Il 06-Preparare Si Turnare Beton

Bld. Iuliu Maniu nr. 7, Zona A, Corp U, etaj 5, Sector 6, Bucuresti, tel: 021.305.56.
22
Cod de înregistrare fiscala: RO17246922

Număr de înregistrare în Registrul Comerţului: J40/2994/2005
PREPARAREA ŞI TURNAREA BETONULUI
LISTA DE SEMNATURI
ELABORAT VERIFICAT APROBAT

Numele si prenumele
Data
Semnatura
LISTA DE DIFUZARE
Nr Destinatarul Revi zia Exemplar Data Semnatura

crt documentului
LISTA DE MODIFICARI-RETRAGERI
Nr Nota de Denumirea Data Cod Pag.

crt modificare/retragere modificarii/ document
retragere
Page 1 of 14
Aprobat Elaborat Revizia nr. Data intrarii in Exemplar/nr. Cod:
vigoare
WALTER COR ADRIAN 0 14.06.2010 1 PTC-O6
HAGIGALINIS DRAGAN Pagina 1/14
Bld. Iuliu Maniu nr. 7, Zona A, Corp U, etaj 5, Sector 6, Bucuresti, tel: 021.305.56.22

1. SCOP Procedura are ca scop precizarea acţiunilor, fazelor tehnologice, sculelor, utilajelor
şi mijloacelor de transport necesare preparării şi turnării betonului în structuri de rezistenţă
din construcţii.
2. DOMENIU procedura se aplică la pregătirea şi turnarea betonului în structuri de rezistenţă

din beton, beton armat şi beton precomprimat la lucrările de construcţii.
3. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI
3.1. O.B. – oţel beton
3.2. P.m.i – piese metalice înglobate
3.3. D.S. – dispoziţie de şantier
3.4. PVLA – proces verbal de lucrări ascunse
3.5. F.B. – fişa de betoane
4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
4.1. Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii
4.2. Caietul de sarcini specific de lucrării
4.3. Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat C140-86
4.4. Normativ pentru executarea lucrărilor din beton precomprimat C21-85
4.5. Normativ privind prepararea şi utilizarea betoanelor cu agregate uşoare C155-89
4.6. Instructiuni tehnice C149-87 privind remedierea defectelor elementelor din beton şi beton
armat
5. CONDIŢII PREALABILE
5.1. Existenţa staţiei de betonare dotate cu:
- una sau mai multe betoniere
- depozite de agregate pe sorturi, amenajate pentru a nu se amesteca sorturile între ele sau
infesta cu impurităţi, betonate şi cu pante de scurgere a apei.
- depozite de ciment pentru două sau mai multe sorturi de curent
- instalaţie de preparare şi dozare a aditivilor
- instalaţie de dozare a elementelor componente ale betonului (agregate, ciment, apă)
- laborator de încercări autorizat cu nomenclatorul încercarilor ce le executa, inclusiv
aparatura necesară.
- instalaţe de încăzire-răcire a apei şi a agregatelor, dacă este cazul
- personal instruit şi autorizat pentru prepararea betonului
Page 2 of 14
vigoare

- regulament de funcţionare a staţiei cu precizări asupra ciclului de fabricaţie a fiecărei

clase de beton, a responsabilităţii personalului de executie şi de control.
5.2. Atestarea funcţionării staţiei de betonare se face de către o comisie de atestare compusă
din :
- conducătorul tehnic al intreprinderii proprietare sau forului tutelar ;
- conducător AQ;
- conducător compartiment mecanizare;
- şeful laboratorului forului tutelar;
- şeful staţiei;
Această comisie eliberează un certificat de atestare. Trimestrial, metrologul şi conducatorul
A.Q. al forului tutelar verifică şi certifică îndeplinirea condiţiilor impuse la eliberarea
certificatului de atestare. În cazul în care se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile impuse
la atestarea staţiei, activitatea acestora se suspendă până la îndeplinirea condiţiilor impuse,
efectuându-se o nouă atestare. In cazuri bine justificate se poate aproba funcţionarea
provizorie, însă numai pentru 15 zile, pentru clase de beton sub BC10 şi nu mai mult de 100
mc de beton preparat în această perioadă. In aceste cazuri, frecvenţa încercărilor de control
la staţie se va mări.
5.3. Existenţa utilităţilor:
- Instalaţie de forţă şi lumină
- Instalaţie apă
- Instalaţie de aer comprimat
- Echipamente şi materiale pentru protecţia betonului pe timp de arşită sau temperaturi
sub 5 C (rogojini, prelate, surse de căldură, etc.)
- Utilaje pentru manipularea betonului (bene, pompe, macarale, etc.) în număr suficiet şi
în bună stare de funcţionare.
- Mijloace de transport adecvate transportului betonului, în bună stare de funcţionare şi
numărul necesar
- Mijloace de punere în operă a betonului ( vibratoare de cofrag, de adâncime, lopeţi,
răngi, pâlnii de turnare, etc.)
5.4. Exisţenta drumurilor de acces la locul de turnare
5.5. Existenţa echipamentului de lucru şi de protecţie a personalului executant şi de
supraveghere (salopete, cisme, mănuşi, şorţuri)
5.6. Dotarea staţiei de betoane şi a punctelor de lucru cu echipament şi materiale P.S.I.
5.7. Instruirea, testarea şi respectarea de către personalul executant şi de supraveghere a
normelor de protecţia muncii şi P.S.I.
5.8. Existenţa înregistrărilor de calitate a betonului ( încercări de laborator, reţete încercări pe
betonul proaspăt, comenzi beton, bonuri de transport, etc.)
Page 3 of 14
vigoare

5.9. Existenţa înregistrărilor de calitate pentru: suprafaţa de betonare (teren de fundare sau
beton turnat anterior), armare, piese înglobate, cofrare, etc.
5.10. Existenţa avizului de începere a lucrărilor de betonare, ca fază determinantă.
6. RESPONSABILITĂŢI
6.1. Şeful de staţie de betoane răspunde, în principal de:
- Aprovizionarea şi gestionarea componentelor betonului, atât cantitativ cât şi calitativ
- Funcţionarea şi întreţinerea instalaţiilor de preparare a betonului la parametrii din
cartea tehnică
- Verificarea săptămânală a instalaţiilor de dozare
- Evidenţa lucrărilor şi respectarea ritmului de lucru
- Efectuarea încercărilor pentru controlul calităţii producţiei şi aplicarea reţetelor
de betonare în funcţie de umiditate şi sorturi
- Identificarea şi sesizarea beneficiarilor la care s-a livrat beton necorespunzător
6.2. Şeful punctului de lucru răspunde de aplicarea documentaţiei de execuţie, a caietului de
sarcini şi a prezentei proceduri şi de întocmire a înregistrărilor de calitate.
6.3. Responsabilul cu CQ pe lucrare urmăreşte aplicarea întocmai a documentaţiei de execuţie
a caietului de sarcini, a prezentei proceduri şi întocmirea corectă a înregistrărilor de
calitate.
6.4. Responsabilul cu CQ pe lucrare urmăreşte aplicarea întocmai a documentaţiei de execuţie
a caietului de sarcini, a prezentei proceduri şi întocmirea corectă a înregistrărilor de
calitate.
6.5. Inginerul şef mecanic răspunde de existenţa şi buna funcţionare a instalaţiilor de
preparare, a mijloacelor de transport, de manipulare şi punere în operă a betonului
7. ACŢIUNI IMPLICATE
7.1. Pregătirea obiectivului pentru betonare
7.2. Prepararea betonului conform comenzii emise de beneficiar.
7.3. Transportul, manipularea şi turnarea betonului.
7.4. Compactarea betonului.
7.5. Finisarea suprafeţelor de beton.
7.6. Protecţia betonului în perioada de întărire.
7.7. Decofrarea şi repararea defectelor de turnare.
7.8. Întreruperi neplanificate
7.9. Întocmirea înregistrărilor de calitate.
8. PROCEDURI PENTRU PREPARAREA ŞI LIVRAREA BETONULUI

Page 4 of 14
vigoare

8.1.Prepararea şi livrarea betonului se face pe baza unei comenzi emise de către beneficiar.
Comanda către staţia de betoane trebuie să conţina:
-
Clasa betonului
-
Lucrabilitatea
-
Tipul cimentului impus prin proiect sau caietului de sarcini
-
Mărimea agregatelor şi provenienţa lor (balastieră sau carieră, pe sorturi)
-
Gradul de impermeabilitate şi gelivitate impus
-
Tipul de aditivi impuşi
-
Cantitatea necesară şi ritmul de turnare (mc/ora)
-
Obiectul în care se foloseşte.
8.2. Stabilirea compoziţiei betonului comandat se execută de laboratorul forului tutelar
şi se aprobă de către acesta, pe baza studiilor şi încercărilor preliminare de
laborator.
8.3. La stabilirea reţetei pentru o şarjă de beton se va lua în calcul capacitatea
betonierei
8.4. redusă cu 20%.
8.5. Reţeta se va corecta pe timpul preparării betonului în funcţie de rezultatul
încercărilor privind:
-
Umiditatea agregatelor
-
Granulozitatea sorturilor
-
Densitatea betonului proaspăt
-
Lucrabilitatea betonului rezultat
8.5. Prepararea betonului comportă două faze de lucru:
-
Dozarea componentelor betonului
-
Amestecarea betonului şi încarcarea în mijlocul de transport.
8.5.1. Dozarea materialelor componente ale betonului se face gravimetric prin cântărire
pentru
fiecare component. Abaterile admisibile fata de reteţa prescrisă sunt:
 +/- 3% pentru agregate
 +/- 2% pentru ciment şi apă
 + 5% pentru aditivi
Mijloacele de dozare se verifică săptămânal, folosindu-se greutăţi etalon şi anual
metrologic, dacă nu sunt impuse alte condiţii restrictive. Pentru clasa de beton inferior
şi cantităţi mici se admite şi dozarea prin volum, dar numai pentru staţii de betoane
neatestate.
8.5.2. Amestecarea betonului şi încărcarea în mijlocul de transport.
Page 5 of 14
vigoare

- Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare forţată sau cădere
liberă. In cazul folosirii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm se vor folosi
numai betoniere cu cădere liberă.
-
Ordinea de introducere a materialelor componente în betonieră se va face
conform cărţii tehnice a utilajului respectiv şi, în orice caz, cu sortul de agregate cu
granula cea mai mare.
-
Durata de amestecare va respecta prevederile tehnice ale instalaţiei, dar nu va fi mai
mică de 45 sec.de la introducerea ultimului component; această durată se măreşte pe
timp friguros, când se folosesc agregate cu granula mai mare de 31 mm sau se vor
prepara betoane cu insolubilitate redusă (tasare mai mică de 5 cm).
8.5.3. Durata de încărcare în mijlocul de transport sau de depozitare în buncărul tampon nu
va fi mai mare de 20 minute.
8.5.4. Dacă în cartea tehnică a instalaţiei nu se specifică alte condiţii, la întreruperea
preparării betonului mai mult de 1 oră şi la terminarea schimbului de lucru se va
proceda la spălarea tobei betonierei cu apă sub presiune sau în amestec cu pietriş şi
îndepartarea amestecului rezultat
9. PROCEDURI PENTRU TRANSPORTUL BETONULUI.

Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, benzi transportoare,
jgheaburi, tomberoane sau roabe.În organizarea transportului cu autobetonierele se
evidenţiază două sisteme :
- cu autobetoniere de 5 m³ sau peste 5 m³ descărcarea se face în mai multe puncte de lucru ;
- cu autobetonierele de 3,2 m³ descărcarea se face într-un singur punct de lucru.
9.1. Transporturi la distanţă mare faţă de locul de preparare se execută cu
autoagitatoarele pentru betoanele cu tasare mai mare de 5 cm şi cu autobasculantele ce
bene special amenajate, pentru betoanele cu tasare de max 5 cm.
9.2. Toate mijloacele de transport ale betonului trebuie să fie etanşe pentru a nu permite
pierderea laptelui de ciment.
9.3. In perioada timpului nefavorabil ( arşiţă, vânt putenic sau temperaturi sub 5 0C)
mijloacele de transport trebuie amenajate în consecinţa pentru a nu se modifica
caracteristicile betonului ca urmare a evaporării apei sau îngheţării componentelor lui.
9.4. Durata de transport se consideră din momentul încărcării mijlocului de transport şi
descărcării acestuia şi nu poate depăşi valorile de mai jos:
Temperatura amestecului Durata maximă de transporturi ( in minute)
de beton, 0 C
Cimenturi de marcă < 35 Cimenturi de marcă > 40
t > 30 45 30
Page 6 of 14
vigoare

10 < t < 30 60 45
t <10 90 60
9.5. Durata de transport a betonului mai mare decât cea arătată mai sus se poate depăşi
cu condiţia folosirii de aditivi întârzietori, verificaţi prin probe de laborator.
9.6. Durata de transport a betonului cu autobasculanta, specificată la pct.8.5.5., se reduce
cu 15 minute.
9.7. La întreruperea lucrului mai mult de 1 oră şi la terminarea schimbului, mijloacele de
transport se spală cu apă sub presiune.
10. PROCEDURI PENTRU TURNAREA BETONULUI

10.1. Lucrări pregătitoare turnării betonului
a) Intocmirea de către constructor, aprobată de beneficiar şi după caz şi de către
proietant a fişei de betonare a obiectivului, care în principal trebuie să specifice:
-
Precizarea obiectului fişei
-
Lucrările pregătitoare ce se impun
-
Mijloacele de producţie necesare pentru betonare (materiale, utilaje, forţă de muncă,
etc)
-
Fazele, ordinea si ritmul de lucru, inclusiv a rosturilor de intrerupere a betonării
-
Modul de asigurare a supravegherii execuţiei şi programul de control al calităţii
-
Modul de organizare tehnologică a execuţiei
-
Măsurile suplimentare ce se vor lua în cazul timpului nefavorabil sau când
aprovizionarea cu beton este necorespunzatoare cantitativ sau calitataiv
-
Măsurile ce trebuie luate pe linie de N.T.S. şi P.S.I.
b) Instruirea şi verificarea cunoştintelor personalului executant asupra tehnologiei de
turnare ce se aplică
c) Dotarea personalului executant şi de supraveghere cu sculele şi utilajele necesare
pentru turnarea betonului.
d) Dotarea personalului executant şi de supraveghere cu echipamente de lucru şi de
protectie .
e) Intocmirea şi semnarea documentelor privind aprobarea începerii lucrarilor de
betonare, de către persoanele desemnate în documentaţia de execuţie şi caietului de
sarcini.
f) Asigurarea existenţei la obiectiv a sculelor, utilajelor de transport în numărul necesar
şi în bună stare de funcţionare pentru punerea în operă a betonului.
g) Asigurarea căilor de transport a muncitorilor şi utilajelor, astfel ca să nu modifice
starea şi poziţia armăturilor (dacă este cazul).
Page 7 of 14
vigoare

h) Asigurarea menţinerii poziţiei din proiect a armăturilor pe timpul betonării şi

vibrării betonului, ca şi a grosimii de acoperire cu beton a acesteia.
i) Pregătirea suprafeţelor dintre betonul proaspăt şi betonul vechi, zidărie sau cofraj, prin
suflare cu aer, udare cu apă şi îndepărtarea apei în exces.
j) Asigurarea existenţei golurilor necesare pentru introducerea betonului în elementele
ce se betonează, în număr suficient şi uşor accesibile.
k) Montarea jgheaburilor sau a pâlniilor de betonare în cazul în care înălţimea de
cădere a betonului este mai mare decât cea admisă, respectiv 3 m pentru elementele mai
late de 1m şi de 1,5 m în celelate cazuri.
l) Asigurarea spaţiilor necesare pentru introducerea în beton a vibratoarelor de adâncime,
fără a atinge armătura în timpul vibrării.
m) Asigurarea colectării şi evacuării apei din gropile de fundaţie, provenite din pânza de
apă freatică şi/sau din precipitaţii atmosferice.
n) Asigurarea cu materiale şi echipamente de protecţie a betonului proaspăt (prelate,
rogojini, instalaţii de producere şi conservare a căldurii, etc.)
10.2. Turnarea betonului
10.2.1.Turnarea betonului se poate face direct din betonieră pentru lucrări de fundaţii,
pardoseli, platforme, ziduri de sprijin, lucrări subterane. Ca utilaje auxiliare se vor
folosi jgheaburi, conducte, etc, pentru lucrările de adâncime
10.2.2. Turnarea betonului cu bena. Betoanele turnate cu bena pot avea lucrabilitatea cuprinsă
în intervalul : foarte fluid-slab plastic, iar verificarea calităţii betonului se face conform
C140/86. Modul de lucru şi întreţinerea benelor se face astfel:
a) încărcarea benelor se face direct din mijlocul de transport (autobetoniere,
autobasculante, etc.) verificăndu-seînprealabil starea de curăţenie a benei şi starea
clapetei de închidere a gurii de descărcare ;
b) descărcarea din mijlocul de transport se face aşezând alăturat câte 2 sau mai multe
bene,situate în razade acţiune a macaralei ;
c) manevrarea benei cu macaraua :
-
prinderea benei în cărligul macaralei
-
ridicarea benei pe primii metrii de înălţime
-
deplasarea pe verticală cu bena în cărlig (la suprastructuri)
-
deplasarea pe orizontală a benei şi rotirea braşului
-
coborârea benei până în apropierea punctului de turnare a betonului
-
turnarea betonului
-
ridicareabenei
-
readucerea benei înpoziţia de încărcare
-
dezlegarea benei din cârligulmacaralei.
Page 8 of 14
vigoare

d) manevrarea benelor de către muncitori la locul de punere în operă se face din poziţie
lateralăa benei, descărcarea făcându-se prin reţinerea dispozitivului de inchidere în
poziţia deschis ;
e) pentru fundaţii, betonul se toarnă într-un singur loc sau se poziţionează în funcţie de
volumul lucrării, avînd grije ca descărcarea să se facă cât mai aproape pentru a reduce
înălţimea de cădere ; pentru stâlpi sau plăci descărcarea se faceîn cantităţi mici
deplasându-se bena cu macaraua astfel încât să se acopere placa sau tronsonul de placă ;
f) La terminarea lucrării se spală bena cu jet de apă sub presiune verificându-se sistemele
funcţionale ale benei ;
10.3. Compactarea betonului
Compactarea mecanică a betonului se face prin vibrare, prin următoarele procedee:
10.3.1. Vibrare internă. Vibrarea interna este operaţia de compactare a betonului cea mai des
întâlnită. Alegerea tipului de vibrator, a forţei perturbatoare şi frecvenţa acestuia se
face în funcţie de dimensiunile elementului ce se betonează, de posibilitatea
introducerii buteliei vibratoare şi masa betonului şi de dimensiunile granulelor de
agregate, ca şi de lucrabilitatea betonului.
Durata de vibrare optimă pe o poziţie de vibrare este cuprinsă între 5 şi 30 secunde şi
se consideră terminată în momentul în care betonul nu se mai tasează, încetează
apariţia bulelor de aer la suprafaţa betonului şi suprafaţa lui devine lucioasă..
Distanţa între două poziţii succesive ale buteliei în masa betonului se stabileşte
experimentul, dar nu va depăşi 1m.
Grosimea stratului de beton ce se supune compactării nu va fi mai mare de ¾ din
lungimea buteliei , iar pentru asigurarea legăturii cu stratul de beton turnat anterior,
butelia trebuie sa pătrundă 5-15 cm în el.
10.3.2.Vibrare externă. Vibrarea externă se foloseşte în cazul elementelor cu grosime redusă
şi / sau armatură deasă sau a prefabricatelor de beton cu volum mare de beton.
Dat fiind faptul că transmiterea vibraţiilor de la vibrator la masa betonului se produce
prin cofraj, la dimensionarea acestuia se va tine seama şi de influenţa
solicitărilor
datorate vibrării. Lucrabilitatea betonului compactat prin vibrare externă va fi de
minimum L3 (5 cm tasare).
10.3.3. Vibrare de suprafaţă. Vibrarea de suprafaţă se aplică la compactarea plăcilor cu
grosimi de maximum 20 cm. Durata vibrării pe o poziţie va fi de 30-60 sec.,
iar
distanţa între 2 poziţii succesive se va alege ca aceste poziţii să se suprapună pe minim
5 cm.
Lucrabilitatea betonului va fi de L2 (2 cm tasare). Grosimea stratului de beton înainte
Page 9 of 14
vigoare

de compactare trebuie să fie cu cel puţin 1,10-1,35 mai mare decat grosimea finală a
elementului de beton.
10.3.4. Vibrarea prin mese vibrante sau centrifugare. Se utilizează de regulă numai în
poligoanele de prefabricate , în special pentru turnarea betonului în tipare metalice de
dimensiuni mici sau în cazul stâlpilor sau tuburilor din beton. Legăturile dintre
cofrajul elementului şi elementele de susţinere sunt clasice. Lucrabilitatea betonului
este de minim L2 ( tasare de minim 2 cm ). Durata vibrării se stabileşte prin
măsurări preliminare.
10.4. Stabilirea rosturilor de turnare
10.4.1. La lucrările de volum mic de beton, la plăcile curbe subţiri şi pereţi de rezervoare
pentru lichide nu se admit rosturi de turnare, turnarea executându-se continuu până
la terminarea elementului.
10.4.2. La lucrările de volum mare de beton, stabilirea rosturilor de întrerupere se face prin
proiect sau caietul de sarcini, indicându-se în detaliu modul de tratare.
10.4.3. In cazul când în documentaţia de execuţie nu se prevede altfel, la executarea
rosturilor de întrerupere a betonării se vor respecta următoarele reguli:
-
Pentru stâlpi, cadre, planşee rostul de lucru va fi în zona de moment nul sau minim.
-
La bolţi şi arce rosturile vor fi perpendiculare pe directoare şi simetric faţă de cheie.
-
La bolţi late se poate împărţi bolta în fâşii înguste, turnându-se complet fiecare fâşie.
-
La construcţiile lungi sau masive se practică rosturi din tablă expandată sau bandă
de etanşare.
-
La construcţiile masive betonarea se execută pe ploturi satbilite prin proiect
.Rosturile dintre ploturi se tratează prin praguri, armare suplimentare sau curăţarea
suprafeţei betonului până la apariţia agregatului mare din beton, creindu-se astfel
suprafeţe rugoase.
10.5. Tratarea betonului după turnare
Tratarea betonului după turnare, pentru temperaturi ale mediului ambiant ce depăşesc
+50C, constau în menţinerea umidităţii iniţiale pe o perioadă de minimum 7 zile pentru
elemntele obişnuite şi 14-28 zile pentru rezervoare pentru lichide şi să se asigure prin:
-
Acoperirea cu materiale de protecţie din rogojini, prelate sau straturi de nisip după
ce betonul a căpătat suficientă rezistenţă pentru a nu adera la beton şi menţinerea lor
în stare umedă pe timpul prescris.
-
Stropirea periodică cu apă, începând de la 2 la 12 ore după turnare şi betonare este
suficient de întărit pentru a nu se spăla pasta de ciment.
-
Aplicarea de pelicule de protecţie care să împiedice evaporarea apei de hidratare a
cimentului pe timpul întăririi betonului.
Page 10 of 14
vigoare

-
In cazul în care temperatura mediului ambiant este sub + 5 0C, se execută acoperirea
cu materiale de protecţie care să conserve atât căldura degajată din hidratarea
cimentului cât şi a căldurii componentelor betonului.
-
Se admite contactul betonului cu apa curgătoare numai după minimum 7 zile de la
turnarea lui.
10.6. Decofrarea
Rezistenţele admisibile la care elementele de beton se pot decofra se stabilesc prin
proiect sau caietul de sarcini. Rezistenţele la care au ajuns elementele de beton se
determină prin încărcări pe probe, păstrate în aceleaşi condiţii ca elementele ce
urmează a se decofra.
Ordinea de cofrare se stabileşte prin fişa tehnologică întocmită de către constructor şi
avizată de beneficiar şi/sau proiectant.
10.6.1. In cazul când nu sunt specificate, se pot folosi orientativ datele de mai jos :
-
Faţetele laterale ale cofragului se pot îndepărta când rezistenţa betonului este
minimum 2,5 N/mm2
-
Feţele inferioare ale cofragului se pot îndepărta cu resprijinirea cu popi când
rezistenţa betonului a atins faţă de clasa prescrisă urmatoarele procente:
a) 70 % pentru deschideri de max.6m
b) 85 % pentru deschideri peste 6 m
10.6.2. Popii de siguranţă se pot îndepărta când rezistenţa betonului a atins faţă de clasa
prescrisă următorele procente:
-
95 % pentru elemente cu deschideri de max. 6m
-
110 % pentru elemente cu deschideri de 6 – 12 m
-
115 % pentru elemente cu deschideri peste 12 m
10.6.3. Pentru elementele de beton prefabricate, în poligoane, tratate prin diverse metode,
pentru măsurarea rezistenţei iniţiale, rezisţentele admisibile şi durata de decofrare se
stabilesc prin fişele tehnologice specifice.
10.7. Betoane ciclopiene
10.7.1. În elementele masive de beton care sânt supuse la solicitări importante, se pot îngloba
bolovani de piatră, realizându-se betonul ciclopian. Proporţia de bolovani înglobaţi
este de maxim 50 % din volumul elementelor de construcţie, în cazul folosirii
betonului de clasa până la Bc7,5 inclusiv şi de max 30% în cazul folosirii betonului de
clasa mai mare ca Bc 7,5 , B100. În medii cu agresivitate chimică sau când se impun
condiţii de impermeabilitate nu este permisă utilizarea betonului ciclopian la
realizarea
elementelor de construcţii.
10.7.2. Bolovanii ce urmează a fi înglobaţi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
Page 11 of 14
vigoare

a) nu trebuie să aibă crăpături

b) dimensiunile nu trebuie să depăşească 1/6 din cea mai mică dimensiune a
elementului de construcţie
c) raportul dintre dimensiunea maximă şi minimă nu trebuie să depăşească 2,5
d) roca din care provin să nu fie gelivă
e) înainte de a fi introduşi în beton, trebuie să fie curăţaţi şi spălaţi, de preferinţă cu jet
de apă sub presiune.
10.7.3. La executarea betonului ciclopian trebuie respectate următoarele reguli:
a) se toarnă un prim strat de beton în grosime de cca 25 cm, care se bate bine cu maiul,
se vibrează cu pervibratoare. Peste acesta se toarnă un al doilea strat de beton, de cca
15 cm grosime, în care se îndeasă, prin batere cu maiul de lemn, bolovanii sau
blocurile aşezate la o distanţă de cel puţin 20 cm de marginea masivului, distanţa
dintre bolovani va fi cea minimă necesară introducerii vibratorului cu care se
efectuează compactarea betonului în care se înglobează bolovani;
b) straturile următoare se execută la fel ca cel de mai sus, la ultimul strat se va realiza o
acoperire cu beton de cel puţin 20cm;
c) la betonarea fundaţiilor masive, se vor lăsa, în rosturile de lucru orizontale,
bolovanii ieşiţi în afară cu cel puţin jumătate din volumul lor, pentru asigurarea unei
bune legături. Betonul se va vibra sau se va bate cumaiul între pietre fără a le disloca
însă din masa betonului. La reluarea turnării, întreaga suprafaţă a betonului, inclusiv
aceea a pietrelor, se va curăţa, uda şi se va aşterne un strat de mortar de cca 2-3 cm
preparat cu reţeta din beton;
d) nu se recomandă stropirea bolovanilor cu lapte de ciment inainte de introducerea în
beton;
e) nu se admite aşezarea bolovanilor în amestecul de beton care a început să facă priză;
f) contactul dintre bolovani şi eventualele armături de siguranţă nu este permis.
11. TOLERANŢE DE EXECUŢIE. DEFECTE ADMISIBILE.

11.1. Abaterile admisibile de la dimensiunile din proiect sunt cele din tabelul nr.1 dacă
proiectul nu indică alte date. (Conf.C140-86 Anexa X)
11.2. Defectele admise privind aspectul şi integritatea elementelor de beton şi beton armat
sunt următoarele:
-
Defectele de suprafaţă (pori, segregări de suprafaţă superficiale) având adâncimea
de max. 1 m, suprafaţa de 400 cm 2/defect şi maximum 10% din suprafaţa
elementului.
Page 12 of 14
vigoare

-
Defectele în stratul de acoperire a armăturilor (ştirbiri locale şi segregări cu
adâncimea până la armatură, în lungime de 5 cm şi pe maximum 5% din lungimea
muchieie respective.
-
Remedierea defectelor neadmise se execută numai cu avizul beneficiarului şi al
proiectantului şi sunt obligatorii în cazul elementelor amplasate în medii agresive.
12. CRITERII DE ACCEPTARE

Lucrările de preparare şi turnare a betonului se consideră executate şi acceptate dacă au fost
executate conform documentaţiei de execuţie, a caietului de sarcini şi a prezentei
proceduri,acceptate de delegatul beneficiarului şi au fost întocmite înregistrările de calitate.
13. RAPOARTE ŞI ÎNREGISTRĂRI

13.1.Condica cu determinările de calitate a elementelor componente ale betonului.
13.2. Condica de reţete de betoane.
13.3.Condica cu determinări de calitate a betonului proaspăt.
13.4.Condica cu determinari privind clasa betonului realizat.
13.5. Bonuri de comandă şi livrare beton.
13.6.Condica de betoane turnate pe elemente de construcţii.
13.7.Procesele verbale de recepţie pe faze de execuţie.
TABELUL nr.1.
Elem. Den.
de Abateri în mm pentru:
ref.
Dimens. Inclinarea supraf. Faţă de Forma muchiei Poziţia
sau supraf. elementului
Verticală orizontală oblică
1m Tot 1m sau Tot 1m sau Tot Pe 1 m Total lung. Axe în Cote de
sau 1 m2 1 m2 sau sau supr. plan nivel
1m² 1 m2 oriz.
Fundaţii L +/-20 - 20 16
l
h <2m+/-20 16 - 16 10
>2m+/-30
Page 13 of 14
vigoare

Stâlpi h <3m +/-16

<6m+/-10
3-6m+/-20 16 20 - L <3m >6m+/-16
dim >6m +10
sect <50cm+/-5 - - - 3<L<9m
+/-12
Pereţi L <3m+/16 3 - 5 16 5 - 4 9<L<18 10
3-6m+/-20 m
h >6m+/-25 - - - +/-16
gros <10cm+/-3 - - - L>18m
>10cm+/-5 +/-20
Grinzi L <3m+/-16 5 10 10 Gr. Rulare
+/-5
3-6m+/-20
>6m+/-25
Dim <50cm+/-5 - - -
Sect >50cm+/-8
.
Plăci L <3m+/16 - 10 10
l 3-6m+/-20
>6m+/-25
gros <10cm+/-3 - - -
>10cm+/-5
Page 14 of 14
vigoare

Il 06-Preparare Si Turnare Beton

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Il 06-Preparare Si Turnare Beton

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bld. Iuliu Maniu nr. 7, Zona A, Corp U, etaj 5, Sector 6, Bucuresti, tel: 021.305.56.

Cod de înregistrare fiscala: RO17246922

PREPARAREA ŞI TURNAREA BETONULUI

ELABORAT VERIFICAT APROBAT

Nr Destinatarul Revi zia Exemplar Data Semnatura

Nr Nota de Denumirea Data Cod Pag.

Cod de înregistrare fiscala: RO17246922

2. DOMENIU procedura se aplică la pregătirea şi turnarea betonului în structuri de rezistenţă

Cod de înregistrare fiscala: RO17246922

- regulament de funcţionare a staţiei cu precizări asupra ciclului de fabricaţie a fiecărei

Cod de înregistrare fiscala: RO17246922

8. PROCEDURI PENTRU PREPARAREA ŞI LIVRAREA BETONULUI

Cod de înregistrare fiscala: RO17246922

Cod de înregistrare fiscala: RO17246922

9. PROCEDURI PENTRU TRANSPORTUL BETONULUI.

Cod de înregistrare fiscala: RO17246922

10. PROCEDURI PENTRU TURNAREA BETONULUI

Cod de înregistrare fiscala: RO17246922

h) Asigurarea menţinerii poziţiei din proiect a armăturilor pe timpul betonării şi

Cod de înregistrare fiscala: RO17246922

Cod de înregistrare fiscala: RO17246922

Cod de înregistrare fiscala: RO17246922

Cod de înregistrare fiscala: RO17246922

a) nu trebuie să aibă crăpături

11. TOLERANŢE DE EXECUŢIE. DEFECTE ADMISIBILE.

Cod de înregistrare fiscala: RO17246922

12. CRITERII DE ACCEPTARE

13. RAPOARTE ŞI ÎNREGISTRĂRI

Cod de înregistrare fiscala: RO17246922

Stâlpi h <3m +/-16

S-ar putea să vă placă și