Caiet de Sarcini - Prevederi Generale

PLAZA ROMANA
Piaţa Romană, Nr. 7, Sector 1, Bucureşti

PROJECT NUMBER PROJECT CODE DESIGN PHASE BLOCK DOCUMENT NUMBER REVISION DATE
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
CAIET DE SARCINI
PREVEDERI GENERALE PENTRU CONSOLIDAREA ŞI
REMEDIEREA STRUCTURILOR
FAZA DE PROIECTARE: Proiect Tehnic
© Document created by Popp & Asociații. No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of Popp & Asociații SRL.
© Document creat de Popp & Asociații. Nici o parte a acestui document nu poate fi copiată, modificată sau multiplicată fără acordul scris al Popp & Asociații SRL.
P&A-GSPRO-00-PTH-OSP21-00-141016-RO - CS CONSOLIDARI.DOCX PAGE 1 OF 38

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
CUPRINS
1 INTRODUCERE ........................................................................................................................ 4
2 MATERIALE UTILIZATE LA CONSOLIDARE ................................................................................. 4
3 LUCRĂRI DE EXECUŢIE ............................................................................................................. 4
3.1 DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ PENTRU EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE CONSOLIDARE ............................................ 4

3.1.1 VERIFICAREA MATERIALELOR ÎNAINTE DE PUNEREA ÎN OPERĂ .................................................................. 5
3.2 ETAPELE DE DESFĂŞURARE A LUCRĂRILOR ....................................................................................... 7
3.3 LUCRĂRI DE REPARAŢII LOCALE .................................................................................................... 8
3.3.1 PROCEDEE DE REMEDIERE A DETERIORĂRILOR APĂRUTE ÎN PERIOADA DE EXECUŢIE SAU ÎN CURSUL EXPLOATĂRII
CONSTRUCŢIEI ............................................................................................................................................. 8
3.3.2 PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR.............................................................................................................. 9
3.3.3 REŢESEREA ZIDĂRIEI....................................................................................................................... 10
3.3.4 CHITUIREA FISURILOR (FISURI MICI, ASPECTE GENERALE) ...................................................................... 10
3.3.5 INJECTAREA FISURILOR (FISURI MARI, ASPECTE GENERALE) ................................................................... 11
3.3.6 REFACEREA MORTARULUI DIN ROSTURI ............................................................................................. 13
3.3.7 PLOMBAREA CU BETON A CRĂPĂTURILOR DIN ZIDĂRIE ......................................................................... 13
3.3.8 REPARAREA INTERVENŢIILOR NECONTROLATE ASUPRA PEREŢILOR DIN ZIDĂRIE ......................................... 13
3.3.9 COSMETIZARE ROSTURI .................................................................................................................. 14
3.3.10 ÎNCHIDERI GOLURI ȘI CAVERNE ȘI COSMETIZARE ZIDĂRII ....................................................................... 14
3.3.11 APLICAREA TENCUIELILOR NEARMATE (ASPECTE GENERALE).................................................................. 14
3.4 LUCRĂRI DE CONSOLIDĂRI PRIN CĂMĂŞUIRI .................................................................................. 17
3.4.1 TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE CONSOLIDARE A ELEMENTELOR DIN ZIDĂRIE DE CĂRĂMIDĂ CU CENTURI, PLASE
DIN OŢEL-BETON ŞI TENCUIALĂ CU MORTAR DE CIMENT (FĂRĂ VAR) APLICAT PRIN TORCRETARE ............................... 17
3.4.2 TEHNOLOGIA DE REALIZARE A DIAFRAGMELOR DIN BETON ARMAT LA FUNDAŢII SAU NIVEL CURENT ............. 18
3.4.3 TEHNOLOGIA DE REALIZARE A SUPRABETONĂRII PLĂCII DE BETON ARMAT................................................ 19
3.4.4 PREVEDERI PENTRU TORCRETAREA MORTARELOR ŞI A BETOANELOR ....................................................... 19
3.4.5 DAREA ÎN EXPLOATARE A ELEMENTELOR DE BETON REMEDIATE ............................................................. 23
3.5 RECONDIŢIONĂRI ALE ELEMENTELOR METALICE EXISTENTE ................................................................ 24
3.6 REABILITAREA STRUCTURILOR ORIZONTALE DIN LEMN...................................................................... 25
3.6.1 RIGIDIZAREA TAVANELOR ............................................................................................................... 25
3.6.2 CONSOLIDAREA GRINZILOR DIN LEMN ............................................................................................... 26
3.6.3 PROTEJAREA CAPETELOR DE GRINDĂ................................................................................................. 27
3.7 CONSOLIDAREA BOLŢILOR ........................................................................................................ 27
3.7.1 REDUCEREA ÎMPINGERILOR PRIN INTRODUCEREA DE TIRANŢI METALICI ................................................... 27
3.7.2 REDUCEREA ÎMPINGERILOR PRIN INTRODUCEREA CABLURILOR ACTIVE VERTICALE ..................................... 27
4 CONDIŢII DE RECEPŢIE TOLERANŢE, ABATERI ......................................................................... 28
4.1 RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE ZIDĂRIE ..................................................................................... 28

4.2 RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE PUNERE ÎN OPERĂ A BETONULUI ................................................ 28
4.3 CLASE DE TOLERANŢE PENTRU LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII .................................................... 30
4.4 ABATERI ADMISIBILE PENTRU CLĂDIRI ................................................................................ 31

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
4.5 MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII .......................................................................................... 33
5 BAZA NORMATIVĂ ................................................................................................................ 35

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
1 INTRODUCERE
În Piaţa Romană nr.7, sector 1, Bucureşti, urmează a se realiza un ansamblu de imobile cu
destinaţia birouri, alcătuit din două corpuri. Corpul principal (corpul C) al cărui regim de înălţime este
3S+P+7E are dimensiuni în plan de cca. 47,50x15,00 m, subsolul acestor corpuri extinzându-se
suplimentar faţă de suprastructură, ajungând la dimnesiuni în plan de cca. 24,90x18,30m, pe zona cu
trei subsoluri şi la aproximativ 23,76x4,20m pe zona cu un subsol. Cel de-al doilea corp (corpul A) este
reprezentat de o construcţie existentă ce se va consolida şi restaura, cu o dimensiune în plan de
13,50x20,00m.
Obiectul prezentului caiet de sarcini îl constituie descrierea lucrărilor de consolidare.
2 MATERIALE UTILIZATE LA CONSOLIDARE

Din expertiza tehnică realizată în anul 2007 de către expert tehnic atestat dr. Ing. Traian Popp “a reieșit
că această construcție a fost afectată major de evenimentele seismice importante ale ultimului secol,
necesitând o consolidare globală.”
„Propunerea de consolidare constă în principal în cămășuirea cu beton armat a pereților exteriori pe
toată înălțimea acestora și construirea de noi elemente de beton armat.
De subliniat caracterul global al intervenţiei, de la consolidarea fundaţiilor, la a pereţilor, pe alocuri
refacerea planşeelor şi refacerea mansardei, care va necesita un timp de execuţie sporit şi costuri
semnificative. În plus, aşa cum se întâmplă în general la construcţiile vechi, apar şi fenomene
ascunse, imposibil de identificat prin numărul limitat de sondaje care se fac în mod curent cu prilejul
realizării expertizei tehnice. La abordarea propriu-zisă a lucrărilor de consolidare şi supraetajare vor
trebui sporite numărul şi diversitatea sondajelor pentru confirmarea clară a capacităţii portante a
unora dintre elementele existente (de exemplu grinzile nu au fost studiate, nu se cunoaşte dacă
fundaţiile sunt armate, nu se cunoaşte marca mortarului şi a cărămizii din zidărie în toate elementele
iar cel puţin aparent avem de a face cu mai multe calităţi ale materialelor), iar rezultatele aflate la
acel moment pot conduce la înăsprirea soluţiilor de consolidare. Toate acestea se vor determina
printr-o strânsă colaborare între constructor, proiectant şi expert. “
Materialele utilizate la realizarea lucrărilor de consolidare sunt:
- Beton armat C25/30 în cămăși și în planșee
- Oțel beton PC52
3 LUCRĂRI DE EXECUŢIE
3.1 DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ PENTRU EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE CONSOLIDARE

Execuţia lucrărilor de consolidare se va face pe baza următoarelor categorii de documente:
- piese desenate: planuri la scări convenabile pentru descrierea completă a lucrărilor în
ansamblu şi a tuturor detaliilor aferente;
- piese scrise: documente scrise ce explică/precizează prevederile proiectului în vederea
executării clădirii în conformitate cu:

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
• obiectivele/cerinţele investitorului;
• ipotezele de proiectare referitoare la materialele componente şi la procedurile de
execuţie;
Execuţia lucrărilor de consolidare va fi începută numai dacă documentaţia tehnică menţionată mai sus
este elaborată, verificată şi avizată conform prevederilor legale în vigoare.
Verificarea calităţii execuţiei se va face în raport cu condiţiile tehnice specificate în proiect şi cu
reglementările specifice materialelor şi procedeelor respective de execuţie.
3.1.1 Verificarea materialelor înainte de punerea în operă

Toate materialele care se folosesc la executarea lucrărilor de consolidare de toate tipurile se vor pune
în operă numai după ce conducătorul tehnic al lucrării a efectuat verificările următoarelor documente:
- existenţa/valabilitatea autorizaţiei de construire;
- verificarea proiectului de către un verificator tehnic atestat;
- verificarea conformităţii elementelor cu prevederile specificaţiilor tehnice pentru fiecare lot în
parte;
- verificarea conformităţii cimentului pentru prepararea mortarului la şantier cu prevederile
specificaţiilor tehnice pentru fiecare lot;
- verificarea conformităţii mortarului preamestecat/fabricat industrial/semi-industrial cu
prevederile specificaţiilor tehnice pentru fiecare lot;
- verificarea conformităţii mortarului pentru rosturi subţiri cu prevederile specificaţiilor tehnice
pentru fiecare lot;
- verificarea conformităţii betonului cu prevederile specificaţiilor tehnice pentru fiecare lot;
- verificarea conformităţii armăturilor cu prevederile specificaţiilor tehnice pentru fiecare lot;
- verificarea conformităţii elementelor auxiliare (bride, console, agrafe) şi a straturilor de rupere
a capilarităţii cu prevederile specificaţiilor tehnice pentru fiecare lot;
- verificarea documentelor privitoare la:
• terenul de fundare;
• recepţia armăturilor/pieselor înglobate;
• calitatea betoanelor turnate şi condiţiile de turnare (temperaturi normale/timp
friguros;
- verificarea documentaţiei privind execuţia lucrărilor pe timp friguros/călduros;
Suplimentar se vor mai efectua următoarele verificări, prin examinare vizuală şi/sau prin măsurători
numai pentru materialele ce au fost declarate corespunzătoare după verificarea documentelor
menţionate mai sus:
- verificarea condiţiilor de depozitare a materialelor;
- verificarea rezistenţei la compresiune a elementelor;
- verificarea condiţiilor de aspect pentru elemente;
- verificarea proprietăţilor fizice ale elementelor conform declaraţiei de conformitate;
- verificarea lucrabilităţii mortarului de reţetă preparat la şantier (la începerea lucrărilor şi la
schimbarea sursei de agregate);
- verificarea rezistenţei la compresiune a mortarului de reţetă preparat la şantier (la începerea
lucrărilor şi la schimbarea sursei de agregate);
Verificarea calităţii produselor se va face pe loturi de aceeaşi formă, dimensiune, clasă, marcă şi
calitate.

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
Înainte de punerea în operă a elementelor pentru consolidări se vor efectua următoarele verificări
asupra lor:
- se va examina starea suprafeţelor elementelor pentru zidărie; se interzice folosirea
elementelor acoperite de praf sau alte impurităţi;
- se va verifica, în special pe timp călduros, dacă sunt ude elementele pentru zidărie, înainte de
punerea în operă. Se vor uda cu câteva ore înainte de zidire elementele care au viteza iniţială
de absorbţie > 1500g/m3/minut;
- pe măsura executării lucrărilor, se va verifica dacă procentul de fracţiuni de cărămizi faţă de
cele întregi nu depăşeşte limita maximă de 15%;
Mortarele specificate în proiect vor fi supuse următoarelor verificări:
- se va verifica cu frecvenţa indicată în specificaţiile din proiect, la fiecare punct de lucru şi la
fiecare şarjă de mortar, prin măsurători cu conul etalon, dacă consistenţa mortarului de zidărie
se înscrie în limitele adecvate tehnologiei de lucru. Valorile recomandate sunt:
• 8-13cm la zidărie cu elemente pline;
• 7-8cm la zidărie cu elemente cu goluri verticale;
• 10-11cm la zidărie cu elemente din beton celular autoclavizat;
Pentru mortarele preparate industrial, semifabricate, înainte de utilizare se vor efectua verificările:
- inscripţionarea de pe ambalaj;
- existenţa pe ambalaj sau în documentele de însoţire a reţetelor necesare realizării mortarelor
de clase M2.5-M10;
- dozajul de ciment recomandat la prepararea mortarelor în funcţie de clasa de rezistenţă şi de
condiţiile de expunere. Modificarea dozajului stabilit de producător se poate face numai după
consultarea acestuia şi cu acordul proiectantului (în cazul în care marca rezultată este mai mică
decât cea specificată în proiect);
- valabilităţii produsului. În general, valabilitatea mortarelor industriale este de 60 zile de la
producere, cu condiţia respectării măsurilor adecvate de transport şi de depozitare specificate
de producător;
- pentru punerea în operă a mortarelor preparate industrial, semifabricate la temperaturi sub
5°C se va consulta producătorul asupra posibilităţii de a utiliza aditivi împotriva îngheţului;
Pentru elementele auxiliare, se vor realiza următoarele verificări înainte de punerea lor în operă:
- verificarea elementelor de ancorare auxiliare se va efectua la şantier, bucată cu bucată, înainte
de montare, din punct de vedere al conformităţii elementelor cu specificaţiile din proiect şi,
după caz, cu marcajul CE;
• verificarea formei şi dimensiunilor elementelor în raport cu detaliile din planşele de
execuţie;
• verificările marcajului CE, în cazul elementelor auxiliare de catalog;
• verificarea componentelor elementelor auxiliare compuse (existenţa dispozitivelor de
reglare şi fixare, tipul şi dimensiunile diblurilor de fixare, etc.);
• verificarea documentelor în care se specifică tipul şi grosimea stratului de acoperire
aplicat pentru protecţia anticorozivă;
- în cazul în care unele produse nu sunt conforme cu specificaţiile, Proiectantul General al
Clientului va putea decide folosirea acestora în condiţii mai puţin severe de solicitare (prin
sporirea numărului ancorelor pe m2 de perete, de exemplu) sau izolarea produselor
neconforme şi îndepărtarea lor de pe şantier;

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
- cerificarea buiandrugilor prefabricaţi se va efectua la şantier, bucată cu bucată, înainte de

montarea acestora. Verificarea se referă la conformitatea elementelor cu specificaţiile din
proiect şi, după caz, cu marcajul CE şi cu agrementul tehnic. Se verifică şi existenţa declaraţiei
de conformitate cu specificaţia de fabricaţie;
Materialele pentru izolarea/ruperea capilarităţii vor fi supuse următoarelor verificări înainte de
punerea lor în operă. Verificările se vor realiza în conformitate cu prevederile normativului NP 040-02
privind proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri, ale documentaţiei de execuţie
şi ale fişelor tehnice ale materialelor utilizate.
- verificarea, prin măsurare directă, a caracteristicilor geometrice : lungime, lăţime şi grosime;
- verificarea comportării la temperaturi scăzute sau ridicate (se verifică comportarea la
desfăşurare/îndreptare a materialelor transportate sub forma de sul). În cazul în care se
constată că materialul este lipit între spirele sulului sau se constată crăpărea ale acestuia,
materialul de izolare se consideră a fi neconform;
Verificări efectuate în raport cu specificaţiile proiectului asupra armăturilor pentru zidărie sau a
elementelor pentru confinare:
- tipul oţelului şi limita de elasticitate;
- diametrele;
- starea suprafeţei (existenţa ruginii aderentă/neaderentă);
- alcătuirea plaselor sudate prin puncte;
- nu se vor accepta pentru folosire barele ce prezintă urme de noroi, ulei, grăsime, vopsea sau
adaosuri provenite din procedee de sudare;
3.2 ETAPELE DE DESFĂŞURARE A LUCRĂRILOR

Ordinea principială a operaţiunilor tehnologice de realizare a lucrărilor de consolidare:
- decopertarea tencuielii pereţilor subsolului ce urmează a fi consolidaţi;
- pregătirea suprafeţelor pentru a adera la betonul nou turnat (buciardare, umectarea zidăriei,
curăţarea cu peria de sârmă, aer comprimat, spălare cu jet de apă, găurire pentru ancore şi
conectori din beton armat, etc.);
- montarea ancorelor, conectorilor şi armăturilor pentru consolidarea pereţilor de subsol;
- cofrarea şi turnarea betonului pentru consolidarea pereţilor;
- execuţia hidroizolaţiei şi protecţiei hidroizolaţiei la exterior, conform proiectului de
specialitate sau de arhitectură;
- decopertarea tencuielii pereţilor suprastructurii ce urmează a fi consolidaţi, precum şi
spargerea sau găurirea plăcilor pentru realizarea continuităţii pereţilor de beton pe verticală,
sprijinirea plăcilor ce se sparg sau se găuresc cu popi metalici;
- pregătirea suprafeţelor pentru a adera la betonul nou turnat (curăţare cu peria de sârmăm,
aer comprimat, spălare cu jet de apă, găurire pentru realizarea locaşurilor necesare conlucrării
cu diafragma de beton, etc.);
- montarea armăturii în diafragmele de beton, precum şi a conectorilor de legătură cu pereţii
de zidărie;
- cofrarea şi turnarea betonului în diafragmele suprastructurii;
- inspecţia şi remedierea şarpantei cu refacerea învelitorii;
- refacerea tencuielilor şi finisajelor interioare şi exterioare în zonele consolidate;

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
Etapizarea lucrărilor de execuţie, precum şi modul de abordare al consolidării pe tronsoane va fi stabilit

de comun acord cu tehnologul, Clientul şi Antreprenorul General.
3.3 LUCRĂRI DE REPARAŢII LOCALE

3.3.1 Procedee de remediere a deteriorărilor apărute în perioada de execuţie sau în cursul exploatării
construcţiei
Deteriorările se consemnează într-un releveu al elementelor sau structurii, precizându-se tipul, poziţia
şi dimensiunile acestora.
În funcţie de amplasarea şi consecinţele deteriorărilor constatate, soluţiile de remediere vor fi date
prin:
- notă de remedieri;
- proiect de remediere (consolidare), întocmit de Proiectantul General al Clientului. Procedeul
de remediere se stabileşte ţinând seama de precizările date în tabelul următor, precum şi de
prevederile menţionate mai jos;
Procedeele pe bază de ciment se recomandă a fi adoptate în situaţiile în care nu se dispune de personal
cu experienţă în utilizarea răşinilor epoxidice sau de dotările şi de materialele necesare.
În cazul deteriorărilor de adâncime şi suprafaţă redusă sau suprafaţă mare (DASR sau DASM) se adoptă
procedeul pe bază de răşini epoxidice, în situaţiile în care se impune realizarea unor rezistenţe
superioare în interval de 24 de ore.
Procedeele menţionate în tabelul de mai jos asigură remedierea locală a deteriorărilor produse.
Tipul de deteriorare Procedee de remediere
Nr. Caracterizarea Pe bază de
Pe bază de
Crt. Descriere Notaţie deteriorării amestecuri
ciment
epoxidice
închidere cu închidere cu chit
f0 deschidere<0,5mm
pastă de ciment epoxidic
deschidere 0,5– injectare cu
1 FISURI f1 –
2mm răşină epoxidică
închidere cu închidere cu chit
f2 deschidere>2mm
pastă de ciment epoxidic
DETERIORĂRI ÎN STRATUL DE
2 ACOPERIRE A ARMĂTURILOR: DSA adâncime max. 4cm mortar mortar
ruperea muchiilor
DETERIORĂRI DE ADÂNCIME
adâncime max. 1/4h
ŞI SUPRAFAŢĂ REDUSĂ:
3 DASR şi suprafaţă max. beton beton
cedări locale la solicitări de
0,3m2
compresiune sau sarcini
-
adâncime max. -
DETERIORĂRI DE ADÂNCIME betonare în
1/4h şi
ŞI/SAU SUPRAFAŢĂ MARE: exces
4 DASM suprafaţă>0,3m2 beton
cedări la solicitări de
- adâncime>1/4h şi
compresiune sau şocuri - torcretare
suprafaţă<0,3m2
Tabelul 1. Procedee de remediere locală a deteriorărilor

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
La încadrarea în diferitele tipare de fisuri se admite depăşirea deschiderii maxime cu până la 1mm,
dacă porţiunea cu deschidere sporită nu depăşeşte 20% din lungimea fisurii, şi respectiv cu până la
2mm dacă nu se depăşeşte 10% din lungimea fisurii.
În funcţie de măsura în care se apreciază că este afectată nefavorabil comportarea în viitor a structurii,
precum şi de posibilitatea repetării unor solicitări similare şi necesitatea sporirii gradului de siguranţă
în exploatare, se va analiza dacă este suficientă numai remedierea locală sau se impune adoptarea de
măsuri suplimentare, precum:
- sporirea capacităţii de rezistenţă a elementelor prin armare suplimentară, cămăşuire, etc.;
- adoptarea de dispoziţii constructive care să asigure îmbunătăţirea modului de preluare a
încărcărilor (spre exemplu introducerea unor diafragme);
- prevederea unor restricţii de exploatare;
Utilizarea amestecurilor epoxidice la remedierea elementelor de beton şi beton armat se poate face
numai în următoarele condiţii:
- temperatura mediului şi a elementului trebuie să fie de minimum +15°C şi umiditatea relativă

a aerului de maximum 60%, în perioada execuţiei remedierii, şi minimum 7 zile după
executarea acesteia;
- suprafeţele de beton care se remediază nu trebuie să fie umede;
- temperatura maximă în cursul exploatării nu trebuie să depăşească +50°C;
- fisurile trebuie să fie stabilizate (în cazul în care au fost generate de tasarea fundaţiilor);
- temperatura materialelor utilizate trebuie să fie de minim +15°C şi de maximum +30°C;
3.3.2 Pregătirea suprafeţelor

Înainte de desfacerea tencuielilor exterioare de pe faţade, acestea se vor fotografia în detaliu, astfel
încât după realizarea lucrărilor de consolidare ele să fie refăcute conform detaliilor originale.
După decopertarea pereţilor de zidărie se va face o analiză vizuală a stării pereţilor. În funcţie de gradul
de deteriorare al acestora se va propune o soluţie de consolidare, iar aceasta se va aplica pentru toţi
pereţii de zidărie care nu sunt consolidaţi cu diafragme de beton.
Pregătirea suprafeţelor pereţilor, după decaparea tencuielilor existente, constă în:
- îndepărtarea tencuielii existente de pe faţa peretelui indicată în plan. Aceasta se va realiza prin
periere cu peria de sârmă (perie mecanică rotativă). Se vor dezveli maximum 15m liniari de
pereţi pe o etapă. Dacă se descoperă fisuri în zidărie, iar acestea traversează şi o intersecţie de
diafragme, se vor decoperta şi diafragmele adiacente pe o lungime de minimum 900mm. Orice
rest de tencuială veche constituie un strat de separaţie între tencuiala nou aplicată şi zidăria
existentă, diminuând conlucrarea dintre acestea;
- cu ajutorul unei scoabe metalice sau a unui spiţ şi a unui ciocan, se vor deschide rosturile dintre
cărămizi, prin îndepărtarea mortarului dintre ele pe o adâncime de 10 – 15mm;
- se va îndepărta orice bucată de cărămidă care nu este fixată în zid, sau care este fisurată sau
spartă. Operaţiunea este obligatorie pentru a asigura aderenţa necesară la zidăria existentă;
- dacă prin îndepărtarea cărămizilor care se detaşează de zidărie se observă tendinţa ca golurile
să ajungă la dimensiuni mai mari şi mai adânci (0,5 x 0,5m), operaţia se va întrerupe, urmând
a se trece la rezidirea treptată a golurilor, odată cu lărgirea acestora prin îndepărtarea
cărămizilor nefixate în zidărie;

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
- nu se vor îndepărta cărămizile sau blocurile din piatră care ar putea conduce la prăbuşirea
zidurilor, înainte de rezemarea provizorie a acestora, continuitatea zidurilor în aceste zone
refăcându-se prin injectare;
- suflarea cu aer comprimat a zidăriei pentru îndepărtarea bucăţilor de mortar neaderent şi
curăţarea de praf;
3.3.3 Reţeserea zidăriei

Reţesearea sau rezidirea zonelor cu fisuri sau crăpături constă în înlocuirea elementelor pentru zidărie
care prezintă fisuri cu deschideri mari sau crăpături sau care sunt rupte sau zdrobite. Reţeserea se va
realiza utilizând elemente pentru zidărie şi mortar cu proprietăţi cât mai apropiate de cele din zidăria
originală, din punct de vedere al formei, dimensiunilor şi a proprietăţilor mecanice de rezistenţă şi
deformabilitate. Astfel se va obţine refacerea continuităţii zidăriei pe traseul fisurii/crăpăturii.
Reţeserea elementelor se va realiza prin legături sau ştrepi atât în planul peretelui cât şi perpendicular
pe acesta, în cazul pereţilor cu grosimi mari. În unele cazuri în rosturile orizontale pot fi introduse şi
bare din oţel.
În mod similar se va reţese zidăria în cazul în care prin proiectul de intervenţie se prevede închiderea
unor goluri existente sau umplerea nişelor din zidăria pereţilor. În toate cazurile, este necesar ca
eventualele goluri închise fără ţeserea zidăriei să fie desfăcute, iar umplutura să fie refăcută
corespunzător.
Pentru asigurarea conlucrării cu elementele existente sunt necesare măsuri pentru punerea sub efort
a elementelor nou introduse, recomandându-se:
- sprijinirea provizorie a planşeelor atunci când se desface zidăria existentă;
- transmiterea progresivă a eforturilor prin pene de lemn;
- utilizarea straturilor subţiri de mortar pentru evitarea contracţiei şi a deformaţiilor verticale
diferenţiate;
3.3.4 Chituirea fisurilor (fisuri mici, aspecte generale)

Fisurile cu deschideri mici (sub 2mm) se repară prin chituire astfel:
- se va peria suprafaţa fisurată cu o perie de sârmă şi se va îndepărta praful rezultat cu aer
comprimat;
- se va îndepărta tencuiala de pe de pe suprafaţa de beton fisurată pe o lăţime de 5 – 7cm
(minimum 2,5cm);
- se va realiza un şanfren pe traseul fisurii, cu adâncimea de circa 2cm, lat de circa 4cm;
- se va curăţa şanfrenul prin suflare cu aer comprimat;
- se va aplica cu şpaclul prin apăsare puternică, un mortar de ciment, în mai multe straturi, până
la umplerea şanfrenului;
Fisurile cu deschideri mici (sub 2mm) se pot de asemenea remedia prin aplicarea pe fisură a unui chit
epoxidic sau a unei paste de ciment cu adaos de poliacetil de vinil, urmând procedura:
- pentru fisuri foarte mici, cu deschidere de sub 0,5mm:
- se perie suprafaţa betonului fisurat cu o perie de sârmă şi se îndepărtează praful rezultat
cu un jet de aer comprimat;
- se aplică cu şpaclul, pe traseul fisurii, pe o lăţime de 2 – 3cm două straturi de acoperire din
chit epoxidic, asigurându-se între cele două aplicări succesive un interval de timp care să

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
permită aplicarea celui de-al doilea strat fără antrenarea stratului anterior. Grosimea
fiecărui strat nu va depăşi 1,5mm;
- pentru fisuri cu deschidere între 0,5mm şi 2mm:
- se îndepărtează tencuiala de pe suprafaţa de beton fisurată, pe o lăţime de 5 – 7cm
(minimum 2,5cm de o parte şi de alta a fisurii);
- se periează zona descoperită cu o perie de sârmă pentru a îndepărta laptele de ciment de
pe suprafaţa de beton şi se elimină praful rezultat cu un jet de aer comprimat;
- se stabilesc punctele de aplicare ale ştuţurilor pe traseul fisurii. În cazul elementelor cu
grosimi de maximum 20cm, ştuţurile se aplică pe o singură faţă a elementului, iar distanţa
dintre ele este de 1,2 – 1,5 x grosimea elementului, cu condiţia ca pe lungimea unei fisuri
neîntrerupte să existe cel puţin două ştuţuri. Pentru elementele cu grosimi de peste 20cm,
ştuţurile se amplasează pe ambele feţe ale elementului, iar distranţa dintre ele este de 0,5
– 0,7 x grosimea elementului. Punctele de aplicare de pe cele două feţe opuse trebuie să
fie decalate între ele;
- pentru fiecare fisură se va lăsa la una din extremităţi (cea de sus în cazul fisurilor verticale)
un orificiu de 1cm pentru refularea aerului;
- se vor fixa ştuţurile pe traseul fisurii, în punctele stabilite, după cum urmează:
o suprafaţa circulară a ştuţului se acoperă cu un strat de plastilină şi se aplică pe
zona de beton fisurată acoperită şi ea în prealabil cu un strat de plastilină.
Aplicarea ştuţurilor se face simetric faţă de fisură;
o fiecare ştuţ se fixează provizoriu pe contur în două-trei puncte, cu plastilină sau cu
ipsos;
- se vor închide fisurile la exterior prin aplicarea de-a lungul acestora a unui chit epoxidic de
1 – 2mm grosime, pe o lăţime de 3cm. Cu acelaşi chit se vor fixa definitiv şi ştuţurile
metalice. Aplicarea chitului se va realiza cu şpaclul sau cu mistria, prin apăsare puternică.
În cazul injectării de pe o singură faţă, faţa opusă se chituieşte pe toată lungimea fisurii,
lăsându-se la 50cm dinstanţă întreruperi de circa 3mm pentru control. Închiderea fisurii la
exterior se poate realiza şi cu alte materiale pe bază de verificări prealabile;
- după întărirea chitului (la circa 6 ore de la aplicare), se va verifica comunicarea dintre
ştuţurile metalice astfel: se introduce aer comprimat în fiecare ştuţ metalic şi se urmăreşte
refularea aerului prin cele două ştuţuri învecinate. Orificiile prin care nu refulează aerul
indică o întrerupere a fisurii în zona respectivă şi în acest caz se amplasează ştuţuri
suplimentare pentru asigurarea comunicării;
3.3.5 Injectarea fisurilor (fisuri mari, aspecte generale)

Fisurile cu deschideri mai mari de 2mm se repară prin injectare astfel:
- se deschid fisurile prin şanfrenare, ca şi în cazul reparării prin chituire, dar cu o adâncime a
şanfrenului de circa 5cm;
- se fac găuri pe traseul fisurii, de 15 – 20cm adâncime, cu diametrul egal cu cel al ştuţurilor de
injectare, la distanţe de circa 30 – 50cm;
- se montează ştuţuri în găurile forate şi se chituieşte fisura cu mortar de var aplicat în mai multe
straturi;
- injectarea fisurilor se efectuează după minimum 6 ore de la executarea operaţiilor
pregătitoare, dacă temperatura mediului ambiant este mai mare de +20°C şi respectiv după
minimum 12 ore dacă temperatura mediului ambiant este sub +20°C;
- se injectează în fisură lapte de ciment, începând de la ştuţul de la partea inferioară a fisurii
(injectările se vor realiza conform instrucţiunilor tehnice privind procedee de remediere a
defectelor C 149-87);

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
- în timpul injectării se ţin deschise două ştuţuri învecinate, celelalte fiind astupate cu dopuri din
plastilină sau cauciuc;
- în cazul plăcilor, de regulă, injectarea se face prin faţa superioară. Dacă aceasta nu este
accesibilă, injectarea se face de jos în sus, practicându-se câte un orificiu suplimentar între
două orificii de injectare, în care se introduce câte un tub PVC. Refularea substanţei injectate
prin acest tub indică pătrunderea ei până la 2/3 din înălţimea plăcii;
- după întărirea laptelui de ciment, acesta se îndepărtează prin tăiere, la minimum 3cm de la
faţa zidăriei, după care se va chitui cu mortar de var;
- după caz, Antreprenorul General poate stabili cu acordul Proiectantului General al Clientului
măsuri suplimentare apreciate drept folositoare pentru repararea prin injectare a fisurilor
menţionate;
- prin injectarea fisurilor cu amestecuri pe bază de ciment, se asigură sporirea rezistenţei la
compresiune şi forfecare, şi a rigidităţii pereţilor avariaţi până la valori apropiate de cele iniţiale.
Amestecul ce se injectează poate fi:
- grout, cu următoarea compoziţie (părţi măsurate în volum):
o 3 părţi nisip fin;
o 1 parte nisip grosier;
o 1 parte ciment Portland;
o 1/2 parte var tip S;
o 1/2 parte cenuşă tip F;
Se adaugă circa 2 1/2 părţi de apă astfel încât să fie asigurată fluiditatea necesară. Pe
parcursul execuţiei se poate adăuga apă pentru menţinerea consistenţei necesare.
Durata de folosire a amestecului este de 2 1/2 ore din momentul adăugării apei în
amestecul uscat;
- mortar (tip “N”):
o 4,5 + 6 părţi de nisip pentru zidărie;
o 1 parte de ciment alcalin (tip I sau II);
o 1 parte var tip “S”;
Verificarea aplicării corecte a procedeului de injectare se face după 24 – 36 de ore de la injectare şi se
execută astfel:
- la fiecare a cincea fisură injectată se va desprinde pe o lungime de circa 15cm, cu dalta şi
ciocanul stratul de chit epoxidic aplicat pentru închiderea exterioară a fisurii la extremitatea la
care s-a încheiat operaţia de injectare. În cazul injectării pe o faţă a elementului, se desprinde
chitul de pe faţa opusă injectării;
- în cazul unei injectări corecte se constată prezenţa răşinii în fisură (culoarea răşinii este mai
închisă decât a betonului);
- în cazul în care nu se constată prezenţa răşinii în fisură, rezultă că injectarea nu a fost executată
corespunzător. În această situaţie se va desface complet chitul de pe faţa respectivă a
elementului, şi se vor stabili zonele neinjectate. Pentru fiecare din aceste zone se montează
un ştuţ şi se acoperă fisura cu chit epoxidic, lăsându-se câte o întrerupere de control de 2 –
3mm, la extremitatea zonei de injectat, şi se execută reinjectarea;
Notă:
Procedeul se aplică pentru repararea elementelor de zidărie în cazul existenţei unor fisuri cu deschideri
mici sau moderate, de până în 10mm.

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
Este aplicat de asemenea pe plinurile orizontale de zidărie în cazul în care se urmăreşte sporirea
capacităţii de rezistenţă.
3.3.6 Refacerea mortarului din rosturi

Refacerea mortarului din rosturi este recomandată în cazul în care mortarul este degradat din acţiunea
unor factori de mediu (precipitaţii cu sau fără îngheţ/dezgheţ, agenţi agresivi din atmosferă, etc) şi, de
asemenea în cazul mortarelor foarte slabe (de argilă sau mortare cu dozaj de var mic, mai mic de 1:5).
Înlocuirea mortarului are drept scop sporirea rezistenţei la compresiune a zidăriei în cazul pereţilor de
grosimi moderate (până la două cărămizi). Pentru grosimi mai mari sporul rezistenţei obţinut nu mai
este semnificativ deoarece adâncimea pe care se poate interveni este limitată. Operaţia implică
scoaterea mortarului existent din rosturi pe o adâncime de 60-80mm şi înlocuirea acestuia cu un
mortar cu proprietăţi superioare. Orientativ, rezistenţa mortarului de înlocuire va mi minimum M5
(5N/mm2), şi va fi de tip ciment-var pentru asigurarea unei comportări mai puţin fragile decât cea a
mortarelor care conţin numai ciment. Rezistenţa mortarului nou va trebui să fie inferioară rezistenţei
cărămizilor existente pentru a se evita concentrarea eforturilor şi ruperea zidăriei prin cedarea
cărămizilor în zona de parament unde s-a introdus mortarul nou.
3.3.7 Plombarea cu beton a crăpăturilor din zidărie

Eliminarea cărămizilor rupte şi înlocuirea lor cu beton poate fi o soluţie mai uşor de executat decât
reţeserea cu cărămidă.
Desfacerea zidăriei deteriorate se face cu grijă pentru a nu se afecta zonele adiacente. Feţele
cărămizilor care vor veni în contact cu betonul de umplutură se curăţă de resturile de mortar prin
frecare energică cu peria de sârmă. Înainte de turnarea betonului pe aceste feţe se aplică un strat de
lapte de ciment cu adaos de aracet sau de răşini epoxidice pentru facilitarea aderenţei. Betonul turnat
va avea rezistenţă comparabilă cu a cărămizilor înlocuite şi o lucrabilitate adecvată pentru a pătrunde
în spaţiile dintre cărămizi.
Introducerea plaselor de armare cu bare ancorate în rosturile zidăriei existente contribuie şi la
preluarea eforturilor din contracţie din beton. Şi în această soluţie se recomandă ca la partea
superioara a plombei să se introducă un strat de mortar cu ciment fără contracţie.
3.3.8 Repararea intervenţiilor necontrolate asupra pereţilor din zidărie

În multe clădiri se constată că rezistenţa pereţilor din zidărie, structurali şi/sau nestructurali, a fost
slăbită prin practicarea de goluri şi/sau şliţuri pentru trecerea instalaţiilor.
În această categorie se înscriu:
- şliţurile orizontale sau oblice executate prin spargere sau zidire, indiferent de lăţime şi de
adâncime, pentru clădirile situate în zone cu acceleraţia seismică de calcul ≥0,16g;
- şliţurile verticale cu adâncime mai mare de 30 mm şi lăţime mai mare de 200 mm în pereţi
structurali cu grosime ≥ 240 m;
- toate şliţurile orizontale şi înclinate în pereţi nestructurali cu grosimea ≤ 150 mm cu excepţia
şliţurilor cu adâncimea maximă de 20 mm executate prin frezare, pentru montarea instalaţiilor
electrice.
Se va proceda la consolidarea locală prin:
- plombarea golurilor sau şliţurilor cu beton;
- umplerea nişelor cu zidărie ţesută sau cu beton;

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
- înlocuirea zidăriei degradate;

- placarea cu tencuială armată a zonei slăbite sau a întregului perete;
- consolidarea cu procedee specifice a elementelor din beton armat;
În cazul buiandrugilor sau arcelor din zidărie perforate pentru trecerea instalaţiilor se modifică
instalaţia (schimbarea traseului şi/sau a punctelor de traversare) şi apoi se reface elementul deteriorat
sau se consolidează elementul pentru compensarea reducerii de rezistenţă.
3.3.9 Cosmetizare rosturi

Cosmetizarea rosturilor de zidărie include:
- îndepărtarea şi evacuarea materialului de rostuit deteriorat;
- închiderea corespunzătoare a rosturilor, inclusiv sprijinirea lor temporară;
- prepararea mortarului după compoziţia prescrisă.
3.3.10 Închideri goluri și caverne și cosmetizare zidării

Închiderea golurilor de zidărie cu suprafața de până la 900 cm2 și cosmetizarea zidăriei, include:
- îndepartare şi evacuare material deteriorat;
- închidere corespunzătoare goluri și rosturi, inclusiv sprijinire temporară;
- preparare mortar: după compoziţia prescrisă
În situații de completare și compensare a colţului zidăriei se vor folosi mortare specifice de reparații și
compensare.
3.3.11 Aplicarea tencuielilor nearmate (aspecte generale)

Tencuielile de reparaţii se vor realiza în două sau mai multe straturi, în funcţie de grosimea care trebuie
realizată. Tencuiala de reparaţie trebuie să ajungă la aceeaşi grosime cu tencuiala existentă.
Stratul de grund se va aplica pe cărămida curăţată şi rostuită.
Mortarul se va aplica prin aruncare puternică cu mistria pe peretele spălat în prealabil din abundenţă.
Suprafaţa grundului se va zgâria cu mistria pentru a asigura aderenţa tinciului. Tinciul se va aplica
numai după ce grundul s-a zvântat, minim 4 – 5 ore, maximum 24 de ore.
Dacă grosimea tinciului trebuie să fie mai mare de 8mm, acesta trebuie executat în mai multe straturi
care să nu depăşească 3 – 4mm grosime. După maximum 24 de ore de la aplicarea ultimului strat,
suprafaţa tencuielii se apasă cu drişca în mod repetat, până ce suprafaţa începe să mustească
eliminând excedentul de apă din stratul inferior.
În cazul în care se execută lucrări de tencuieli pe timp friguros (la o temperatură mai mică de +5°C), se
vor lua măsurile speciale prevăzute în normativul C 16-84.
După executarea tencuielilor se vor lua măsuri pentru protejarea suprafeţelor proaspăt tencuite, până
la întărirea mortarului, de următoarele acţiuni:
- umiditatea mare, ce întârzie întărirea mortarului şi îl alterează;

- uscarea forţată, ce poate proveni din curenţi de aer, expunere îndelungată la razele soarelui,
supraîncălzire, etc.;
- lovituri, vibraţii;
- îngheţarea tencuielilor înainte de uscarea lor;

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
3.3.11.1 Verificarea aplicării tencuielilor

Tencuielile, fiind lucrări destinate, de regulă a rămâne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al
aspectului poate fi verificată oricând, chiar după terminarea întregului obiect, şi în consecinţă nu este
necesar a se încheia procese verbale de lucrări ascunse. Fac excepţie tencuielile aplicate la interiorul
unor recipienţi, în care accesul ulterior nu mai este posibil.
Verificarea calităţii suportului pe care se aplică tencuiala se va face în cadrul verificării şi executării
acestui suport. Este strict interzis a se începe executarea oricăror lucrări de tencuială înainte ca
suportul, în întregime sau succesiv pentru fiecare porţiune ce urmează a fi tencuită, să fi fost verificat
şi recepţionat conform “Instrucţiunilor pentru verificarea lucrărilor ascunse”, precum şi prevederilor
prezentului Caiet de Sarcini.
Pe parcursul executării lucrărilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execuţie,
prevăzută în prescripţiile tehnice, pregătirea suprafeţei suport, utilizarea tipului şi compoziţiei
mortarului indicat în proiect, precum şi aplicarea straturilor succesive fără depăşirea grosimilor
maxime prevăzute în prescripţii. De asemenea, este necesară urmărirea aplicării măsurilor de protecţie
împotriva uscării forţate (vânt, însorire), spălarii prin ploaie sau a îngheţării.
Toate materialele şi semifabricatele care se folosesc la executarea tencuielilor interioare drişcuite şi a
tencuielilor exterioare drişcuite şi speciale se vor pune în operă numai după verificarea de
conducătorul tehnic al lucrării, a corespondenţei lor cu prevederile şi specificaţiile din standardele în
vigoare. Verificările se fac pe baza documentelor care însoţesc materialele la livrare, prin examinare
vizuală şi prin încercări de laborator făcute prin sondaj.
Prepararea mortarelor pentru tencuieli se va realiza utilizând şi respectând materialele şi prevederile
normativelor în vigoare.
Perioada maximă de utilizare a mortarelor din momentul preparării lor variază în funcţie de natura
liantului astfel:
- la mortarele de var, pentru tencuieli interioare, până la 12h;
- la mortarele de ipsos – var, pentru gleturi (cu întârzietor de priză în amestec), până la o oră;
Mortarele provenite de la staţii sau centrale de mortar, chiar situate în incinta şantierului, vor fi
introduse în lucrare numai dacă transportul este însoţit de o fişă, care să conţină indicarea tuturor
caracteristicilor tehnice ale mortarului.
3.3.11.2 Recepţia calitativă a lucrărilor de tencuire

Calitatea lucrărilor de tencuire din punct de vedere al aspectului poate fi verificată oricând, inclusiv
după terminarea întregii lucrări. Drept urmare nu este necesară încheierea proceselor verbale de
lucrări ascunse. Sunt exceptate tencuielile aflate la interiorul unor recipienţi, la care nu mai este posibil
accesul ulterior.
Este interzis a se începe executarea oricăror lucrări de tencuire înainte ca suportul, în întregime sau
succesiv pentru fiecare porţiune ce urmează a fi tencuită, să fi fost verificat şi recepţionat conform
instrucţiunilor pentru verificarea şi recepţionare a lucrării, şi a prezentului Caiet de Sarcini.
Verificarea calităţii tencuielilor are ca scop principal depistarea defectelor care depăşesc abaterile
admisibile, în vederea efectuării remedierilor şi a luării de măsuri pentru ca acestea să nu se repete în
continuare.

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
Înainte de începerea lucrărilor de tencuieli este necesar a se verifica dacă au fost executate şi
recepţionate toate lucrările destinate a le proteja, a căror execuţie ulterioară ar putea provoca
deteriorarea lor, precum şi dacă au fost montate toate piesele auxiliare.
Recepţia pe faze de lucrări se face în cazul tencuielilor pe baza următoarelor verificări la fiecare tronson
în parte:
- rezistenţa mortarului;
- numărul de straturi aplicat şi grosimile respective (determinate prin sondaje în numărul stabilit
de comisie, iar cel puţin câte unul la fiecare 200m2);
- aderenţa la suport şi între straturi;
- planeitatea suporturilor şi liniaritatea muchiilor (bucată cu bucată);
- dimensiunile, calitatea şi poziţiile elementelor decorative şi anexe;
Verificările de mai sus se efectuează înaintea zugrăvirii sau vopsirii, iar rezultatele se înscriu în registre
de procese verbale de lucrări ascunse şi pe faze de lucrări.
Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual de către comisia de recepţie, cercetând
suprafaţa tencuită, forma muchiilor, scafelor şi a profilurilor. Suprafeţele netencuite trebuie să fie
uniforme ca prelucrare, să nu aibă denivelări, ondulaţii, fisuri, împuşcături provocate de granulele de
var nestins, urme vizibile de reparaţii locale, etc. De asemenea se va controla corespondenţa
mortarului precum şi a modului de prelucrare a feţei văzute cu prevederile din proiect sau cu mostre
aprobate.
Suprafeţele tencuielilor nu trebuie să prezinte crăpături, porţiuni neacoperite cu mortar la racordarea
tencuielilor cu tâmplăria, în spatele radiatoarelor, etc.
Verificarea planeităţii suprafeţelor tencuite se va face cu un dreptar, prin aşezarea acestuia în orice
direcţie.
Verificarea verticalităţii şi orizontalităţii suprafeţelor şi a muchiilor se va face cu dreptarul, bolobocul
şi cu firul cu plumb.
Grosimea stratului de tencuială se va verifica prin baterea unor cuie în zonele respective, sau prin
sondaje speciale, făcute în locuri mai puţin vizibile.
Aderenţa straturilor de tencuială la stratul suport se va verifica în general numai prin ciocănirea cu un
ciocan de lemn. În cazul tencuielilor dezlipite este necesară refacerea întregii suprafeţe desprinse.
Denumirea Tencuială Tencuieli la faţadă la clădiri
Tencuială drişcuită
defectului brută civile
Umflături, ciupituri,
Maximum una
împuşcături, fisuri,
de până la 4 cm2 Nu se admit Nu se admit
lipsuri la glafurile
la fiecare m2
ferestrelor
Zgrunţuri mari (până
la max (3mm), băşici
Maximum 2 la
şi zgârieturi adânci Nu se admit Nu se admit
1m2
formate la drişcuire la
stratul de acoperire
Neregularităţi ale Maximum două neregularităţi în
Maximum două neregularităţi
suprafeţelor la Nu se verifică orice direcţie, având adâncimea
pe 1m2 în orice direcţie, având
verificarea cu sau înălţimea până la 2mm

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
dreptarul de 2m adâncimea sau înălţimea

lungime pândă la 2mm
La tencuieli interioare maximum
Maximum cele 1mm/m şi maximum 3mm pe toată
Abateri de la verticală Maximum 2mm/m şi
admise pentru înălţimea încăperii: la tencuieli
a tencuielilor maximum 20mm pe toată
elementul exterioare maximum 2mm/m şi
pereţilor înălţimea clădirii
suport maximum 20mm pe toată
înălţimea clădirii
Abateri faţă de rază la
Nu se verifică Până la 5mm Până la 5mm
suprafeţe curbe
Tabelul 2. Abateri admisibile la recepţia calitativă a tencuielilor
3.4 LUCRĂRI DE CONSOLIDĂRI PRIN CĂMĂŞUIRI

3.4.1 Tehnologia lucrărilor de consolidare a elementelor din zidărie de cărămidă cu centuri, plase din
oţel-beton şi tencuială cu mortar de ciment (fără var) aplicat prin torcretare
Ordinea principială a operaţiunilor tehnologice de consolidare a elementelor din zidărie de cărămidă
cu centuri, plase din oţel beton şi tencuială cu mortar de ciment aplicat prin torcretare:
- se îndepărtează tencuiala existentă de pe faţa peretelui indicată în plan. Se vor dezveli maxim
15 m liniari de pereţi pe o etapă. Dacă se descoperă fisuri în zidărie, iar acestea traversează şi
o intersecţie de diafragme, se decopertează şi diafragmele adiacente pe o lăţime de minimum
900 mm;
- cu ajutorul unei scoabe metalice sau a unui şpiţ şi a unui ciocan, se deschid rosturile dintre
cărămizi, prin îndepărtarea mortarului dintre ele pe o adâncime de 10 – 15mm;
- dacă există cărămizi degradate, acestea se scot şi se înlocuiesc cu altele noi, având aceleaşi
dimensiuni (după scoaterea cărămizilor, pereţii golului se curăţă de mortar, se perie cu peria
de sârmă, se spală bine cu apă şi după ce suprafaţa se zvântă se introduc noile cărămizi, având
grijă ca rosturile să fie bine matate cu mortar);
- în funcţie de dimensiunea zonei degradate, atunci când aceasta cuprinde cărămizi deteriorate
se vor introduce armături de ţesere la 2 asize;
- în funcţie de dimensiunile ochiului plasei de armătură, se însemnează cu cretă sau cu creionul
poziţia găurilor care urmează să fie practicate în perete. Poziţia golurilor se stabileşte astfel
încât ele să fie amplasate în dreptul unui nod al plasei şi să fie dispuse în şah la o distanţă de
500 – 600 mm pe ambele direcţii (circa 3-4 bucaţi pe mp);
- cu bormaşina rotopercutantă se dau găurile cu diametrul de 25 – 30 mm, cu adâncimea de 15
– 20cm, pentru prinderea plasei de perete. Atenţie, plasa nu se va alipi de perete;
- suprafeţele zidului se curăţă prin periere cu peria de sârmă, de sus în jos, până se realizează
porozitatea necesară aderenţei torcretului şi apoi se spală cu apă (de preferat cu furtunul).
Găurile se spală cu jet de apă;
- se introduc în găuri agrafe din oţel - beton cu diametrul de 12 mm şi apoi găurile se matează
cu mortar bine îndesat cu ajutorul unei vergele metalice cu diametrul de 8 mm. Înainte de
începerea operaţiei de matare este necesar ca zidăria (adiacentă găurii) să fie menţinută
umedă minimum două ore, iar introducerea mortarului să se facă numai după zvântarea
suprafeţei. Agrafele se fasonează cu cioc numai la un capat pentru ca să poata fi introduse în
găuri;
- după 24 de ore de la matarea găurilor, se montează plasele la poziţie şi se leagă cu sârmă de
agrafele din perete;

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
- se menţine zidăria umedă pe toată suprafaţa minimum două ore;

- după ce suprafaţa zidăriei s-a zvântat, se realizează stratul de tencuială aplicat prin torcretare
metalică. Grosimea finală a stratului de tencuială va fi de 30 – 40mm;
3.4.2 Tehnologia de realizare a diafragmelor din beton armat la fundaţii sau nivel curent
Diafragmele din beton armat se prevăd de regulă pe o singură faţă a zidului, însă sunt situaţii în care
diafragmele apar pe ambele feţe ale zidului.
Realizarea unor diafragme din beton armat presupune începerea lucrărilor de consolidare de la nivelul
fundaţiilor. Betonul se pune în lucrare prin turnare directă în cofraj.
Cofrajele se execută pe o înălţime de circa 1,0m pentru a se putea controla turnarea şi compactarea
betonului (de preferat cu previbratorul prevăzut cu lance).
Ordinea principială a operaţiunilor tehnologice de realizare a diafragmelor din beton armat – pereţi
existenţi din beton:
- se vor realiza lucrările de sprijinire ale cofrajului conform normelor;
- se vor dezveli maxim 15m liniari de pereţi pentru o etapă;
- se curăţă de pământ suprafaţa fundaţiei existente şi apoi se buciardează sau se şpiţuieşte
pentru realizarea unei suprafeţe cât mai rugoase care să asigure o bună aderenţă a betonului
proaspăt la cel vechi. Dacă va fi cazul, se vor executa şi alte lucrări în vederea realizării unei
mai bune conlucrări. Aceste detalii se vor stabili la faţa locului;
- se va curăţa cu peria de sârmă suprafaţa fundaţiei existente şi se va spăla cu jet de apă.
- se va executa cofrajul lateral;
- se montează armătura;
- se toarnă betonul şi se compactează cu pervibratorul (înainte de turnarea betonului,
suprafeţele fundaţiei existente se menţin umede minimum două ore, având grijă ca ele să fie
zvântate în momentul punerii în lucrare a betonului);
- după minimum 24 de ore de la turnarea betonului se vor scoate cofrajele laterale;
Ordinea principială a operaţiunilor tehnologice de realizare a diafragmelor din beton armat – pereţi
existenţi din zidărie:
- se va îndepărta tencuiala de pe perete şi se vor deschide rosturile dintre cărămizi, prin
îndepărtarea mortarului din ele pe o adâncime de 10 – 15mm, cu ajutorul unei scoabe metalice
(rostuirea zidăriei). Se vor dezveli maxim 15m liniari într-o etapă;
- se trasează şi se practică în perete nişte lăcaşuri în formă de coadă de rândunică (minimum
4buc/mp);
- se şpiţuieşte suprafaţa peretelui de zidărie (pentru asigurarea unei bune conlucrări între
diafragma de zidărie şi cea de beton);
- se curăţă cu peria de sârmă şi se spală cu jet de apă suprafaţa zidăriei decopertate, până se
realizează porozitatea necesară aderenţei betonului;
- se montează în lăcaşuri agrafele metalice. După zvântarea suprafeţelor lor, lăcaşurile se vor
umple cu mortar bine matat;
- după minimum 24 de ore se montează armăturile diafragmei şi se ancorează de agrafele
metalice existente pe suprafaţa peretelui. Se vor fixa distanţierii, minimum 3 buc/mp;
- se pune în lucrare betonul, prin turnare directă în cofraj, având grijă ca înainte de începerea
turnării, suprafaţa peretelui de cărămidă să se menţină umedă minimum 2 ore, iar la începerea
punerii în lucrare a betonului ea să fie zvântată;

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
- după punerea în lucrare a betonului se vor lua toate măsurile pentru a asigura timp de
minimum 7 zile o temperatură a mediului ambian de minimum +5°C, precum şi o umectare a
suprafeţei de beton torcretat prin stropirea cu apă a acesteia;
- se vor sprijini şi pereţii de zidărie ce au rost de cofraj pentru pereţii proaspăt turnaţi din beton!
3.4.3 Tehnologia de realizare a suprabetonării plăcii de beton armat

Ordinea principială a operaţiunilor tehnologice de realizare a suprabetonării plăcii din beton armat:
- se îndepărtează pardoseala de la partea superioară a plăcii existente;
- se poziţionează şi se crează găurile pentru poziţionarea conectorilor la distanţa de maxim 75cm
între ele. Se menţionează că aceste găuri este bine să fie amplasate în dreptul armăturilor
existente în placă astfel încât conectorul să se ancoreze de ele. În aceste condiţii, amplasarea
găurilor trebuie precedată de o detectare a armăturilor cu ajutorul pahometrului.
- se şpiţuieşte sau se buciardează betonul la partea superioară a plăcii;
- se curăţă cu peria de sârmă această suprafaţă şi se spală până la saturare cu jet de apă;
- se montează armăturile (inclusiv conectorii);
- se execută cofrajul la partea inferioară a eventualelor goluri;
- se sprijină planşeele pe toată înălţimea clădirii până sub planşeul care se suprabetonează.
Poziţionarea popilor va fi stabilită la faţa locului;
- se toarnă şi se compactează betonul, de clasă minimă C25/30;
3.4.4 Prevederi pentru torcretarea mortarelor şi a betoanelor
3.4.4.1 Prevederi generale

Prezentul capitol cuprinde prevederi privind aplicarea prin torcretare a mortarelor şi a betoanelor la
lucrări de consolidări de construcţii avariate în timpul exploatării sau în cursul execuţiei.
Prezentul capitol face referire numai la împroşcarea amestecurilor prin procedeul uscat de torcretare.
Prevederile din acest capitol fac referire numai la aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor
obişnuite compacte, confecţionate cu agregate naturale grele, şi cimenturi pe bază de clincher
portland.
Efectuarea lucrărilor de torcretare se va realiza în concordanţă cu prevederile prezentului Caiet de
Sarcini şi a normativelor aflate în vigoare, cu precădere SR EN 14487-1:2006 privind definiţiile,
specificaţiile şi conformitatea betonului pulverizat, precum şi SR EN 14487-2:2007 privind executarea
betonului aplicat prin pulverizare.
Lucrările de torcretare se vor executa numai de echipe specializate sub supravegherea unor cadre
tehnice cu experienţă în domeniu. Lucrătorii din echipe vor fi verificaţi în prealabil asupra competenţei
lor în ceea ce priveşte executarea lucrărilor de torcretare. Calitatea mortarelor si a betoanelor aplicate
prin torcretare depinde în mare măsură de îndemânarea şi conştiinciozitatea echipei de lucru. În acest
scop se va acorda o atenţie deosebită calificării personalului.
3.4.4.2 Condiţii tehnice impuse instalaţiilor folosite la torcretarea mortarelor şi betoanelor

Se vor folosi numai aparate de torcretare omologate, respectându-se întocmai prevederile din cartea
tehnică a utilajului respectiv.
Pentru asigurarea unui jet uniform de torcret este necesar un debit de aer comprimat corespunzător
tipului de utilaj, conform cărţii tehnice, la presiune constantă şi fără pulsaţii.

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
Aparatul de torcretat trebuie să fie prevăzut cu separator de ulei care să reţină uleiul şi impurităţile
conţinute de aerul comprimat produs de compresor.
Se va da o atenţie deosebită curăţirii duzei, desfundându-se toate orificiile acesteia, fără a le deforma.
Pentru asigurarea unei consistenţe uniforme a torcretului este necesar ca sursa de alimentare cu apă
să aibă debitul şi presiunea indicată în cartea tehnică a utilajului.
Pentru prepararea amestecului uscat de torcret se vor folosi mijloace mecanice. Timpul de amestecare
se va stabili astfel încât să rezulte un amestec omogen.
Transportul amestecului uscat de la locul de preparare la aparatul de torcretare trebuie făcut în timp
minim, cu mijloace adecvate, astfel încât să nu apară modificări în compoziţia amestecului.
3.4.4.3 Condiţii tehnice impuse suprafeţei suport

În cazul aplicării torcretului pe o suprafaţă suport din beton, aceasta trebuie să fie curăţată de
impurităţi şi de stratul superficial de lapte de ciment, realizându-se o suprafaţă cu rugozitate
pronunţată.
Curăţirea suprafeţei se poate face prin sablare, buceardare sau periere cu perii de sârmă, urmate de o
spălare cu apă sub presiune şi suflare cu jet de aer comprimat.
Operaţia de torcretare va începe numai după îndepărtarea peliculei de apă sau zvântarea suprafeţei
suport.
În cazul aplicării torcretului pe o suprafaţă suport din zidărie de cărămidă aceasta se va curăţa de
impurităţi prin periere, spălare cu apă sub presiune şi jet de aer comprimat.
Suprafaţa zidăriei va fi menţinută umedă câteva ore înainte de torcretare. Aplicarea torcretului se va
face după zvântarea suprafeţei suport.
În cazul aplicării torcretului direct pe roci, acestea se vor curăţa cu apă sub presiune şi jet de aer
comprimat, cu excepţia rocilor care în contact cu apa se degradează. Curăţirea acestora se va realiza
cu aer comprimat.
În cazul lucrărilor de reparaţii şi consolidări, aplicarea torcretului se va face numai după completa
îndepărtare prin cioplire a părţilor degradate. După îndepărtarea acestora până se ajunge la o
suprafaţă de beton rezistent, se va efectua o spălare cu apă sub presiune şi cu jet de aer comprimat.
Înainte de aplicarea torcretului trebuie să se verifice şi să se consemneze în procese-verbale de lucrări
ascunse următoarele:
- starea suprafeţei suport în ceea ce priveşte gradul de curăţire şi asperitatea suprafeţei;
- starea armăturilor şi corespondenţa cu proiectul de execuţie;
- corecta montare, fixare şi rezemare a cofrajelor şi eşafodajelor;
- udarea cu apă şi ungerea cofrajelor;
3.4.4.4 Condiţii tehnologice de aplicare a mortarelor şi betoanelor pentru torcretare

Începerea sau reluarea operaţiei de torcretare se va face prin reglarea consistenţei amestecului prin
manevrarea robinetului de apă, duza fiind orientată într-o direcţie diferită de cea în care se află
suprafaţa suport pregătită pentru torcretare. Când se obţine consistenţa corectă a torcretului, se
îndepărtează duza aparatului spre suprafaţa de torcretat.
Înainte de pulverizare, se controlează întotdeauna temperatura betonului şi alunecarea pe loc.

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
În general, orientarea duzei de torcretare trebuie să fie perpendiculară faţă de suport.

Betonul de pulverizat trebuie să fie compus şi pulverizat astfel încât să se limiteze reculul. Factorii
importanţi care influenţează reculul sunt compoziţia betonului, unghiul duzei şi distanţa faţă de
substrat, dozajul acceleratorului, aria de aplicare în tunel etc.
În cazul în care torcretul este armat, duza trebuie să fie ţinută la un unghi de circa 15° faţă de
perpendiculara la suprafaţă, pentru a favoriza pătrunderea materialului în spatele armăturii.
Distanţa la care se menţine duza faţă de suprafaţa suport este între 50 şi 200 cm, în funcţie de
presiunea realizată de aparatul de torcretare de la ieşirea din duză. Lucrătorul apropie sau
îndepărtează duza de suprafaţa suport până se obţine calitatea corespunzătoare torcretului.
Aplicarea straturilor de torcret se va face prin mişcarea circulară a duzei în jurul unui ax perpendicular
pe suprafaţa suport. Lucrătorul trebuie să aibă grijă ca materialul să fie omogen şi repartizat uniform.
În cazul în care se constată că materialul nu este omogen, lucrătorul trebuie să îndepărteze duza de pe
suprafaţa ce se torcretează, să regleze cosistenţa jetului de torcret corespunzător cerinţelor, şi numai
după aceasta să revină pe suprafaţa ce se torcretează.
La executarea torcretării pe suprafeţele verticale, sensul de torcretare poate fi ales de la caz la caz, în
funcţie de condiţiile locale. Se recomandă aplicarea de jos în sus. Indifereint de sensul adoptat, se vor
lua măsuri pentru evitarea murdăririi suprafeţelor încă netorcretate.
Armarea stratului de torcret se poate face cu plase flotante (ce se aplică în timpul torcretării, pe măsura
executării lucrărilor). În cazul în care sunt prevăzute mai multe plase de armătură, se recomandă ca
primul strat de torcret să acopere în întregime plasa de armare cea mai apropiată de stratul suport.
Torcretarea se execută în cel puţin doua straturi. Primul strat reprezintă o amorsă, cu rol de a asigura
o aderenţă mai bună şi o reducere a materialului ricoşat.
Amorsa este constituită din ciment şi nisip, 0 – 1mm sau 0 – 3mm . în părţi egale în greutate. (0 – 1mm
când se torcretează mortar, şi 0 – 3 mm când se torcretează beton.
Grosimea straturilor de mortar variază între 1 şi 3 cm, iar a celor de beton între 2 şi 5 cm, în funcţie de
îndemânarea torcretistului, şi de condiţiile tehnologice locale (existenţa plaselor de armare, numărul
barelor, diametrul lor, etc.
În cazul în care nu se poate realiza grosimea din proiect din al doilea strat, se aplică mai multe straturi
de grosimi mai reduse, astfel încît torcretul să nu se desprindă de pe suprafaţa suport.
Stratul următor se aplică înainte de realizarea prizei cimentului din stratul anterior.
În cazul în care acest timp s-a depăşit, înainte de aplicarea stratului nou se va pregăti suprafaţa conform
celor scrise în capitolele anterioare.
Pentru realizarea grosimilor prescrise trebuie prevăzute dispozitive care să permită torcretarea până
la nivelul respectiv; se recomandă folosirea unor martori rigizi.
La întreruperea lucrului nu este admisă prelucrarea cu mistria a suprafeţei torcretului în stare
proaspată; reluarea lucrului după întărirea torcretului se va face după îndepărtarea materialului ricoşat
şi curăţirea suprafeţei suport prin spălare cu apă şi suflare cu aer comprimat. Operaţia de torcretare
se va relua numai după zvântarea suprafeţei, aplicându-se un strat de amorsare,conform prevederilor
enunţate anterior.

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
Materialul rezultat din ricoşare se va înlătura. Nu este permisă utilizarea lui la prepararea unui nou
amestec uscat pentru torcretare.
3.4.4.5 Prelucrarea suprafeţei torcretului. Tratarea ulterioară

Pentru a se evita deranjarea structurii şi a aderenţei de suprafaţa suport, la mortarele sau betoanele
aplicate prin torcretare nu se face, de regulă, o finisare ulterioară.
În cazul în care suprafaţa rugoasă rezultată la torcretare nu este acceptabilă, fiind necesară o suprafaţă
mai îngrijită, se poate face o prelucrare a suprafeţei cu luarea în consideraţie a următoarelor măsuri:
- după terminarea torcretării, se aplică un strat de mortar fin şi de consistenţă fluidă, duza de
torcretare fiind ţinută la o distanţă mai mare (circa 150cm);
- după circa 30 de minute de la aplicarea acestui strat de torcretare fin, în funcţie de gradul de
finisare cerut, se face nivelarea suprafeţei cu un dreptar de lemn sau metalic. Acoperirea
denivelărilor rezultate la torcretare se poate face şi prin aplicarea manuală a unui strat de
mortar ciment-nisip fin de 3 – 4mm grosime, drişcuit. Aplicarea acestui mortar se va face după
minimum 45 de minute de la împroşcarea ultimului strat torcretat.
În vederea protejării mortarelor şi betoanelor torcretate, pentru realizarea unor condiţii favorabile de
întărire, reducerea contracţiei şi evitarea fisurării trebuie luate măsuri pentru menţinerea torcretului
în condiţii de umiditate corespunzătoare. La temperaturi sub +5°C nu se mai face stropirea torcretului.
Apa folosită pentru stropire trebuie să corespundă condiţiilor din normativul SR EN 1008:2003 cu
privire la apa de preparare pentru beton.
În cazul în care după terminarea torcretării temperatura mediului ambiant scade sub +5°C, trebuie
luate măsuri de protejare a torcretului, prin acoperirea cu prelate şi încălzirea spaţiului astfel încât
temperatura mediului ambiant să se menţină peste +5°C timp de minimum 7 zile. În cazul executării
lucrărilor de torcretare pe timp friguros, se vor respecta prevederile normativului NE 012-2-2010
privind producerea şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat, precum şi
cele din normativul C 16-84 pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii.
În cazul când este posibil (când se folosesc elemente prefabricate executate prin torcretare, tuburi din
beton, precomprimat, etc.), în vederea accelerării întâlnirii mortarelor şi betoanelor torcretate, se
poate efectua o tratare termică cu abur. Înaintea aplicării tratamentului termic, se va asigura o
perioadă de aşteptare de cel puţin 4 ore. Tratarea termică se va face la o temperatură de maximum
80°C. Ridicarea temperaturii se va face cu maximum 20°C/oră, iar coborârea temperaturii se va face în
minimum 2 ore. În vederea reducerii pierderilor de apă datorită evaporării, se recomandă o stropire
cu apă încălzită la temperatura camerei de tratare.
3.4.4.6 Toleranţe geometrice

Se vor lua măsuri pentru controlarea grosimii betonului în timpul pulverizării. Printre metodele ce se
pot utiliza, se menţionează folosirea distanţierelor, inserţiilor, a firelor de ghidare şi a panourilor de
profil.
În cazul betonului pulverizat armat cu fibre, controlul grosimii se va realiza înainte de aplicarea oricărui
strat ulterior nearmat.
Frecvenţa verificării grosimii şi a controlului conformităţii se va realiza în conformitate cu specificaţiile
prevazute în proiect.

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
3.4.4.7 Inspecţia lucrărilor de torcretare

Principalele obligaţii ce revin conducătorului tehnic al lucrării în ceea ce priveşte controlul calităţii în
timpul execuţiei sunt:
- verificarea funcţionării normale a instalaţiilor de torcretare;
- verificarea calificării echipei de torcretare;
- asigurarea bunei desfăşurări a lucrărilor de torcretare în conformitate cu prevederile
Verificarea calităţii mortarelor şi betoanelor torcretate şi a aderenţei lor la suprafaţa suport se va face
prin ciocănirea suprafeţei. Porţiunile care la această verificare prezintă un sunet dogit se vor îndepărta
şi repara prin retorcretare. Repararea se va face cu aplicarea prevederilor secţiunii 3.4.4.3 a prezentului
Caiet de Sarcini.
În cazul prevederii în specificaţiile proiectului a controlului calităţii torcretului prin carote extrase din
lucrare, se vor urma respectivele prevederi.
Inspecţia lucrărilor va asigura că lucrările s-au executat complet, în conformitate cu prevederile
prezentului Caiet de Sarcini şi cu normativele în vigoare, cu precădere SR EN 14487 privind betonul
pulverizat.
Produsele ce poartă marcajul CE sau care sunt certificate de către o terţă parte trebuie verificate
comparativ cu bonul de livrare, şi, în general, controlate. În caz de dubiu, se va realiza o inspecţie
ulterioară pentru verificarea conformităţii produselor cu specificaţia lor. Celelalte produse se vor
supune inspecţiei şi încercărilor de recepţie definite în specificaţia proiectului.
Întinderea inspecţiei este legată de clasificarea după categoriile de inspecţie indicate în SR EN 14487-
1. În lipsa indicaţiilor precise în specificaţia proiectului, domeniul inspecţiei ce trebuie aplicat asupra
execuţiei va fi cel indicat în tabelul 2 al SR EN 14487-2.
3.4.4.8 Protecţia muncii pentru lucrările de torcretare

La executarea construcţiilor la care se folosesc mortare şi betoane aplicate prin torcretare se va
respecta legislaţia în vigoare privitoare la securitatea şi sănătatea în muncă precum şi măsurile
specificate în cărţile tehnice ale utilajelor folosite.
Pe parcursul desfăşurării lucrărilor, Antreprenorul General are obligaţia de a lua toate măsurile
necesare pentru evitarea oricărei accidentări a personalului.
Lucrătorul de la duză va trebui să acorde o atenţie deosebită manevrării duzei pentru a nu orienta jetul
de material în direcţia altor persoane ce s-ar afla în apropiere la începutul operaţiei de torcretare. La
desfundarea conductelor de cauciuc, lucrătorul va trebui să prindă cu atenţie şi putere duza pentru ca
loviturile hidraulice să nu îi smulgă conducta din mâini.
Personalul folosit la executarea construcţiilor la care se folosesc mortare şi betoane aplicate prin
torcretare va primi un instructaj special, privind atât aspectele generale legate de tehnica securităţii
muncii, cât şi pericolele de accidentare, responsabilitatea asupra efectuării acestor instructaje
revenindu-i Antreprenorului General al lucrării.
3.4.5 Darea în exploatare a elementelor de beton remediate

Darea în exploatare a elementelor de beton remediate se face conform prevederilor din „Normativul
pentru producerea şi executarea lucrărilor de beton, beton armat şi beton precomprimat” NE 012-2 -
2010. În cazul utilizării amestecurilor pe bază de ciment, cu sau fără adaos de poliacetat de vinil şi după

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
3 – 7 zile în cazul utilizării amestecurilor epoxidice. În funcţie de temperatura zonei remediate în

perioada de după executarea remedierii, şi anume:
- după 3 zile, pentru temperaturi de peste +20°C;
- după 7 zile, pentru temperaturi cuprinse între +10°C şi 20°C;
Până la darea în exploatare a elementului remediat, trebuie evitate orice solicitări suplimentare faţă
de cele la care era supus elementul înainte de efectuarea reparaţiei.
În cazul reparaţiilor sau al consolidărilor situate în zonele cu solicitări importante, termenele de
îndepărtare a elementelor de susţinere, respectiv darea în exploatare în cazurile în care se folosesc
susţineri, se stabilesc de către Proiectantul General al Clientului, fără a putea fi mai mici decât cele
prevăzute mai sus.
3.5 RECONDIŢIONĂRI ALE ELEMENTELOR METALICE EXISTENTE

Recondiţionarea elementelor metalice se limitează la curăţarea lor de rugină (pregătirea suprafeţelor)
şi aplicarea unor soluţii de protecţie anticorozivă.
Pregătirea suprafeţelor se va realiza în următorul mod:
- se va îndepărta mizeria prin periere cu peria de sârmă, spălare cu apă, ştergerea cu cârpe,
bumbac, câlţi, uscarea cu aer cald;
- se vor îndepărta grăsimile şi uleiurile prin degresare;
- se vor îndepărta micile defecte de suprafaţă (porozităţi, denivelări) prin acoperire cu sudură şi
şlefuire;
Grinzile metalice se pot pregăti pentru înglobare în beton, însemnănd că asupra lor se vor realiza
următoarele:
- se va îndepărta mizeria prin periere cu peria de sârmă, spălare cu apă, ştergerea cu cârpe,
bumbac, câlţi, uscarea cu aer cald;
- se vor îndepărta grăsimile şi uleiurile prin degresare;
- nu se vor aplica soluții de suprafață de acoperire ci se va lăsa luciul metalic să fie în contact cu
noul beton ce se toarnă;
- gradul de pregătire al suprafeţelor se va determina conform tabelului 22 al SR EN 1090-
2+A1:2012;
În funcţie de scenariul la foc, elementele metalice vor trebui suplimentar protejate la foc pe toată
suprafața expusă. Modul de protejare la foc a acestor elemente este indicat în detaliile specialității de
arhitectură.
Toate suprafeţele pe care trebuie aplicate vopsele şi produsele conexe trebuie pregătite astfel încât să
îndeplinească criteriile din EN ISO 8501.
Protejarea suprafeţelor metalice se face imediat după pregătirea suprafeţelor şi nu trebuie să
depăşească 3 ore de la terminarea curăţirii fiecărei porţiuni de suprafaţă a elementului care se
protejează, pentru a nu începe coroziunea suprafeţei.
În concordanță cu SR EN ISO 12944-2 și SR EN ISO 9223, mediile agresive care acționează asupra
construcțiilor din oțel supraterane și a elementelor lor componente se clasifică, în șase clase de
corozivitate atmosferică:

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
- C1 - foarte slabă;
- C2 - slabă;
- C3 - medie;
- C4 - ridicată;
- C5-I - foarte ridicată (industrială);
- C5-M - foarte ridicată (marină);
Pentru determinarea clasei de corozivitate în care se încadrează elementele metalice se va verifica
tabelul 2.1 al normativului GP 121-2013.
Principalele criterii pentru stabilirea și alegerea sistemelor de protecție anticorozivă sunt următoarele :
- corelarea între caracteristicile implicate ale produselor/sistemelor de protecție anticorozivă și

clasa de corozivitate preconizată;
- asigurarea protecției pentru o diversitate mai mare privind natura mediului, pentru o aceeași
clasă de corozivitate;
- durabilitatea sistemelor și produselor de protecție anticorozivă utilizate;
- simplitatea verificării calității acestora la executare și a performanțelor în timp;
- accesibilitatea pentru executarea lucrărilor de protecție anticorozivă și monitorizarea
comportării în situ;
- raportul între executarea în atelier și pe șantier (la montare), în special sub aspectul asigurării
calității;
- raportul eficacitate/cost total;
- raportul cost inițial/cost mentenanță;
Principalele criterii și niveluri de performanță care trebuie satisfăcute de stratul suport de oțel pe
suprafața căruia se aplică sistemele de protecție anticorozivă sunt prezentate în tabelele 4.2 și 4.3. al
GP 121-2013.
3.6 REABILITAREA STRUCTURILOR ORIZONTALE DIN LEMN

3.6.1 Rigidizarea tavanelor
Intervenţia asupra tavanelor din lemn are drept scop creşterea în plan a rigidităţii lor. Poate fi aplicată
unitar sau în combinaţie cu alte soluţii care pot asigura o legătură perfectă cu pereţii perimetrali.
Reabilitarea tavanelor din lemn se va face conform pieselor desenate sau alternativ folosind una dintre
metodele prezentate mai jos:
3.6.1.1 Suprapunerea unui tavan peste tavanul original

Duşumeaua noua se va poziţiona ortogonal faţă de cea existentă, iar noul paviment va fi de tip uşor
(lemn, linoleum, mochetă). Metoda se foloseşte în cazul tavanelor cu deschideri de maximum 4m.
Fazele de execuţie sunt următoarele:
- sprijinirea tavanelor ce necesită consolidare;
- înlocuirea din vechiul tavan a duşumelelor degradate şi rectificarea unor ridicături sau
eventuale adâncituri;
- executarea unei noi duşumele de minimum 4cm grosime, fixată prin cuie de vechea duşumea
pentru a îi conferi o bună conlucrare planşeului;
- fixarea noii duşumeli de pereţii perimetrali cu pene din lemn tare;
- refacerea tencuielii pereţilor perimetrali cu pene din lemn tare;

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
- refacerea tencuielii pereţilor perimetrali în zonele afectate de noul tavan;

- refacerea pavimentului;
Soluţia poate fi aplicată doar acolo unde tavanul vechi se află în condiţii relativ bune, şi pe planşeu sunt
dispuse sarcini concentrate. În caz contrar, este de preferat substituirea tavanului vechi.
3.6.1.2 Folosirea ancorajelor cu ajutorul tiranţilor şi a susţinerilor de tip cravată

Poziţionarea tiranţilor metalici din platbande se poate face atât la intradosul cât şi la extradosul
grinduielii tavanului.
- susţinerea tavanului vechi;
- executarea găurilor în pereţi pentru trecerea tiranţilor;
- punerea în operă a plăcuţelor de ancoraj a tiranţilor;
- punerea în operă a tiranţilor alcătuiţi din platbande metalice;
- executarea legăturilor dintre grinzile tavanului şi tiranţi prin intermediul “cravatelor” din
platbandă;
- repararea pereţilor în zonele afectate de consolidarea tavanului;
3.6.1.3 Consolidarea tavanelor din lemn cu ajutorul plăcilor din beton armat:
În cazul acestei intervenţii se suprapune o şapă din beton armat peste podeaua de scândură existentă,
care nu ţine singură şi trebuie mărită rigiditatea tavanului în plan propriu, pentru a favoriza
ameliorarea repartizării forţei seismice.
- sprijinirea tavanelor;
- demolarea şi transportul pavimentului şi a umpluturilor;
- punerea în operă a şapei de egalizare, luând toate măsurile de precauţie necesare (reumplerea
eventualelor goluri şi discontinuităţi ale tavanului, protejarea intradosului pentru evitarea
infiltraţiilor în timpul turnării);
- punerea în operă a armăturii şi legarea ei de tavan prin intermediul cuielor forjate;
- executarea turnării plăcii monolite din beton armat;
3.6.2 Consolidarea grinzilor din lemn

Grinzile din lemn se vor reface conform pieselor desenate sau alternativ folosind una din metodele
prezentate mai jos:
3.6.2.1 Introducerea de tiranţi pretensionaţi, aderenţi la grinzi

Este o metodă de prevenire şi consolidare. Metoda rigidizează simultan atât grinda cât şi pereţii laterali.
- sprijinirea tavanului ce trebuie consolidat;
- executarea în pereţi a ancorajelor pentru tiranţi şi consolidarea locală a pereţilor marginali de
reazem;
- executarea găurilor pentru trecerea tiranţilor cu rotopercutorul;
- punerea în operă a tiranţilor şi uşoara lor pretensionare;
- injectarea de răşini epoxidice în găuri, pentru solidarizarea tirantului cu grinda de lemn;
- etanşarea cu mortar epoxidic;

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
3.6.3 Protejarea capetelor de grindă

Capetele de grindă noi care nu rămân deschise, ci al căror capăt atinge direct zidăria se vor proteja cu
o placă bituminoasă cu fibre de lemn de 20mm ca izolaţie şi ca măsură de îmbunătăţire a protecţiei
lemnului. Placa din fibră de lemn se va tăia şi se va fixa în aşa fel încăt să acopere capătul grinzii.
3.7 CONSOLIDAREA BOLŢILOR

Consolidarea bolţilor din zidărie se va realiza conform pieselor desenate sau alternativ folosind una din
metodele prezentate mai jos:
3.7.1 Reducerea împingerilor prin introducerea de tiranţi metalici

Metoda urmăreşte anularea împingerilor prezente într-un sistem de forţe care iau naştere în
elementele sub forma de boltă.
Intervenţia constă în introducerea elementelor metalice orizontale la nivelul reazemelor structurii.
După punerea în sarcină tiranţii vor fi solicitaţi la întindere. Dacă paramentul prezintă denivelări mari
sau dacă are degradări în zona de reazem a tiranţilor, în prealabil zonele respective vor fi refăcute
pentru a le mări rezistenţa şi stabilitatea.
- îndepărtarea tencuielii de pe paramentul extern şi pregătirea scaunului pentru aşezarea
plăcuţei metalice;
- executarea locaşului pentru fixarea plăcuţei;
- poziţionarea plăcuţei pentru fixarea tirantului;
- introducerea tirantului şi fixarea lui provizorie;
- fixarea plăcuţei cu ajutorul sudurii în locaş şi a tirantului în plăcuţă;
3.7.2 Reducerea împingerilor prin introducerea cablurilor active verticale

Intervenţia are rolul de echilibrare a împingerilor în prezenţa unui sistem de forţe care induc o stare
de compresiune „cu încovoiere” în structura de susţinere. Poate fi executată fără îndepărtarea masei
nestructurale care afectează bolta. Spre deosebire de alte sisteme de absorbţie a împingerilor
orizontale, această intervenţie nu reduce starea de tensiuni din piciorul de susţinere al bolţii, dar
modifică raportul dintre starea de compresiune şi cea de întindere din reazem.
- se execută o perforare înclinată cu diametrul de 40mm în piciorul de sprijin al bolţii;
- se introduce în gaură o bară de oţel;
- se fixează provizoriu capetele tiranţilor;
- se întind tiranţii cu ajutorul plăcilor de ancoraj;
- se introduce amestecul pe bază de ciment sau compuşi epoxidici în gaura de foraj;

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
4 CONDIŢII DE RECEPŢIE TOLERANŢE, ABATERI
4.1 RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE ZIDĂRIE

În cadrul recepţiei preliminare a obiectului, verificarea calităţii elementelor de zidărie se efectuează
prin verificarea existenţei şi a conţinutului documentaţiei care atestă calitatea precum şi prin verificări
directe.
Pentru elementele de construcţie din zidărie ce se vor recepţiona, Antreprenorul General, alături de
Client este obligat să pregătească şi să predea comisiei de recepţie următoarele documente,
îndosariate şi însoţite de borderou:
- documentaţiile de atestare a calităţii elementelor de zidărie, a mortarelor folosite, a
materialelor auxiliare şi a lucrărilor de montare;
- procesele verbale şi actele de constatare încheiate cu ocazia verificării calităţii elementelor sus
menţionate, la începerea lucrărilor de execuţie, pe parcursul lor şi la terminarea fazelor de
execuţie;
La recepţia lucrărilor de consolidare care includ şi lucrări de remediere a zidăriilor, se vor consemna
următoarele verificări:
- dacă materialele şi piesele (accesoriile) întrebuinţate corespund celor specificate în proiect şi
în standardele de produs;
- dacă dimensiunile elementelor de construcţie executate corespund celor din proiect;
- dacă rosturile de dilatare şi de tasare sunt corect executate şi dacă sunt amplasate în locurile
prevăzute în proiect;
- dacă s-au produs deteriorări ale zidăriei din cauza tasărilor (la pereţii structurali) sau din cauza
deformaţiilor elementelor structurale (la pereţii nestructurali şi la panourile înrămate);
- dacă s-au realizat golurile, nişele şi şliţurile pentru conductele de apă, canalizare, încălzire, etc,
în poziţiile şi cu dimensiunile prevăzute în proiect;
- dacă sunt respectate verticalitatea zidurilor, a stâlpilor şi a ferestrelor şi orizontalitatea
glafurilor;
- dacă buiandrugii sunt aşezaţi deasupra golurilor de uşi şi ferestre în poziţiile indicate în proiect;
- planeitatea şi calitatea suprafeţei pereţilor netencuiţi;
- dacă s-au realizat legăturile dintre panourile de zidărie înrămată şi elementele cadrului;
În caz că o parte din aceste verificări dau rezultate nesatisfăcătoare, se va dubla numărul lor. Dacă şi
în acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfăcătoare, decizia asupra continuării lucrărilor va putea fi
luată doar în baza acordului scris dat de Client, cu avizul Proiectantului General al Clientului.
4.2 RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE PUNERE ÎN OPERĂ A BETONULUI

Prezenta secţiune a Caietului de Sarcini face referire la recepţia lucrărilor de cămăşuire cu beton armat
a elementelor existente (grinzi, stâlpi sau pereţi) din beton armat, şi a pereţilor existenţi din zidărie.
Recepţia lucrărilor de punere în operă a betonului se efectuează, pentru elemente sau părţi de
construcţie, dacă este prevăzută în proiect sau stabilită de reprezentantul Clientului, după decofrarea
elementelor sau părţilor de construcţie respective.
Această recepţie are la bază:

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
- examinarea directă efectuată pe parcursul execuţiei în cadrul controlului interior sau

exterior (efectuat de către organisme independente);
- proiectul lucrării;
- documentele privind calitatea betonului proaspăt livrat şi condica de betoane;
- verificarea existenţei corpurilor de probă şi a trasabilităţii acestora;
- evaluarea stării betonului, prin sondaj, prin examinare vizuală directă, mai ales în zonele
deosebite (înguste şi înalte, în apropierea intersecţiilor de suprafaţe orientate diferit etc.);
- măsurarea grosimilor, a dimensiunilor şi a distanţelor, prin sondaj. La această recepţie
participă reprezentantul Clientului şi este invitat Proiectantul General al Clientului, în urma
verificărilor încheindu-se un proces verbal de recepţie calitativă;
- Se vor mai verifica:
• existenţa şi conţinutul proceselor verbale de recepţie calitativă privind cofrajele,
armarea şi aspectul elementelor după decofrare;
• constatările consemnate în cursul execuţiei în cadrul controlului interior şi/sau
exterior;
• confirmarea prin procese verbale a executării corecte a măsurilor de remediere
prevăzute în diferitele documente examinate;
• respectarea condiţiilor tehnice speciale impuse prin proiect în privinţa materialelor
utilizate, compoziţia betonului, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate, etc.;
• orice altă verificare care se consideră necesară;
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrări (tencuieli, zidării, protecţii, finisaje) este admisă numai
pe baza dispoziţiei date de Client sau de Proiectantul General al Clientului. Această dispoziţie se va da
după încheierea recepţiei structurilor de rezistenţă sau, în cazuri justificate, după încheierea recepţiei
parţiale a structurii de rezistenţă.
Recepţia parţială va consta din efectuarea tuturor verificărilor menţionate mai sus, mai puţin
examinarea rezistenţei la 28 de zile a betonului, care se va face la recepţia definitivă a structurii de
rezistenţă. În asemenea situaţii Proiectantul General va preciza unele părţi din elementele asupra
cărora să se poată efectua determinări ulterioare şi care nu se vor acoperi decât după încheierea
recepţiei definitive a structurii.
Verificările efectuate şi constatările rezultate la recepţia structurii de rezistenţă se consemnează într-
un proces verbal de recepţie calitativă încheiat între Client, Proiectantul General al Clientului şi
Antreprenorul General, prezentându-se în concluzii dacă structura în cauză se recepţionează sau se
respinge.
În cazurile în care se constată neconformităţi (la dimensiuni, poziţii, armături aparente etc.), defecte
(segregări, rosturi vizibile etc.) sau degradări (fisuri, porţiuni dislocate etc.), se procedează la îndesirea
verificărilor prin sondaj, până la verificarea întregii suprafeţe vizibile, consemnând în procesul verbal
toate constatările făcute.
Remedierea neconformităţilor, defectelor şi/sau degradărilor nu se va efectua decât pe baza acordului
Proiectantului General al Clientului, care trebuie să stabilească soluţii pentru fiecare categorie dintre
acestea.
După executarea remedierilor se va proceda la o nouă recepţie.

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
4.3 CLASE DE TOLERANŢE PENTRU LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII

În conformitate cu normativul SR EN 771-1:2011, Specificaţii ale elementelor pentru zidărie de argilă
arsă, producătorul trebuie să declare, cărei clase de toleranţă corespund valorile medii ale elementelor
pentru zidărie de argilă arsă. În lipsa prevederilor suplimentare specificate în proiect, se pot folosi
următoarele toleranţe pentru lucrări de refacere şi consolidare a elementelor de zidărie.
Toleranţe ale valorii medii pentru elemente de densitate redusă, LD:
Clasa Domeniu maxim Observaţii

Se ia cea mai mare dintre cele doua
T1 ±0.40√(𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑑𝑒 𝑓𝑎𝑏𝑟𝑖𝑐𝑎ţ𝑖𝑒 𝑠𝑎𝑢 3𝑚𝑚
valori
Pentru lungime şi lăţime se ia cea mai
±0.40√(𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑑𝑒 𝑓𝑎𝑏𝑟𝑖𝑐𝑎ţ𝑖𝑒 𝑠𝑎𝑢 3𝑚𝑚
mare dintre cele două valori
T1+
Pentru înălţime, se ia cea mai mare
dintre cele două valori
Se ia cea mai mare dintre cele două
valori
Pentru lungime şi lăţime se ia cea mai
mare dintre cele două valori
T2+
Pentru înălţime, se ia cea mai mare
dintre cele două valori
Abatere în mm declarate de producător
Tm (poate fi mai mare sau mai mică decât
alte clase declarate)
Tabelul 3. Toleranţe ale valorii medii pentru elemente LD
Toleranţe ale valorii medii pentru elemente de densitate ridicată, HD:
Clasa Domeniu maxim Observaţii

valori
valori
Abatere în mm declarate de producător
Tm (poate fi mai mare sau mai mică decât
alte clase declarate)
Tabelul 4. Toleranţe ale valorii medii pentru elemente HD
Cerinţele pentru toleranţe speciale vor fi precizate în proiect, în totalitate, şi vor cuprinde următoarele
informaţii:
- alte abateri decât abaterile admisibile indicate în prezentul caiet de sarcini;

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
- orice altă mărime pentru care abaterea trebuie controlată, împreună cu definirea
parametrilor şi valorilor admisibile;
- dacă aceste toleranţe speciale se aplică tuturor elementelor relevante sau numai unora
dintre elemente, care trebuie să fie identificate;
4.4 ABATERI ADMISIBILE PENTRU CLĂDIRI

Trasarea şi execuţia lucrărilor asupra pereţilor de zidărie se va face pe baza desenelor de execuţie şi a
specificaţiilor din proiect. Cotele din proiect sunt valori ce se referă la pereţii netencuiţi.
Abaterile limită (admisibile) de la dimensiunile totale şi parţiale şi de la poziţiile prevăzute în proiect
sunt date în tabelul de mai jos:
Nr. Abateri
Denumirea caracteristicilor Observaţii
Crt. limită (mm)
La dimensiunile zidurilor, la grosimea de
execuţie a zidurilor:
a) Din elemente de argilă arsă:
- pereţi cu grosimea ≤ 63mm ±3
- pereţi cu grosimea de 90mm ±4
- pereţi cu grosimea de 115mm +4/-6
1 - pereţi cu grosimea de 140mm +4/-6

- pereţi cu grosimea de 240mm +6/-8
- pereţi cu grosimea > 240mm ±10
b) Din elemente de BCA:
- pereţi cu grosimea ≤ 126mm ±4
La goluri:
a) Pereţi din elemente de argilă arsă:
2 - pentru dimensiunea golului ≤ 100cm ±10
- pentru dimensiunea golului > 100cm +20/-10
b) Pereţi din elemente de BCA: ±20
3 La dimensiunile în plan ale încăperilor:
- cu latura încăperii ≤ 300 cm ±15
- cu latura încăperii > 300 cm ±20
La dimensiunile parţiale în plan (nişe, spaleţi, ±20
4
etc.)

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
La dimensiunile în plan ale întregii clădiri: ±50 Cu condiţia ca denivelările

5 unui planşeu să nu
depăşească 15mm
La dimensiunile verticale:
a) Pereţi din elemente de argilă arsă:
- pentru un etaj ±20
6 - pentru întreaga clădire (cu nniv ≤5) +50/-20
b) Pereţi din elemente de BCA:
- pentru un etaj ±20
- pentru întreaga clădire ±30
La dimensiunea rosturilor dintre elementele
pentru zidărie:
7 - rosturi orizontale +5/-2

- rosturi verticale +5/-2
- rosturi la zidării aparente ±2
La suprafeţe şi muchii: ≤ 10 mm pentru o cameră
a) La planeitatea suprafeţelor:
- pentru pereţi portanţi 3mm/m
- pentru pereţi neportanţi 5mm/m
- pentru zidărie aparentă, la pereţi 2mm/m
portanţi şi neportanţi
b) La rectilinitatea muchiilor: ≤ 20 mm pe lungimea
- pentru pereţi portanţi 2mm/m neîntreruptă a peretelui
8
- pentru zidărie aparentă, la pereţi 1mm/m ≤ 10 mm pe lungimea
portanţi şi neportanţi neîntreruptă a peretelui
c) La verticalitatea suprafeţelor şi a
muchiilor: ≤ 10mm pe etaj şi ≤ 30mm
- pentru pereţi portanţi 3mm/m pe înălţimea clădirii
- pentru pereţi neportanţi 2mm/m ≤ 10mm pe etaj
- pentru zidărie aparentă, la pereţi 2mm/m ≤ 5mm pe etaj şi ≤20mm pe
portanţi şi neportanţi înălţimea clădirii
Abateri faţă de orizontala a suprafeţelor
superioare ale fiecărui rând de elemente:
a) Pentru pereţi cu elemente din argilă
9 arsă : ≤ 15mm pe lungimea
- pentru pereţi structurali 2mm/m neintreruptă a peretelui
- pentru pereţi nestructurali 20mm pe lungimea
3mm/m neintreruptă a peretelui

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
b) Pentru pereti cu elemente din BCA: ≤ 15mm pe lungimea

- pentru pereţi structurali 4mm/m neîntreruptă a peretelui
- pentru pereţi nestructurali 6mm/m ≤ 20mm pe lungimea
neîntreruptă a peretelui
La dezaxarea zidurilor suprapuse:
≤ 20mm pe lungimea
- dezaxarea de la un nivel la următorul ±10 neîntreruptă a peretelui
10
- maximă pe întreaga construcţie ±30 ≤ 30mm dezaxarea maximă
cumulată pe mai multe
niveluri
La rosturile de dilataţie, tasare şi seismice:
- la lăţimea rostului +20/-10
11
- la verticalitatea muchiilor rosturilor 2mm/m ≤ 20mm pentru întreaga
înălţime a clădirii
Tabelul 5. Abateri limită de la dimensiunile totale şi parţiale
4.5 MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII

Pe parcursul desfăşurării lucrărilor, Antreprenorul General are obligaţia de a lua toate măsurile pentru
evitarea oricărei accidentări a personalului.
Antreprenorul General are obligaţia de a realiza instructaje de protecţia muncii, în care se va insista
asupra aspectelor cu caracter de periculozitate, în special asupra celor specifice lucrărilor la înălţime,
pentru care se vor întocmi instrucţiuni speciale.
Pentru lucrările realizate cu utilaje mecanizate, se vor respecta prevederile în vigoare cu privire la
modul de lucru al utilajelor de săpat.
Se va acorda o atenţie deosebită platformelor de lucru şi circulaţiei în această zonă. Lăţimea
platformelor de lucru trebuie să asigure posibilitatea deplasării utilajelor şi a mijloacelor de transport.
De asemenea se va acorda o atenţie sporită lucrului sub liniile electrice sub tensiune. Accesul utilajelor
se va face numai cu respectarea strictă a gabaritului admis de norme, sau când nu este posibil, se va
opri tensiunea în reţea.
Distanţa minimă de la cea mai apropiată parte a mecanismelor şi marginea platformei va fi de cel puţin
1,5m.
O atenţie deosebită trebuie acordată descărcării cupei excavatorului în autovehicol, ce se va face cu
respectarea normelor referitoare la acest gen de operaţii.
Pentru circulaţia autocamioanelor cu materiale, în afara măsurilor prevăzute, se va asigura prin dulapi
sau panouri longitudinale menţinerea pereţilor tranşeei ce s-ar putea dărâma în urma unei circulaţii
necontrolate.
Dacă se lucrează pe parcursul nopţii, locurile de muncă, drumurile pentru vehicule şi trecerile pentru
oameni vor fi iluminate în mod corespunzător.
Dacă se lucrează într-un mediu umed, zilnic se va realiza controlul instalaţiilor electrice. Toate
electromotoarele ce deservesc punctul de lucru se vor lega la pământ.

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
Accesul personalului neinstruit tehnic în orice zonă de lucru va fi interzis.

Pe tot teritoriul şantierului trecerile şi drumurile de acces la punctele de lucru vor fi indicate cu săgeţi.
De asemenea, zonele periculoase pentru trecerea oamenilor trebuie determinate înainte de începerea
lucrărilor, şi semnalizate atât ziua, cât şi noaptea.
La trecerea peste şanţuri trebuie să se amenajeze podeţe cu lăţimea de cel puţin 0,75m, cu balustrade
care să aibă înălţimea de 1,00m şi cu scânduri marginale de 20cm înălţime.
Pentru transportul materialelor cu roaba se vor folosi podine din dulapuri. Ele vor fi curăţate de noroi,
zăpadă, şi presărate cu nisip sau sgură contra alunecării. Nu se admit pante şi rampe mai mari de 2%.
Conductele de alimentare de curent electric trebuie să fie din cablu de cauciuc.
Măsurile protecţia muncii enumerate în prezentul Caiet de Sarcini nu au caracter limitativ,
Antreprenorul General poate lua şi alte măsuri pentru a evita accidentele tehnice sau cele ale
personalului.
Se interzice cu desăvârşire focul în vecinătatea lucrărilor de execuţie, fie pentru dezgheţarea
elementelor asupra cărora se lucrează, fie pentru încălzirea muncitorilor, deoarece eventualele
distrugeri prin foc ar putea da naştere la grave accidente.
Atât prevenirea cât şi stingerea incendiilor ce se pot produce pe şantier se va realiza urmând
prevederile normelor în vigoare.
Pentru executarea lucrărilor de excavaţii se vor respecta următoarele norme:
• Legea 319/2006 - Legea securităţii şi sănătății în muncă;
• HG 1425/2006 - privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii SSM
319/2006;
• HG 1091/2006 - privind cerinţele minime de SSM pentru locul de muncă;
• HG 1146/2006 - privind cerinţele minime de SSM pentru utilizarea în muncă de către lucrători
a echipamentelor de muncă;
• HG 1092/2006 - privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți
biologici în muncă;
• OG 99/2000 - Privind măsurile aplicate în perioadele cu temperaturi extreme;
• HG nr. 580 din 6/07/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 99/2000 privind măsurile ce pot
fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecția persoanelor
încadrate în muncă;
• HG nr. 971/26.07.2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de
sănătate la locul de muncă;
• HG nr. 493 din 12/04/2006 privind cerințele minime de securitate şi sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot;
• HG nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerințele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea
de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă;
• HG nr. 1051/9.08.2006 privind cerințele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea
manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni dorsolombare;
• HG nr. 300/02.03.2006 privind cerințele minime de securitate şi sănătate pentru șantierele
temporare sau mobile;

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
• Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii - Buletinul Construcţiilor nr. 5-6-7-
8/1993 - Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul
9/N/15.03.1993 (Cap. 19 şi Cap. 28);
• HG nr.766/21.11.1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii;
• HG nr.71/12.02.1996 referitoare la modificarea şi completarea HG nr.51/1996 privind unele
măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor;
5 BAZA NORMATIVĂ
Prezentul caiet de sarcini se aplică la execuţia, controlul şi recepţia construcţiilor realizate din zidărie
confinată ce fac parte din investiţie.
Execuţia, recepţia, depozitarea, transportul, ambalarea, montajul, şi finisajul construcţiei cât şi a
părţilor de construcţie realizate din zidărie, vor respecta prevederile standardelor, normativelor şi
instrucţiunilor tehnice în vigoare precum şi prevederile prezentului Caiet de Sarcini.
Prezentul Caiet de Sarcini nu suplineşte prevederile normativelor în vigoare ci le completează şi
precizează anumite detalii şi modul de interpretare.
Respectarea prevederilor normativelor în vigoare şi a prezentului Caiet de Sarcini este obligatorie şi
constituie baza recepţiei provizorii şi definitive a unor parţi din lucrare sau a ansamblului ei.
Antreprenorul General va face instructajul necesar cu întreg personalul de execuţie, referitor la proiect,
normative, instrucţiuni tehnice şi prezentul Caiet de Sarcini, în aşa fel încât fiecare din cei ce contribuie
la realizarea lucrării să cunoască perfect sarcinile ce le revin în respectarea condiţiilor tehnice de
calitate a lucrării.
În scopul asigurării calităţii lucrării, furnizorul poate completa prezentul Caiet de sarcini cu alte
prevederi pe care le va considera necesare, în vederea realizării corecte a elementelor constitutive,
subansamblurilor şi ansamblurilor uzinate şi montate.
Proiectarea structurilor din acest proiect a avut ca bază şi a respectat legile, normele şi standardele
româneşti şi europene în vigoare. Câteva dintre cele mai importante sunt listate mai jos:
• Legea 10/1995, modificată în anul 2001, privind calitatea lucrărilor de construcţii;
• Ordonanţa guvernului nr. 20/1994, privind punerea în siguranţă a fondului construit;
• HG nr. 26/1994- Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp
şi post-utilizare a construcţiilor;
• Ordinul 77/N/1996 al MLPAT – Îndrumător de aplicare a prevederilor Regulamentului de
verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor şi execuţiei lucrărilor de construcţii;
• Ordinul 873/2001 al MLPTL – Aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a

Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de
servicii;
• Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă;
• H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a legii 319/2006;

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
• Legea 346/2002 privind asigurarea pentru accidentele de muncă şi boli profesionale

completată şi modificată prin O.U.G. 107/2003;
• O.U.G. 195/2005 privind protecţia mediului completată şi modificată prin O.U.G. 264/2008;
• C 16-84 Normativ pentru realizare pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor
aferente;
• C 17-82 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială;
• C 28-83 Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor de oţel beton;
• C 56-85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente;
• C 130-78 Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor;
• C 149-87 Reparaţii elemente din beton şi beton armat;
• GP 121-1:2013 Ghid de proiectare şi execuţie privind protecţia împotriva coroziunii a
construcţiilor din oţel;
• NE 012-1:2007 Cod de practică pentru executarea lucrărilor de beton, beton armat și beton
precomprimat;
• NE 012-2:2010 Normativ pentru producerea și executarea lucrărilor din beton, beton armat şi
beton precomprimat — Partea 2: Executarea lucrărilor din beton;
• NE 036/2014 Cod de practică privind executarea și urmărirea execuției lucrărilor de zidărie;
• NP 040-2002 Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri;
• NP 082-2004 Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiuni asupra construcţiilor. Acţiunea
vântului;
• P100/1-2006 Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri;
• P100/3-2008 Cod de proiectare seismică – Partea III - Prevederi pentru evaluarea seismică a
clădirilor existente;
• P130-99: Instrucţiuni tehnice pentru urmărirea comportării în timp a construcţiilor;
• SR 13510:2006 Beton; Specificaţie, performanţă, producţie şi conformitate; Document
naţional de aplicare a SR EN 206-1;
• SR EN 206-1:2002 Beton; Specificaţie, performanţă, producţie şi conformitate;
• SR EN 206-1:2002/A1:2005 Amendament A1; Beton; Specificaţie, performanţă, producţie şi

conformitate;
• SR EN 206-1:2002/A2:2005 Amendament A2; Beton; Specificaţie, performanţă, producţie şi
conformitate;
• SR EN 206-1:2002/C91:2008 Erată; Beton; Specificaţie, performanţă, producţie şi
conformitate;
• SR EN 459:2011 Var pentru construcţii

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
• SR EN 771-1:2011 Specificaţii ale elementelor pentru zidărie, Partea 1: Elemente pentru zidărie
de argilă arsă;
• SR EN 771-4:2011 Specificaţii ale elementelor pentru zidărie, Partea 4: Elemente pentru zidărie
de beton celular autoclavizat;
• SR EN 998-2:2011 Specificaţie a mortarelor pentru zidărie, Partea 2: Mortare pentru zidărie;
• SR EN 1008:2003 Apa de preparare pentru beton. Specificaţii pentru prelevare, încercare şi
evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei
de beton, ca apă de preparare pentru beton;
• SR EN 1015:2002 Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie;
• SR EN 1990:2004 Bazele proiectării structurilor;

• SR EN 1990:2004/A1:2006 Amendament A1; Bazele proiectării structurilor;
• SR EN 1990:2004/ NA:2006 Anexa naţională; Bazele proiectării structurilor;

• SR EN 1991-1-1-2004 Acţiuni asupra construcţiilor: Acţiuni generale - Greutăţi specifice,
greutăţi proprii, încărcări utile pentru clădiri;
• SR EN 1991-1-6:2005 Acţiuni asupra structurilor; Acţiuni gerenale, Acţiuni pe durata execuţiei;
• SR EN 1991-1-6:2005/AC:2008 Erată; Acţiuni asupra structurilor; Acţiuni gerenale, Acţiuni pe
durata execuţiei;
• SR EN 1991-1-6:2005/NB:2008 Anexă naţională; Acţiuni asupra structurilor; Acţiuni gerenale,
Acţiuni pe durata execuţiei;
• SR EN 1992-1-1:2004 Proiectarea structurilor de beton – Reguli generale şi reguli pentru clădiri;

• SR EN 1992-1-1:2004/AC:2008 Erată; Proiectarea structurilor de beton – Reguli generale şi
reguli pentru clădiri;
• SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Anexă naţională; Proiectarea structurilor de beton – Reguli
generale şi reguli pentru clădiri;
• SR EN 1996-1-1:2006 Proiectarea structurilor de zidărie, Partea 1-1: Reguli generale pentru
construcţii de zidărie armată şi nearmată;
• SR EN 1996-1-1:2006/NB:2008 Anexă naţională; Proiectarea structurilor de zidărie, Partea 1-
1: Reguli generale pentru construcţii de zidărie armată şi nearmată;
• SR EN 1998-1:2004 Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 1. Reguli
generale , acţiuni seismice şi reguli pentru clădiri;
• SR EN 1998-1:2004/NA:2008 Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 1.

Reguli generale , acţiuni seismice şi reguli pentru clădiri. Anexa naţională;
• SR EN 14081:2006 Structuri de lemn. Lemn de construcţii cu secţiune dreptunghiulară clasificat
după rezistenţă. Partea 1: Cerinţe generale;
• SR EN 14487-1:2006 Beton pulverizat. Partea 1: Definiţii, specificaţii şi conformitate

PLAZA ROMANA
15065 / 09.06.2016 GSPRO PTH 0A OSP21 00 14.10.2016
• SR EN 14487-2:2007 Beton care se aplică prin pulverizare. Partea 2: Executarea

• SR EN 15287-1:2008 Coşuri de fum, Proiectare, instalalre şi punere în funcţiune a coşurilor de
fum, Partea 1: Coşuri de fum pentru aparate neetanşe;
• ST 009-2011 Specificaţie tehnică privind produse din oţel utilizate ca armături: cerinţe şi criterii
de performanţă;
• STAS 10101/1-87: Acţiuni în construcţii, greutăţi tehnice şi încărcări permanente;
Orice neconcordanţă între normativele, standardele, Ordonanţele de Guvern indicate în prezenta
documentaţie şi cele în vigoare la data începerii execuţiei vor fi transmise Proiectantului General al
Clientului care, la rândul său, are obligaţia să reactualizeze în cel mai scurt timp posibil capitolul cu
deficienţe din caietul de sarcini.
S.C. POPP & ASOCIATII S.R.L.

Colectiv de elaborare:
ing. Dragoș Marcu
………………………………….
ing. Bogdan Gagionea
………………………………….
Verificator și Expert tehnic atestat MLPAT

Dr. ing. Traian Popp
………………………………….

Caiet de Sarcini - Prevederi Generale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini - Prevederi Generale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLAZA ROMANA

Piaţa Romană, Nr. 7, Sector 1, Bucureşti

P&A-GSPRO-00-PTH-OSP21-00-141016-RO - CS CONSOLIDARI.DOCX PAGE 1 OF 38

2 MATERIALE UTILIZATE LA CONSOLIDARE ................................................................................. 4

3 LUCRĂRI DE EXECUŢIE ............................................................................................................. 4

3.1 DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ PENTRU EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE CONSOLIDARE ............................................ 4

4 CONDIŢII DE RECEPŢIE TOLERANŢE, ABATERI ......................................................................... 28

4.1 RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE ZIDĂRIE ..................................................................................... 28

P&A-GSPRO-00-PTH-OSP21-00-141016-RO - CS CONSOLIDARI.DOCX PAGE 2 OF 38

4.5 MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII .......................................................................................... 33

5 BAZA NORMATIVĂ ................................................................................................................ 35

P&A-GSPRO-00-PTH-OSP21-00-141016-RO - CS CONSOLIDARI.DOCX PAGE 3 OF 38

Obiectul prezentului caiet de sarcini îl constituie descrierea lucrărilor de consolidare.

2 MATERIALE UTILIZATE LA CONSOLIDARE

3.1 DOCUMENTAŢIA TEHNICĂ PENTRU EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE CONSOLIDARE

P&A-GSPRO-00-PTH-OSP21-00-141016-RO - CS CONSOLIDARI.DOCX PAGE 4 OF 38

3.1.1 Verificarea materialelor înainte de punerea în operă

P&A-GSPRO-00-PTH-OSP21-00-141016-RO - CS CONSOLIDARI.DOCX PAGE 5 OF 38

P&A-GSPRO-00-PTH-OSP21-00-141016-RO - CS CONSOLIDARI.DOCX PAGE 6 OF 38

- cerificarea buiandrugilor prefabricaţi se va efectua la şantier, bucată cu bucată, înainte de

3.2 ETAPELE DE DESFĂŞURARE A LUCRĂRILOR

P&A-GSPRO-00-PTH-OSP21-00-141016-RO - CS CONSOLIDARI.DOCX PAGE 7 OF 38

Etapizarea lucrărilor de execuţie, precum şi modul de abordare al consolidării pe tronsoane va fi stabilit

3.3 LUCRĂRI DE REPARAŢII LOCALE

P&A-GSPRO-00-PTH-OSP21-00-141016-RO - CS CONSOLIDARI.DOCX PAGE 8 OF 38

- temperatura mediului şi a elementului trebuie să fie de minimum +15°C şi umiditatea relativă

3.3.2 Pregătirea suprafeţelor

P&A-GSPRO-00-PTH-OSP21-00-141016-RO - CS CONSOLIDARI.DOCX PAGE 9 OF 38

3.3.3 Reţeserea zidăriei

3.3.4 Chituirea fisurilor (fisuri mici, aspecte generale)

P&A-GSPRO-00-PTH-OSP21-00-141016-RO - CS CONSOLIDARI.DOCX PAGE 10 OF 38

3.3.5 Injectarea fisurilor (fisuri mari, aspecte generale)

P&A-GSPRO-00-PTH-OSP21-00-141016-RO - CS CONSOLIDARI.DOCX PAGE 11 OF 38

P&A-GSPRO-00-PTH-OSP21-00-141016-RO - CS CONSOLIDARI.DOCX PAGE 12 OF 38

3.3.6 Refacerea mortarului din rosturi

3.3.7 Plombarea cu beton a crăpăturilor din zidărie

3.3.8 Repararea intervenţiilor necontrolate asupra pereţilor din zidărie

P&A-GSPRO-00-PTH-OSP21-00-141016-RO - CS CONSOLIDARI.DOCX PAGE 13 OF 38

- înlocuirea zidăriei degradate;

3.3.9 Cosmetizare rosturi

3.3.10 Închideri goluri și caverne și cosmetizare zidării

3.3.11 Aplicarea tencuielilor nearmate (aspecte generale)

- umiditatea mare, ce întârzie întărirea mortarului şi îl alterează;

P&A-GSPRO-00-PTH-OSP21-00-141016-RO - CS CONSOLIDARI.DOCX PAGE 14 OF 38

3.3.11.1 Verificarea aplicării tencuielilor

3.3.11.2 Recepţia calitativă a lucrărilor de tencuire

P&A-GSPRO-00-PTH-OSP21-00-141016-RO - CS CONSOLIDARI.DOCX PAGE 15 OF 38

P&A-GSPRO-00-PTH-OSP21-00-141016-RO - CS CONSOLIDARI.DOCX PAGE 16 OF 38

dreptarul de 2m adâncimea sau înălţimea

3.4 LUCRĂRI DE CONSOLIDĂRI PRIN CĂMĂŞUIRI

P&A-GSPRO-00-PTH-OSP21-00-141016-RO - CS CONSOLIDARI.DOCX PAGE 17 OF 38

- se menţine zidăria umedă pe toată suprafaţa minimum două ore;

P&A-GSPRO-00-PTH-OSP21-00-141016-RO - CS CONSOLIDARI.DOCX PAGE 18 OF 38

3.4.3 Tehnologia de realizare a suprabetonării plăcii de beton armat

3.4.4 Prevederi pentru torcretarea mortarelor şi a betoanelor

3.4.4.1 Prevederi generale

3.4.4.2 Condiţii tehnice impuse instalaţiilor folosite la torcretarea mortarelor şi betoanelor

P&A-GSPRO-00-PTH-OSP21-00-141016-RO - CS CONSOLIDARI.DOCX PAGE 19 OF 38

3.4.4.3 Condiţii tehnice impuse suprafeţei suport

3.4.4.4 Condiţii tehnologice de aplicare a mortarelor şi betoanelor pentru torcretare

P&A-GSPRO-00-PTH-OSP21-00-141016-RO - CS CONSOLIDARI.DOCX PAGE 20 OF 38

În general, orientarea duzei de torcretare trebuie să fie perpendiculară faţă de suport.

P&A-GSPRO-00-PTH-OSP21-00-141016-RO - CS CONSOLIDARI.DOCX PAGE 21 OF 38