:
− poziţia în plan a piloţilor la cota -11.50;
− rezultatele finale ale încercărilor pe epruvetele de beton recoltate la turnarea
piloţilor;
− rezultatele încercărilor de control nedistructiv sau ale carotelor extrase din
corpul piloţilor la execuţia cărora s-au constatat neconformităţi importante .
4.11. (EO). Abaterile maxime admise faţă de poziţia din proiect, care vor fi verificate atât în timpul
execuţiei, cât şi la recepţiile parţiale şi finale ale lucrărilor, sunt următoarele:
− abaterea centrului cadrului de ghidaj (situat la intersecţia axelor principale
orizontale): 20 mm;
− abaterea centrului pilotului la cota -11.50 (după excavare): 80 mm;
− abaterea carcasei de armătură în sens orizontal, la cota -11.50:
50 mm.
Dimensiunile în plan ale secţiunii orizontale a pilotului la cota -11.50 nu vor fi mai mici cu
mai mult de 50 mm faţă de dimensiunile din proiect.
4.12. SEMNALAREA NECONFORMITATILOR LA EXECUTIA PILOŢILOR. (EO)
4.12.1. Toate neconformităţile care se precizează în continuare vor fi consemnate în documentele

de execuţie şi vor fi aduse imediat la cunoştinţa proiectantului:
a. abateri de la geometria din proiect care depăşesc valorile indicate la pct.
4.11;
b. diferenţe faţă de alternanţa şi caracteristicile straturilor excavate, în raport cu
cele prevăzute în proiect;
c. incidente la asamblarea şi la coborârea carcasei de armătură;
d. opriri şi discontinuităţi în betonare;
e. rezultate necorespunzătoare ale încercărilor pe epruvete de beton recoltate în
timpul betonării.
4.12.2. La piloţii la care încercarea epruvetelor de beton recoltate conform prevederilor STAS
2561/4-90 nu a indicat rezultatele corespunzătoare clasei de beton prescrise în proiect sau la care
s-au produs deficienţe în execuţie care pot afecta calitatea betonului, se va dispune - cu acordul
proiectantului - efectuarea controlului continuităţii corpului prin:
− metode nedistructive, sau
− extragere de carote (prin forare de la cota -11.50).
5. SISTEMUL DE REZEMARE PROVIZORIE
5.1. Sistemul de rezemare provizorie a incintei de pereţi mulaţi este destinat să susţină pereţii
până la turnarea planşeului de la cota ±0.00 m.
5.2. Pe tot conturul încintei, la cotele – 2.00 m, -6.00 şi -9.00 m va fi amplasată o filată din 2
profile HEB 650. Filata se va executa din OL 52.
5.3 Filata este susţinută prin şpraiţuri metalice orizontale Φ711x20 realizate din OL 52, amplasate
Proiect nr.
conform planului Rf 106.

Cele trei şpraiţuri principale se vor precomprima cu ajutorul unor prese hidraulice.
Etapele de calcul care modelează fazele tehnologice de execuţie ale lucrării de susţinere sunt:
Pentru fiecare fază de excavare (la cotele -2,50; -6,50 şi -9,50) se realizeză următoarele etape:
a. excavare (la cota dată),
b. ciclu de măsurători înclinometrice,
c. montare şi precomprimare şpraiţ cu forţe R
- forţele de precomprimare preconizate (posibile variaţii de ± 50 % în funcţie de „răspunsul”
peretelui- prin măsurători înclinometrice).
• la – 2.00 N = 60 kN/ m
• la – 6.00 N = 500 kN/ m
• la – 9.00 N = 480 kN/ m
- forţa în presa de comprimare (în şpraiţ)
R= N · l ; l = 5.50 m ( sau deschiderea filată)
- pentru dimensionarea şpraiţurilor şi filatelor se vor lua următoarele valori de calcul maxime:
• la – 2.00 N max caculul = 1,2x 300 = 360 kN/ m
• la - 6.00 N max caculul = 1,2x 700 = 840 kN/ m
• la – 9.00 N max caculul = 1,2 x 5,50 =660 kN/ m
- în şpraiţuri R= Nmax caculul x l
d. măsurătorile înclinometrice cu verificarea deplasării impuse la nivelul respectiv
(respectiv: δA = 0; δB = 10 mm; δC = 15mm)
e. (eventual)
- recomprimarea şpraiţurilor respectiv pentru atingerea aproximativă a valorii δ
cerute;
- măsurători înclinometrice ( pentru confirmarea valorii δ );
- fixarea şpraţului precomprimat + montare şpraiţ fix.
Deci se vor prevedea 3x (2...3) = 6...9 cicluri de măsurători înclinometrice la care se

adaugă maxim 5 cicluri ulterioare. total 15 cicluri înclinometrice.
(după excavarea la -9,50 şi fixarea şpraiţurilor C de la -9,00)
f. excavare la -11,50 şi măsurători înclinometrice
g. turnare radier şi măsurători înclinometrice
h. scoatere şpraiţ şi măsurători înclinometrice
Se atrage atenţia asupra efectelor deosebit de defavorabile ale variaţiilor de temperatură

asupra şpraiţurilor, de acea propunem o serie de măsuri care să reducă aceste efecte:
- vopsirea şpraiţurilor în alb;
- îmbrăcarea şpraiţurilor în geotextile;
- precomprimarea şpraiţurilor se va face doar noaptea sau
dimineaţa, nu în perioade cu temperaturi ridicate.
Se observă următoarele aspecte:
1.Eforturile din contracţii şi dilatări au valori semnificative şi trebuiesc compensate prin
precomprimare(contracţii) şi micşorarea efortului de precomprimare(dilatări);
2.Variaţia eforturilor este semnificativă şi pentru variaţii relativ obişnuite ale temperaturii;
3.Eforturile de dilatare din şpraiţuri pot duce la eforturi în filate mai mari decât cele la care au fost
calculate;
4.Datorită acestui fapt recomandăm ca proiectantul să fie consultat în vederea stabilirii perioadei
de începere a lucrărilor pe şantier.
SPRIJINIRILE SE VOR MONITORIZA ÎN PERMANENŢĂ, ASTFEL ÎNCAT ORICE RELAXARE
(CONTRACŢIE) A ŞPRAIŢURILOR (DATORATĂ UNOR VARIAŢII DE TEMPERATURĂ ZI-NOAPTE) SĂ
POATĂ FI COMPENSATĂ PRIN COMPRIMARE, SI ORICE SPORIRE A EFORTULUI DE COMPRESIUNE,
DATORATĂ ALUNGIRII ŞPRAIŢURILOR SĂ POATĂ FI COMPENSATĂ PRINTR-O MICŞORARE A
EFORTULUI DE COMPRESIUNE INDUS DE PRESELE FOLOSITE PENTRU PRECOMPRIMARE.
EFECTUL DE PRECOMPRIMARE POATE FI ANULAT DATORITĂ VARIAŢILOR DE TEMPERATURĂ
ÎN CONDIŢIILE ÎN CARE NU SE RESPECTĂ INDICAŢIILE DIN PREZENTUL MEMORIU TEHNIC ŞI DIN
TOATĂ DOCUMENTAŢIA SCRISĂ ŞI DESENATĂ ANEXATĂ LUI.
Proiect nr.
5.4. Funcţie de disponibilităţile tehnologice, de profilele pe care le are la dispoziţie, executantul

poate opta pentru alte tipuri de profile (de exemplu ţeavă mai groasă pentru şpraiţuri în condiţiile în
care acestea se montează la un interx superior, dar şi o filată de capacitate mai mare).
5.5. După definitivarea realizării structurii până la cota ±0.00 m şpraiţurile se vor tăia deasupra şi
dedesubtul planşeelor, iar găurile rămase în plăci vor fi astupate. La cota superioară a radierului
şpraiţul se va tăia, iar ţeava rămasă înglobată în radier se va umple cu beton de clasă inferioară şi
se va ermetiza prin sudarea unei plăci metalice de capăt în planul feţei superioare a radierului.
6. FUNDAŢII PE PILOŢI
Sub radier au fost prevăzuţi piloţi izolaţi pentru a prelua forţele axiale din stâlpi. De
asemenea profilele din stâlpi HD400x382 se încastrează în aceşti piloţi. Pentru detalii se vor
consulta planurile Rf 100, respectiv Rf 311.
6.1 PILOŢI ARMAŢI
6.1.1. Piloţii au un diametru de 1080mm şi se vor executa prin forare sub protecţia noroiului
bentonitic.
6.1.2. Piloţii se vor executa din beton C20/25 / T4 / AS 32.5R / A/Cmax=0.55 / SORT AGREGATE
0..16 mm / P810 / G100.
6.1.3. Piloţii se vor executa de la cota finală a excavaţiei, conform planşelor de execuţie.
6.1.4 Fişa activă a pilotului va fi de 28,40m.
6.2. Norme tehnice

Execuţia piloţilor va respecta “STAS 2561/4-90 Teren de fundare. Piloţi foraţi de diametru
mare. Prescripţii generale de proiectare, execuţie şi recepţie”, „GE-029-97 Ghid practic privind
tehnologia de execuţie a piloţilor pentru fundaţii”.
6.3. Unitatea de execuţie

Execuţia piloţilor se realizează prin unităţi specializate, care dispun de personal şi utilaje
specializate.
Obligatoriu executantul va elabora procedura tehnică care ţine seama de utilajul cu care este dotat
şi de tehnologia proprie.
6.4. Beneficiarul
6.5. Armături
Armarea piloţilor se realizează din carcase de armătură din PC 52, în cazul barelor longitudinale, iar
freta se va executa din OB 37.
6.6. Prevederi generale
6.6.1. Inainte de începerea execuţiei, executantul trebuie să aibă acordul scris al beneficiarului
privind eliberarea amplasamentului de toate reţelele subterane.
6.6.2. Pentru fiecare pilot în parte se întocmeşte fişa de forare-betonare a pilotului.
6.6.3. Principalele faze la executarea piloţilor foraţi de diametru mare sunt: trasarea pe teren a
poziţiei piloţilor, instalarea utilajului pe poziţie, săparea găurii, curăţirea fundului găurii,
introducerea carcasei de armătură, introducerea profilului, betonarea, pregătirea capului pilotului în
vederea înglobării în radier.

Proiect nr.
6.6.4. Forarea
Forarea se va executa de la cota finală a săpăturii.
Stabilitatea pereţilor găurii în cursul săpării se asigură prin folosirea unui noroi de foraj
(suspensie de apă cu bentonită) de calitate corespunzătoare.
Noroiul se recomandă să aibă următoarele caracteristici:
- densitatea 1.05…1.10 g/ cm3 (exceptând noroaiele grele sau cele pe bază de argilă);
- vâscozitatea (determinate cu pâlnia Marsh) 35….50 s;
- filtraţia mai mică de 20 cm3/ 30 min.;
- turta sub 3 mm;
- conţinutul în nisip mai mic de 3%.
Forarea sub noroi a unui pilot a cărui axă este situată la mai puţin de 3 d de peretele
pilotului vecin, nu poate începe decât după ce betonul din pilotul executat anterior a făcut priză.
Nivelul noroiului trebuie să se menţină în permanenţă, cu cel puţin 1.0 m deasupra
nivelului hidrostatic. Este indicat ca pereţii găurii la partea superioară să fie protejaţi cu tuburi
metalice, pe o adâncime de cel puţin 1.5 m.
Intervalul de timp între terminarea forării şi betonare trebuie să nu fie mai mare de 8 ore.
6.6.5. Curăţirea tălpii forajului (EO)
Curăţirea tălpii forajului se face, obligatoriu, înainte de a se introduce carcasa de armătură
şi de betonare, indiferent de procedeul de forare utilizat.
In cazul forării sub noroi, curăţirea tălpii forajului se face cu cel mult trei ore înaintea
începerii betonării. In nisipuri sau pământuri slab coezive, se interzice curăţirea fundului forajului
prin vehicularea noroiului cu ajutorul aerului comprimat (pompe Mammut).
6.6.6. Introducerea carcasei de armătură

Carcasa de armătură, după introducerea în gaura forată, se suspendă la faţa superioară a
găurii. In cazul în care carcasa de armătură se realizează din mai multe tronsoane, în cursul
operaţiei de înnădire tronsoanele coborâte anterior se suspendă la faţa superioară găurii.
După terminarea înnădirilor, se interzice lăsarea carcasei pe fundul găurii.
După ce se aduce pe poziţie, trebuie să se ia măsuri care să împiedice ridicarea şi
dezaxarea carcasei în timpul betonării.
6.6.7. Betonarea
Betonarea sub noroi se efectuează cu metoda pâlniei fixe ridicătoare (Contractor), pentru a
evita contactul între masa betonului turnat şi apă (noroi).
Diametrul tubului de betonare se alege în funcţie de dimensiunile agregatelor betonului şi
de diametrul pilotului, fără a coborî sub 20 cm.
Betonarea sub noroi se organizează ca o operaţie continuă care se efectuează într-o
singură repriză, la un debit de betonare stabilit prin caietul de sarcini, în funcţie de diametrul şi
lungimea pilotului, care să fie de cel puţin 4 m 3/ oră. La prima şarjă trebuie să se asigure
separarea betonului de apă (noroi); cantitatea de beton se stabileşte astfel încât tubul de betonare
să fie amorsat.
Baza tubului de betonare trebuie să se găsească, în permanenţă, cu cel puţin 2 m sub
nivelul betonului, dar nu mai mult de 4 m.
6.6.8. Betonul care se va utiliza va fi cel indicat în planşele de execuţie.
Vor fi respectate deasemenea cerinţele referitoare la armare şi turnarea betonului din

documentul P&A-PRO-OSP-12-r00-......-rom.doc „Caiet de sarcini – Structură beton armat”.
6.6.9. Pregătirea capului pilotului
Betonarea capului pilotului se execută la o cota superioară cu cca. 1.00 m cotei capului
pilotului înglobat în radier.
La terminarea betonării se îndepărtează betonul pe întreaga înălţime pe care se constată că
este necorespunzător, completându-se după caz pentru a asigura înălţimea minimă de încastrare în
radier, precizată la punctul referitor la încastrarea piloţilor în radier.
6.7. Abateri limită

6.7.1. Abaterea limită admisă la poziţia în plan a piloţilor la nivelul bazei radierului, faţă de cea
prevăzută în proiect este de:

Proiect nr.
7.5 cm la piloţii dispuşi pe un rând;

10 cm la piloţii dispuşi pe mai multe rânduri.
6.7.2. Abaterea limită admisă la înclinarea axei pilotului faţă de cea prevăzută în proiect este de
2%.
6.7.3. Abateri limită la dimensiuni:
-pentru diametrul pilotului – 2 cm;
-pentru diametrul bazei lărgite +15 cm
-5 cm
6.7.4. Abateri limită admise la cote faţă de cele prevăzute în proiect:
-pentru cota bazei pilotului ±20 cm;
-pentru cota capului pilotului ±5 cm.
6.8 CONTROLUL CALITATII
6.8.1 Controlul calităţii pe parcursul execuţiei

6.8.1.1 Controlul calităţii trebuie să se facă pe faze, pe tot parcursul realizării piloţilor
6.8.1.2 In cazul forării sub noroi, trebuie să se verifice, prin laboratorul de şantier, calitatea
noroiului pe tot timpul excavaţiei, pe probe luate de la staţia de preparare a lui şi din gaura de
foraj.
In cazul în care noroiul din gaura de foraj este necorespunzător, acesta se recirculă
până prezintă caracteristicile menţionate în caietul de sarcini.
6.8.1.3 Pe parcursul betonării trebuie să se efectueze următoarele determinări:
- la fiecare 10 m3 de beton pus în operă, se prelevează probe de beton de la locul de

tunare şi se determină consistenţa lui prin metoda tasării conului, conform STAS 1759-
80;
- la fiecare 20 m3 de beton pus în operă, dar cel puţin o data pentru fiecare pilot, se
prelevează probe (trei cuburi) de beton de la locul de turnare şi se determină clasa
betonului conform STAS 1759-80 şi STAS 1275-81;
- pentru fiecare pilot trebuie să se întocmească o curba de betonare, porţie cu porţie, din
care să rezulte consumul de beton pe lungimea pilotului; la consumuri anormale (sub
profil sau cu peste 30% peste profil) trebuie să se ia măsuri corespunzătoare.
6.9. (EO). La execuţia piloţilor se vor respecta exigenţele prevăzute în STAS 2561/4-90 şi
indicaţiile din planşele Rf 100 şi Rf 311. precum şi următoarele condiţii:
e. Îmbinările tronsoanelor de carcasă de armătură (cea superioară, cu cea inferioară)

se realizează în poziţie verticală, prin sudură .
f. După introducerea carcasei de armătură şi a stâlpului metalic în tranşeea excavată
se se trece la betonarea pilotului.
g. Betonarea se va realiza sub noroi cu procedeul "contractor" până la o cotă superioară
cu cca 100 cm celei din proiect (până la cota -10,40) pentru a permite înlăturarea
ulterioară a stratului contaminat cu noroi bentonitic.
h. După priza betonului (la cel puţin 12 ore de la terminarea betonării) se va trece la
umplerea volumului nebetonat al tranşeei cu balast (nisip şi pietriş având dimensiunea
maximă a granulei de 20 mm), concomitent cu recuperarea noroiului bentonitic.
Umplerea cu balast se va face cu ajutorul unor tuburi cu pâlnie (similare celor pentru
betonare).
6.10. (EO). Controlul execuţiei piloţilor se va face în două faze determinante (FD), după cum
urmează:
a. după terminarea execuţiei piloţilor, se va efectua verificarea următoarelor date şi
documente:
− fişele tehnice de excavare şi de betonare a piloţilor;
− buletinele de analiză a noroiului bentonitic;
− rezultatele încercărilor pe epruvetele de beton (disponibile la data
respectivă);

Proiect nr.
6.11. (EO). Abaterile maxime admise faţă de poziţia din proiect, care vor fi verificate atât în timpul
execuţiei, cât şi la recepţiile parţiale şi finale ale lucrărilor, sunt următoarele:
− abaterea centrului cadrului de ghidaj (situat la intersecţia axelor principale
orizontale): 20 mm;
Dimensiunile în plan ale secţiunii orizontale a pilotului la cota -11.50 nu vor fi mai mici cu
mai mult de 50 mm faţă de dimensiunile din proiect.
6.12. SEMNALAREA NECONFORMITATILORLA EXECUTIA PILOŢILOR. (EO)
6.12.1. Toate neconformităţile care se precizează în continuare vor fi consemnate în documentele

de execuţie şi vor fi aduse imediat la cunoştinţa proiectantului:
f. abateri de la geometria din proiect care depăşesc valorile indicate la pct.
4.11;
g. diferenţe faţă de alternanţa şi caracteristicile straturilor excavate, în raport cu
cele prevăzute în proiect;
h. pierderi mari de noroi bentonitic în timpul excavării tranşeei;
i. incidente la asamblarea şi la coborârea carcasei de armătură;
j. opriri şi discontinuităţi în betonare;
k. rezultate necorespunzătoare ale încercărilor pe epruvete de beton recoltate în
timpul betonării.
6.12.2. La piloţii la care încercarea epruvetelor de beton recoltate conform prevederilor STAS
2561/4-90 nu a indicat rezultatele corespunzătoare clasei de beton prescrise în proiect sau la care
s-au produs deficienţe în execuţie care pot afecta calitatea betonului, se va dispune - cu acordul
proiectantului - efectuarea controlului continuităţii corpului prin:
− metode nedistructive, sau
− extragere de carote (prin forare de la cota -11.50).
7. MINIPILOŢI FORAŢI
Minipiloţii vor fi executaţi de la cota finală a excavaţiei (-3.10 m sau -4.00 m), aşa cum
este indicat în planşele de execuţie Rf 312, Rf 313, Rf 314 şi Rf 315. Fişa activă a minipilotului va fi
de 26.90 m, respectiv 26.00m considerată de la cota inferioară a radierului în jos. Cota finală a
minipilotului este de -30.00m .
7.1 Caracteristici
7.1.1. Metoda de foraj propusă este forajul tubat cu aer comprimat, betonarea urmându-se a se
executa sub presiune.
7.1.2. Norme tehnice

Execuţia minipiloţilor va respecta „Ghidul privind proiectarea şi execuţia minipiloţilor foraţi”,
indicativ GP 113-04 şi ale standardului român SR EN 14199-2006.
7.1.3. Unitatea de execuţie

Execuţia minipiloţilor se realizează prin unităţi specializate, care dispun de personal şi
utilaje specializate.
Obligatoriu executantul va elabora procedura tehnică care ţine seama de utilajul
cu care este dotat, de tehnologia proprie şi de reţeta de mortar folosită.
7.1.4. Beneficiarul
7.1.5. Piloţi de probă

Proiect nr.
Numărul piloţilor care se vor încerca va fi de 4, 2 la întindere şi 2 la compresiune. Minipiloţii

încercaţi nu vor rămâne în lucrare. Piloâii de probă vor fi încercaţi până la rupere conform
NP045/200 pentru nivelul de calitate N3.
FORŢELE MAXIME PREZUMATE SUNT :
- PENTRU PILOTUL ÎNCĂRCAT LA COMPRESIUNE( TIP P3 ŞI P4) Qmax =1000 KN.
- PENTRU PILOTUL ÎNCĂRCAT LA SMULGERE( TIP P6) Qmax =700 KN.
7.1.6. Materialele ce se vor executa la execuţia minipiloţilor
Pentru execuţia minipiloţilor se va folosi microbeton clasa C25/30, transportul betonului de

la staţia de prepare la locul de punere în operă se va efectua în mod obligatoriu cu autobetoniere.
Reţetă orientativă mortar:
MORTAR DE CIMENT MARCA ECHIVALENTA C25/30, PENTRU 1mc SE VOR FOLOSI 700Kg
CIMENT, NISIP/CIMENT=1.15/1.25, A/C=0.60, ADAOSURI PLASTIFIANTE, SORT DE AGREGATE
0..8mm mortar de ciment in minipiloti, CONSISTENŢA FLUIDĂ (TASAREA CONULUI 15 PÂNĂ LA
18cm).
Pe timp de iarnă se vor lua măsurile necesare la preparare şi transport, pentru timp
friguros, astfel încât betonul să nu aibă scăderi mari de temperatură în timpul transportului (la
punerea în operă temperatura minimă va fi +5oC).
Turnarea betonului se face ascendent ridicând TUBUL de betonare 3-4 cm de la talpa
forajului şi pompând betonul; urmează apoi faza de compactare a betonului cu aer comprimat
(P>5daN/cm2) apoi umplerea forajului şi retragerea coloanei exterioare pe circa 2 m.
Acestă compactare se face imediat după ce se termină tranşa de betonare. Se îndepărtează
tubul de betonare şi se notează pe coloana exterioară nivelul betonului turnat. Pe coloana
exterioară se fixează capul de injectare prevăzut cu guler de ghidare, prezoane de prindere,
garnitură de cauciuc pentru etanşare şi o conductă prin care se introduce aerul sub presiune.
Presiunea creşte treptat până la P>5 daN/cm2, menţinându-se în acest regim maxim 10 minute.
În cazul în care apa subterană se află aproape de cota platformei de lucru (1-2 m
adâncime), compactarea betonului cu aer comprimat se va face cu grijă, pentru a evita ca nivelul
betonului să coboare până la nivelul apei.
În cazul în care minipiloţii realizaţi sunt cuprinşi ulterior într-un radier sau o grindă de
beton armat, lungimea de ancoraj va fi determinată funcţie de tipul de solicitare şi de calitatea
oţelului din corpul minipilotului, potrivit prevederilor din STAS 2561/3-90: "Teren de fundare -
Piloţi. Prescripţii generale de proiectare".
7.1.7. Armături
Armarea minipiloţilor se realizează din carcase de armătură din PC 52, în cazul barelor
longitudinale, iar freta şi inelele de rigidizare se vor executa din OB 37.
7.2. Lucrări pregătitoare.
Lucrările pe şantier încep prin amenajarea platformei de lucru pe amplasamentul lucrării, la

cotele şi dimensiunile din proiect, eventual şi degajarea amplasamentului de obstacole (construcţii
existente, arbori etc.).
În cazul în care pe amplasament există fundaţiile unor construcţii vechi demolate, se va
trece la spargerea şi evacuarea lor şi umplerea golurilor rezultate cu pământ compactat în strate
subţiri.
Se excavează terenul dacă este cazul şi se nivelează la cota fundaţiei (radier, grinzi etc.)
indicată în proiect.
La executarea săpăturii şi amenajarea platformei de lucru se va lua în consideraţie,
asigurarea unei bune deplasări a utilajelor în timpul lucrului.
Pentru scurgerea apelor şi eventual a noroiului de pe suprafaţa platformei de lucru se vor

Proiect nr.
amenaja pante de scurgere de circa 1%-2%. În caz de necesitate, se vor amenaja şanţuri sau
rigole la marginea platformei de lucru pentru colectarea şi îndepătarea apei sau a noroiului de pe
platformă.
În cazul în care platforma sau căile de acces se înoroiesc (după ploi), se va aşterne pe
acestea un strat de balast, compactat cu cilindrul compresor sau maiul mecanic.
În cazul în care este necesară, se va face şi o degajare aeriană a amplasamentului lucrării de
liniile eletrice de curent, telefon etc., precum şi o degajare subterană de conductele de apă,
canalizare, gaze eletrice, etc., inclusiv orice alte construcţii şi instalaţii subterane. În această
situaţie se va ţine seama şi de normele de tehnica securităţii respective.
Pe amplasamentul lucrării de rezervă o suprafaţă de teren pentru depozitarea carcaselor de
armătură necesare realizării minipiloţilor, a unor barăci de şantier şi a magaziei pentru depozitarea
bentonitei.
Se trasează şi materializează pe teren axele de lucru pentru instalaţia de foraj.
Se pichetează cu ţăruşi de lemn axul fiecărui minipilot (foraj).
Se poziţionează instalaţia de foraj pe primul ţăruş, conform prevederilor din proiect.
Se controlează funcţionarea utilajului de foraj.
Se controlează poziţia sapei de foraj pe ţăruş, se îndepărtează acesta şi se începe forajul.
Înainte de introducerea carcasei de armătură în foraj se vor face următoarele verificări şi
operaţii:
- verificarea adâncimii forajului, care trebuie să corespundă cu cea din proiect;
- executarea corectă a sudurilor carcasei;
- verificarea barelor de armătură, dacă sunt curate, neoxidate etc.
Coborârea carcasei în foraj se face lent, fără smucituri sau opriri bruşte, care ar putea
produce deformarea ei sau lovirea şi surparea pereţilor.
În cazul în care armătura nu ajunge la cota din proiect blocându-se în timpul introducerii, se
va extrage imediat din foraj, se va verifica starea ei şi se va curăţa pământul depus pe ea, înainte
de a se reintroduce în foraj.
Se va verifica de asemenea şi foraj care se va curăţa de eventualele depuneri, provenite din
surpările cauzate de lovirea pereţilor la introducerea carcasei.
7.3. Abateri de execuţie:
Abaterile la execuţia forajelor nu vor fi mai mari de:

- 5 cm faţă de poziţia în plan: (la nivelul de execuţie)
- 2° faţă de unghiul de înclinare din proiect
7.4. Execuţia carcaselor de armătură şi punerea în operă
7.4.1. Carcasa metalică care armează minipiloţii este alcătuită din armături longitudinale 6 Φ 16
mm PC 52 şi fretă Φ6 mm la pas de 10 cm, OB 37, pentru minipiloţii comprimaţi şi 6 Φ 25 mm PC
52 şi fretă Φ12 mm la pas de 10 cm, OB 37, pentru minipiloţii întinşi şi inelele de rigidizare din Pb
20x5-310 mm şi se va executa într-un atelier centralizat.
Transportul carcaselor de la atelier la şantier se face cu trailerul sau camionul.
Carcasa de armătură se introduce în tubul recuperabil, după ce în prealabil s-au verificat:
- adâncimea forajului;
- execuţia corectă a nodurilor carcasei;
- lipsa unor impurităţi pe bare.
Carcasa trebuie să fie executată corect şi suficient de rigidă pentru a nu se deforma în
momentul lansării.
7.4.2. Prepararea, transportul şi punerea în operă

Prepararea microbetonului se face de regulă pe şantier, într-o betonieră electrică de 250-
300l.
Dozarea se va face volumetric cu recipienţi al căror volume s-au stabilit în raport cu reţeta şi
capacitatea betonierei.
Betonarea minipiloţilor se face cu pompa, printr-un tub rigid metalic sau elastic din plastic;

Proiect nr.
tubul de betonare trebuie să ajungă până la baza forajului, iar betonarea se face ascendent cu
tubul înecat min. 1 m în beton începând de la 3-4 cm de talpa forajului.
Compactarea betonului se face cu aer sub presiune (p≥ 5 bari).
Presiunea creşte treptat până la valoarea indicată mai sus şi se menţine la acest regim maxim 10
minute când începe ridicarea şi recuperarea tronsoanelor tubului de foraj.
După fiecare compactare cu aer se măsoară nivelul betonului în tubul de foraj, se completează
imediat minipilotul cu beton până la nivelul iniţial stabilindu-se astfel nivelul real al minipilotului.
Acest volum trebuie să fie mai mare decât 0.05 m3 pe metru liniar de pilot forat.
Nivelul maxim de betonare va fi cu 80 cm peste nivelul inferior al tălpii blocului de fundare.
Înainte de cofrarea şi armarea blocului de fundare se vor sparge minipiloţii pe 65 cm
(înălţimea radierului).
Minipiloţii trebuie sa intre în radier cu capetele intacte pe o lungime de 15cm, iar armăturile
longitudinale trebuie să se înglobeze până la partea superioară a radierului.
7.5. Organizarea execuţiei, controlului de şantier şi evidenţa lucrărilor
Constructorul este obligat să întocmească un program de organizarea a execuţiei minipiloţilor

în raport cu productivitatea utilajelor.
Încărcările pe minipiloţi de probă se vor efectua print-o unitate de profil, după minim 28 de
zile de la betonare.
Lucrările de execuţie a minipiloţilor trebuie conduse de personal tehnic bine pregătit care să
cunosacă în amănuţime tehnologia de execuţie.
Laboratorul de şantier organizat de executant va asigura următoarele:

- va verifica calitatea materialelor executate;
- va ţine evidenţa condiţiilor exterioare în care s-au executat minipiloţii (nivelul pânzei freatice,
temperatura, etc.);
- va ţine evidenţa probelor de beton recoltate.
Din betonul pompat pentru corpul minipiloţilor se vor recolta câte trei probe la fiecare 10
minipiloţi executaţi, dar nu mai puţin de 3 probe pe zi, care vor fi încercate la compresiune la
vârsta de 28 zile, în cadrul unui laborator autorizat.
La începutul lucrărilor şi la schimbarea sursei de aprovizionare cu materiale, constructorul va
efectua încercări de control în cadrul laboratorului de şantier, sau în cadrul altor laboratoare
specializate, în scopul stabilirii caracteristicile generale ale materialelor, în raport cu datele
proiectului şi cu condiţiile terenului.
7.6. Măsuri de tehnica securităţii, sănătatea şi securitatea muncii.

La execuţia minipiloţilor în ceea ce priveşte măsurile de tehnica securităţii, sănătatea şi protecţia
muncii se vor respecta:
- normele generale de tehnica securităţii, sănătatea şi protecţia muncii
prevăzute în legislaţia în vigoare;
- prevederile speciale prevăzute la pct. 11.1, 11.2, 11.3 din SR EN
14.199/2006.
8. PUŢURI - FILTRE ŞI SISTEMUL DE EPUISMENT
8.1. OBIECT
Prezentul capitol cuprinde exigenţele privind execuţia puţurilor - filtre necesare evacuării apei
subterane din interiorul incintei de pereţi mulaţi şi urmăririi nivelului apei subterane în zona
construcţiei.

Proiect nr.
Poziţionarea în plan a puţurilor - filtre este indicată în planşa Rf.103.

Pentru relizarea săpăturii sub nivelul apei subterane va fi întocmit un proiect tehnologic de epuizare
în acord cu cerinţele stabilite de către proiectantul de structură, respectându-se poziţia principială
indicată de acesta. Vor fi amplaste un număr de 5 puţuri.
Puţurile filtre vor avea diametre de minim 400 mm, vor avea baza amplasată la cota – 22.00 m şi
vor fi echipate cu coloane filtrante între cotele – 6.20 m şi – 19.20 m şi pompe submersibile.
Epuizarea se va face cu denivelarea nivelului hidrostatic din incită şi menţinere ce se va realiza prin
pompare intermitentă. Vor epuiza apa din stratul 2 cu valoarea totală ≈ 1200 m3 şi se vor reduce
sub presiune în orizonturile nisipoase.
Neexistând prescripţii tehnice specifice lucrărilor de epuismente, executantul va elabora o

procedură de execuţie, în care va respecta datele din proiect. şi condiţiile precizate la pct. 8.3.
8.3. CONDITII DE BAZA LA EXECUTIA PUTURILOR – FILTRE (EO)

8.3.1. Adâncimea puţurilor - filtre va fi cea indicată în proiect, iar diametrul de forare va fi de min.
40 cm.
8.3.2. Se vor utiliza numai coloane metalice perforate (tip "Vrancea" - cu lăţimea fantelor de 1,5
÷ 1,8 mm) şi agregat filtrant cuarţos cu dimensiunile granulelor d = 1 ... 2,8 mm.
8.3.3. La forarea puţurilor se va acorda o atenţie deosebită măsurilor pentru prevenirea refulului
pământului (din straturile nisipoase străbătute de foraje).
8.3.4. (FD). Fiecare puţ - filtru va fi recepţionat de proiectant şi de beneficiar, în urma verificării
următoarelor documente:
− fişa de forare;
− măsurarea debitului solid (în probele de apă) în faza pompării pentru prima
treaptă de denivelare.
Apa va fi evacuată în colectorul stradal, în punctele stabilite cu acordul Întreprinderii de Apă şi

Canalizare.
8.4. (EO). Se va acorda o atenţie deosebită protejării coloanelor metalice ale filtrelor (care vor fi
decopertate în faza de execuţie a săpăturilor).
9. LUCRĂRI DE HIDROIZOLAŢII LA INFRASTRUCTURĂ
Hidroizolarea incintei poate fi asigurată prin prevederea unui beton de permeabilitate

redusă sau acolo unde este nevoie (se constată la excavare în cazul pereţilor mulaţi sau după
turnarea radierului) prin chituri, injecţii şi soluţii impermebilizatoare de suprafaţă.
Se poate opta pentru tratare betonului la suprafaţa radierului şi a peretelui interior de
incintă cu soluţii chimice impermeabilizatoare, dar la rosturile dintre tronsoane se va amplasa o
membrană hidroizolantă, dispusă după detalii specifice fiecărui caz în parte.
Soluţia de hidroizolare, specificaţiile tehnice şi exigenţele pentru acest tip de lucrări sunt prezentate
în proiectul de arhitectură.

Proiect nr.
10. EXECUŢIA PLANŞEELOR DE SUBSOL

Se va consulta documentul P&A-PRO-OSP-11-r00-21.01.2008.
11. REALIZAREA RADIERULUI ŞI A PEREŢILOR INTERIORI ÎN INFRASTRUCTURĂ.

Se va consulta documentul P&A-PRO-OSP-11-r00-21.01.2008.
Orice neconcordanţă între normativele, STAS-urile, Ordonanţele de Guvern indicate în

prezenta documentaţie şi cele în vigoare la data începerii execuţiei vor fi transmise proiectantului
de rezistenţă care, la rândul său, are obligaţia să reactualizeze în cel mai scurt timp posibil
capitolul cu deficienţe din caietul de sarcini.
Întocmit,
Ing. Dragoş Marcu


Caiet de Sarcini - Fundatii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini - Fundatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect nr.

Pagina 5012/25.01 CAIET DE SARCINI FUNDAŢII

APP DMA P R O S T R O S P 1 4 00 21.01.2008

00 21.01.2008 Prima editie Dragoş Marcu

Creat de popp & asociatii/P&A-PRO-OSP-14-r00-21.01.2008-rom.doc

APP DMA P R O S T R O S P 1 4 00 21.01.2008

3. Incinta de pereţi mulaţi

4. Incinta de piloţi secanţi

5. Sistemul de rezemare provizorie

8. Puţuri - filtre şi sistemul de epuisment

9. Lucrări de hidroizolaţii la infrastructură

10. Execuţia planşeelor de subsol

11. Realizarea radierului şi a pereţilor interiori în infrastructură

Creat de popp & asociatii/P&A-PRO-OSP-14-r00-21.01.2008-rom.doc

APP DMA P R O S T R O S P 1 4 00 21.01.2008

1.1. Prezentul Caiet de sarcini se referă la condiţiile de execuţie a infrastructurii construcţiei

1.2. În Caietul de sarcini sunt nominalizate fazele determinante de execuţie, în conformitate cu

2.2. REGLEMENTARI TEHNICE DE REFERINŢĂ

2.3. EXECUTIA EXCAVATIILOR

Creat de popp & asociatii/P&A-PRO-OSP-14-r00-21.01.2008-rom.doc

APP DMA P R O S T R O S P 1 4 00 21.01.2008

− Se montează primul orizont de şpraiţuri;

2.3.7. Evacuarea din săpătură a pământului excavat, transportul cu basculante şi depozitarea se

2.3.8. Semnalarea neconformităţilor (EO)

3. INCINTA DE PEREŢI MULAŢI

3.2. REGLEMENTARI TEHNICE DE REFERINŢĂ

− NE 012-99: "Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton

Creat de popp & asociatii/P&A-PRO-OSP-14-r00-21.01.2008-rom.doc

APP DMA P R O S T R O S P 1 4 00 21.01.2008

P&A-PRO-OSP-12-r00-......-rom.doc „Caiet de sarcini – Structură beton armat”.

3.3. EXECUTIA PERETILOR MULATI

3.4. SPRIJINIREA PERETILOR MULATI

3.5. SEMNALAREA NECONFORMITATILOR. (EO)

Creat de popp & asociatii/P&A-PRO-OSP-14-r00-21.01.2008-rom.doc

APP DMA P R O S T R O S P 1 4 00 21.01.2008

− diferenţe faţă de alternanţă şi caracteristicile straturilor excavate,

3.6. CONDIŢII DE CALITATE LA RECEPŢIE

3.6.1. Normativele de proiectare şi de execuţie nu prevăd nici o condiţie legată de gradul de

4. INCINTA DIN PILOŢI SECANŢI

4.1 Caracteristici piloţi

Creat de popp & asociatii/P&A-PRO-OSP-14-r00-21.01.2008-rom.doc

APP DMA P R O S T R O S P 1 4 00 21.01.2008

4.2. Norme tehnice

4.3. Unitatea de execuţie

4.6. Prevederi generale

4.6.5. Curăţirea tălpii forajului (EO)

4.6.6. Introducerea carcasei de armătură

4.6.8. Betonul care se va utiliza va fi cel indicat în planşele de execuţie.

Creat de popp & asociatii/P&A-PRO-OSP-14-r00-21.01.2008-rom.doc

APP DMA P R O S T R O S P 1 4 00 21.01.2008

4.6.9. Pregătirea capului pilotului

4.7. Abateri limită

4.8 CONTROLUL CALITATII

4.8.1 Controlul calităţii pe parcursul execuţiei

4.8.1.3 Pe parcursul betonării trebuie să se efectueze următoarele determinări:

APP DMA P R O S T R O S P 1 4 00 21.01.2008

4.12. SEMNALAREA NECONFORMITATILOR LA EXECUTIA PILOŢILOR. (EO)

4.12.1. Toate neconformităţile care se precizează în continuare vor fi consemnate în documentele

5. SISTEMUL DE REZEMARE PROVIZORIE

APP DMA P R O S T R O S P 1 4 00 21.01.2008

conform planului Rf 106.

Deci se vor prevedea 3x (2...3) = 6...9 cicluri de măsurători înclinometrice la care se

Se atrage atenţia asupra efectelor deosebit de defavorabile ale variaţiilor de temperatură