Parcare Caiet de Sarcini

PROIECT nr.
647/2016: „Înfiinţare Parcare Auto

S.C. S.R.L. Strada Prinţul Alexandru Barbu Ştirbey din
J16/ 1096/ 2002, RO15040348 municipiul Băileşti”
Str. Gen. Dragalina nr.13
Tel/ fax: 0251/ 510558
BENEFICIAR: MUNICIPIUL BĂILEŞTI
CRAIOVA
Cod 200536
Email: turecons_proiect@k.ro FAZA: P.T.+D.E.
turecons_proiect@yahoo.com
CAIETE DE SARCINI
Cap.1. PREVEDERI GENERALE
1.1. PREZENTAREA LUCRĂRILOR

Prezentul Caiet de Sarcini se aplică la executarea lucrărilor prevăzute în cadrul
Proiectului Tehnic:
„ÎNFIINŢARE PARCARE AUTO STRADA PRINŢUL ALEXANDRU BARBU
ŞTIRBEY DIN MUNICIPIUL BĂILEŞTI”
1.2. SOLUŢIA PROIECTATĂ

În cadrul acestei documentaţii s-au proiectat soluţiile tehnice şi s-au întocmit listele
de cantităţi necesare pentru executarea – parcării auto de la Liceul Mihai Viteazul – de pe
raza municipiului Băileşti, judeţul Dolj.
Terenul ce urmează a fi ocupat este situat în intravilanul municipiului Băileşti şi
este în proprietatea Consiliului Local al municipiului Băileşti. În proiect nu sunt implicate
terenuri particulare.
Soluţiile tehnice prevăzute să se realizeze sunt în conformitate cu standardele şi
reglementările legale în vigoare care au aplicabilitate la această lucrare.
Lucrarea care s-a prevăzut a fi executată va asigura spaţiu pentru parcarea
autoturismelor a personalului care vor lucra în cadrul primăriei, cât şi pentru delegaţii care
vor veni la primărie.
Terenul pe care sunt situate lucrările din punct de vedere geotehnic se
caracterizează prin prezenţa formaţiunilor loessoide, macroporice, cuaternare, ce stau pe
depozite macrogranulare reprezentate de nisipuri şi pietrişuri apreciindu-se ca fiind
corespunzătoare.
Soluţiile propuse constau din următoarele categorii de lucrări:
27
PROIECT nr. 647/2016: „Înfiinţare Parcare Auto
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
- terasamente;
- fundaţii din beton de ciment;
- pavaje cu pavele prefabricate;
- strat filtrant din balast;
- marcaje şi semnalizare rutieră.
1.3. PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUŢIE

Execuţia nu va începe decât după ce antreprenorul şi-a adjudecat, executarea
proiectului şi a încheiat contractul cu beneficiarul.
Piesele principale pe baza cărora constructorul va realiza lucrarea sunt
următoarele:
- planuri generale şi de amplasament;
- detalii tehnice de execuţie;
- caiete de sarcini cu prescripţii tehnice speciale pentru fiecare categorie de
lucrări;
- graficul de eşalonare a execuţiei lucrării;
- programul de control;
- partea scrisă compusă din parte tehnică şi economică ce a stat la baza câştigării
licitaţiei.
Deci antreprenorul va respecta la execuţie prevederile din contract, din proiect şi
din caietele de sarcini. Pe tot parcursul execuţiei va lua măsuri pentru protecţia mediului şi
protecţia muncii.
ÎNTOCMIT,
Ing. CIUREA Dumitru
28
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Cap.2. TERASAMENTE
1. DOMENIU DE APLICARE
Prezentul capitol se referă la executarea lucrărilor de terasamente.
El cuprinde condiţiile tehnice comune ce trebuie să fie îndeplinite la executarea
debleelor, rambleelor, transporturilor, compactarea, nivelarea şi finisarea lucrărilor,
controlul calităţii şi condiţiile de recepţie.
2. PREVEDERI GENERALE
La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile şi normativele în
vigoare, în măsura în care completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin posibilităţile proprii sau prin colaborare cu unităţi de
specialitate efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea
beneficiarului, verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi organizatorice
care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de executare a
terasamentelor, cu rezultatele obţinute în urma determinărilor ş ; încercărilor. In cazul în
care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune
execuţia lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.
3. PĂMÂNT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafeţelor ce urmează a fi însămânţate sau plantate se
foloseşte pământ vegetal din pământurile vegetale locale cele mai propice vegetaţiei.
4. PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE

Categoriile şi tipurile de pământuri clasificate conform STAS 1243 care se
folosesc la executarea terasamentelor sunt date în tabel. Pământurile clasificate ca foarte
29
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
bune pot fi folosite în orice condiţii climaterice şi hidrologice, la orice înălţime de

terasament, fără a se lua măsuri speciale. Pamanturile clasificate ca bune pot fi de
asemenea utilizate în orice condiţii climaterice, hidrologice la orice înălţime de
terasament, în compactarea lor necesitând o tehnologic adecvată. Pământurile prăfoase
şi argiloase, clasificate ca mediocre, în cazul cand condiţiile hidrologice locale sunt
mediocre ţii nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709
privind prevenirea degradărilor provenite din îngheţ-dezgheţ. La realizarea terasamentelor
în rambleu, în care se utilizează pământuri simbol 4d (anorganice) şi 4c (cu materii
organice peste 5%) a căror calitate conform tabelului este rea, este necesar ca alegerea
soluţii de punere în operă şi eventualele măsuri de îmbunătăţire să fie fundamentate cu
probe de laborator pe considerente tehnico-economic. Nu se vor utiliza în ramblee
pământurile organice, maluri, nămoluri, pământurile turboase şi vegetale, pământurile cu
consistenţă redusă (care au indicele de consistenţă sub 0,75), precum şi pământurile cu
conţinut mai mare de 5% de săruri solubile în apă. Nu se vor introduce în umpluturi bulgări
de pământ îngheţat sau cu conţinut de materii organice în putrefacţie (brazde, frunziş,
crengi etc.).Condiţiile de utilizare a diferitelor pământuri pot fi combinate la cererea
dirigintelui cu măsuri specifice destinate a aduce pământul extras în stare compatibilă cu
modalităţile de punere în operă şi cu condiţiile meteorologice. Aceste măsuri care cad în
sarcina antreprenorului privesc modalităţile de extragere şi de corecţii a conţinutului în apă
fără aport de liant sau reactiv.
5. APA DE COMPACTARE
Apa necesară compactării rambleelor nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să
conţină materii organice în suspensie. Apa sălcie va putea fi folosită cu acordul dirigintelui
în afară de terasamentele din spatele lucrărilor de arta. Adăugarea eventuală a unor
produse, destinate să faciliteze compactarea nu se va face decât cu aprobarea
beneficiarului în care se vor preciza şi modalităţile de utilizare.
6. VERIFICAREA CALITĂŢII PĂMÂNTURILOR

Verificarea calităţii pământurilor constă în determinarea principalelor caracteristici ale acestora
prevăzute în tabelul următor:
30
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Nr. Caracteristici care Metode de

crt. Frecvenţe minime determinare
se verifică
conform STAS
In funcţie de heterogenitatea pământului, însă nu
1. Granulozitate 1913/5
va fi mai mică de o încercare la
Limita de
2. 1913/4
plasticitate
5000 mc
Pentru pământurile folosite în rambleele din
3. Coeficientul de 124
spatele zidurilor şi pământurile folosite la
neuniformitate
protecţia rambleelor o încercare la 1000 mc
Zilnic sau la fiecare 500mc
Laboratorul executantului va avea un registru cu rezultatele tuturor

determinărilor de laborator.
7. EXECUTAREA TERASAMENTELOR
7.1.PICHETAJUL LUCRĂRILOR
De regulă pichetajul axei traseului este efectuat prin grija beneficiarului. Sunt
materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheţi cu martori, iar
vârfurile de unghi prin borne de beton, legaţi de reperi amplasaţi în afara amprizei
drumului. Pichetajul este însoţit şi de o reţea de reperi de nivelment stabil, din borne de
beton, amplasaţi în afara zonei drumului cel puţin câte 2 reperi pe km.
Înainte de începerea lucrărilor de terasamente antreprenorul trece la restabilirea
şi completarea pichetajului.Picheţii implantaţi în cadrul pichetajului complementar vor fi
legaţi în plan şi in profil în lung de acelaşi reper ca şi picheţii din pichetajul iniţial.Odată cu
definitivarea pichetajului, în afară de axa dramului, antreprenorul va materializa prin ţăruşi
şi şabloane următoarele:înălţimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în ax;punctele de
intersecţii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza); înclinarea taluzelor.
Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheţilor şi
reperilor de a le restabili sau de a le reamplasa dacă este necesar.
În caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrărilor este efectuată de
către antreprenor, pe cheltuiala şi răspunderea sa.
Această operaţie nu poate fi efectuată decât după ce obţine aprobarea
dirigintelui în scris cu cel puţin 24 ore în avans.
31
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate şi toate instalaţiile subterane

şi aeriene, electrice, de telecomunicaţii sau de altă natură, aflate în ampriza lucrărilor în
vederea mutării sau protejării acestora conform documentaţiilor tehnice pentru predarea
terenului liber constructorului.
7.2. LUCRĂRI PREGĂTITOARE
Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări
pregătitoare în limita zonei apropiate:
- defrişări;
- curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă ţii buruieni;
- decaparea şi depozitarea pământului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafaţa $i
adâncime;
- demolarea construcţiilor existente.
Antreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor, pomilor şi
arbuştilor, să scoată rădăcinile şi buturugile.
Doborârea arborilor şi a pomilor precum şi transportul materialului lemnos
rezultat se va face pe cheltuiala antreprenorului după îndeplinirea formelor legale.
Scoaterea buturugilor şi rădăcinilor se face obligatoriu la ramblee cu înălţime
mai mică de 2 m precum şi la deblee.
Curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni şi alte materiale se face
pe întreaga suprafaţă a amprizei.
Decaparea pământului vegetal se face pe întreaga suprafaţă a amprizei
drumului şi a gropilor de împrumut.
Pământul decapat şi alte produse care sunt improprii vor fi depozitate în depozit
definitiv. Pământul vegetal va putea fi pus într-un depozit provizoriu în vederea unei
eventuale reutilizări.
În porţiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau
debleul drumului, acestea trebuie abătute prin şanţuri de gardă care să colecteze şi să
evacueze apa în afara amprizei drumului.
32
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Toate golurile ca puţuri, excavaţii, gropi după scoaterea buturugilor şi

rădăcinilor, vor fi umplute cu pământ bun pentru umplutură conform prevederilor de la pct.
li.4 şi compactate metodic pentru a obţine gradul de compactare prevăzut în tabelul nr. 5
punctul b.
Antreprenorul nu va trece la execuţia terasamentelor înainte ca dirigintele să
constate şi să accepte execuţia lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul articol.
Această acceptai o trebuie să fie în mod obligatoriu menţionată în registru; de şantier.
7.3. GROPI DE ÎMPRUMUT

În lipsa unor precizări în caietul de sarcini alegerea gropilor de împrumut sau a
depozitelor este lăsată la latitudinea antreprenorului, sub rezerva aprobării dirigintelui.
Acest acord va trebui să fie solicitat cu minimum 8 zile înainte de începerea exploatării
gropilor de împrumut sau a depozitelor. Cererea trebuie să fie însoţită, dacă dirigintele
consideră că este necesar, de:
- o justificare a calităţii materialelor în spiritul prevederilor de la punctul 11.4. al prezentului
caiet de sarcini, în ce priveşte gropile de împrumut, cheltuielile pentru sondaje şi analize
fiind în sarcina antreprenorului;
- acordul pentru ocuparea terenurilor pentru depozite şi extragerea de pământ din gropile
de împrumut dat de proprietarul terenului.
La exploatarea gropilor de împrumut antreprenorul va respecta următoarele reguli:
- în albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul
drumului amenajând o banchetă de 4,00 m lăţime între piciorul taluzului drumului şi groapa
de împrumut;
- fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de 1 ...3 % spre
exterior şi o pantă longitudinală care să asigure scurgerea şi evacuarea apelor.
Antreprenorul va avea grijă ca gropile de împrumut şi depozitele să nu
compromită stabilitatea masivelor naturale nici să nu rişte antrenarea lor de ape sau să
cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice
particulare. în acest caz antreprenorul va fi în întregime răspunzător de aceste pagube.
Dirigintele se va putea opune executării gropilor de împrumut sau depozitelor susceptibile
de a înrăutăţi aspectul împrejurimilor şi scurgerii apelor fără ca antreprenorul să poată
33
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despăgubiri. Achiziţionarea sau

despăgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pământuri ca şi celor
necesare gropilor de împrumut rămân în sarcina antreprenorului.
8. PREGĂTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEE

În afară de lucrările pregătitoare arătate la punctul 11.7. care sunt comune atât
sectoarelor de debleu cât şi celor de rambleu, pe acestea din urmă mai sunt necesare şi
alte lucrări pregătitoare după cum urmează:
- când linia de cea mai mare parte a terenului este superioară lui 20 %
antreprenorul va trebui să execute trepte de înfrăţire având o înălţime de 0,20 m şi
distanţate la maximum 1,00 m pe trenuri obişnuite şi cu înclinarea de 4 % spre vale.
9. EXECUŢIA RAMBLEELOR
9.1. PRESCRIPŢII GENERALE
Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului
indicate în caietul de sarcini să fie verificate şi acceptate de diriginte. Această acceptare
trebuie să fie în mod obligatoriu consemnate în caietul de şantier. Nu se execută lucrări de
terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare. Execuţia rambleelor trebuie să fie întreruptă
în cazul când calităţile lor minimale definitive prin prezentul caiet de sarcini vor fi
compromise de intemperii. Execuţia nu poate fi reluată decât după un timp fixat de
diriginte sau reprezentant sau la propunerea antreprenorului.
9.2. MODUL DE EXECUŢIE AL RAMBLEELOR
Rambleele se execută din straturi elementare suprapuse, pe cât posibil
orizontale, pe întreaga lăţime a platformei şi în principiu pe întreaga lungime a rambleului.
Dacă dificultăţile speciale, recunoscute de diriginte, o impun, straturile
elementare pot fi executate pe lăţimi inferioare celei a rambleului. Acest rambleu va fi
atunci executat din benzi alăturate care împreună acoperă întreaga lăţime a profilului
decalarea în înălţime între două benzi alăturate nu trebuie să depăşească grosimea
maximă impusă. Pământul adus pe platformă este împrăştiat si nivelat pe întreaga lăţime
a platformei în grosime optimă de compactare stabilită, urmărind realizarea unui profil
longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv. Profilul transversal al fiecărui strat
elementar va trebui să prezinte pante suficient de mari pentru a asigura scurgerea rapidă
34
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
a apelor de ploaie. în lipsa unor precizări în caietul de sarcini speciale aceste pante vor fi
de minimum 5 %.
La realizarea umpluturii cu înălţimi mari, peste 3,00 m, se pot folosi la baza
acestora blocuri de piatră sau din beton cu dimensiunea sub 0,50 m cu condiţia respectării
următoarelor măsuri:
- împănarea golurilor cu pământ;
- asigurarea tasărilor în timp;
- realizarea unei umpluturi omogene din pământ de calitate corespunzătoare pe
cel puţin 2,00 m la partea superioară a rambleului.
La punerea în operă se va ţine scama de umiditatea optimă la compactare.
Pentru aceasta, laboratorul şantierului va face determinări ale umidităţii la sursă şi se vor
lua măsurile în consecinţă pentru punerea în operă respectiv pentru aşternerea şi
necompactarea imediată, lăsând pământul să se zvânte sau să se trateze cu var pentru a-
şi reduce umiditatea cât mai aproape de cea optimă, sau din contră, udarea stratului
aşternut pentru a-1 aduce la valoarea umidităţii optime.
9.3. COMPACTAREA RAMBLEELOR
Pământuri
necoezive coezive
Îmbrăcăminţi Imbrăcăminti Imbrăcăminti Imbrăcăminti
permanente semipermanente permanente semipermanente
a). Primii 30 cm ai
terenului natural
sub rambleu cu
înălţimea h de:
- h<2,00m 100 95 97 93
- h<2,00m 95 92 92 90
b). În corpul
rambleelor la
adâncimea(h) sub
patul drumului:
- h<0,50m 100 100 100 100
- 0,5m<h<2,00m 100 97 97 94
- h>2,00m 95 92 92 90
c). In deblee pe
adâncimea de 30
cm sub patul 100 100 100 100
drumului
35
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare

Proctor normal prevăzute în STAS 2914 conform tabelului următor.
Antreprenorul va trebui să supună acordul dirigintelui cu cel puţin 8 zile înainte
de începerea lucrărilor grosimea maximală a stratului elementar pentru fiecare tip de
pământ pentru a obţine după compactare gradele de compactare arătate în tabelul 5 cu
utilajele folosite pe şantier. In acest scop înainte de începerea lucrărilor de încercare de
minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pământ. Dacă compactarea prescrisă nu
poate fi obţinută, antreprenorul va trebui să realizeze o nouă planşă de încercare după ce
va aduce modificările necesare grosimii straturilor şi utilajului folosit. Rezultatele acestor
încercări trebuie să fie menţionate în registrul de şantier. In cazurile când nu se va putea
să fie satisfăcută această obligaţie, grosimea straturilor succesive nu va putea depăşi 20
cm după compactare. Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 3 % sub
îmbrăcăminţile din beton de ciment şi de 4 % sub celelalte îmbrăcăminţi şi se acceptă în
maxim 10 % din numărul punctelor de verificare.
36
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
9.4. CONTROLUL COMPACTĂRII

Starea rambleului este controlată prin supravegherea administraţiei pe măgura
execuţiei în următoarele condiţii;
a) controlul va fi tratat după strat;
b) se va proceda după fiecare strat la următoarele încercări cu frecvenţa
teoretică din tabelul următor.
Frecventa minimală a
Denumirea încercării Observaţii
încercărilor
Pentru fiecare tip
Încercarea Proctor 1 la 5000 mc
de pământ
Determinarea 1 la 250 ml de
pe strat
conţinutului de apă platformă
Determinarea 3 la 250 ml de
pe strat
compactităţii platformă
37
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Laboratorul antreprenorului va ţine un registru în care se vor consemna toate

rezultatele privind încercarea Proctor, determinarea umidităţii şi a gradului de compactare
realizat pe straturi şi sectoare. Antreprenorul nu va putea cerc recepţia unui strat decât
dacă toate gradele de compactare corespunzătoare sunt
superioare minimului prescris. Această recepţie va trebui în mod obligatoriu menţionată în
registrul de şantier.
9.5. PROFILE PE TALUZE
Lucrările trebuie să fie executate de aşa manieră încât după cilindrare profilele
din proiect să fie realizate cu toleranţe admisibile. Profilul taluzului trebuie să fie obţinut, în
lipsa unor dispoziţii contrare în caietul de sarcini prin metoda rambleului excedentar.
Taluzul nu trebuie să se prezinte nici cu scobituri nici cu excrescenţe, în afara celor
rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului. Taluzurile rambleelor
aşezate pe terenuri de fundaţie cu capacitatea portantă corespunzătoare vor avea
înclinarea 1:1,5 până la înălţimile maxime pe verticală dale în tabelul următor.
Natura materialului în rambleu H maxim în m

Argilele prăfoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrişuri 10
38
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Tolerantele de execuţie pentru suprafaţarea platformei şi a taluzurilor sunt următoarele;

- profil platformă tară strat de formă ± 3 cm
- profil platformă cu strat de formă
± 5 cm
- taluz neacoperit
±10 cm
Denivelările sunt măsurate sub lata de 3 m Lungime.
Toleranţa pentru ampriza rambleului faţă de proiect este de + 50 cm.
9.6. PRESCRIPŢII APLICABILE RAMBLEELOR DIN SPATELE
ZIDĂRIILOR (CULEI)
Sunt considerate ca ramblee în spatele zidăriilor rambleele puse de o parte şi
alta a lucrărilor de artă pe toată înălţimea acestora. In lipsa unor indicaţii contrare ale
caietului de sarcini, rambleele vor fi constituite din materiale identice cu cele adoptate
pentru platformă cu excepţia materialelor stâncoase. Pe o lăţime minimă de 1 m, plecând
de la zidărie, vor fi înlăturate pietrele a căror dimensiune depăşeşte 10 cm. Ele vor fi
compactate cu ajutorul utilajelor, respectând integritatea lucrărilor permiţând obţinerea
gradului de compactare conform prevederilor tabelului 5. Aceste utilaje vor fi supuse
aprobării dirigintelui sau reprezentantului acestuia care vor preciza pentru fiecare lucrare
de artă întinderea zonei de utilizare.
9.7. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA APELOR
Antreprenorul este obligat să asigure protecţia rambleelor contra apelor pluviale
şi inundaţiilor provocate de ploi a căror intensitate nu depăşeşte intensitatea celei mai
puternice ploi înregistrate în ultimii 10 ani.
Intensitatea precipitaţiilor de care se va ţine seama va II cea furnizata de cea
mai apropiata staţie pluviometrică.
10. EXECUŢIA ŞANŢURILOR ŞI RIGOLELOR
39
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Şanţurile şi rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului,

respectându-si sancţiunea, cota fundului şi distanţa de la marginea amprizei. Şanţul sau
rigola trebuie să rămână constant paralel cu piciorul taluzului. în nici un caz nu va fi tolerat
ca acest paralelism să fie întrerupt de prezenţa masivului stâncos. Paramentele şanţului
sau rigolei vor trebui să fie plane, iar blocurile în proeminenţă să fie tăiate. La sfârşitul
şantierului şi înainte de recepţia finală şanţurile sau rigolele vor fi complet degajate de
bulgări şi blocuri ebulate.
11. FINISAREA PLATFORMEI

Stratul superior al platformei va fi îngrijit compactat, nivelat i completat la cotele
în profil în lung şi în profil transversal, declivităţile şi lăţimea prevăzute în proiect.
Gradul de compactare şi toleranţele de nivelare sunt date în tabelul 5,
respectiv, în tabelul 4.
În ce priveşte lăţimea platformei şi cotele de execuţie, abaterile limită sunt:
- la limita platformei: ± 0,05m, faţă de ax
± 0,10 m, la lăţimea întreagă
- la cotele proiectului: ± 0,05 m, faţa de cotele de nivel ale
proiectului.
Dacă construcţia sistemului rutier nu urmează imediat terasamentele, platforma
va fi nivelată transversal urmărind profilul în acoperire, construit din doi versanţi, plani
înclinaţi cu 4 % spre marginea acestora. în curbe se va aplica deverul prevăzut în planuri
fără să coboare sub o pantă transversală de 4 %. Antreprenorul va trebui în timp oportun
să solicite instrucţiuni dirigintelui asupra tipului de finisare de adoptat Aceste instrucţiuni
vor fi consemnate în caietul de dispoziţii de şantier.
12. ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETAL
40
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Când acoperirea trebuie să fie aplicată pe un taluz, acesta este în prealabil tăiat
în trepte sau întărite cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinte a le fixa.
Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pământ vegetal. Terenul vegetal trebuie
să fie fărâmiţat, curăţat cu grijă de pietre, rădăcini sau iarbă şi umectat înainte de
răspândire. După răspândire pământul vegetal este lăsat cu un mai plat sau cu un rulou
uşor. Executarea lucrărilor de îmbrăcare eu pământ vegetal este în principiu, suspendată
pe timp de ploaie.
13. DRENAREA APELOR SUBTERANE

Antreprenorul nu este obligat să asigure drenarea apelor decât în măsura în
care acestea pot fi evacuate prin gravitaţie.
Lucrări de drenarea apelor subterane care s-ar putea să se dovedească
necesare vor fi definite prin dispoziţii de şantier de către dirigintele de şantier şi
reglementarea lor va interveni în lipsa unor dispoziţii speciale ale caietului de sarcini
conform prevederilor Clauzelor administrative generale.
14. ÎNTREŢINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARANŢIE

In timpul termenului de garanţie, antreprenorul va trebui să execute în timp util şi pe
cheltuiala sa lucrările necesare pentru a asigura scurgerea apelor, respectarea taluzelor şi
a rambleelor şi să corijeze tasările, rezultate dintr-o proastă execuţie a lucrărilor. În afară
de aceasta, antreprenorul va trebui să execute în aceeaşi perioadă şi la cererea scrisă a
dirigintelui toate lucrările, componente care vor fi necesare ca urmare a degradărilor de
care antrepriza nu este:responsabilă.
15. CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRARILOR
Controlul calităţii lucrărilor de terasamente constă din:
- verificarea trasării axului şi amprizei drumului;
- verificarea pregătirii terenului de fundaţie;
- verificarea calităţii şi stării pământului utilizat;
- controlul grosimii straturilor aşternute;
- controlul compactării terasamentului;
- controlul caracteristicilor platformei drumului;
41
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
- controlul capacităţii portante.

Executantul este obligat să ţină evidenţa zilnică în registrul de laborator a
verificărilor efectuate asupra calităţii şi stării (umidităţii) pământului pus în operă şi a
rezultatelor obţinute în urma încercărilor efectuate privind calitatea lucrărilor executate.
Verificarea trasării axului si amprizei drumului se va face înainte de începerea lucrărilor
de execuţie a terasamentelor, urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor
proiectului, toleranţa admisibilă fiind de ± 0,10 m in raport cu reperii pichetajului general.
Verificarea pregătirii terenului de fundaţie

Înainte de începerea executării umpluturilor, după ce s-a curăţat terenul, s-a
îndepărtat stratul vegetal şi s-a compactat pământul, se determină gradul de compactare
şi deformabilitatea terenului de fundaţie.
Verificările efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a
calităţii lucrărilor ascunse specificându-se şi eventualele remedieri necesare. Numărul
minim de probe conform STAS 2914 pentru gradul de compactare este de 3 încercări
pentru fiecare 2000 mp de suprafaţă compactată. Deformabilitatea terenului se va stabili
prin măsurători cu deflectometru cu pârghii conform instrucţiunilor tehnice departamentale
indicativ CD 39-77 publicate în Buletinul Construcţiilor nr.7/1977. Măsurătorile cu
deflectometru se vor efectua în profile transversale amplasate la max. 25 m unul după altul
în trei puncte (dreapta, axe, stânga) de pe ampriza drumului. La nivelul terenului de
fundaţie se consideră realizată capacitatea portantă necesară dacă deformaţia elastică
corespunzătoare vehiculului etalon are valori mai mari decât cea admisibilă în cel mult 10
% din punctele măsurate. Valorile admisibile ale deformaţiei la nivelul terenului de fundaţie
se stabilesc în funcţie de tipul pământului de fundaţie conform tabelului 8. Verificarea
graiului de compactare a terenului de fundaţii se va face în corelaţie eu măsurătorile cu
deflectometru în punctele în care rezultatele acestora atestă valori de capacitate portantă
scăzută.
Verificarea calităţii şi stării pământului constă în determinarea principalelor

caracteristici ale pământului conform tabelului 2. In cazul probelor extrasa din gropile de
împrumut se va determinaşi densitatea în stare uscată.
42
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Verificarea grosimii straturilor aşternut

Grosimea fiecărui strat de pământ aşternut la executarea rambleului va fi
verificată: ea trebuie să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul
de pământ respectiv şi utilajele folosite la compactare.
Verificarea gradului de compactare

Determinările pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare
strat de pământ pus în operă. In cazul pământurilor coezive se vor preleva câte 3 probe de
la suprafaţa, mijlocul şi la baza stratului când acesta are grosimi mai mari de 25 om şi
numai la suprafaţa şi baza stratului când grosimea este mai m :că de 25 cm. în cazul
pământurilor necoezive se va preleva o singură probă din fiecare punct care trebuie să
aibă un volum de minim 1000 m3 conform STAS 2914 cap.7. Verificarea gradului de
compactare se face prin compararea densităţii în stare uscată a acestor probe cu
densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea Proctor STAS 1913/13.
Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face în minimum trei puncte
repartizate stânga, ax, dreapta în secţiuni diferite pentru fiecare sector de 250 m lungime.
In cazul când valorile obţinute nu sunt corespunzătoare celor prevăzute în tabelul 5 se va
dispune fie continuarea compactării, fie sacrificarea si recompactarea stratului respectiv.
Nu se va trece la execuţia stratului următor atâta timp cât rezultatele verificărilor efectuate
nu confirmă realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioară a stratului
nefiind posibilă. Porţiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu
pendrometru sau deflectometru cu pârghie.
Controlul caracteristicilor platformei drumului Controlul caracteristicilor
platformei drumului se face după terminarea execuţiei terasamentelor şi constă în
verificarea topografică a nivelmentului şi determinarea deformabilităţii cu ajutorul
deflectometrului cu pârghie la nivelul platformei. Toleranţele de nivelment impuse pentru
nivelarea platformei suport sunt ± 0,05 m faţă de prevederile proiectului. în ce priveşte
suprafaţa platformei şi nivelarea taluzelor, toleranţele sunt cele arătate în art. 9.4. în
prezentul Valoarea admisibilă a caiet de
Tipul de pământ conform STAS
deformaţiei elastice 1/100
sarcini. 1243-88
mm
Nisip prăfos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos, praf 400 43
Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă,
450
argilă prăfoasă nisipoasă, argilă
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Controlul topografic al nivelmentului va fi făcut pe pro file din 20 în 20 m.

Deformabilitatea platformei drumului este stabilită prin măsurători cu deflectometrul cu
pârghie. La nivelul platformei (patului) se consideră realizată capacitatea portantă
necesară dacă deformaţia elastică corespunzătoare sub sarcina osiei etalon de 91 kN are
valori mai mari decât cea admisibilă conform tabelului.
16. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei
(recepţii pe faze de execuţie) unei recepţii preliminare şi unei recepţii finale.
16.1. RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE
In cadrul recepţiei pe faze (de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea de
lucrări ce se recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de
documentaţii şi de prezentul caiet de sarcini. In urma verificărilor se încheie proces verbal
de recepţie pe faze, în care se confirmă posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat
următoare. Recepţia pe faze se efectuează de către dirigintele lucrării şi şeful de lot,
documentul ce se încheie ca urmare a recepţiei să poarte ambele semnături. Recepţia pe
faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:
- trasarea şi şablonarea lucrării;
- decaparea stratului vegetal;
- compactarea terenului de fundaţie;
- în cazul rambleelor pentru fiecare metru din înălţimea de umplutură şi la
realizarea umpluturii sub cuta stratului de forma:
- în cazul săpăturilor la cota finală a săpăturii.
Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va dispune la dispoziţia
organelor de control, cât .şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală.
44
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
16.2. RECEPŢIA PRELIMINARĂ

La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părţi din acestea se va
proceda la efectuarea recepţiei preliminare verificându-se:
- concordanţa lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi a
proiectului de execuţie;
- natura pământului din corpul drumului;
- concordanţa gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de
sarcini. Lucrările nu se vor recepţiona dacă:
- nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect;
- nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cât pe fiecare
strat în parte (atestate de procese verbale de recepţie ne faze); lucrările de scurgerea
apelor sunt necorespunzătoare;
- nu s-au respectat pantele transversale şi suprafaţarea platformei;
- se observa vă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul
terasamentelor, ravinări ale taluzelor etc;
- nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului.
Defecţiunile se vor consemna şi se vor stabili modul şi termenul de remediere.
16.3. RECEPŢIA FINALĂ
La recepţia finală a lucrărilor se va consemna modul în care s-au comportat şi
dacă au fost întreţinute corespunzător.
17. STANDARDE DE REFERINŢĂ
STAS 730 Agregate naturale pentru lucrări de căi

ferate şi drumuri. Metode de încercare.
STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea şi

identificarea pământurilor.
STAS 1913/1 Teren de fundare. Determinarea umidităţii .
STAS 1913/3 Teren de fundare. Determinarea densităţii

pământurilor.
STAS 1913/4 Teren de fundare. Determinarea limitelor de

plasticitate.
45
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
STAS 1913/5 Teren de fundare. Determinarea

granulozităţii.

caracteristicelor fizice si mecanice ale
pământurilor cu umflări şi contracţii mari.

caracteristicelor de compactare. Încercarea
Proctor.
STAS 1913/15 Teren de fundare. Determinarea greutăţii

volumice pe teren.
STAS 2914 Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii

tehnice generale de calitate.
46
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Cap.3. FUNDATII DIN BALAST
GENERALITĂŢI
I. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE
Acest Caiet de Sarcini se aplică la execuţia şi recepţia straturilor de fundaţie din
balast din sistemele rutiere. Cuprinde condiţiile tehnice care trebuie îndeplinite de către
materialele folosite şi stratul de fundaţie realizat.
II. PREVEDERI GENERALE

Stratul de fundaţie din balast va fi realizat la grosimea specificată în proiect şi
variază între 150 şi 300 mm, conform prevederilor STAS 6400.
Antreprenorul va asigura măsurile organizatorice şi tehnologice corespunzătoare
pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului Caiet de Sarcini. Antreprenorul va
realiza toate încercările cerute prin aplicarea acestui Caiet de Sarcini fie în propriul
laborator, fie în colaborare cu un laborator de specialitate autorizat. Antreprenorul va
realiza verificări suplimentare dacă acestea sunt solicitate de către Beneficiar. În cazul în
care se vor constata abateri de la acest Caiet de Sarcini, Beneficiarul va dispune
întreruperea lucrărilor şi va lua măsurile care se impun.
III. MATERIALE
III.1. AGREGATE NATURALE
Amestecurile care au o mărime maximă a granulelor de 63 mm vor fi folosite
pentru execuţia stratului de balast. Înaintea folosirii se vor efectua teste de verificare, În
vederea conformităţii acestora cu prevederile Caietului de Sarcini. Transportul, prelucrarea
şi depozitarea agregatelor naturale se vor realiza astfel încât să se evite amestecul sau
contaminarea lor. Dacă agregatele vor fi aprovizionate în avans ele vor fi depozitate numai
pe platforme betonate iar drumurile de acces la stocurile de agregate vor fi amenajate
astfel încât să se evite contaminarea agregatelor cu noroi sau alte materiale. Balastul va
47
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
proveni din roci stabile, nealterabile la apă, aer sau îngheţ şi fără corpuri străine vizibile
(bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau materiale necorespunzătoare.
Balastul pentru fundaţie trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute în tabelul de mai jos.
Tabel1.
Toleranţe admise Metoda de

Caracteristici verificare conf.
Balast
STAS
Sort 0,2÷63 -
Conţinut de fracţiuni %
- sub 0,02mm Max.3
1913/5
- sub 0,2mm 3÷18
4606
- 0 ÷ 7,1mm 50÷90
- 31,5 ÷ 71mm 100
Granulometria În limitele date în tab.2 4606
Coeficient de neuniformitate (Un), min. 15 730
Echivalent de nisip(EN), min. 30 730
Uzura cu maşina tip Los Angeles (LA),%,max. 30 730
Limitele de granulozitate ale balastului sunt arătate în tabelul2.

Tabel2. Granulometria pentru balast
Treceri în % din greutate prin site sau ciururi cu diametre

Granulometrie Limite de ...
0,02 0,2 4,0 25,00 63,0
0 - 63 Inferioară 0 4 28 60 100
Superioară 3 10 38 75 100
Laboratorul Antreprenorului va ţine evidenţa calităţii balastului după cum urmează:

- toate certificatele de calitate ale furnizorilor vor fi păstrate într-un dosar;
- rezultatele determinărilor de laborator vor fi păstrate într-un registru (registru pentru
încercări agregate).
III.2. APA
Apa necesară pentru compactarea stratului de balast poate proveni din reţeaua
publică sau din alte surse, dar în acest caz apa nu trebuie să conţină particule în
suspensie.
III.3.CONTROLUL PRELIMINAR DE CALITATE
Controlul de calitate va fi realizat de Antreprenor în laboratorul său, sau într-un
alt laborator autorizat, în conformitate cu prevederile din tabelul 3.
48
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Tabel 3. Testele agregatelor.
Frecvenţa minimă
Acţiunea, procedeul de Metodă de
Nr.
verificare sau caracteristici La La locul de punere determinare
crt.
ce se verifică aprovizionare în operă conform
STAS
Examinarea calităţii sau
La fiecare lot
1. datelor înscrise în - -
aprovizionat
certificatul de garanţie
Determinarea
granulometriei. 730
2. - -
Echivalent în nisip. 1913/5
Neomogenitatea balastului.
Cel puţin o dată pe
zi înainte de
începerea lucrărilor
şi ori de câte ori se
3. Umiditatea - 4606
observă o
schimbare cauzată
de condiţii
meteorologice
Rezistenţa la uzură (testul O probă pentru
4. Los Angeles) fiecare sursă, la - 730
fiecare 5000to
IV.PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI

IV.1. TRANSPORT
Balastul din balastiere sau depozite va fi încărcat în autobasculante şi
transportat la punctul de lucru. Autobasculantele vor fi impermeabile, astfel încât să
împiedice pierderea materialului fin. Ni se va transporta balast pe timp de ploaie. În cazul
acesta, autobasculantele vor fi prevăzute cu prelate. Nu este permisă udarea balastului în
timpul transportării.
Materialele vor fi transportate şi livrate astfel încât segregarea sau pierderea
acestora să fie redusă la minimum. Fiecare transport de balast va fi însoţit de documentul
de livrare. Numărul basculantelor trebuie să fie suficient pentru a asigura furnizarea
continuă pentru utilajele de aşternere.
IV.2. MĂSURI PRELIMINARE
Execuţia fundaţiei de balast va începe doar după ce lucrările de terasamente au
fost recepţionate de către Beneficiar în conformitate cu Caietele de Sarcini pentru
49
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
realizarea acestor lucrări. Înainte de începerea lucrărilor, se vor verifica şi regla utilajele şi
dispozitivele necesare punerii în operă.
Înainte de începerea balastului, se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din
fundaţie şi anume: drenuri transversale de acostamente, drenuri longitudinale sub
acostamente, rigole şi şanţuri precum şi legătura acestora cu stratul de fundaţie şi alte
lucrări prevăzute în acest scop, în proiect. Pentru a permite efectiv al apei din stratul de
fundaţie, baza acestui strat, la evacuare va fi cu minim 150mm deasupra nivelului maxim
al apei în şanţuri/rigole longitudinale, sau în cazul rambleelor deasupra terenului natural.
În cazul utilizării mai multor surse de aprovizionare cu balast se vor lua măsuri
pentru a preveni amestecarea agregatelor, iar zonele de depozitare principale, dacă
acestea există, vor fi marcate în funcţie de sursa de aprovizionare şi vor fi consemnate în
registrul de laborator.
IV.3. SECTORUL EXPERIMENTAL
Antreprenorul va organiza sectorul experimental înainte de începerea lucrărilor.
Testarea va fi realizată pe un tronson de probă de cel puţin 50m lungime şi de cel puţin
3,5m lăţime, în vederea evaluării conformităţii materialelor propuse, a proporţiilor
amestecului, aşternerii, utilajului de compactare şi procedurilor de execuţie.
Numărul testărilor pentru sectorul experimental nu va fi mai mic decât cel necesar
pentru verificare, conform cerinţelor Beneficiarului. Sectorul experimental va fi acceptat
pentru includerea sectorului de drum în cadrul Lucrărilor Permanente, dacă acesta
corespunde Caietelor de Sarcini. Construcţia în cadrul Lucrărilor Permanente nu va începe
înaintea demonstrării conformităţii cu Caietele de Sarcini. Balastul, punerea în operă,
utilajul de compactare şi tehnologiile de execuţie nu vor fi modificate decât în cazul când
Antreprenorul realizează un alt sector experimental pentru a demonstra conformitatea
modificărilor propuse sau stabileşte acest lucru de comun acord cu Beneficiarul.
Cantitatea de apă necesară obţinerii umidităţii optime pentru compactare va fi
stabilită de către laboratorul de şantier. Udarea trebuie făcută uniform şi trebuie să
producă o umiditate cuprinsă în intervalul 1% peste, 2% sub nivelul optim de umiditate.
Înaintea începerii lucrărilor, un laborator autorizat va determina caracteristicile de
compactare optimă a balastului.
50
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Caracteristicile de compactare ale balastului pentru stratul de fundaţie se vor stabili

utilizând încercarea Proctor Modificată în conformitate cu prevederile STAS 1913/13, după
cum urmează:
ρmaxPM=densitatea maximă în stare uscată (g/cm 3)
WoptimPM=umiditatea optimă de compactare (%)
Testul de compactare a sectorului de încercare va fi efectuat în prezenţa dirigintelui
de şantier. Când gradul de compactare prevăzut nu poate fi realizat, Antreprenorul va
realiza o nouă încercare după modificarea grosimii stratului sau după ce utilajul a fost
reglat.
Controlul, în condiţiile de pe şantier este necesar în vederea asigurării îndeplinirii
caracteristicilor cerute pentru stratul de balast, conform acestui Caiet de Sarcini şi că
echipamentul folosit pentru punerea în operă este reglat corespunzător şi va include
următoarele:
- grosimea maximă a stratului de balast pus în operă;
- condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajelor şi a intensităţii de compactare)
unde:
- Intensitatea de compactare = Q/S
- Q = volumul balastului pus în operă într-un interval de timp (oră, zi, schimb), exprimat în
m3 ;
- S = suprafaţa parcursă de utilajul de compactare în acelaşi interval de timp, exprimată în
m2 .
Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de
referinţă pentru restul lucrărilor. Caracteristicile obţinute pe acest sector se vor consemna
în scris pentru a servi ca valori de referinţă.
IV.4. PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI
Balastul va fi aşternut pe terasamentul recepţionat, într-unul sau mai multe
straturi, în funcţie de grosimea specificată în proiect şi grosimea optimă de compactare
stabilită pe tronsonul experimental. Aşternerea şi nivelarea vor fi realizate pe teren în
conformitate cu lăţimea şi cotele specificate în proiect. Materialul va fi transportat, pus în
operă şi compactat fără uscare sau segregare. Compactarea va fi realizată cât mai curând
posibil după ce materialul a fost aşternut şi în conformitate cu cerinţele privitoare la
51
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
materiale. Compactarea straturilor de fundaţie va fi realizată folosind utilajul de

compactare, succesiunea operaţiilor, viteza utilajelor de compactare, numărul de treceri,
tehnologia şi intensitatea de compactare Q/S, fiind stabilite pe tronsonul experimental.
Caracteristicile de compactare realizate pe teren sunt determinate după cum urmează:
ρef.=densitatea actuală exprimată în g/cm3;
Wef.=umiditatea actuală pentru compactare, exprimată în %.
Pentru determinarea gradului de compactare g c:
Pe drumurile pe care stratul de fundaţie se realizează pe întreaga lăţime
a platformei, acostamentele vor fi completate şi compactate simultan cu stratul de
fundaţie, astfel încât straturile de fundaţie să fie permanent încadrate de acostamente. Pe
suprafaţa oricărui strat, după finalizare şi imediat înaintea următoarei aşterneri, nu se va
circula pentru a nu se produce denivelări, fisuri, material necompactat, gropi tip “cuib de
găină”, făgaşe, sau alte defecte. Orice denivelare sau defecţiune produsă în timpul
compactării stratului de fundaţie sau care rămâne după compactare va fi corectată prin
eliminarea materialului necorespunzător pe întreaga grosime şi introducerea de material
nou în compactarea sa. Balastul îngheţat nu este permis în stratul de fundaţie. Aşternerea
stratului de fundaţie este interzisă dacă patul drumului este acoperit cu zăpadă sau
gheaţă.
V. CONTROLUL CALITĂŢII COMPACTĂRII STRATULUI DE FUNDAŢIE

În timpul execuţiei stratului de fundaţie din balast încercările şi determinările vor
fi făcute conform celor arătate în tabelul 4 şi cu frecvenţa menţionată.
Tabelul4. Testele controlului de calitate.
Determinarea, procedeul de
Nr. Frecvenţa minimă la locul Metoda de
verificare sau caracteristicile care
crt. de punere în operă verificare
trebuiesc verificate
1. Încercare Proctor modificat - 1913/13
Zilnic dar cel puţin un test(1)
Determinarea umidităţii de
2. la fiecare 250m de bandă de 4606
compactare şi corecţia
circulaţie
Determinarea grosimii stratului Minim 3 probe la fiecare
3. -
compactat suprafaţă de 2000mp
Verificarea realizării intensităţii de
4. zilnic -
compactare
52
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Determinarea, procedeul de Frecvenţa minimă la locul

Nr. Metoda de
verificare sau caracteristicile care de punere în operă
crt. verificare
trebuiesc verificate
În fiecare zi în minim 3
Determinarea gradului de
ouncte pentru suprafeţe 1913/15
5. compactare prin determinarea
‹2000mp şi minim 5 puncte 12288
greutăţii volumetrice în stare uscată
pentru suprafeţe ›2000mp
Laboratorul Antreprenorului va ţine evidenţa calităţii straturilor de fundaţie

realizate:
- Compoziţia granulometrică a balastului utilizat;
- Caracteristicile optime de compactare obţinute prin Metoda Proctor;
- Modificat (umiditate optimă, densitate maximă în stare uscată);
- Caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantă).
V.1. ÎNCERCĂRI ŞI CONTROLUL DE CALITATE
Grosimea stratului de balast este cea din proiect.
Abaterea limită la grosime va fi între –20mm şi ±50mm.
Panta transversală a stratului de fundaţie din balast va fi de 4%. Toleranţa
pentru panta transversală va fi de ±0,4% în valoare absolută din valoarea pantei
transversale indicată în proiect şi va fi măsurată la fiecare 25m. Declivităţile vor fi în
conformitate cu proiectul.
Planeitatea se va măsura cu lat de 3,00m astfel :
- pentru profilul în lung în axul fiecărei benzi – abateri de ±5mm
- în fiecare profil transversal – abateri de ±9mm.
V.2. COMPACTAREA
Stratul de fundaţie din balast va fi compactat până la gradul de compactare de
100% Proctor Modificat (MP) pentru cel puţin 95% din punctele măsurate şi minim 98%
(MP) pentru toate punctele măsurate.
V.3. CARACTERISTICILE SUPRAFEŢEI STRATULUI DE FUNDAŢIE
Verificarea denivelărilor suprafeţei se realizează cu ajutorul latei de 3,0m
lungime, după cum urmează:
- în profil longitudinal, măsurătorile vor fi făcute de-a lungul profilelor prevăzute în proiect şi
axul fiecărei benzi de circulaţie, nu pot fi mai mari de ±10mm;
53
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
- în profil transversal, măsurătorile vor fi făcute în dreptul secţiunilor transversale

prezentate în proiect şi nu pot fi mai mari de ±10mm.
În cazul în care denivelările sunt mai mari decât prevederile acestui Caiet de
Sarcini, se va face corectarea suprafeţei fundaţiei.
VI. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

VI.1. RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE
După terminarea lucrărilor pe tronson, lucrarea va fi supusă aprobării de către
Diriginte înainte de aşternerea stratului următor. Recepţia se va baza pe evidenţele din
timpul execuţiei, rezultatele încercărilor şi examinarea principalelor lucrări.
VI.2. RECEPŢIA PRELIMINARĂ
Recepţia preliminară se va efectua atunci când toate lucrările şi verificările sunt
efectuate conformitate cu prevederile acestui Caiet de sarcini.
Comisia de recepţie va examina lucrările şi va verifica dacă acestea îndeplinesc condiţiile
de execuţie şi calitate impuse de proiect de Caietul de Sarcini precum şi de constatările
consemnate pe parcursul execuţiei. De asemenea se va verifica
dacă toate măsurile de remediere specificate la recepţia pe faze au fost realizate. În urma
acestei recepţii se va încheia Procesul verbal de recepţie preliminară.
VI.3. RECEPŢIA FINALĂ
Recepţia finală va avea loc la sfârşitul perioadei de garanţie şi se va face în
conformitate cu regulamentele în vigoare şi prevederile acestui Caiet de Sarcini. Cu
această ocazie va fi întocmit şi raportul de recepţie finală.
VII. PRINCIPALELE NORMATIVE ROMÂNEŞTI

STAS 662 Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră. Condiţii tehnice
de calitate.
STAS 730 Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate şi drumuri. Metode de
încercare.
STAS 1913/5 Teren de fundare. Determinarea granulozităţii.
STAS1913/13 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
Încercarea Proctor.
54
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
STAS1913/15 Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren.

STAS 4606 Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali.
Metode de încercare.
STAS 6400 Lucrări de drumuri. Fundaţia şi stratul de bază
C56-85 Norme de testare şi asigurare a calităţii în construcţii şi echipamente
de lucru.
STAS 12.288 Lucrări de drumuri. Determinarea densităţii straturilor rutiere cu
dispozitivul cu con şi nisip.
Legea nr.10 Legea privind calitatea în construcţii.
Această listă nu trebuie considerată completă.
55
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Cap.4. PAVAJE DIN PAVELE

PREFABRICATE DIN BETON
Pavelele din beton sunt elemente prefabricate de diferite forme realizate prin
vibropresare din beton special.
Pavelele au o multitudine de forme şi culori şi sunt divers colorate în stratul de
uzură. Utilizarea pavajelor cu pavele din beton conduce la realizarea unei configuraţii
armonioase a terenului şi se pot utiliza la pavarea:
- zonelor din mediu urban (alei pietonale, alei rezidenţiale, trotuare, suprafeţe cu
instalaţii edilitare subterane, pieţe, staţii alimentare carburanţi etc.);
- zone din mediu rural (drumuri rurale, drumuri acces la ferme, alei în incinta
fermelor, platforme depozitare);
- zone industriale (platforme industriale, căi de acces, hale industriale).
Concepţia care stă la baza elaborării formelor este aceea că pavelele trebuie să
lucreze împreună, respectiv să fie de tip autoblocant.
Pavelele se realizează în diferite tipuri: UNI; UNILOC, BEHATON şi HOLAND în
două straturi:
- Stratul de bază;
- Stratul de bază-rezistenţă.
Şi au o multitudine de forme şi dimensiuni conform detaliu:
56
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
INFRASTRUCTURĂ
Funcţie de sarcini şi de structura solului se realizează o infrastructură de grosime
10-30 cm. Primul strat se realizează cu balast, al doilea strat din pietriş cu granulaţia de 0-
16 mm.
Straturile se compactează până la stabilitate şi trebuie să aibă o suprafaţă plană .
Nu este permisă nivelarea denivelărilor prin patul pavajului, deoarece, după aşezarea prin
vibrare pot să apară concavităţi.
Panta prevăzută este de minim 2,5 % (la pavajul ecologic 1 %). Umplutura
infrastructurii trebuie să fie astfel compactată încăt patul pavajului să nu poată migra în
infrastructură.
PATUL PAVAJULUI
Pe infrastructură se aplică un pat de pavaj format dintr-un strat de nisip cu
grosimea 4-5 cm şi cu o granulaţie de 0/4 mm. Acest strat se poate compacta. Se
nivelează cu grijă cu un dreptar.
Nu este permisă călcarea sau circulaţia pe patul proaspăt pregătit. Patul pavajului
realizează şi egalizarea diferenţelor de înălţime a elementelor de pavaj, care nu poate fi
evitată din motive de fabricaţie.
57
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Pentru a atinge înălţimea impusă a pavajului finit trebuie prevăzut patul cu o

supraînălţime de cea 1-2 cm cu care se va reduce înălţimea finală după vibrare.
BORDURILE
Suprafeţele pavate pe care pot să apară solicitări mai mari trebuie să fie delimitate
întotdeauna cu borduri. Dacă în zonele particulare se renunţă la borduri atunci se
recomandă ca rândul exterior de elemente să se monteze pe pat de beton cu prag de
beton înspre partea limitrofă a suprafeţei,
Reazemul de beton se pune în aşa fel încât acesta să poate fi acoperit mai târziu
cu pământ respectiv gazon.
MONTAJUL ELEMENTELOR
Pe patul de pavaj gata pregătit se aşează elementele de pavaj respectând
înălţimea, unghiul şi aliniamentul (cu sfoară) cu rosturi de minim 3-5 mm.
58
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
UMPLEREA ROSTURILOR
După aşezare se umplu rosturile cu nisip 0/4 mm respectiv cu materialul din care
este făcut patul pavajului. Umplerea rosturilor este o fază esenţială a montajului fiind
importantă pentru capacitatea portantă şi funcţională. Rosturile trebuie umplute de câteva
ori, la intervale regulate de timp, deoarece materialul de rosturi proaspăt aplicat are nevoie
de timp ca să se aşeze. Umplerea rosturilor se face doar pe suprafeţe pavate uscate, cu
nisip uscat.
COMPACTARE PRIN VIBRARE

După montajul complet şi umplerea rosturilor pavajului se compactează suprafaţa
prin vibrare. Înainte de această operaţie, elementele de pavaj trebuie să fie uscate şi fără
urme de nisip. Operaţia de compactare prin vibrare se face transversal pe direcţia de
montaj, cu un vibrator pentru suprafeţe cu placă cu dispozitiv de alunecare.
În general, materialele folosite pentru umplerea rosturilor, realizarea patului
pavajului şi infrastructurii, precum şi granulaţia acestora, se aleg astfel încât materialul din
stratul superior să nu pătrundă în stratul inferior; în caz contrar ar fi afectată omogenitatea
întregului strat de pavaj-acesta devine instabil şi se deformează.
59
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
RECOMANDARE PRIVIND VIBRATORUL

Pentru compactarea prin vibrare se foloseşte un vibrator pentru suprafeţe cu placă
cu dispozitiv de alunecare. Recomandări privind alegerea vibratorului de suprafeţe:
- înălţimea elementului 6 cm - greutatea de exploatare cca. 130 kg, forţa centrifugă
18-20 kN;
- înălţimi ale elementelor 8 cm şi 10 cm - greutatea de exploatare cca. 170-200 kg,
forţa centrifugă minim 20-30 kN;
- înălţimi peste 10 cm - greutatea de exploatare cea 200-600 kg, forţa centrifugă
minim 30-60 kN.
INDICAŢIE
La pavările care nu sunt executate profesional pot să apară defecte după un timp
relativ scurt de exploatare, de regulă Ia cca. 1-2 ani. Cauza cea mai des întâlnită a
defectelor este umplerea defectuasâ a rosturilor. Fie că s-a rostuit de la început greşit, fie
că s-a pierdut materialul din rosturi şi nu s-a efectuat Ia timp reumplerea ulterioară
(întreţinere/îngrijire).
Datorită unui trafic continuu, materialul din rosturile unei suprafeţe nou pavate se
fixează greu, în acest caz trebuie reumplut imediat rosturile pentru a evita defectele. De
aceea, controlul, întreţinerea şi îngrijirea pavajului sunt foarte importante.
60
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
CURĂŢIREA
În principiu, la curăţarea pavajelor şi a dalelor din beton nu se folosesc aparate de
presiune mare, deoarece presiunea mare poate spăla particulele mărunte de pe suprafaţa
elementelor şi ca urmare aceasta se va murdări mai repede. De asemenea, sunt spălate şi
rosturile.
Pentru curăţire şi îngrijire vă recomandăm agenţi de curăţire neutri obişnuiţi, din
comerţ, agenţi de îndepărtare a depunerilor verzi sau agenţi speciali pentru suprafeţele
exterioare.
61
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Cap. 5. MONTARE BORDURI NOI
Bordurile vor fi din beton de ciment cu secţiunea de 20 x 25 cm aşezate pe o

fundaţie din beton clasa Bc 10, adica C 8/10 cu secţiunea de 15 x 30 cm.
Aducerea la cotă a bordurilor comportă următoarele operaţiuni:

- aşternerea betonului pentru fundaţie;
- aşternerea pe poziţie a bordurilor noi;
- corectarea nivelului acestora;
- rostuirea bordurilor cu mortar de ciment.
Execuţia încadrărilor trebuie să respecte condiţiile impuse de STAS 1139, care
reglementează tipurile de borduri utilizate, sistemul de notare, forme şi dimensiuni,
caracteristicile fizice ale betonului.
Condiţiile privind aspectul îmbrăcăminţilor la partea carosabilă care trebuiesc

îndeplinite sunt următoarele:
- Abaterea de la planeitate (săgeata maximă) a feţelor văzute este de max. 3 mm;
- Deformări pe feţele văzute mai mari de 2 mm nu se admit;
- Abaterea de la unghiul drept de 3 mm/m şi max. 10 minute în gradatia
sexagesimala. Stirbituri de max. 3 mm la lungime şi de 2 mm la adâncime la 25 % din lot.
La muchiile rotunjite nu se admit stirbituri.
Verificarea calităţii bordurilor cade în sarcina producătorului şi este reglementată
de STAS 1139.
Bordurile vor fi puse în operă de constructor numai în condiţiile în care lotul este
însoţit de certificatul de calitate.
Bordurile se depozitează în rânduri, pe stive de max 1,5 m înălţime. Între rânduri
se recomandă a se aşeza şipci de lemn.
62
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Bordurile se transportă cu orice mijloc de transport, aşezarea în vehicul trebuie să

fie astfel încât să asigure integritatea în timpul transportului.
Este interzisă încărcarea sau descărcarea lor prin rostogolire sau aruncare.
Se va avea în vedere ca la intrarea în curţi şi la intersecţii bordurile de încadrare
să se monteze în poziţie semiîngropată, astfel ca să uşureze trecerea autovehiculelor şi a
persoanelor cu handicap ce se deplasează în scaune rulant.
63
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Cap.6. MARCAJe SI SEMNALIZARE RUTIERA
Prezentul caiet de sarcini se referă la execuţia indicatoarelor de semnalizare

rutieră si la recepţia acestora. Acesta cuprinde clasificări după dimensiuni, simboluri,
forme, prescripţii tehnice precum si alte condiţii ce trebuie îndeplinite de indicatoarele
rutiere în vederea utilizării lor pentru semnalizarea drumurilor europene ce urmează a se
reabilita.
Prevederi generale
Confecţionarea indicatoarelor rutiere si calitatea acestora trebuie să
corespundă prevederilor seriei de standardelor în vigoare. Producătorul va asigura prin
mijloace proprii sau prin colaborare cu unităţi de specialitate, efectuarea încercărilor si
determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat ca la cererea beneficiarului să efectueze pe
cheltuiala sa verificări suplimentare fată de cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini.
Producătorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice si
organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de
sarcini.
In cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini,
beneficiarul va dispune înlocuirea indicatoarelor necorespunzătoare şi aplicarea
măsurilor prevăzute de contract şi de reglementările legale în vigoare.
TIPURI DE INDICATOARE
Forme, culori, simboluri ale indicatoarelor - Formele si simbolurile indicatoarelor sunt
prezentate în Anexa 1 a prezentului caiet de sarcini.
Indicatoare de avertizare a pericolului
Acest tip de indicatoare se prezintă în următoarele forme:
64
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Triunghi echilateral cu chenar roşu având simbolul desenat cu negru pe fond

alb. Dreptunghiuri cu fond alb pe care sunt figurate vârfuri de săgeţi roşii care indică
sensul virajului sau benzi roşii înclinate descendent spre partea carosabilă.
Indicatoare de reglementare
Indicatoare de prioritate-având următoarele forme:
 săgeţi încrucişate pentru semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferată, de culoare
albă cu chenar roşu;
 triunghi echilateral alb cu chenar roşu pentru cedarea trecerii;
 octogon de culoare roşie având inscripţia „STOP";
 romb cu fond alb si chenare galbene si negre pentru drumul cu prioritate;
 circular cu fond alb si chenarul roşu, având ca simbol două săgeţi de sens contrar, una
roşie si una neagră; pătrat cu două săgeţi de sens contrar;
 una roşie si una albă, pe fond albastru.
Indicatoare de interzicere si restricţii: Au forma circulară cu chenar roşu si simbolurile
negre sau, după caz, roşii pe fond alb sau albastru.
Indicatoare de obligaţie: Au forma circulară cu înscrisuri de culoare albă pe fond albastru
Indicatoare de orientare si informare.
Aceste indicatoare au fondul de culoare verde pe autostrăzi, albastră pe celelalte drumuri
din afara localităţilor si albă pentru obiective locale. Semnalizarea devierii temporare a
circulaţiei este pe fond galben.
Indicatoare de orientare:
Au următoarele forme:
 dreptunghiulară pentru panourile de presemnalizare;
 săgeată pentru orientarea în intersecţii.
 pe autostrăzi, scrierea va fi de tip „normal" cu înălţimea literei majuscule de 250 mm,
iar pe celelalte drumuri va fi de tip „îngust", cu înălţimea literei majuscule H = 200 mm. sau
H = 250 mm.
lndicatoare de informare: Au forme pătrate sau dreptunghiulare cu înscrisuri de culoare
albă sau cu simbol negru ori roşu într-un pătrat cu fond alb.
65
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Semne adiţionale: Aceste panouri au forme de dreptunghi, pătrat sau săgeată si sunt
montate sub indicatoarele descrise anterior sau sub semafoarele rutiere din intersecţiile de
drumuri, completându-le semnificaţia.
Indicatoare de semnalizare a lucrărilor: Aceste indicatoare se realizează similar cu
indicatoarele pentru semnalizarea curenta cu diferenţa ca se executa pe fond galben.
CONFECŢIONAREA INDICATOARELOR
Indicatoarele se vor confecţiona din tablă de otel cu grosimea de minimum 1
mm sau aluminiu grosimea de minimum 2 mm, astfel încât să se realizeze cu precizie
formele si dimensiunile prevăzute în prezentul caiet de sarcini. Indicatoarele triunghiulare,
circulare, în formă de săgeată si cele dreptunghiulare cu laturi sub 1000 mm vor avea
conturul ranforsat prin îndoire la un unghi de 90°. Pe drumurile europene se vor utiliza de
preferinţă indicatoare din aluminiu la care ranforsarea se va face prin dublă îndoire.. La
cererea Beneficiarului se pot executa si pe alt tip de suport. La indicatoarele din otel,
bordurarea poate fi făcută prin simplă îndoire. Indicatoarele din oţel vor fi protejate prin
zincare cu un strat de acoperire in grosime de minimum 8 microni si apoi vopsite cu un
strat de acoperire in grosime de minimum 60 microni. Vopsirea se executa în câmp
electrostatic pentru indicatoare cu dimensiunea maxima de 3 m si prin grunduire si vopsire
pentru celelalte dimensiuni. Indicatoarele din aluminiu se vopsesc numai pe spate si pe
canturi în culoare gri deschis, mată sau semimată spre a evita efectul de oglindă. Se
interzice utilizarea vopselelor pe bază de ulei peste care nu aderă folia retroreflectorizantă.
Protecţia anticoroziva trebuie sa asigure o durata de serviciu a suportului metalic egala cu
durata de serviciu a foliei retroreflectorizante utilizate, in condiţii normale de exploatare.
Legătura între indicatoare si sistemul de prindere pe stâlpi se va realiza cu şuruburi
montate în găuri practicate pe rebordul indicatoarelor, prin bolţuri filetate sudate pe spatele
indicatoarelor sau prin benzi dublu adezive speciale. Panourile dreptunghiulare sau
pătrate având la care latura cea mai mică depăşeşte 1000 mm, se execută astfel:
 in mai multe foi de tablă ranforsate cu comiere sau profile de tablă îndoită, pe contur si
la îmbinarea foilor de tablă;
 din profile speciale din aluminiu.
66
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
La indicatoarele menţionate la punctul anterior fetele indicatoarelor se execută

din folii retroreflectorizante clasa 2 sau 3 pe drumurile europene si clasa 1 pe celelalte
drumuri si pentru semnalizarea lucrărilor. Conturul de culoare roşie al indicatoarelor
triunghiulare si circulare, precum si fondul albastru sau verde al indicatoarelor de obligare
si informare, se execută prin serigrafiere. Simbolul de culoare neagră al indicatoarelor
triunghiulare si circulare precum si a celor de informare se poate realiza fie prin
serigrafiere, fie prin aplicarea simbolului decupat din folie neagră autoadezivă. Fondul de
culoare albastră sau verde aferent fetelor indicatoarelor de orientare situate pe drumurile
clasate ca drumuri europene (drumuri „E") se va realiza prin aplicarea de folii
retroreflectorizante din clasa 1. Pe acest fond se vor aplica chenarul si scrierea din folie
retroreflectorizantă de culoare albă din clasa 2. Pentru realizarea indicatoarelor cu
înscrisuri, se poate proceda la aplicarea pe panou a unor folii retroreflectorizante de clasa
2 (High intensity grade) sau clasa 3 (Diamond grade) peste care se aplică un film colorat
de culoare verde sau albastră din care au fost decupate literele constituind mesajul dorit.
Spatele indicatorului si rebordul se vopsesc în culoare gri.
Şuruburile utilizate trebuie protejate anticoroziv prin zincare sau cadmiere.
Folia retroreflectorizantă de clasa 1 trebuie să aibă durata de serviciu garantată
de 7 ani, iar cea din clasa 2 şi 3 de 10 ani. Pregătirea suprafeţei indicatoarelor în vederea
aplicării foliei retroreflectorizante comportă următoarele operaţiuni:
 degresarea cu apă si detergenţi a suprafeţei pentru a îndepărta orice urmă de ulei, la o
temperatură de cea. 25° C;
 înlăturarea urmelor de praf cu o cârpă moale curată si ştergerea cu o cârpă înmuiată în
alcool;
 după zvântare se poate trece la aplicarea foliei retroreflectorizante.
Aplicarea foliei retroreflectorizante:

Foliile retroreflectorizante trebuie să corespundă calitativ condiţiilor din acest
caiet de sarcini. Aplicarea foliei se poate face „la rece" atunci când se foloseşte folie cu
adeziv activat prin presare, sau „la cald", în instalaţii speciale, atunci când se foloseşte
folie cu adeziv activat la cald. Realizarea fetelor indicatoarelor de avertizare, de
reglementare, de obligare, de interzicere si restricţii, se face prin imprimare cu metoda
67
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
serigrafică sau prin aplicarea simbolului din folie neagră sau roşie pe fondul alb al
indicatorului. In cazul aplicării „la rece", atât indicatorul cât si folia se lasă cel puţin 24 ore
la temperatura încăperii, care trebuie să fie de 20-25° C.
Ambalarea indicatoarelor:
Indicatoarele se ambalează câte două bucăţi, fată în fată, separate printr-o
foaie de hârtie de protecţie. Depozitarea se face pe stelaje a căror rafturi să nu fie la
înălţime mai mare de 1,50 m, în poziţie verticală, fără a se sprijini direct unele de altele
spre a evita zgârieturile. Indicatoarele de presemnalizare care au dimensiuni mai mari se
ambalează astfel încât să nu fie degradate în timpul manipulării si a transportului. Pe
ambalaj se vor aplica sau ataşa etichete pe care se va înscrie numărul figurii din Anexa 1
la prezentul caiet de sarcini si denumirile indicatoarelor ambalate.
Dimensiunile indicatoarelor pentru autostrăzi sunt din categoria „foarte mari" iar
pentru celelalte drumuri naţionale de dimensiuni „mari", aşa cum sunt prevăzute în STAS
1848/2. Dimensiunile sunt date în mm, cu o tolerantă de ± 5 mm.
CONDIŢII DE CALITATE ALE FOLIEI RETROREFLECTORIZANTE

Generalităţi
Prezentele specificaţii privind calitatea foliilor retroreflectorizante permit
CNADNR autorizarea instalării indicatoarelor de semnalizare rutieră executate în condiţii
optime si cu o durată de exploatare corespunzătoare.
Foliile retroreflectorizante mai frecvent utilizate în România sunt cele din clasele 1 si 2
descrise mai jos:
 Folii retroreflectorizante de clasa 1 (engineering grade) - sunt constituite din microbile
de sticlă înglobate într-o răşină transparentă care are fata văzută netedă, iar fata cealaltă
este acoperită cu un adeziv durabil activat la cald sau la rece prin simplă presare.
 Folii retroreflectorizante de clasa 2 (high intensity grade) au performante de
retroreflexie mult superioare foliilor de clasa I. Aceste folii au spre exterior aer încapsulat
între suprafaţa microbilelor si fata superioară a foliei.
Metodele de testare se referă la foliile retroreflectorizante noi si la indicatoarele
vechi aflate în exploatare si constau din teste fotometrice, încercări la acţiuni mecanice si
rezistenta la medii agresive.
68
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Foliile reflectorizante de orice tip trebuie fie însoţite în vederea contractării de

un buletin de calitate emis de unul din laboratoarele specializate recunoscute pe plan
european menţionate în Anexa 2. Tehnologiile de prelucrare, aplicare si imprimare a foliilor
retroreflectorizante trebuie să respecte prescripţiile fabricantului foliei privind precauţiile de
luat la efectuarea acestor operaţii. Indicatoarele terminate trebuie să poarte pe spate o
etichetă indestructibilă cu o suprafaţă de max.30 cm 2 care să precizeze producătorul
indicatorului, producătorul foliei retroreflectorizante si anul de fabricaţie precum si cuvintele
„indicator garantat" Pregătirea si condiţionarea mostrelor în vederea efectuării încercărilor
de laborator. Mostrele de folii retroreflectorizante se aplică pe plăcute din aluminiu cu
grosimea de 2 mm. sau pe aliaje de aluminiu asemănătoare cu Al 2 Mg 2 Mn 0 3 ori se
decupează din indicatoare existente. Suprafaţa plăcuţei trebuie să fie plană. Condiţionarea
mostrelor se face prin păstrarea lor timp de 24 ore la temperatura de 23° _+ 2° C si
umiditate de 50 RH +_ 5%. Rezultatele testării se exprimă ca o mărime medie, provenită
din cel puţin 3 determinări pe 3 mostre testate în condiţii asemănătoare.
Analize fotometrice.
Tabelul – Folii clasa 1
a b Galben Roşu Verde Maro Oranj
Alb Albastru
5° 70 50 14,5 9 4 1 25
0,2° 30° 30 22 6 3,5 1,7 0,3 7
40° 10 7 2 1,5 0,5 0,1 2,2
5° 50 35 10 7 2 0,6 20
0,33° 30° 24 16 4 3 1 0,2 4,5
40° 9 6 1,8 1,2 0,4 - 2,2
5° 12 7,5 2 1,5 0,5 0,2 1,7
1° 30° 6 3,5 1 0,7 0,2 0,1 1,0
40° 2 1 0,7 0,5 0,1 - 0,7
5° 5 3 0.8 0,6 0,2 1,2
2° 30° 2,5 1,5 0,4 0,3 0.1 - 0,6
40° 1,5 1 0,3 0,2 - - 0,4
Tabelul - Folii din clasa 2
A b Galben Roşu Verde Maro Oranj
Alb Albastru
5° 250 170 45 45 20 12 100
0,2° 30° 150 100 25 25 11 8,5 60
40° 110 70 15 12 8 5 29
69
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
5° 180 122 25 21 14 8,5 65

0,33° 30° 100 67 14 12 8 5 40
40° 95 64 13 11 7 3 20
5° 15 9 2,5 2 0,5 0,4 4,5
1° 30° 7,5 4,5 1,5 1 0,3 0,2 2,5
40° 4,5 3 1 0,5 0,2 0,1 2
5° 5 3 0,8 0,6 0,2 0,2 1,5
2° 30° 2,5 1,5 0,4 0,3 0,1 0,1 0,9
40° 1,5 1 0,3 0,2 0,8
NOTA: Coeficientul de retroreflexie pe suprafaţă udă pentru ambele clase de folie se

determină numai de un laborator specializat dotat cu aparatură adecvată.
Pentru foliile galbene serigrafiate cu lac transparent roşu, coeficientulR'nu
trebuie să fie mai mic decât 50% din valoarea indicată pentru culoarea roşie în Tabelele
A1 şi A2.
Culoarea. Culoarea foliilor reflectorizante se determină pe mostre având
dimensiunile de 5 x 5 cm. aplicate pe plăcute metalice.
Pentru foliile retroreflectorizante, domeniile de culoare sunt exprimate prin
coordonatele punctelor de colt din diagrama CIE 1931 Domeniile de culoare pentru
materiale noi sunt delimitate pe diagrama din Fig.3. Domeniile coordonatelor cromatice
pentru foliile retroreflectorizante noi sunt înscrise în Tabelul B. Tabelul B - Folii din clasele
1 si 2
Tabel B
Culoare 1 2 3 4
X 0,305 0,335 0,325 0,295
Alb
y 0,315 0,345 0,355 0,325
X 0,494 0,470 0,513 0,545
Galben y 0,505 0,480 0,437 0,454
X 0,660 0,610 0,638 0,690
Roşu y 0,340 0,340 0,312 0,310
X 0,110 0,170 0,170 0,110
Verde
y 0,415 0,415 0,500 0,500
X 0,130 0,160 0,160 0,130
Albastru
y 0,090 0,090 0,140 0,140
NOTA: Pentru culorile Maro si Oranj, punctele de colt sunt cele înscrise în Tabelul C.
Coordonatele cromatice pentru foliile neretroreflectorizante gri si negru utilizate
la confecţionarea indicatoarelor rutiere sunt prezentate în Tabelul C de mai jos:
70
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Tabel C.
Culoare 1 2 3 4 Factor de iluminare minim maxim

X 0,305 0,350 0,340 0,295 0,08 - 0,10
Gri
Y 0,315 0,360 0,370 0,325
X 0,300 0,385 0,345 0,260 <0,02
Negru
y 0,270 0,355 0,395 0,310
Caracteristici mecanice
Adeziunea la suport
Foliile retroreflectorizante trebuie să prezinte o bună aderentă la suport,
îndepărtarea prin jupuire neputând fi posibilă fără distrugerea foliei. Testul de adeziune la
suport se execută pe eşantioane având dimensiunile de 10 x 15 cm. Cu un cuţit sau lamă
se jupoaie folia de pe suport, astfel ca pe suport să mai rămână prinsă la un capăt o
bucată de 2 x 2 cm. Se încearcă jupuirea mai departe a foliei cu mâna. Dacă aceasta nu
este posibilă decât prin distrugerea foliei, testul de adeziune se consideră ca fiind
corespunzător.
Rezistenta la şoc
O mostră cu dimensiunile de 15 x 15 cm. decupată din indicatorul rutier este
aşezată pe o ramă având laturile de 10 x 10 cm De la o înălţime de 25 cm. cade o bilă de
otel cu diametrul de 51 mm. având o greutate de 540 gr.
Testul se consideră corespunzător dacă folia nu se desprinde de suport sau nu
prezintă crăpături.
Rezistenta la mediu
Rezistenta la căldură uscat. Mostrele de testare având dimensiunile de 7,5 x
15,0 cm. se menţin 24 ore în etuvă la temperatura de 71° 3° C, apoi se condiţionează 2
ore la temperatura camerei, după care se poate interpreta testul. Testul este considerat
corespunzător dacă mostra nu prezintă defecte de tipul fisuri, cojiri sau desprinderi de
suport.
Rezistenţa la frig. Mostrele, având dimensiunile de 7,5 x 15,0 cm. se
păstrează timp de 72 ore în congelator la temperatura de 35° ± 3° C, după care se
condiţionează 2 ore la temperatura camerei si se interpretează testul. Testul este
71
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
considerat corespunzător dacă mostra nu prezintă defecte de tipul fisuri, cojiri sau
desprinderi de suport.
Rezistenţa la coroziune. Testul constă în determinarea rezistentei la ceata
salină produsă prin pulverizarea la temperatura de 35° ± 2° C a unei soluţii de 5 părţi în
greutate clorură de sodiu dizolvată în 95 părţi apă distilată. Mostrele de testat, cu
dimensiunile de 15,0 x 15,0 cm, sunt supuse acţiunii cetii salina la min. 2 cicluri de câte 22
ore fiecare, separate de un interval de 2 ore la temperatura camerei, timp în care mostrele
pot fi uscate. La terminarea ambelor cicluri, mostrele se spală cu apă distilată si se usucă
cu o pâslă în vederea examinării.
Testul se consideră corespunzător dacă mostrele nu prezintă defecte de
suprafaţă de tipul fisuri, decoiorări etc, iar coeficientul de retroreflexie si coordonatele
cromatice corespund condiţiilor înscrise în Tabelele Al şi A2, respectiv Tabelele B si C.
Rezistenţa la intemperii.
Mostrele de folii retroreflectorizante se expun în diferite zone climatice timp de 2
ani, cu fata orientată spre sud si la o înclinare de 45° fată de orizontală. Suprafaţa mostrei
se spală periodic pentru indepărtarea pulberilor depuse din atmosferă. In vederea
interpretării testului, mostrele se spală cu apă distilată si se condiţionează conform
prevederilor de la punctul 5.1.7.
Testul se consideră corespunzător dacă:
Mostrele nu prezintă defecte de suprafaţă de tip fisuri, umflături, cojiri, contracţii ce
depăşesc 0,8 mm., întinderi sau desprinderi de suport; coeficientul de retroreflexie
măsurat pentru un unghi a = 0,33° şi un unghi b = 5°, nu trebuie să fie mai mic decât
valorile înscrise în Tabelele A1 şi A2, astfel:
Folii din clasa 1 50%
Folii din clasa 2 80%
Valorile cromatice nu trebuie să se situeze în afara domeniului de culoare prezentate în
Fig. 3.. Durata de serviciu garantată a foliilor retroreflectorizante este următoarea:
Folii din clasa 1 7 ani, respectiv 3 ani pentru semnalizarea lucrărilor
Folii din clasa 2 10 ani
Documente de certificare a calităţii pentru folii retroreflectorizante.
72
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
1.Buletin de analiza emis de unul din laboratoarele europene specializate înscrise în

Anexa 2, care trebuie sa
conţină condiţiile tehnice de la punctele 5.1.; 5.2.;5.3; 5.4.;
2.Agrement tehnic pentru folie , MLPAT-CATC.
CONFECŢIONAREA Şl VOPSIREA STÂLPILOR DE SUSŢINERE Al

INDICATOARELOR
Stâlpii pentru susţinerea indicatoarelor metalice au lungimi curente de min.3,5
m . Stâlpi de lungime mai mică se utilizează numai pentru indicatoare amplasate pe
colţurile insulelor separatoare sau direcţionale din intersecţii. Stâlpii pentru indicatoarele
triunghiulare, circulare, octogonale, rombice, precum şi cele dreptunghiulare având latura
de cel mult 1,0 m pot avea secţiune circulară cu diametrul de 48 - 51 mm cu grosimea
pereţilor de min. 3 mm , sau cu profil special tip „omega". Pentru indicatoare cu dimensiuni
mai mari se pot utiliza stâlpi diametrul de 70 mm. La indicatoare amplasate pe sectoare de
drum cu ramblee înalte, proiectantul poate prevedea măsuri suplimentare pentru
asigurarea stabilităţii ţi rezistenţei mijloacelor de susţinere a indicatoarelor prin prevederea
unor elemente de sprijin înclinate (proptele) sau proiectarea altor sisteme speciale (stâlpi
cu zăbrele, console etc, iar după caz, console şi portale). Eventualele dispozitive speciale
de susţinere trebuie precizate în cadrul ofertei.
Dispozitivele de susţinere ale indicatoarelor se protejează anticoroziv cu grund
din minium de fier sau plumb urmat de vopsire în culoare gri.
CONTROLUL CALITAŢII ŞI RECEPŢIA INDICATOARELOR

Fiecare lot de indicatoare livrate trebuie să fie însoţit de un buletin de calitate
emis de producător. Verificarea calităţii, a cantităţii si recepţia indicatoare/or se fac de
către reprezentanţii beneficiarului (consultant) Verificarea calităţii Furnizorul trebuie să-si
asigure colaborarea unui laborator competent în domeniu acceptat si de beneficiar.
Furnizorul va trebui să propună un plan de control al calităţii, însuşit de beneficiar,
cuprinzând testele ce se vor efectua la fabricaţie. In plus fată de aceste teste, beneficiarul
îşi rezervă dreptul de a face contra expertizele pe care le considera necesare, pe
cheltuiala furnizorului.
Verificarea integrităţii si a calităţii indicatoarelor la preluarea din depozitul furnizorului.
73
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Verificarea prin sondaj a planeităţii fetei indicatoarelor si a dimensiunilor.

Verificarea integrităţii ambalajelor.
Verificarea corespondentei indicatorului cu imaginile prezentate în ANEXA 1 la prezentul
caiet de sarcini. Controlul cantităţilor - consta din: Verificarea numărului de indicatoare din
fiecare tip. Verificarea buletinului de calitate ce însoţeşte marfa, emis de producător.
Recepţia:
Recepţia se face atât în ce priveşte cantitatea, calitatea cât si în ce priveşte
tipodimensiunile, precum şi verificarea documentelor de atestare a calităţii care însoţesc
produsele livrate.
Toate produsele care nu corespund caietului de sarcini vor fi refuzate.
SIGURANŢA CIRCULAŢIEI. MARCAJE RUTIERE

Produse pentru marcare rutiera.Produse de pulverizare
Produse pentru marcare rutiera. Microglobule de sticla preamestecate
Produse pentru marcare rutiera. Performante ale marcajelor rutiere
Produse pentru marcare rutiera. încercări rutiere
Produse pentru marcare rutiera. Controlul calităţii.
CONDIŢII TEHNICE PENTRU MATERIALELE UTILIZATE

Condiţii tehnice pentru vopsele
Se pot utiliza următoarele tipuri de vopsele pentru marcaj rutier:
Vopsele pe baza de solvenţi organici sau apa
Vopsele de marcaj rutier ecologic tip masa plastica
Materiale aplicabile la rece
Materiale aplicable la cald.
Amestec de microbile cu granule pentru creşterea aderentei
Calitatea vopselelor se apreciază pe baza datelor din "Fisa tehnica" prezentata
in Anexele 1,2,3,5 Amorsa (primer), monocomponenta, pe baza de apa , cu uscare la aer,
se utiiezeaza pentru realizarea unei aderente bune la suprafaţa suportului vopselor
ecologice, cu uscare la aer, pe baza de pa si a vopselelor tip masa lastica, solubile in apa,
cu uscare la aer. Caracteristicile tehnice sunt date in Anexa 4.
74
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Pregătirea suprafeţei.
Suprafeţele cu imbracaminti asfaltice noi vor fi lăsate in exploatare o perioada
mai mare de timp, minimum 20 de zile, pentru ca suprafaţa sa se inchida si sa se elimine
componenţii chimici din liant, care pătează pelicula de vopsea. Pentru a nu lasă, drumul
fara marcaj o perioada de 20 de zile, se pate executa imediat un marcaj cu grosime
redusa a filmului ud de vopsea, urmând ca după inchiderea suprafeţei, sa se execute
marcajul permanenent; marcajul vechi, degradat sau greşit executat se indeparteaza prin
frezare (cu freze speciale) fara degradareasuprafeţei drumului, după care suprafaţa se
periaza si se spală. aplicarea unui marcaj nou peste un marcaj vechi se face doar daca
exista compatibilitate intre cele doua vopsele utilizate la efectuarea marcajului. In caz de
incompatibilitate sau in lipsa acestor informaţii, marcajul vechi se îndeparteaza mecanic si
se aplica vopseaua de marcaj noua. Acceptul de compatibilitate va fi dat numai de
fabricantul vopselei noi. Suprafeţele cu imbracaminti asfaltice noi vor fi lăsate in exploatare
o perioada mai mare de timp, minimum 20 de zile, pentru ca suprafaţa sa se inchida si sa
se elimine componenţii chimici din liant, care pătează pelicula de vopsea. Pentru a nu
lasă, drumul fara marcaj o perioada de 20 de zile, se poate executa imediat un marcaj cu
grosime redusa a filmului ud de vopsea, urmând ca după inchiderea suprafeţei, sa se
execute marcajul permanent.
Controlul vopselei de marcaj

Vopseaua de marcaj destinata efectuării marcajelor rutiere, se va analiza pe
baza de probe, prelevate din recipienti originali, inchisi ermetic si sigilaţi.
Prelevarea probelor se face conform prescripţiilor din Instrucţiuni Tehnice
pentru Marcaje Rutiere ale CNADNR.
Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizează un anumit tip de microbile sau bile
mari de sticla. Tipul si dozajul de microbile sau bile mari de sticla vor fi recomandate de
fabricantul de vopsea de marcaj, conform buletinului BAST. Ambalarea microbilelor sau a
bilelor mari de sticla se face in saci etanşi. Probele vor fi analizate de către CESTRIM -
Laboratorul de Siguranţa Circulaţiei, conform dotării şi metodologiei acestuia. În cazul
obţinerii de către CESTRIN a unor rezultate necorespunzatoare, se va anunţa urgent
antreprenorul, iar CNADNR va trimite pentru analiza la LGA, vopsea în ambalaje
75
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
originale .L.G.A (Landesgewerbeanstalt Bayern) este laboratorul autorizat care asigura si

confirma calitatea vopselei de marcaj rutier.
Costul transportului si al analizelor va fi suportat de către antreprenor. In cazul

confirmării de către LGA a unor rezultate necorespunzatoare, antreprenorul este obligat sa
inlocuiasca acest lot de vopsea.
Condiţii tehnice pentru microbile si bile mari de sticla Fiecare tip de vopsea de
marcaj, utilizează un anumit tip de microbile sau bile mari de sticla. Tipul si dozajul de
microbile sau bile mari de sticla vor fi recomandate de fabricantul de vopsea de marcaj,
conform buletinului BAST. Ambalarea microbilelor sau a bilelor mari de sticla se face in
saci etanşi.
TIPURI DE MARCAJE:
 marcaje longitudinale;
 marcaje transversale;
 marcaje diverse;
 marcaje prin sageti si inscripţii.
Marcajele longitudinale se subdivid la rândul lor in marcaje pentru:
 separarea sensurilor de circulaţie;
 delimitarea benzilor;
 delimitarea pârtii carosabile;
Toate aceste marcaje sunt reprezentate prin:
 linie simpla sau dubla;
 linie discontinua simpla sau dubla;
 linie dubla compusa dint-o linie continua si una discontinua;
Dimensiunile si modurile de pozare a marcajelor longitudinale, funcţie de diverse situaţii
sunt prezentate in planşele nr. 1a, 1b, 1c, 1d. Marcajele longitudinale de separare a
sensurilor de circulaţie se executa astfel:
 pe drumuri cu o banda de circulaţie pe sens, de regula din linie discontinua simpla, iar
in unele cazuri speciale se folosesc linii continue sau linii formate dintr-o linie continua
76
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
dublata de o linie discontinua; pe drumuri cu cel puţin două benzi de circulaţie pe sens, cu
linie continuă dublă iar în un ele cazuri cu linie continuă simplă.
Marcajele longitudinale de delimitare a benzilor de acelaşi sens, cind lăţimea unei benzi de
circulaţie este de minim 3,00 m, se executa, de regula, prin linii discontinue simple, avand
segmentele si intervalele, aliniate in profil transvarsal, pe sectoarele in aliniament. In unele
situaţii cum sunt zonele intersecţiilor, pe poduri, pasaje, viaducte precum şi în dreptul
şcolilor şi a locurilor de joacă pentru copii se folosesc linii continue. Marcajele longitudinale
de delimitare a pârtii carosabile se executa pe banda de incadrare, la limita pârtii
carosabile cu:
 linii continue simple pe autostrăzi, drumuri naţionale reabilitate, la exteriorul curbelor
deosebit de periculoase şi în vecinătatea intersecţiilor;
 linii discontinue simple pe celelalte drumuri publice sau in traversarea intersecţiilor.
Marcajele longitudinale, se aplica in următoarele situaţii:
 linia discontinua (a), pentru separarea sensurilor de circulaţie la drumurile cu doua
benzi de circulaţie sau pentru delimitarea benzilor de acelaşi sens;
 linia discontinua (b), pentru separarea sensurilor de circulaţie sau pentru delimitarea
benzilor de acelaşi sens, pe sectoarele de drum din localităţi unde viteza de circulaţie
este de max. 40 km/h;
 linia discontinua de avertizare (c), avind segmente mai lungi decit intervalele dintre ele,
se aplica pentru a semnala fie trecerea de la o linie discontinua la o linie continua sau
la o
 linie continua dublata de una discontinua, fie in apropierea de un alt loc care prezintă
un risc deosebit. In interspatiile dintre segmente se intercalează "sageti de repliere",
ansamblul realizandu-se. In localităţi, atunci cand distanta intre intersecţii este redusa,
se poate renunţa la linia discontinua de avertizare. De asemenea, in localităţi nu se
executa săgeţile de repliere.
 linia discontinua (d), pentru a separa benzile de accelerare, decelerare sau virare, de
benzile curente de circulaţie. In acest caz, linia continua care se aplica in continuarea
liniei discontinue se executa cu aceeaşi latime.
 linia continua simpla (ej, pentru separarea sensurilor de circulaţie, pentru delimitarea
benzilor de acelaşi sens sau pentru delimitarea pârtii carosabile.
77
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
 linia continua dubla (f), pentru separarea sensurilor de circulaţie pe drumurile cu

minimum doua benzi pe sens.
 linia dubla formata dintr-o linie continua si una discontinua (g), pentru separarea
sensurilor, atunci cand depăşirea liniei este permisa numai pentru unul din sensuri.
 linia discontinua dubla (h), pentru delimitarea benzilor cu circulaţie reversibila.
 linia discontinua simpla (i), pentru delimitarea pârtii carosabile in cazuri curente si
pentru marcajele de ghidare din intersecţii.
Marcajele longitudinale pentru locuri periculoase:
 pe sectoarele de drum cu vizibilitate redusa, marcajele axiale se executa cu linii
continue care iniocuiesc sau dublează liniile discontinue, atunci cind distanta de
vizibilitate di™ , este inferioara valorilor date in tabelul din planşa nr. 1c;
 in curbele amenajate cu supralargire, marcajul pentru separarea sensurilor de circulaţie
se executa: a.- pentru o supralargire de maximum 1,00 m se păstrează banda
exterioara de latime constanta;
 pentru o supralargire care depăşeşte 1,00 m se acorda benzii exterioare 40 % din
supralargirea totala, iar benzii interioare 60 %;
Pe sectoarele de drum cu obstacole pe partea carosabila, marcajele se executa conform
planşei nr. 1 b. Marcaje transversale:
de oprire - se executa printr-o linie continua avind lăţimea de 0.40 m , si se amplasează
astfel incit din locul de oprire sa fie asigurata vizibilitatea in intersecţie; de cedare a trecerii
 se executa cu o linie discontinua si poate fi precedată de un triunghi, conform planşei
nr. 2 a, fig. 24 si fig. 25;
 de traversare pentru pietoni se executa prin linii paralele cu axa caii, cu lăţimea de 0,40
m si interspatii de 0,60 m. Lungimea acestor linii este de min. 3,00 m pentru viteze de
apropiere mai mici sau egale cu 60 km/ h si de min. 4,00 m pentru viteze de apropiere
mai mari de 60 km/h. Înainte trecerilor pentru pietoni, la 0,60 m de acestea, pe fiecare
sens de circulaţie, se vor executa linii transversale de oprire cu latime de 0,40 m.
În intersecţiile cu circulaţie pietonala foarte intensa, marcajele trecerilor pentru
pietoni pot fi completate prin sageti indicind sensurile de traversare, pentru biciclete se
executa din doua linii intrerupte.
78
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Marcaje diverse:
 de ghidare-folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa o urmeze
in traversarea intersecţiei si se executa;
 pentru spatii interzise se executa prin linii paralele care pot fi sau nu încadrate de o
linie continua;
 pentru interzicerea staţionarii;
 pentru locurile de parcare pe partea carosabila;
a. transversale pe axa sau marginea caii;
b. inclinate fata de axa sau marginea caii;
c. paralele cu axa sau marginea caii;
 curbe deosebit de periculoase situate după aliniamente lungi, pot fi precedate de
marcaje de reducere a vitezei, constituite din linii transversale cu latime de 0.40 m.
 marcajele pe obstacole se executa.
Marcaje prin sageti si inscripţii:
Aceste marcaje informează participanţii la trafic asupra destinaţiei benzilor,
direcţiilor da urmat spre o anumita localitate, limitări de viteza, repliere inainte de
sectoarele unde este instituita interdicţia de a depasi, etc, si au dimensiuni diferenţiate
funcţie de locul unde se aplica si viteza de apropiere.
CONDIŢII DE REALIZARE A MARCAJELOR
A. Tipul şi tipodimensiunile marcajului executat pe drumuri naţionale europene
marcaje longitudinale.
B. Separarea sensurilor de circulaţie (marcaj axial)- pentru drumuri cu 2 si 4 benzi:
lăţimea benzii de marcaj 15 cm; marcajul se executa conform prevederilor STAS
1848/7; grosimea peliculei ude de vopsea pentru:
Drumuri cu suprafeţe închise, în zone cu acostamente consolidate sau cu rambleuri cu
vegetaţie, de tipul imbracamintilor asfaltice noi, vechi în stare bună, slamuri bituminoase,
tratamente bituminoase anrobate, betoane de ciment noi, marcajul se va executa cu
grosimea de: min.500 microni pe drumurile cu suprafeţe rugoase şi la trecerile pentru
pietoni; min.400 microni în celelalte situaţii.
Delimitarea benzilor de circulaţie de acelaşi sens:
 lăţimea benzii de marcaj 15 cm;
79
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
 marcajul se executa conform prevederilor STAS 1848/7;

 grosimea peliculei ude de vopsea pentru:
Drumuri cu suprafeţe închise, în zone cu acostamente consolidate sau cu
rambleuri cu vegetaţie, de tipul: imbracaminti asfaltice noi, vechi in stare buna, slamuri
bituminoase, tratamente bituminoase anrobate, betoane de ciment noi - marcajul se va
executa cu grosimea de min. 500 microni;
Delimitarea părţii carosabile (marcaj lateral).
Panta longitudinala a drenurilor cu radier rigid are valori cuprinse între (0,2... 10%) funcţie
de condiţiile de relief si asigurare a funcţionalităţii. Se recomanda adoptarea pantelor in
intervalul (2...5%).
Panta longitudinala a drenurilor cu radier elastic se prevede in funcţie de condiţiile de relief
si funcţionalitate intre 0,2 % si panta maxima admisa pentru şanţuri si rigole protejate
prevăzute in STAS 2916, pct. 22.
Lăţimea săpăturii poate fi de 20..,40 cm pentru drenuri cu adâncimea mai mica de 3 m si
de 60...80 cm pentru adâncimi mai mari. Inainte de începerea lucrărilor se iau următoarele
masuri: semnalizarea zonei de lucru, conform instrucţiunilor in vigoare; ranguirea si
curăţirea materialelor ce ar cădea de pe taluzuri; asigurarea scurgerii apelor meteorice de
pe amplasament; urăţirea si ranguirea materialelor ce ameninţa sa cada de pe taluze sau
versanti in zona de lucru sau pe platforma; identificarea unor eventuale instalaţii aeriene
sau subterane si a unităţii titulare in vederea stabilirii de către aceasta a condiţiilor in care
se pot executa lucrările in deplina siguranţa; trasarea lucrărilor; organizarea si
aprovizionarea punctului de lucru cu materialele necesare in proporţie de 50%. In timpul
execuţiei săpaturilor se are in vedere ca să nu se pericliteze siguranţa construcţiilor si
instalaţiilor existente, vizibile sau ingropate precum si a lucrărilor in execuţie aflate in
vecinătate; sa se circule cu restricţie de viteza de 5 km/ora in limita prismului de
alunecare; zilnic, inainte de a incepe lucrul si la incetarea lui se verifica semnalizarea,
sprijinirile si starea terenului din jurul săpăturii pentru a se lua masurile ce se impun,
pentru a evita eventualele surpări si pericole de accidente. Săpaturile se executa cu pereţi
verticali, fara sprijiniri, manual sau mecanizat, in următoarele condiţii:
 terenul este stabil si cu umiditate naturala;
 terenul nu prezintă fisuri si nu este expus vibraţiilor;
80
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
 săpătura nu este ţinuta deschisa si operaţiile de umplere se efectuează in aceeaşi zi;

 Drumuri cu 2 şi 4 benzi;
 lăţimea benzii de marcaj 15 cm;
 marcajul se execută, în afara localităţilor, cu linie continua pe drumurile reabilitate şi cu
linie întreruptă,
 conform prevederilor STAS 1848/7, pe drumurile nereabilitate;
 in interiorul localităţilor, marcajul se execută cu linie întreruptă;
Grosimea peliculei ude de vopsea pentru:
 min. 400 microni pentru drumuri cu suprafeţe închise, in zone cu acostamente
consolidate sau cu rambleuri cu vegetaţie, de tipul: îmbrăcaminţi asfaltice noi, vechi in
stare bună, slamuri bituminoase, betoane de ciment noi;
 min. 500 microni pe drumuri cu suprafeţe rugoase de tipul: tratamente anrobate şi alte
îmbrăcaminţi asfaltice rugoase.
Pe autostrăzi marcajul de delimitare a părţii carosabile se execută cu linie
continua, lăţimea liniei de marcaj de 25 cm, iar grosimea peliculei ude de vopsea de min.
400 microni, utilizându-se microbile de sticlă.
B. DRUMURI NAŢIONALE PRINCIPALE

Marcajele axiale şi cele laterale se execută conform elementelor şi tipodimensiunilor
marcajului de la punctul
Menţiuni speciale: Axa drumului se va marca cu linie continuă şi în următoarele cazuri:
 in zona şcolilor, pe porţiunea cuprinsă între cele două indicatoare de avertizare „Copii";
 înaintea marcajelor transversale, de oprire sau cedare a trecerii, pe o porţiune de 25 m;
Nu se vor executa marcaje laterale:
 in localităţile unde drumul are profil de stradă (cu bordura);
pe poduri; Pe drumurile cu îmbrăcăminte din beton de ciment marcajul axial se
executa astfel:
a) linia simplă a benzii de marcaj se va poziţiona pe partea dreaptă faţă de axul
drumului, menţinându-se o distanţă de 6 cm între rostul axial si marginea exterioară a
marcajului;
b) linia dublă a benzilor de marcaj se aplică simetric faţă de rostul longit
81
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
MARCAJELE TRANSVERSALE se execută cu grosimi ale peliculei de vopsea udă de

min.500 microni
MARCAJELE DIVERSE se executa cu grosimi ale peliculei ude de vopsea de min.400
microni.
EXECUŢIA MARCAJULUI RUTIER
Se face cu respectarea prescripţiilor prezentului caiet de sarcini, în ceea ce priveşte:
 calitatea vopselei conform prevederilor din Anexele 1 şi 2 ;
 tipul îmbrăcaminţi rutiere, rugozitatea suprafeţei, condiţii de mediu si locale;
 filmul marcajului;
 execuţia premarcajului;
 pregătirea suprafeţei pe care se aplică marcajul;
 stabilirea dozajului ud de vopsea;
 dozaj de microbile, bile de sticlă de alte dimensiuni;
 metodologia de control al calităţii;
 norme de Protecţia Muncii, Prevenirea si stingerea incendiilor, din Instrucţiunile
Tehnice pentru Marcaje Rutiere CNADNR- CESTRIN;
Execuţia premarcajului:
 se face prin trasarea unor puncte de reper, pe suprafaţa pârtiei carosabile, care au
rolul de a ghida executantul pentru realizarea corectă a marcajelor;
 premarcajul trebuie sa respecte documentele grafice stabilite de DRDP;
 premarcajul se executa cu aparate topografice sau manual, marcandu-se pe teren cu
vopsea punctele de reper determinate;
 corectitudinea realizării premarcajului de către executant, va fi verificată de
responsabilul din SDN, desemnat cu supravegherea realizării lucrărilor, înainte de
aplicarea marcajului definitiv.
În cazul respingerii premarcajului de către acesta executantul va reface lucrarea pe
cheltuiala sa. Marcajul rutier se aplica după min. 15 zile după terminarea îmbrăcăminţii
rutiere, numai pe suprafeţe curate si uscate.
82
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Pe sectoare de drum unde suprafaţa nu este corespunzătoare, aceasta se curăţă

prin suflare cu aer comprimat sau periere cu mijloace mecanizate şi după caz prin
spălare;
 pe suprafeţe mici, grase, acestea se curăţă prin frezare, fara degradarea suprafeţei
drumului sau prin spălare cu detergent sau solvent organic;
 îndepărtarea prin frezare a unor suprafeţe marcate se tarifeaza separat, in
următoarele situaţii:
a. Când modificări ale "Proiectelor de reglementare a circulaţiei prin indicatoare si marcaje
rutiere", impun corecturi ale marcajului existent;
b. Când modificarea elementelor geometrice ale unui sector de drum impune ştergerea
marcajului existent si executarea noului marcaj pe alt amplasament;
c. La solicitarea beneficiarul lucrărilor, când se impune ştergerea unor marcaje provizorii;
In cazurile prevăzute la punctele a,b, si c de mai sus, se accepta si corectarea cu vopsea
neagra, in condiţiile in care suprafeţele marcate necorespunzator sunt reduse si izolate. In
aceasta situaţie se tarifeaza suplimentar doar cantitatea de vopsea neagra consumata.
Vopseaua neagra trebuie sa fie compatibila cu cea cu care este realizat marcajul ce
urmează a fi şters. Execuţia marcajului rutier, cu ajutorul eşalonului de lucru, poate
demara in următoarele condiţii:
 executantul a obţinut aprobarea administratorului drumului si acordul politiei rutiere
pentru instituirea restricţiilor de circulaţie pe drumul public, in vederea executării
lucrărilor;
 executantul este dotat cu indicatoare rutiere si panouri mobile de avertizare luminoasa
cu comanda electronica, pentru presemnalizarea si semnalizarea lucrării;
 executantul a obţinut dispoziţie de lucru din partea consultanţei care reprezintă
conducerea Direcţiei Regionale de Drumuri si Poduri;
 s-a incheiat procesul verbal de receptionare a premarcajului; Dispoziţia de lucru
cuprinde:
 responsabilul din partea antreprenorului general, desemnat sa supraveghează in
permanenta execuţia lucrărilor;
 responsabilul din partea consultanţei care urmăreşte desfăşurarea şi calitatea lucrărilor
data inceperii lucrărilor;
83
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Panta longitudinala a drenurilor cu radier rigid are valori cuprinse intre (0,2...
10%) functie de conditiile de relief si asigurare a functionalitatii. Se recomanda adoptarea
pantelor in intervaiul (2...5%).
Panta longitudinala a drenurilor cu radier elastic se prevede in functie de conditiile de relief
si functionalitate intre 0,2 % si panta maxima admisa pentru santuri si rigole protejate
prevazute in STAS 2916, pet. 22. Latimea sapaturii poate fi de 20..,40 empentru drenuri
cu adancimea mai mică de 3 m si de 60...80 cm pentru adâncimi mai mari.
Înainte de inceperea lucrarilor se iau urmatoarele masuri:
 semnalizarea zonei de lucru, conform instructiunilor in vigoare;
 ranguirea si curatirea materialelor ce ar cadea de pe taluzuri;
 asigurarea scurgerii apelor meteorice de pe amplasament;
 curatirea si ranguirea materialelor ce ameninta sa cada de pe taluze sau versanti in
zona de lucru sau pe platforma;
 identificarea unor eventuate instalatii aeriene sau subterane si a unitatii titulare in
vederea stabilirii de catre aceasta a conditiilor in care se pot executa lucrarile in deplina
siguranta;
 trasarea lucrarilor;
 organizarea si aprovizionarea punctului de lucru cu materialele necesare in proportie
de 50%.
In timpul executiei sapaturilor se are in vedere ca:
 să nu se pericliteze siguranta constructiilor si instalatiilor existente, vizibile sau
ingropate precum si a lucrarilor in executie aflate in vecinatate;
 sa se circule cu restrictie de viteza de 5 km/ora in limita prismului de alunecare;
 zilnic, inainte de a incepe lucrul si la incetarea lui se verifica semnalizarea, sprijinirile si
starea terenului dinj urul sapaturii pentru a se lua masurile ce se impun, pentru a evita
eventualele surpari si pericole de accidente.
Săpăturile se execută cu pereti verticali, fără sprijiniri, manual sau mecanizat, în

urmatoarele conditii:
 terenul este stabil si cu umiditate naturala;
 terenul nu prezinta fisuri si nu este expus vibratiilor;
84
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
 sapatura nu este tinuta deschisa si operatiile de umplere se efectueaza in aceeasi zi;

 sa cunoască prevederile din "Instrucţiunile tehnice pentru marcaje rutiere", STAS
1848/7, Caietul de sarcini tehnice pentru licitaţie, precum si toate celelalte ordine emise de
CNADNR privind execuţia marcajelor;
 sa verifice realizarea filmul marcajului, sa răspundă de exactitatea intocmirii acestuia
funcţie de realitatea de pe teren si prevederilor din normativele, instrucţiunile si ordinile
CNADNR privind execuţia marcajelor rutiere;
 coordonează si verifica activitatea "responsabilului" din partea antreprenorului general
privind execuţia marcajelor rutiere;
 sa întocmească si sa semneze impreuna cu executantul centralizatorul situaţiilor lunare
de lucrări, pentru decontare, pe cantităţi de lucrări executate, tipodimensiuni ale
marcajului rutier si preturi unitare adjudecate (Anexa 6);
 sa facă parte din comisia de recepţie finala a lucrărilor.
CONTROLUL CALITĂŢII MARCAJULUI
 Controlul calităţii vopselelor de marcaj se poate face de cate ori este necesar pentru
verificarea calităţii acestora, la primirea produsului si pe timpul efectuării marcajului
rutier.
 Vopselele pentru marcaj sunt insotite de următoarele documente:
 aviz de expediere sau dispoziţia de livrare;
 instrucţiuni de manipulare si utilizare
 documente de calitate (fisa tehnica, buletin BAST si L.G.A)
Fiecare lot de vopsea se analizează intr-un laborator autorizat conform fiselor
tehnice. Este necesar ca vopselele de marcaj rutier, folosite la execuţia marcajelor rutiere,
sa respecte prevederile din fisele tehnice prezentate in anexele 1,2,4,5. In situaţia obţinerii
de către un laborator autorizat a unor analize ce nu corespund cu documentele calitative
seva anunţa imediat furnizorul de vopsea pentru a se trimite din acest lot o proba de
vopsea in ambalaj original la LGA pentru analiza. Costul transportului si a analizelor va fi
suportat de către furnizorul lotului de vopsea. In situaţia obţinerii unor analize
necorespunzatoare de la LGA se va soma furnizorul in vederea iniocuirii acestui produs in
conformitate cu clauzele contractuale.
85
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Verificarea calităţii produselor de pulverizare:

Aceste produse sunt pulverizate pe vopsele, grunduri la cald, grunduri la rece si
orice produs pentru marcare rutiera in stare lichida, imediat după aplicarea pe sosea.
Prescripţiile formulate in aceste instrucţiuni se refera la:
Microbile de sticla: granulozitate, indice de refracţie a sticlei, rezistenta chimica,
calitate si tratamente de . Produse prefabricate pentru marcare rutiera detaşabile. Aceste
produse trebuie sa fie apte pentru a fi dezlipite in fragmente cat mai mari posibil, fara a
degrada suprafaţa drumurilor. Operaţia de dezlipire nu trebuie sa se efectueze prin
incalzire sau folosirea agenţilor chimici.
Condiţii de calitate
Reflexia la iluminarea farurilor vehiculelor.
Cu excepţia marcajelor prefabricate aplicate la cald, performantele trebuie sa fie conforme
cu tabelul 1.
Tabelul 1 - Clasele coeficienţilor de luminanta retroreflectata RL pe timp uscat
Tip si culoare Clasa (conform EN RL minim
1436) mcdm2 Ix"1
Permanent Alb si galben RO R5 Fara performanta determinata
Alb Galben R4 300 200
Temporar Alb si galben Alb RO R5 Fara performanta determinata

si galben 300
NOTA 1 - clasa RO este prevăzuta situaţia in care vizibilitatea marcajului este obţinută fara
ajutorul retrorefletiei rezultate sub iluminarea farurilor vehiculelor. NOTA 2 - aceste măsurători nu
privesc marcajul prefabricat aplicat la cald la care sunt adăugate in timpul aplicării produse de
pulverizare retrorefletorizante.
Factor de luminanta. Clasele factorului de luminanta sunt date in tabelul 2.

Tabelul 2 Clasele factorului de luminanta (3 pe timp uscat)
Tip si culoare Clasa (conform Factorul de luminanta p minim
EN 1436)
Permanent Alb si B0 Fara performanta determinata
galben Alb Galben B5 0,60 0,40
B3
Temporar Alb si B0 Fara performanta
galben Alb Galben B6 determinata 0,70 0,40
B3
86
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Aderenta
Caisele de aderenta pentru marcajele rutiere prefabricate sunt date in tabelul 3.
Tabel 3 - Clase de aderenţă
Clasa Valori minime ale SRT
SO Fara condiţii
S1 SRT > 45
S2 SRT > 50
S3 SRT > 55
S4 SRT > 60
S5 SRT > 65
Vopsea de marcaj ecologica, tip masa plastica

Vopseaua de marcaj ecologica, tip masa plastica, monocomponenta, solubila in apa (fara
solvenţi organici) cu uscare la aer, pentru marcaje in pelicula continua sau model
structurat sau profilat, asigura vizibilitatea marcajului ziua si noaptea, pe timp uscat sau
ploios. Vopseaua se aplica, ca atare sau pe amorsa. Marcajul se executa cu maşina
echipata cu dispozitive speciale de aplicat vopseaua, amorsa si bilele de sticla. Condiţiile
tehnice, pentru acest tip de vopsea, sunt date in anexa 3 din Instrucţiunile de Marcaj
Rutier CNADNR:
- CESTRIN, iar condiţiile tehnice pentru amorsa sunt date in anexa 4 din Instrucţiunile de
Marcaj Rutier CNADNR-CESTRIN.
Se recomanda aplicarea acestei vopsele intr-o pelicula umeda de 2000 de
microni. Marcajele rutiere rezultate in urma aplicării vopselelor tip masa plastica, trebuie
sa îndeplinească condiţiile de calitate din SR EN 1436.
In timpul executării marcajului rutier se va avea in vedere:
 daca executantul efectuează omogenizarea vopselei in ambalaj si sitarea acesteia
inainte de punerea in opera;
 daca se fac determinări periodice ale grosimii filmului ud de vopsea si a dozajelor de
vopsea si microbiie;
 respectarea filmului marcajului ;
- banda de marcaj sa aibă un contur clar delimitat având microbiie sau bile mari
repartizate uniform pe lungimea si lăţimea benzii de vopsea;
87
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
- la controlul vizual, marcajul rutier sa prezinte rezistenta la uzura, luminanta si

retroreflexie uniform distribuite pe toata suprafaţa marcajului;
- in cazul nerespectarii prescripţiilor caietului de sarcini de către aplicator, acesta este
obligat sa refacă marcajul pe cheltuiala proprie, in condiţiile impuse de responsabilul
desemnat sa supravegheze si sa indrume in permanenta execuţia lucrărilor de marcaje
rutiere;
RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Recepţia la terminarea lucrărilor
Marcajul se recepţionează la maximum 15 zile de la terminarea lucrărilor, distinct pentru
fiecare tip de marcaj (longitudinal, transversal sau diverse)conform formularului de Proces
Verbal din anexa 5. Executantul trebuie sa comunice administratorului drumului data
terminării lucrărilor, iar administratorul drumului va organiza începerea recepţiei lucrărilor.
La recepţie participă ca membri:
 şeful SDN;
 un reprezentant al DRDP, din cadrul Serviciului Drumuri sau al Biroului de Siguranţa
Circulaţiei;
Participă ca invitaţi:
 responsabilul cu siguranţa circulaţiei din SDN ;
 un reprezentant al politiei rutiere , de pe raza judeţului pe care se face recepţia.
Comisia de recepţie examinează :
 respectarea prescripţiilor caietului de sarcini tehnice, prevederilor STAS 1848/7,
ordinelor CNADNR si a Instrucţiunilor de Marcaj Rutier CNADNR - CESTRIN;
 respectarea filmului marcajului;
 rapoartele zilnice intocmite la aplicarea marcajului rutier;
 rezistenta la uzura, calitatea vizuala a luminantei si a retroreflexiei;
 geometria benzii de marcaj (lungime si latime), banda de marcaj sa aibă un
contur clar delimitat având microbile sau bile mari repartizate uniform pe
lungimea si lăţimea benzii de vopsea;
La terminarea examinării, comisia va consemna observaţiile si concluziile in
procesul verbal de recepţie, cu constatările făcute, decizand admiterea cu sau fara obiecţii
a recepţiei, amânarea sau respingerea ei. Daca se constata deficiente de calitate la
88
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
marcajul rutier, in ceea ce priveşte geometria si aspectul general, dozaj de vopsea si

microbile comisia poate hotăra refacerea marcajului pe cheltuiala executantului si propune
termene de remediere. In cazul in care admiterea recepţiei se face cu obiecţii, in procesul -
verbal de recepţie se vor indica in mod expres acele lipsuri care trebuie remediate.
Termenele de remediere se vor conveni cu executantul. Recepţia finala la expirarea
perioadei de garanţie:
Se executa in apropierea expirării termenului de garanţie , cu maximum 15 zile
înainte de expirarea perioadei de garanţie, dar nu mai târziu de 15 zile după expirarea
perioadei de garanţie. Perioada de garanţie este de 12 luni. Comisia de recepţie finala, in
aceeaşi componenta menţionata la punctul 6.1. se întruneşte la data si locul fixate de
preşedintele comisiei. Comisia verifica marcajul acceptat la recepţia efectuata la
terminarea lucrărilor. Comisia utilizează aceleaşi proceduri tehnice ca si la recepţia
efectuata la terminarea lucrărilor de marcaj. Comisia analizează calitatea marcajului
corespunzător garanţiei acordate. In caz de neconformitate comisia analizează factorii
care au influenţat scăderea duratei de viata a marcajului. Recepţia se efectuează prin
determinări vizuale, iar daca acestea conduc la opinii divergente in cadrul comisiei, in
ceea ce priveşte rezultatele obţinute pentru rezistenta la uzura, retroreflexie, luminanta si
aderenta, atunci se fac măsurători cu aparate specifice. In situaţia in care comisia de
recepţie constata deficiente de calitate ale marcajului rutier, in ceea ce priveşte aspectul
marcajului, al dozajului de vopsea, microbile sau bile mari de sticla, a retrorefiexiei,
luminantei, aderentei la uzura, comisia poate hotăra remedierea marcajului pe cheltuiala
executantului. La terminarea recepţiei finale comisia va consemna constatările si
concluziile referitoare la calitatea marcajului recepţionat, in procesul verbal de recepţie
finala impreuna cu decizia de admitere, cu sau fara obiecţii, a recepţiei, de amânare sau
de respingere a ei. In cazul in care comisia de recepţie finala recomanda admiterea cu
obiecţii, amânarea sau respingerea recepţiei, ea va trebui sa propună masuri pentru
înlăturarea neregulilor semnalate. In aceasta situaţie administratorul drumului va retine din
garanţia de buna execuţie contravaloarea lucrărilor necorespunzatoare.
Fişa Tehnica
89
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
1. Obiect
Vopsea de marcaj rutier, culoare alb si galben, pe baza de solvent organic,
monocomponente, cu uscare la aer, pe care se pulverizează microbile de sticla, bile mari
sau amestec de microbile (bile mari) cu granule pentru aderenta. Aceste vopsele se aplica
pe suprafeţe de bitum sau beton de ciment, pentru a asigura vizibilitatea pe timp uscat sau
ploios.
2. Denumire vopsea
3. Caracterizarea vopselei lichide
3.1. tip liant
3.2. densitate
3.3. substante nevolatile (masă plastică ce se aplică)
3.4. vâscozitate
3.5. vâscozitate dinamica.
Grad de uzură.
Dozaje de vopsea, microbile de sticla, bile mari sau amestec de microbile (bile mari) cu
granule pentru aderenta.
3.6. Coordonate cromatice xy
3.7. Spectru infrarosu (IR)
4. Asigurarea verificării identităţii vopselei de marcaj si a microbilelor, bile mari
sau amestecul de microbile (bile mari) cu granule pentru aderenta.
4.1.vopsea
4.2. microbile, bile mari sau amestecul de microbile (bile mari) cu granule pentru aderenta
5. Condiţii de aplicare
5.1. temperatura de aplicare (aer si sol)
5.2. higrometrie (HR %)
6.Diluti
Pentru vopsea de marcaj de culoare galben, retroreflexia este de minim 80
mcd/lxm2, iar factorul de luminanta este de minim 0,20. Celelalte caracteristici sunt
identice cu ale vopselei de marcaj, culoare alba.
tip diluant
Coeficient de ponderatie 1
90
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Conform buletin laborator autorizat

Conform SR EN 1436
Buletin LGA
Confirmare LGA-BAST
Fisa tehnica; buletin Lloyd sau alt laborator european similar
+ 5°C 85 % max, conform fabricantului 2% max pentru +5°C Tip de maşina Norme UE si
România Norme UE si România Recomandat de producător; Tip de ambalaj, capacitate.
Fisa Tehnica
1.Obiect
Vopsea de marcaj rutier ecologica tip masa plastica, culoare alb, solubila in apa (fara
solvent organic), monocomponente, cu uscare la aer, pe care se pulverizează microbile de
sticla, bile mari sau amestec de microbile (bile mari) cu granule pentru aderenta.
Aceste vopsele se aplica ca atare sau pe amorsa, pe suprafeţe de bitum sau beton de
ciment pentru a asigura vizibilitatea pe timp uscat sau ploios.
2.Denumire vopsea
3.Caracterizarea vopselei lichide
4.Tip de liant acrilic
5.Densitate
Produsele pentru marcare rutiera fara solvent, aplicabile la rece, in doi
componenţi, formează pelicula cu ajutorul unui intaritor. Cantităţile procentuale ale celor
doi componenţi care se amesteca sunt recomandate de fabricant. Microbilele se
improasca pe suprafaţa uda a peliculei rezultata din amestecul celor doi componenţi
(componentul A - vopsea si componentul B - intaritor). Timpul de uscare a marcajelor
realizate cu aceste vopsele este recomandat de fabricant. Vopselele in doi componenţi se
pot utiliza la execuţia maracjelor transversale si diverse, cu grosimi de pelicula uda
cuprinse intre 1...3 mm. Aplicarea acestui tip de vopsea se face in aceleaşi condiţii de
mediu ca si cele pentru vopsele cu uscare la aer.
91
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Cap.7. CONDUCTA evacuare PVC-KG
1. GENERALITATI
Acest caiet de sarcini cuprinde tehnologia de realizare a retelei de canalizare
menajera.
Cerintele prezentului caiet de sarcini sunt obligatorii,pentru antreprenorul lucrării si
nu îl absolva pe acesta de responsabilitatea realizării altor verificări si încercări pe care le
considera necesare in vederea asigurării calitatii lucrărilor.
2. EXECUTAREA LUCRARILOR CANALIZARE
Reteaua de canalizare proiectata se va realiza din conducte PVC-KG având
diametrele: PVC-KG 110-200mm.
Retelele exterioare de canalizare se vor poza la o distanta orizontala minima de
2,00 m fata de fundatia clădirilor.
Intre retelele de apa potabila si cele de canalizare se va păstra o distanta de 3,00
m.
Standarde si normative care se vor respecta la executia lucrărilor.
Toate produsele utilizate vor avea agrementul tehnic eliberat de către Comisia de
Agrement Tehnic in Constructii din Romania.
Conductele din PVC-KG vor respecta specificatiile tehnice din proiect.
Orice modificare fata de parametrii si specificatiile din proiect se poate face doar
cu acordul proiectantului.
Executarea lucrărilor va începe cu predarea amplasamentului si trasarea retelelor
de canalizare.
Cu această ocazie se vor identifica si marca retelele subterane existente: apa-
canal, gaz metan, electrice, telefonie, in prezenta celor care le exploatează si intretin.
- SR 4163-3 - Retele de distributie - Prescriptii de executie si exploatare;
- STAS2448 - Camine de vizitare;
- STAS2308 - Capace si rame pentru cămine de vizitare;
92
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
- ISO/TR7474 - Tuburi si fitinguri;

- I9/2013 - Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor sanitare;
- L10/95 - Lege privind calitatea in constructii;
- STAS8591 - Trasarea retelelor;
- STAS8591 - Amplasarea in localitati a retelelor subterane;
- C56 - Normativ pentru verificarea lucrărilor de constructii si instalatii;
- STAS 8591/1- Amplasarea în localităţi a reţelelor subterane;
- I22 - Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a
retelelor de alimentare cu apa si canalizare ale localitatilor.
2.1. Lucrările de terasamente
Executarea sapaturilor se va face manual, ultimii 20 cm efectuându-se in ziua in
care se face montajul conductelor sau cu cel mult 24 de ore înainte.
Pamantul rezultat din săpătura va fi depozitat la o distanta de cel putin 50cm de
marginea santului.
Pentru adâncimi care depăşesc 1,25 m se vor realiza sprijiniri de mal ale peretilor
sapaturii.
Pe timpul executării lucrărilor acestea vor fi semnalizate prin panouri si benzi de
avertizare reflectorizante. Se vor monta de asemeni parapeti de protectie acolo unde se
considera ca este necesar.
Circulatia si accesul persoanelor pana la astuparea santurilor se va face prin
montarea podetelor cu parapete metalice.
La intersectia cu alte retele subterane sapaturile se vor executa numai manual si
se vor monta sprijiniri usoare sau grele sub aceste conducte, după caz. In cazul unor
lucrări de sprijiniri cu un grad mai ridicat de complexitate, se va solicita asistenta tehnica
din partea operatorului care asigura întreţinerea respectivei reţele.
La executarea lucrărilor de terasamente se vor respecta normele de protectie si
igiena muncii in constructii, specifice acestor lucrări, stipulate si in prezenta documentatie
in capitolul 8.
Latimea santului de pozare a conductelor va fi de 80cm, in câmp continuu de
montaj, putând avea o latime mai mare in intersectii de retele sau alte locuri in care
conditiile tehnice de montaj o impun.
93
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Ultimii 20 cm ai sapaturilor se vor efectua manual, in ziua montajului conductelor,

pentru evitarea degradării patului de pozare prin actiunea precipitatiilor.
Fundul transeii trebuie sa asigura rezemarea conductei uniform pe toata lungimea
acesteia,conform profilului longitudinal din proiect.
Patul de pozare al conductei trebuie sa asigura o repartizare uniforma a
eforturilor. Nu se admit rezemări punctuale sau pe generatoare.
Conductele vor fi pozate pe un pat din nisip, compactat la valoarea 85% conform
probei Proctor. Grosimea stratului de nisip va fi de minimum 15,00 m.
In zonele in care solul este nisipos se poate profila fundul transeii din materialul
din săpătura.
Materialul utilizat in patul de pozare va fi de tip granular, de natura necoeziva. Nu
se vor folosi materiale din soluri organice sau soluri cu granulatie fina, cu plasticitate
medie sau mare.
Nu se admite prezenta apei pe fundul transeii in timpul executării patului de
pozare sau a montajului conductei.
De asemeni se va evita inundarea accidentala a transeii atunci când conducta
este montata si neacoperita, fapt ce ar putea duce la flotarea conductei si deteriorarea
îmbinărilor. In acest caz trebuie reluate toate operatiunile de terasamente si montaj a
conductelor.
Conductele vor fi acoperite cu un strat de 30cm, compactat la valoarea de 85%
conform probei Proctor.
Umplerea in continuare a transeii, pana la partea superioara, se va realiza in
straturi succesive de 20-25cm, cu udarea si compactarea manuală a fiecărui strat. Se va
evita aruncarea in umplutura a bolovanilor mari, bulgarilor sau a altor corpuri grele, care ar
putea deteriora conducta sau produce tasări si solicitări inegale.
Umplutura de balast se va realiza la un grad de compactare având valoarea 90%
conform probei Proctor,respectiv 95% pe ultimii 50 cm.
In timpul operatiunilor de astupare a săpăturilor se va evita trecerea cu greutati
mari peste transee.
La terminarea lucrarilor se vor readuce suprafetele străzilor la starea initiala si se
vor degaja zonele de lucru de resturi materiale,panouri,halde de pamant etc.
94
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
2.2. RECEPŢIA MATERIALELOR

Conductele de canalizare din PVC-KG se fabrica de obicei de culoare maro.
Pe generatoarea conductei sunt trecute specificatiile constructive, care trebuie sa
corespunda cu cele din proiect.
Tubul trebuie sa aibă aceeasi forma (circulara) pe toata lungimea, având
aceleasi caracteristici constructive si aceeasi grosime a peretilor. Nu se admit tuburi avand
sectiuni de alta formă geometrica decât cea perfect circulara.
Materialele vor fi insotite obligatoriu de certificate de calitate, in care vor fi trecuti
parametrii tehnico-calitativi, ce vor trebui sa corespunda celor din proiectul de executie.
Materialele vor fi insotite de declaratia producatorului de conformitate a
produsului cu agrementul tehnic elaborat pentru acesta, potrivit prevederilor standardului
SR EN 45014.
2.3. REALIZAREA RETELELOR
Pe toată durata executiei lucrarilor, in lungul conductelor trebuie asigurata o zona
de lucru si de protectie, avand o latime de minim 4,00 m, măsurata din axul conductei.
Înainte de coborârea in sant, in vederea montării, conductele, piesele de
îmbinare, armaturile etc., trebuie verificate in vederea depistării eventualelor deteriorări
apărute in timpul manipulărilor si inlaturarii acestora de către personal de specialitate.
De asemenea, conductele si accesoriile se curata, atat la exterior cat si la interior.
Coborârea in tranşee a conductelor si accesoriilor trebuie făcuta cu mijloace
adecvate, in siguranta, astfel incat acestea sa fie ferite de lovituri sau deteriorări ale
suprafeţelor exterioare si interioare.
Tăierea conductelor trebuie făcuta cu unelte conforme indicatiilor producatorului.
Sectiunea tăieturii trebuie sa fie normala pe axul conductei si neteda, fara asperitati.
Panta de montaj a conductei este cea indicata prin proiect asigurându-se
rezemarea conductei si accesoriilor uniform, pe toata lungimea acestora.
La amplasarea conductelor retelelor de distributie trebuie sa se respecte
distantele minime intre acestea si alte conducte si instalatii subterane conform STAS
8591/1.
Schimbările de directie de pe traseul retelelor de canalizare se realizeaza prin
intermediul căminelor vizitabile.
95
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Pe durata executării retelelor, conductele trebuie protejate împotriva pătrunderii

impuritatilor. La întreruperea lucrului toate deschiderile se protejează prin mijloace
adecvate (dopuri, acoperiri) împotriva pătrunderii apei sau nămolului.
Îmbinările conductelor trebuie sa asigure o perfecta etanşeitate, precum si
posibilitatea preluării tuturor eforturilor statice si dinamice.
Înainte de executia oricărui tip de îmbinare se asigura curatarea interioara atât a
pieselor de îmbinare cat si a capetelor de conducta, cu ajutorul periilor moi sau cârpelor.
Incarcarea si descărcarea tuburilor din PVC-KG, in si din auto se va face
mecanizat sau manual, fiind interzisa bascularea acestora sau aruncarea din mijloacele de
transport.
Legăturile de ancorare a incarcaturilor se vor realiza din benzi de cânepa sau
nylon. Aceste benzi vor fi folosite si la incarcarea si descărcarea tuburilor din mijloacele
de transport.
Depozitarea materialelor se va face in magazii sau pe platforme special
amenajate, care sa asigure buna lor conservare. Pentru depozitarea pe o perioada mai
îndelungata a conductelor in aer liber este necesara protejarea acestora împotriva razelor
ultraviolete.
3. CĂMINELE DE VIZITARE
Radierul căminelor se va realiza din beton, marca B200.
Înainte de turnarea radierului, atât la căminele de vizitare cat si la gurile de
scurgere, se va realiza un pat de 20cm de balast compactat.
Pereţii se vor executa din tuburi de beton armat Dn 800mm.
Capacul căminului vizitabil va trebui sa fie de tip greu-carosabil.
4. EFECTUAREA PROBEI DE PRESIUNE, DE ETANSEITATE, SPALAREA,
DZINFECTIA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE
Înainte de punerea in functiune a retelei de canalizare se va efectua proba de
etanşeitate.
Presiunea de proba va fi 1,5 m coloana apa.
Proba de etanşeitate se va realiza cu apa, conform SR 4163-3 si STAS 6819.
Tronsonul supus probei de etanseitate va fi acoperit cu pamant. Capetele
tronsonului ce urmează a fi supus probei vor fi închise cu capace.
96
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Umplerea tronsonului cu apa se va face dinspre aval spre amonte, fiind evacuat in
totalitate aerul din conducte. Evacuarea aerului se face prin intermediul aerizatoarelor sau
robinetilor de aerisire.
După atingerea presiunii de proba se mentin tronsoanele de proba sub presiune
circa 15 minute, observându-se daca exista scurgeri de apa la îmbinări sau in alte locuri
de pe traseul retelei.
Pierderile de presiune pe durata a 15 minute trebuie sa fie nule.
Desfasurarea probei de etanseitate, cu toate datele din măsurătorile efectuate se
înscriu in fise speciale. Aceste fise trebuie sa cuprindă si toate defectiunile constatate pe
perioada de proba, precum si remedierile efectuate.
Verificările, încercările si probele se executa conform Legii 10/1995, privind
calitatea in constructii, regulamentul de receptie a lucrărilor de constructii si instalatii
aferente acestora (HG nr.273/94), STAS 4163 si a altor reglementari specifice.
Înainte de efectuarea probei de etanseitate se verifica:
- concordanta lucrărilor efectuate cu proiectul;
- pozitia si executia caminelor si echiparea acestora;
- calitatea îmbinărilor ;
După efectuarea probei de presiune, respectiv a celei de etanseitate se vor
efectua următoarele operatii:
- întocmirea procesului verbal al probei de etanseitate;
- umplerea transeii in portiunile de verificare ramase neacoperite;
- verificarea gradului de compactare conform prevederilor proiectului;
- refacerea partii carosabile a drumului;
- refacerea spatiilor verzi;
Receptia lucrării este actiunea prin care investitorul accepta si preia lucrarea,
aceasta putând fi dată in functiune, certificându-se faptul ca executantul si-a îndeplinit
obligatiile conform prevederilor contractuale si ale documentatiei de executie. Etapele de
realizare a receptiei sunt:
- receptia la terminarea lucrărilor prevăzute in contract;
- receptia finala după expirarea perioadei de garantie prevăzuta in contract.
97
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Receptiile preliminare se vor încheia intre beneficiar si constructor si vor avea la

baza procese verbale de lucrări ascunse, care vor cuprinde: modul de realizare al patului
de pozare al conductelor, probele de etanseitate, realizarea umpluturilor si a compactărilor
acestora.
După punerea in functiune a retelei si expirarea perioadei de garantie se face
receptia finala, având la baza receptiiile preliminare întocmite anterior.
La punerea in functiune a conductelor, care se va face de către antreprenor, va
participa in mod obligatoriu si personalul care urmează sa exploateze lucrarea.
Toate lucrările de executie necesita personal calificat, de specialitate. Se va
efectua la zi instructajul de protectia muncii, pentru lucrările ce urmează sa le efectueze.
Orice modificare fata de prescriptiile din prezentul proiect trebuie autorizata de
către proiectant.
Modificările prevederilor din acest proiect se poate face in baza dispozitiilor de
santier întocmite de către proiectant, beneficiar si constructor.
Beneficiarul va urmări printr-un reprezentant autorizat executarea lucrărilor si va
întocmi împreuna cu constructorul procese verbale de lucrări ascunse, referitoare la modul
de realizare al sapaturilor, stratului de pozare, pozarii conductelor, intersectii cu alte
retele, realizarea pantei de montaj a conductei, realizarea umpluturilor.
Având la baza cele mai sus arătate se vor efectua receptiile partiale, care vor fi la
baza receptiei finale.
Receptia finala a retelei de apa se va face după expirarea perioadei de garantie.
ÎNTOCMIT,
Ing. CIUREA Dumitru
98
Tel/ fax: 0251/ 510558
CRAIOVA
Cod 200536
Prezenta documentaţie conţine:
Parte scrisă ............... 97 pagini

Parte desenată ........... 6 planşe
Documentaţia s-a executat în 3 exemplare, din care:

- 2 exemplare pentru Beneficiar;
- 1 exemplar se găseşte în arhiva proiectantului.
ÎNTOCMIT,
Ing. Ţugui Diana
99

Parcare Caiet de Sarcini

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Parcare Caiet de Sarcini

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT nr.

647/2016: „Înfiinţare Parcare Auto

Cap.1. PREVEDERI GENERALE

1.1. PREZENTAREA LUCRĂRILOR

1.2. SOLUŢIA PROIECTATĂ

1.3. PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUŢIE

4. PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE

bune pot fi folosite în orice condiţii climaterice şi hidrologice, la orice înălţime de

6. VERIFICAREA CALITĂŢII PĂMÂNTURILOR

Nr. Caracteristici care Metode de

Laboratorul executantului va avea un registru cu rezultatele tuturor

Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate şi toate instalaţiile subterane

Toate golurile ca puţuri, excavaţii, gropi după scoaterea buturugilor şi

7.3. GROPI DE ÎMPRUMUT

pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despăgubiri. Achiziţionarea sau

8. PREGĂTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEE

Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare

9.4. CONTROLUL COMPACTĂRII

Laboratorul antreprenorului va ţine un registru în care se vor consemna toate

Natura materialului în rambleu H maxim în m

Tolerantele de execuţie pentru suprafaţarea platformei şi a taluzurilor sunt următoarele;

10. EXECUŢIA ŞANŢURILOR ŞI RIGOLELOR

Şanţurile şi rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului,

11. FINISAREA PLATFORMEI

12. ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETAL

13. DRENAREA APELOR SUBTERANE

14. ÎNTREŢINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARANŢIE

- controlul capacităţii portante.

Verificarea pregătirii terenului de fundaţie

Verificarea calităţii şi stării pământului constă în determinarea principalelor

Verificarea grosimii straturilor aşternut

Verificarea gradului de compactare

Controlul topografic al nivelmentului va fi făcut pe pro file din 20 în 20 m.

16. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

16.2. RECEPŢIA PRELIMINARĂ

17. STANDARDE DE REFERINŢĂ

STAS 730 Agregate naturale pentru lucrări de căi

STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea şi

STAS 1913/1 Teren de fundare. Determinarea umidităţii .

STAS 1913/3 Teren de fundare. Determinarea densităţii

STAS 1913/4 Teren de fundare. Determinarea limitelor de

STAS 1913/5 Teren de fundare. Determinarea

STAS 1913/12 Teren de fundare. Determinarea

STAS 1913/13 Teren de fundare. Determinarea

STAS 1913/15 Teren de fundare. Determinarea greutăţii

STAS 2914 Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii

Cap.3. FUNDATII DIN BALAST

II. PREVEDERI GENERALE

Toleranţe admise Metoda de

Limitele de granulozitate ale balastului sunt arătate în tabelul2.

Treceri în % din greutate prin site sau ciururi cu diametre

Laboratorul Antreprenorului va ţine evidenţa calităţii balastului după cum urmează:

Tabel 3. Testele agregatelor.

IV.PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI

Caracteristicile de compactare ale balastului pentru stratul de fundaţie se vor stabili

materiale. Compactarea straturilor de fundaţie va fi realizată folosind utilajul de

V. CONTROLUL CALITĂŢII COMPACTĂRII STRATULUI DE FUNDAŢIE

Determinarea, procedeul de Frecvenţa minimă la locul

Laboratorul Antreprenorului va ţine evidenţa calităţii straturilor de fundaţie

- în profil transversal, măsurătorile vor fi făcute în dreptul secţiunilor transversale

VI. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

VII. PRINCIPALELE NORMATIVE ROMÂNEŞTI

STAS1913/15 Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren.

Cap.4. PAVAJE DIN PAVELE