PO PP 12 Pietruire+Podete

PROCEDURA
SC OPERATIONALA Editia 1
MAZ CONSTUCT P0-PP-11 Revizia 0
SRL Lucrari de pietruire a Pag.1/ 28
drumurilor si a podetelor
tubulare
Document cod : PO-PP-11

Tip: PROCEDURA OPERAŢIONALA
Titlul : Lucrari de pietruire a drumurilor si a podetelor tubulare
Emis :
RTE
M. POPESCU
Aprobat:
DIRECTOR EXECUTIV
Ing. DANIEL MARIN
Exemplar în regim controlat: DA NU
Data emiterii: 01.11.2006

Data intrării în vigoare : 05. 11.2006
Exemplar nr………….
© Avertisment:
- Acest document este proprietatea intelectuala a firmei SC MAZ CONSTRUCT SRL
- Orice utilizare sau multiplicare, partiala sau totala, fara acordul scris al proprietarului
este interzisa.
1
PROCEDURA
tubulare
INDICATOR ACTUALIZARI
Modificare Data intrarii
Editia/ Sinteza in vigoare
revizia actualizarii cap pag Aprobare
1/0 Emitere initiala 05.11.2006 DIRECTOR EXECUTIV

Ing. DANIEL MARIN
Formular, cod F-CD-4.2.3-04, Editia1, Revizia 0
DIFUZARE/RETRAGERE
Editia/ Nr. Functia Nume si Data Semnatura

revizie Exemp prenume primire retragere primire retragere
00 RTE M.Popescu 01.11.’06
01 Dir Exec. D.Marin 01.11.’06
02 RMCM Vasile D.I. 01.11.’06
03 Sef santier I R. Vintilescu 01.11.’06
04 Sef santier II E. Bogatu 01.11.’06

1/0
Formular, cod F-CD -4.2.3-05, Editia 1, Revizia 0
2
PROCEDURA
tubulare
1.SCOPUL PROCEDURII
1.1 Procedura are ca scop realizarea la nivelul si in conditiile stabilite de

caietul de sarcini, normativele si standardele in vigoare a lucrarilor de pietruire si
respectiv prevenirea inregistrarii unor neconformitati cu consecinta asupra
calitatii lucrarilor.
1.2 Procedura defineste modalitatile si tehnicile specifice pietruirilor,

actiuni, faze, dotare tehnica, calificare, etc.
1.3 Prezinta un instrument de lucru pentru personalul de specialitate

incadrat in coordonarea executiei lucrarilor.
1.4 Procedura reprezinta si un document tehnic de referinta in activitatea

de control interior si exterior al calitatii lucrarilor.
1.5 Sa asigure in realizarea politicii de calitate a societatii, exprimata

prin ,,Manualul de calitate,,.
2.DOMENIUL DE UTILIZARE SI DOCUMENTE DE REFERINTA
2.1 Procedura se aplica la realizarea ,,Pietruirii drumurilor.

2.2 Acest tip de lucrari se executa din materiale si agregate naturale de
balastiera si vor respecta standardele de referinta.
2.3 Lucrarea consta in realizarea unui strat de balast pe patul de pamant
amenajat, in conformitate cu proiectul tehnic si detaliile de executie verificate de
catre verificator atestat, la nivelul cerintelor stabilite de legislatia in vigoare si de
catre proiectant.
2.4 Documentele de referinta pentru realizarea ,,Pietruirii drumurilor sunt
urmatoarele:
Manualul calităţii M.C. - DFT,
-Caietul de sarcini cu prevederile specifice pietruirii drumurilor;
-STAS 1799-88; Tipul si frecventa verificarilor calitatii materialelor
destinate executarii lucrarilor de constructii;
-STAS 6400-84; Straturi de baza si de fundatii. Conditii tehnice generale
de calitate;
3
PROCEDURA
tubulare
-STAS 2914-84; Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice

generale;
-STAS 10092-78 si STAS 388-78; Tipul si frecventa verificarilor
compozitiei mineralogica, chimica si caracteristicile fizico-mecanice.
-STAS 730-89 si STAS 4606-80; Verificarea materialelor destinate
pietruirii drumurilor. Agregate (continutul de impuritati; granulozitatea sorturilor;
umiditatea; caracteristici geometrice).
-STAS 662-89. Lucrari de drumuri. Agregate naturale neprelucrate.
-STAS 863/1-85. Lucrari de drumuri .Elemente geometrice;
-STAS 1913/13-83; STAS 1913/15-75; STAS 4606-80 si CD 31-77;
Verificarea materialelor destinate executarii pietruirii drumurilor. Balast.
3.EXECUTAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE
3.1 PREVEDERI GENERALE
3.1.1 Executia lucrarilor de terasamente se va incepe dupa realizarea

lucrarilor pregatitoare care constau din:
-identificarea tuturor reperelor care determina axul si elementele geometrice ale
viitorului drum.
-fixarea amplasamentului lucrarilor de aparare-consolidare si a axului lucrarilor
de arta.
-profilarea traseului prin insemnarea pe teren in dreptul pichetilor a elementelor
care definesc pozitia platformei si taluzurilor.
3.1.2 Eventualele neconcordante intre situatia luata in considerare la
proiectare, pe baza studiilor geotehnice si cea consatata de constructor in teren la
executatea terasamentelor vor fi semnalate reprezentantului beneficiarului si
proiectantului pentru a stabili masurile corespunzatoare.
3.1.3 Calitatea pamanturilor folosite la terasamente va corespunde
prevederilor STAS 2914-84. Se recomanda ca partea superioara a rambleelor, pe
0,5-0,7 m inaltime, si pe toata latimea sa se execute din pamanturi permeabile
(nisipoase si pietroase).
Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, turboase si vegetale , maluri,
namoluri, bulgari de pamant inghetat sau cu continutul de materii organice
putrescibile.
4
PROCEDURA
tubulare
3.2 EXECUTAREA TERASAMENTELOR

3.2.1 Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se restabileste : axa
drumului si reperele care determina elementele drumului.
Constructorul va verifica in teren profilele transversale din proiect, va consemna
nepotrivirile cu reprezentantul beneficiarului iar cand acestea nu sunt suficiente
pentru definirea configuratiei terenului sa ridice altele suplimentare.
Cand este posibil din punct de vedere al accesului lucrarile de aparare si
consolidare si podetele se vor executa inaintea lucrarilor de terasamente.
3.2.2 Materializarea lucrarilor in teren se face prin sabloane. Pichetii si
sabloanele trebuie sa materializeze :
-axul drumului si inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii,
-ampriza drumului,
-inclinarea taluzurilor.
3.2.3 Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele
lucrari pregatitoare:
-defrisari;
-curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni;
-decaparea si depozitarea pamantului vegetal si a pamantului mocirlos in
afara amprizei in vederea folosirii acestuia la lucrari pentru refacerea
mediului (plantatii, inierbari) ;
-asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si de
adancime,
Pregatirea terenului se face in limita amprizei drumului. Doborarea arborilor,
scoaterea radacinilor precum si transportul materialului lemnos rezultat se va face
dupa indeplinirea formelor legale, cu respectarea normelor tehnice si de protectia
muncii.
3.2.4 Scoaterea radacinilor se face obligatoriu in cazul rambleelor cu
inaltimea mai mica de 2,0 m. Dislocarea si extragerea radacinilor se face, in
functie de esenta si diametrul desupra terenului, manual sau in caz de limitare a
utilizarii explozibilului din diverse motive, cu buldozerul sau cu excavatorul
echipat cu echipament de draglina.
Gropile care raman dupa scoaterea radacinilor se vor nivela prin adaos de
material care se va compacta.
3.2.5 Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba, buruieni si alte materiale
organice se face pe intreaga suprafata a amprizei.
5
PROCEDURA
tubulare
3.2.6 Lucrarile de defrisare (arbori si tufisuri) si de indepartare a arborilor

animati vor fi devansate cu minimum 50 m fata de scoaterea radacinilor, iar
acestea tot cu 50 m fata de lucrarile de curatire a amprizei din motive de
protectia muncii.
3.2.7 In portiunile de drum in care apele de suprafata se pot scurge spre
rambleul sau debleul drumului, acestea vor fi colectate si evacuate in afara
amprizei. Santurile de garda se executa inainte de inceperea lucrarilor de
terasamente. In zonele de tranzitie din rambleu se va acorda o atentie deosebita
colectarii si evaluarii apelor.
3.2.8 Procesul tehnologic de executie a terasamentelor este aratat
amanuntit in lista de cantitati din documentatie si se compune din urmatoarele
operatiuni de baza:
- saparea pamantului manual sau mecanizat;
- incarcarea in mijloc de transport;
- transportul pamantului cu buldozerul sau cu autovehicule cu descarcare
in rambleu sau in depozit;
- imprastierea pamantului in umplutura in straturi si nivelarea;
- compactarea pamantului;
- finisarea terasamentelor;
- drenarea;
- imprastierea si nivelarea depozitelor.
3.2.9 Inainte de executarea rambleelor mici, in zonele in care panta
transversala a terenului permite se face compactarea pamantului natural sub
viitorul drum pe o adancime de 30 cm. Tot pe aceasta adancime se compacteaza
patul drumului situat in sau la nivelui terenului inconjurator la gradul de
compactare prevazut de STAS 2914-84 cap. 3 si STAS 6400-84 cap 3.
3.2.10 In cazul in care inclinarea terenului natural este cuprinsa intre 1/5-
1/3 dupa operatia de curatire a ierbii si de decapare a stratului vegetal se executa
trepte de infratire.
3.2.11 Suprafata fiecarui strat compactat si suprafata patului drumului vor
avea spre taluze inclinari de 3%-5% comform STAS 2914-84 cap.3.
3.2.12 Se recomanda ca executarea terasamentelor sa se faca in perioada
cea mai uscata a anului. Suprafata rambleului va fi nivelata si compactata inainte
de venirea ploilor eliminand in cest fel baltirea pe rambleu si efectul infiltratiilor.
3.2.13 Pentru asigurarea scurgerii rapide a apelor la intreruperea lucrarilor
de pe o zi pe alta se vor lua urmatoarele masuri:
- in punctele joase se fac locuri de scurgere a apelor;
6
PROCEDURA
tubulare
- se mentin in stare buna pantele si se elimina fagasele formate de

mijloacele de transport, eroziunile, gropile;
- se finiseaza suprafata compactata cu compactori cu tamburi netezi.
Aceleasi masuri se vor lua si pentru straturile intermediare.
3.2.14 Umpluturile alcatuite exclusiv din materiale granulate pietroase, se
vor executa cu materiale cu granulatia descrescanda de jos in sus pana la
dimensiuni care sa impiedice antrenarea in adancime a materialelor din sistemul
rutier.
3.2.15 In cazul in care apar elemente care indica pierderea stabilitatii
sapaturilor (umeziri locale accentuate, fisuri, curgeri de taluz) pentru evitarea
accidentelor se vor opri lucrarile si se vor lua masurile tehnice necesare.
3.2.16 Compactarea straturilor se executa de la exteriorul spre interiorul
platformei in fasii care se vor suprapune pe o,20-0,25 m, primele 2-3 treceri la
viteza minima 1,5 km/ora, crescand apoi spre 2,5 km/ora.
3.2.17 La sfarsitul compactarii cu alte utilaje la care suprafata compactata
rezultata nu este neteda, aceasta se va netezi cu tamburi netezi.
3.2.18 La terminarea lucrarilor taluzele de rambleu si debleu si depozitele
se inierbeaza sau se planteaza cu specii forestiere pentru marirea stabilitatii si
protectie impotriva eroziunii.
4.PIETRUIRE CU BALAST
4.1 GENERALITATI
4.1.1 Sistemul rutier din balast se realizeaza intr-un singur strat cu

grosimea stabilita prin proiect .
4.1.2 Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si
tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor din proiect.
4.1.3 Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale efectuarea tuturor
incercarilor si determinarilor pentru materialele folosite.
4.1.4 Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea reprezentantului
beneficiarului, verificari suplimentare fata de prevederile din proiect.
4.1.5 In cazul in care se constata abateri de la prevederile din proiect,
reprezentantul beneficiarului va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea
masurilor care se impun.
7
PROCEDURA
tubulare
4.2. AGREGATE NATURALE
4.2.1 Agregate naturale- pentru executia stratului rutier se utilizeaza balast

cu dimensiunea granulei maxime de 71mm.
4.2.2 Balastul trebuie sa provina din roci stabile nealterabile la apa, aer sau
inghet, sa nu contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, argila, carbune,
lemn, resturi vegetale ) sau elemente alterate.
5.1.3 Balastul se va aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura
omogenitatea si constanta calitatii lui. Aprovizionarea la locul de punere in opera
se face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator.
4.2.4 Evidenta calitatii balastului se tine de catre laboratorul executantului.

-un dosar cu certificate de calitate emise de furnizor (in cazul
aprovizionarii de la balastiera centralizata.)
-un registru pentru incercari de agregate cu rezultatele determinarilor
efectuat de laborator.
4.2.5.Balastul trebuie sa aiba caracteristicile calitative aratate in tabelul de
mai jos;
Caracteristici Conditii de Metode de

admisibilitate verificare
Sort 0-71 -
Continut in fractiuni % maxim
-0,02 mm 3 STAS 1913/15-85
-0-7,1 mm 15-70 STAS 4606-80
-31,5-71 mm 30 -
Granulozitate 15 STAS 730-89
Coeficient de neuniformitate (un) min. 30 STAS 730-89
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % 30 STAS 730-89
max.
4.2.6 Depozitarea balastului se face in depozite deschise dimensionate in

functie de cantitatea necesara si esalonarea lucrarilor.
4.2.7 In cazul in care se utilizeaza balast din mai multe surse aprovizionarea si
depozitarea se va face astfel incat sa se evite amestecarea lor.
4.2.8 In cazul in care la verificarea calitatii balastului aprovizionat se constata
ca granulozitatea acestuia nu se inscrie in curba continua acesta se corecteaza cu
8
PROCEDURA
tubulare
sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative

prevazute.
4.3. APA
4.3.1 Apa necesara pentru udarea in vederea compactarii nu trebuie sa

contina particole in suspensie.
4.4. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI
4.4.1 Controlul calitatii balastului se face de catre antreprenor prin laboratorul

sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul de mai jos;
Specificatie Frecventa minima Metoda de

determinare
La La locul de conform
aprovizionare punere in opera STAS
*Examinarea datelor inscrise La fiecare lot - -
in certificatul de calitate de
garantie
Determinarea O proba pe -
granulometrica fiecare lot 4606-80
aprovizionat pe
fiecare sursa
Umiditate - O proba pe zi ori
de cate ori se
observa 4606-80
schimbarea
conditiile meteo
Rezistenta la uzura cu O proba pentru - 4606
masina tip Los Angeles fiecare sursa
 In cazul balastierelor organizate.
9
PROCEDURA
tubulare
4.5 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
4.5.1. Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de un

laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin metoda Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 se stabilesc:
 max = greutatea volumetrica maxima in stare uscata exprimata in g/cmc;
W opt P.M. = umiditatea optima de compactare exprimata in %.

4.5.2 Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul
antreprenorului pe probe prelevate pe lucrare si anume:
 su ef = greutatea volumetrica efectiva in stare uscata exprimata in g/cmc
W ef = umiditatea efectiva de compactare exprimata in % in vederea
stabilirii gradului de compactare;
 su ef
Gc=---------x 100 in %
 max
La executia stratului rutier se va urmari realizarea gradului de compactare de
100%
4.6. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
4.6.1. MASURI PRELIMINARE
4.6. 1.1 Executia stratului rutier din balast se va face numai dupa
receptionarea lucrarilor de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de
sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
4.6.1.2 Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si
dispozitivele necesare punerii in opera a balastului. Se vor executa lucrarile de
drenare a apelor din patul sistemului rutier.
4.6.1.3 In cazul in care sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor
lua masuri pentru evitarea amestecului balastului de delimitare a trosoanelor de
drum in functie de sursa folosita si consemnarea lor in registrul de laborator
(santier).
4.6.2 EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI
4.6.2.1 Inainte de inceperea lucrarilor executantul este obligat sa
experimenteze pe un troson de proba in lungime minima de 30 m si o latime de
10
PROCEDURA
tubulare
minim 2 ori latimea utilajului de compactare cu scopul de a stabili pe santier, in

conditiile de executie curente, componenta formatiei de compactare si modul de
actiune al acesteia pentru stabilirea gradului de compactare cerut prin caietul de
sarcini ,precum si de reglarea utilajului de raspandire pentru realizarea grosimii
stratului din proiect si a suprafetei corecte.
4.6.2.2 Compactarea de proba pe trosonul experimental se face in prezenta
reprezentantului beneficiarului. Controlul compactarii se face prin incercari de
laborator stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate. In
cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi realizat, executantul va
trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului de
compactare sau schimbarea utilajului de compactat folosit .
Incercarile au ca scop stabilirea urmatorilor parametrii ai compactari.
- grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;
- conditiile de compactare (verificarea eficientei utilajului de compactare si
intensitatea de compactare-Ic).
Ic = Q / S
-Q = volumul de balast pus in opera in unitatea de timp (ora; zi), in mc;

-S = suprafata calcata la compactare in intervalul de timp;
In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele calcate
de fiecare utilaj se cumuleaza.
4.6.2.3 Partea din trosonul experimentat executat cu cele mai bune
rezultate va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii. Caracteristicile
realizate pe acest sector vor fi consemnate in scris pentru a servi la urmarirea
lucrarilor.
4.6.3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
4.6.3.1 Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul in
unul sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si
grosimea optima de compactare stabilita pe trosonul experimental.
Asternerea balastului si nivelarea se face pe toata latimea platformei ( inclusiv
acostamente) la sablon, cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.
4.6.3.2 Cantitatea de apa necesara pentru asigurarea umiditatii optime de
compactare se stabileste de laboratorul de santier, tinand seama de umiditatea
balastului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitandu-se
supraumezirea locala.
11
PROCEDURA
tubulare
4.6.3.3 Compactarea stratului de balast se face in formatie stabilita pe

trosonul experimental, respectandu-se componenta formatiei, viteza utilajelor de
compactare, tehnologia si intensitatea de compactare.
4.6.3.4 Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de balast
sau raman dupa compactare se completeaza cu materiale de aport. Suprafetele cu
denivelari mai mari de 4 cm se compacteaza, se niveleaza si se compacteaza din
nou.
4.6.3.5 Se interzice executia stratului rutier cu balast inghetat.
4.6.3.6 Se interzice asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de
zapada sau cu pojghita de gheata.
4.6.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI
4.6.4.1 In timpul executiei stratului rutier din balast se vor face pentru
verificarea compactarii incercarile si determinarile prevazute in tabelul de mai
jos;
Determinarea, procedeul de Frecvente minime la locul de Metoda de
verificare sau caracteristica punere in opera verificare
verificata conform:
1. Incercarea Proctor - STAS
modificata 1913/13-83
2.Determinarea umiditatii de Minim 3 probe la o suprafata STAS 4606-
compactare de 2000 mp de strat 80
3.Determinarea grosimii Minim 3 probe la o suprafata STAS 4606-
stratului de compactat de 2000 mp de strat 80
4. Verificarea realizarii Zilnic -
intensitatii de compactare
5. Determinarea gradului de Minim 3 puncte pentru

compactare prin suprafete sub 2000 mp si STAS
determinarea greutatii in minim 5 puncte pentru 1913/15-75
stare umeda. suprafete peste2000 mp.
4.6. Determinarea capacitatii In cate 2 puncte situate in
portante la nivelul superior al profile transversale la distanta Normativ CD
stratului de fundatie. de 10 m unul de altul 31/77
12
PROCEDURA
tubulare
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast se determina prin

masuratori cu deflectometrul cu parghie conform ,, Instructiunilor departamentale
pentru determinarea deformabilitatii drumului cu ajutorul deflectometrului, CD
31/74.4.4.4.7.
4.6.4.2 Laboratorul executantului va tine urmatoarele evidente privitoare la
calitatea stratului rutier executat:
-compozitia granulometrica a balastului utilizat;
-caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor
modificat (umiditate optima de compactare, densitate maxima in stare uscata);
-caracteristicile efective ale stratului rutier executat (umiditate, densitate,
capacitate portanta).
4.7. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
4.7.1. ELEMENTE GEOMETRICE
4.7.1.1 Grosimea stratului rutier din balast este cea indicata in proiect pe
fiecare zona in parte, abaterea limita putand fi  20 mm.Verificarea
grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se
strapunge stratul la fiecare 200 m de strat executat.
4.7.1.2 Grosimea stratului rutier este media marimilor obtinute pe fiecare
troson de drum prezentat la receptie.
4.7.1.3 Latimea stratului de balast este prevazuta in proiect. Abaterile limita la
latime pot fi de  5 cm. Verificarea latimii executate se face in dreptul
profilelor transversale ale proiectului.
4.7.1.4 Panta transversala a stratului rutier din balast este cea prevazuta in
profilul transversal tip din proiect. Abaterea limita este de  0,4% fata
de valoarea pantei transversale prevazute in proiect.
4.7.1.5 Declivitatile in profil longitudinal sunt cele prevazute in proiect.
4.7.1.6 Abaterile limita la cotele stratului rutier fata de cotele din proiect pot fi
maxim  10 mm.
13
PROCEDURA
tubulare
4.7.2. CONDITII DE COMPACTARE
Stratul rutier din balast trebuie compactat pana la realizarea gradului de

compactare stabilit. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului rutier din
balast se considera realizata daca valoarea inregistrata este mai mica decat
valoarea admisibila care este de 250 (1/100) mm.
4.7.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI RUTIER
Verificarea denivelarilor suprafetei stratului rutier din balast se face cu lata

de
3 m dupa cum urmeaza:
-in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul drumului si nu pot fi
mai mari de  9 mm;
-in profil transversal verificarea se efectueaza in dreptul profilelor din proiect
si nu pot fi mai mari de  9 mm;
-in cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in caietul de
sarcini se va face corectarea suprafetei sistemului rutier.
4.7.4. RECEPTIA PE FAZE A LUCRARILOR

Receptia pe faze a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile
prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile efectuate
corespund caietului de sarcini.
4.7.8. MASURI DE PROTECTIA MUNCII
La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile din :

-Norme republicane de protectia muncii;
-Norme departamentale de protectiae a muncii;
-Norme de paza si protectie impotriva incendiilor;
14
PROCEDURA
tubulare
5.PIETRUIRE CU PIATRA SPARTA
5.1 PREVEDERI GENERALE
5.1.1 Stratul rutier din piatra sparta- amestec optimal 0-63 mm se realizeaza intr-
un singur strat a carui grosime este stabilita pe zone prin proiect.
5.1.2 Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale colaborarea cu un
laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din
aplicarea caietului de sarcini.
5.1.3 Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea reprezentantului
beneficiarului, verificari suplimentare fata de prevederile caietului de sarcini.
5.1.4 In cazul in care se vor constata abateri de la prevederile caietului de
sarcini, reprezentantul beneficiarului va dispune intreruperea executiei si luarea
masurilor care se impun.
5.2.AGREGATE NATURALE
5.2.1 Pentru executia stratului rutier din piatra sparta 0-63 mm se utilizeaza
urmatoarele agregate:
- nisip 0-7 mm pentru realizarea substratului pentru zonele in care patul
drumului este din material coeziv si pentru innoire;
- piatra sparta amestec optimal 0-63 mm
5.2.2 Piatra sparta trebuie sa provina din roci stabile nealterabile la aer, apa sau
inghet.. Se interzice folosirea pietrei sparte provenite din roci feldspatice sau
sistoase.
5.2.3 Agregatele folosite la stratul rutier trebuie sa nu contina corpuri straine
vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale ) sau elemente
alterate si sa indeplineasca conditiile de admisibilitate din tabelul de mai jos ;
Caracteristici Conditii de admisibilitate pentru nisip
Strat izolant Strat de

protectie
Sort 0-7 3-7
Granulozitate:
-continut de fractiuni sub 0,09 mm % max. 12 -
-continut de fractiuni sub 0,2 mm% max - 5
-conditii de filtru invers - -
-coeficient de permeabilitate 6x10-5 -
15
PROCEDURA
tubulare
5.2.4 Piatra sparta – amestec optimal se poate obtine prin amestecarea

sorturilor
0-8; 8-16; 16-25; 25-40 si 40-63 direct de la concasor daca indeplineste
conditiile din tabelul de mai jos;
Caracteristici Conditii de admisibilitate pentru

piatra sparta
Sort 0-63
Granulozitate: 3
-continut de fractiuni sub 0,02 mm
-continut de fractiuni sub 0,2 mm 4-10
-continut de fractiuni sub 0-8 mm 30-45
continut de fractiuni sub 25-63 mm 30-45
Echivalentul de nisip (EN) min 30
Uzura cu masina tip Los Angeles- LA % 30
max.
Domeniu de limita Treceri in % din greutate prin sitele sau

granulozitate ciururile cu diametru in mm de :
0.02 0.2 8 25 40 63
0 1 2 3 4 5 6 7
0-63 inferioara 0 4 30 55 75 100
0-63 superioara 3 10 45 70 85 100
5.2.5 Piatra sparta se va aproviziona sau se produce din timp in depozit

pentru a se asigura omogenitatea acesteia. Punerea in opera se va face numai
dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzatoare.
5.2.6 In timpul producerii si transportului in depozit si la locul de punere in
opera, piatra sparta trebuie ferita de impurificare.
Depozitarea se face pe platforme amenajate, separat pe sorturi sau
amestecat daca piatra concasata corespunde granulometric, in conditii care sa o
fereasca de impurificare , imprastierea sau in cazul existentei sorturilor
amestecare.
5.2.7 Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii astfel:
16
PROCEDURA
tubulare
-un dosar cu certificate de calitate emise de furnizor;

-un registru pentru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
5.2.8 In cazul in care se constata la verificarea calitatii amestecului de
piatra sparta aprovizionata , ca granulozitatea acesteia nu corespunde, se
corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor
granulometrice prevazute.
5.3 APA
Apa folosita pentru realizarea compactarii straturilor rutiere din piatra sparta
provine din reteaua hidrografica a zonei drumului. Aceasta apa nu trebuie sa
contina particole in suspensie.
5.4 CONTROLUL CALITATII PIETREI INAINTE DE REALIZAREA
STRATULUI RUTIER
Controlul calitatii se face de antreprenor prin laboratorul sau in

conformitate cu prevederile de mai jos:
Procedeul de verificare Frecventa minima Metoda de

a caracteristicilor determinar
La producere La locul de punere in e conform
(aprovizionare) opera STAS
Examinarea datelor La fiecare lot - -
inscrise in certificatul aprovizionat
de calitate
Corpuri straine; In cazul in care se La aparitia factorilor 4606-80
-argila in bucati observa prezenta lor de impurificare
-argila aderenta
-continut de carbune
Granulozitatea O proba la max. 500 mc - 4606-80
sorturilor la fiecare sort
umiditate - O proba pe fiecare 4606-80
schimb si sort si ori de
cate ori se observa o
chimbare cauzata de
conditiile meteo.
Rezistenta la sfaramare O proba la max. 500 mc - 730-89
prin compresiune pe pentru fiecare sort de
piatra sparta saturata la piatra si sursa
presiune normala
17
PROCEDURA
tubulare
Aspectul si forma 0 proba la max.500 mc - 4606-80

granulelor pentru piatra pentru fiecare sursa
sparta
Echivalentul de nisip O proba la max. 500mc - 730-89
pentru fiecare sursa
Uzura cu masina tip O proba la max. 500mc - -
Los Angeles pentru fiecare sort .
5.5. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU

STRATUL RUTIER DIN PIATRA SPARTA
5.5.1 CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale pietrei sparte se stabilesc de un

laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 se stabilesc:
-greutatea volumetrica maxima in stare uscata  su max. PM exprimata in
g/cmc;
-W0pt PM umiditatea optima de compactare exprimata in %
5.5.2 CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
5.5.2.1 Caracteristicile efective de compactare se determina prin laboratorul

constructorului pe probe prelevate din lucrare si anume:
- su ef –greutatea volumetrica efectiva, in stare uscata, exprimata in g/cmc;
-Wef –umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %, in vederea stabilitatii
gradului de compactare gc.
 su ef
gc=----------x100 in %
 su max. PM
5.5.2.2 La executarea stratului din piatra sparta se va respecta gradul de
compactare de 100%.
5.6. REALIZAREA STRATULUI RUTIER
18
PROCEDURA
tubulare
5.6.1 MASURI PRELIMINARE
5.6.1.1 Executie stratului rutier se va face numai dupa receptionarea

lucrarilor de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini
pentru realizarea acestor lucrari.
5.6.1.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla toate
urilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a straturilor de pietruire.
5.6.1.3 Inainte de asternerea stratului rutier se vor executa lucrarile pentru
drenarea apelor din patul drumului.
5.6.1.4 In cazul in care sunt mai multe surse de aprovizionare se vor lua
masuri de a nu se amesteca agregatele si de delimitare a trosoanelor de drum in
functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.
5.6.2. EXPERIMENTAREA EXECUTARII STRATULUI RUTIER
5.6.2.1 Inainte de inceperea lucrarilor, executantul este obligat sa efectueze

experimentarea executarii stratului rutier. Experimentarea se va face pentru
fiecare tip de pietruire prevazut in proiect.
Experimentarea se face pe trosoane de proba in lungime de minim 30 m si
latimea dublul utilajului de compactare. Scopul este de a stabili pe santier, in
conditii de executie curenta, componenta formatiei de compactare, modul de
lucru al acesteia pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de
sarcini, daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intr-un singur strat
sau mai multe, reglarea utilajelor de raspandire pentru respectarea grosimii
prevazute si pentru o suprafata corecta.
5.6.2.2 Compactarea de proba pe trosoanele experimentale se va face in
prezenta reprezentantului beneficiarului, efectuarea controlului compactarii
facandu-se prin incercari de laborator sau pe teren, dupa caz, stabilite de comun
acord.
In cazul in care gradul de compactare prevazut in proiect nu poate fi obtinut,
executantul trebuie sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii
stratului de compactare sau o componentei formatiei de compactare folosite.
Incercarile se fac in scopul stabilirii compactarii si anume:
-grosimea maxima a stratului de piatra sparta pus in opera;
19
PROCEDURA
tubulare
-conditiile de compactare (verificarea eficientei utilajului de

compactare) si intensitatea de compactare a utilajului (I)
I=Q/S
-Q - volumul pietrei sparte pus in opera in unitatea de timp (ora, zi);
-S – suprafata calculata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp;
In cazul in care se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele calcate de
fiecare utilaj se cumuleaza.
5.6.2.3 Compactarea se considera terminata daca rotile ruloului compresor
nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata stratului rutier iar alte pietre de
aceeasi marime (40/60) si natura puse in fata ruloului nu patrund in suprafata
stratului rutier, ci sunt sfaramate.
5.6.2.4 Partea cu cele mai bune rezultate din trosonul de proba executat va
servi ca sector de referinta pentru restul lucrarilor.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la
urmarirea calitatii lucrarilor.
5.6.3. EXECUTAREA STRATULUI RUTIER DIN PIATRA SPARTA 0-63
5.6.3.1 Patul drumului constituit din pamant coeziv

Ultimul strat de material asezat in rambleu va fi din material pietros transportat
din excedentul de material derocat.
In cazul platformei realizate in debleu, inaintea asternerii stratului rutier se
va asterne un strat izolant de nisip, care se va compacta la parametrii patului,
dupa care se va trece la asternerea stratului de piatra sparta.
5.6.3.2 Patul drumului constituit din pamant necoeziv.
Se asterne direct piatra sparta pe patul drumului.
5.6.3.3 Piatra sparta se asterne numai dupa receptia stratului filtrant de
nisip in cazul cand patul drumului este constituit din pamant necoeziv sau pe
terasamentele receptionate in cazul cand patul drumului este constituit din
pamanturi necoezive. Zonele sunt aratate in proiect. Stratul asternut va avea
grosimea rezultata pe trosonul experimental.
Asternerea si nivelarea pietrei se face la sablon pe toata latimea platformei cu
respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.
5.6.3.4 Compactarea stratului rutier se va face cu formatia de compactare
stabilita pe trosonul experimental respectandu-se componenta formatiei, viteza de
compactare, tehnologia si intensitatea de compactare.
20
PROCEDURA
tubulare
5.6.3.5. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de

compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea
agregatului si se adauga prin stropire.
5.6.3.4.6. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului rutier
sau raman dupa compactare se completeaza cu material de aport si se
compacteaza.
Suprafata cu denivelari ,mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si se
compecteaza.
5.6.3.7 Inainte de intinderea stratului rutier se va asigura scurgerea apelor
din patul drumului, spre taluzul sau spre santurile de scurgere.
5.6.3.8 Este interzisa executia stratului rutier cu material inghetat sau
asternerea pe patul drumului acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de
gheata.
5.6.3.9 Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat, in reprize. Pana
la inclestarea pietrei, compactarea se executa cu cilindri compresori netezi usori
de 6 tone , dupa care se continua cu cilindri de 10-14 tone. Numarul de treceri al
formatiei de compactare este cel stabilit pe trosonul experimental.
Dupa terminarea compactarii pietrei sparte se face impanarea cu sortul marunt,
iar la stratul superior se face innoroirea
5.7. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII PIETREI SPARTE
5.7.1 In timpul executiei stratului rutier din piatra sparta se vor face
incercarile si determinarile pentru verificarea compactarii conform tabelului;
Caracteristica verificata Frecvente minime la Metode de verificare

locul de punere in opera
1. Incercarea Proctor modificata - STAS 1913/13-83
2. Determinarea umiditatii de Minim 3 probe la o STAS 4606-80
compactare suprafata de 2000 mp
strat
3.Determinarea grosimii Minim 3 probe la o -
21
PROCEDURA
tubulare
stratului de compactat suprafata de 2000 mp

strat
4. Verificarea intensitatii de zilnic -
compactare Q/S
5.Determinarea gradului de Minin 3 puncte pentru -
compactare prin determinarea suprafete sub 2000 mp si
greutatii volumetrice in stare minim 9 puncte pentru
uscata suprafete mai mari de
2000mp pe strat
6. Determinarea capacitatii In cate doua puncte Normativ CD 31/77
portante la nivelul superior al situate in profile
stratului rutier din piatra sparta transversale la distante
de 10,0m unul de altul
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului superior al stratului rutier se

determina prin masuratori ce deflectomertul cu parghie conform ,,Instructiunilor
tehnice departamentale pentru determinarea deformabilitatii drumurilor cu
ajutorul deflectometrului cu parghie,, CD 31/7
5.7.2 Laboratorul executantului va tine urmatoarele evidente privitoare la
calitatea stratului rutier executat:
-compozitia granulometrica a pietrei sparte utilizate;
-caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificata
(umiditate optima, densitate maxima in stare uscata);
-caracteristici efective ale stratului executat (umiditate efectiva de compactare,
greutate volumetrica efectiva in stare uscata, capacitate portanta).
5.8. CONDITII TEHNICE ,REGULI SI METODE DE VERIFICARE
5.8.1 ELEMENTE GEOMETRICE
5.8.1.1 Grosimea stratului rutier din piatra sparta este cea indicata in
proiect pe fiecare zona in parte .
Verificarea grosimilor se face cu ajutorul sondajelor.
Grosimea stratului rutier din piatra sparta este media marimilor obtinute pe
fiecare troson de drum prezentat la receptie.
22
PROCEDURA
tubulare
5.8.1.2 Latimea stratului rutier de piatra sparta este prevazuta in proiect

pentru fiecare profil transversal in parte. Abaterile limita la latime pot fi de 5
cm.
Verificarea latimii se face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
5.8.1.3 Panta transversala a stratului rutier din piatra sparta este cea
prevazuta in profilul transversal tip din proiect (tinandu-se seama de convertirile
in curbe).
Abaterea limita admisa este de  0,4 % fata de valoarea pantei prevazute.
5.8.1.4 Declivitatile in profil longitudinal sunt cele prevazute in proiect .
Abaterile limita la cotele stratului rutier din piatra sparta fata de cotele din proiect
pot fi de maxim 10 mm .
5.8.2. CONDITII DE COMPACTARE
5.8.2.1 Stratul rutier din piatra sparta trebuie compactat pana la realizarea
gradului de compactare prevazut in proeict.
5.8.2.2 Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului din piatra sparta
se considera realizata daca valoarea deformatiei inregistrata este mai mica decat
valoarea admisiblia care este de …..(1/100) mm
5.8.3 CARACTERISTICILE STRATULUI RUTIER DIN PIATRA SPARTA
Verificarea denivelarilor suprafetei stratului rutier se face cu lata de 3,0 m dupa

cum urmeaza:
-in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul drumului si nu pot fi mai
mari de 9mm:
-in profilul transversal verificarea se face in dreptul profilelor transversale din
proiect si nu pot fi mai mari de 9mm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in caietul de sarcini
se va face corectarea suprafetei sistemului rutier.
5.9. RECEPTIA LUCRARILOR PE FAZE

Receptia lucrarilor pe faze se efectueaza atunci cand toate lucrarile
prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt
efectuate in conformitate cu prevederile caietului de sarcini.
23
PROCEDURA
tubulare
5.10. MASURI DE PROTECTIA MUNCII

La executarea lucrarilor se respecta prevederile din:
-Norme departamentale de protectia muncii;
-Norme de paza si protectie importiva incendiilor.
5.11.LUCRARI PENTRU SIGURANTA CIRCULATIEI
5.11..1 Lucrarile pentru siguranta circulatiei constau din:

-borne indicatoare kilomertice si hectometrice;
-placi indicatoare de circulatie montate pe stalpi de : -beton prefabricati tip
S14
-parapeti usori din beton armat cu lisa
5.11..2 Bornele indicatoare kilometrice si hectometrice sunt elemente din
beton simplu marca B150 tencuite, executate conform STAS 6900/79.
Plantarea lor se face in afara platformei drumului spre versant. Dupa plantare se
varuiesc si sa se inscriptioneaza.
5.11..3 Placile indicatoare se confectioneaza din tabla dura cu respectarea
prevederilor STAS1848/1;2-87 , privind conditiile generale de executie, forme,
simboluri, instalare.
Instalarea placilor indicatoare se face prin prindere cu suruburi pe stalpi de beton
prefabricat tip S14.
5.11..4 Parapetii usori din beton armat cu lisa se planteaza in afara
acostamentului drumului in zonele indicate in proiectul tehnic –piese scrise.
In tronsoanele lungi de parapeti se lasa zone libere de 4.0 m pentru indepartarea
zapezii in cazul executiei mecanizate a dezapezirilor
In cazul plantarii lor pr ziduri de sprijin se lasa goluri petru montarea lor
care ulterior se umplu cu beton.
Adancimea fundatiei parapetilor este de 70 cm, fundatia realizandu-se cu beton
BC 10 in care se ingroapa armaturile elevatiei care se realizeaza cu beton marca
BC 20.
Lisele papapetilor sunt prefabricate din beton armat marca BC 10 .
Montarea lor pe parapeti se face prin eclise de prindere si buloane in locasul lasat
in acest scop in elevatia parapetului. Plantarea parapetilor se face strict in zonele
indicate de proiectul tehnic.
24
PROCEDURA
tubulare
6.PODETE TUBULARE
6.1. GENERALITATI
Podetele tubulare au 3 parti distincte si anume:

-fundatia;
-tubul propriu-zis;
-racordarea cu terasamentele;
6.1 FUNDATIA
6.1.1 Fundatia constituie legarea la teren a podetului si trebuie sa asigure:

-transmiterea la teren a sarcinilor provenite din umplutura de deasupra
tubului si din convoiul de calcul in asa fel incat presiunea admisa pe terenul
natural sa nu fie depasita;
-stabilirea si nedeformabilitatea de-a lungul podetului. Executia defectuasa
a fundatiei podetului conduce la tasari neuniforme carte au ca efect fisurarea
tubului, permitand astfel patrunderea apei sub fundatie si accelerarea procesului
de degradare si in final conduce la compromiterea totala a podetului si scoaterea
lui din functiune.
6.1.2 Patul pentru asternerea stratului de fundare se va curata de resturile
materiale lemnoase, sol vegetal sau alte materiale organice, pamant vegetal, astfel
ca legatura intre materialul stratului de fundatie si terenul sanatos din
amplasament sa se faca direct.
6.1.3 In profilele in care terenul natural prezinta pante pronuntate in lungul
podetului tubular sau zone de denivelari adanci, legatura cu terenul natural se va
face cu zidarie uscata din piatra bruta sub stratul de fundare pana la atingerea
pantei podetului.
6.2. TUBUL PROPRIU-ZIS
6.2.1 Tubul propriu-zis este elementul care asigura scurgerea apelor de

suprafata colectate de santurile de scurgere de pe versant, sau de paraie si
viroage.
6.2.2 Diametrul tuburilor este rezultat din dimensionarea hidraulica.
Tuburile utilizate sunt tip PREMO pentru diametrele de 600 mm.
25
PROCEDURA
tubulare
6.2.3 Tuburile tip PREMO sunt livrate de producatori in lungime de 5 m ,

iar cele de tip BUCOV in lungime de 2,5 m. Ambele tipuri de tuburi au un capat
amenajat cu mufa de imbinare.
6.2.4. Lotul de tuburi va fi insotit la livrare de certificat de calitate.
6.2.5. Incarcarea, descarcarea si manipularea tuburilor se va face cu
automacaraua.
6.2.6 Transportul tuburilor se va face cu mijloace de transport amenajate
cu stelaje. Se interzice transportul tuburilor pe santier prin tarare sau rostogolire.
6.2.7 Lansarea tubului in amplasament se face numai cu macaraua.
6.2.8 Tuburile care au suferit degradari minore in timpul transportului si
manipularii (ciobiri la capete) se pot folosi dupa remedierea deteriorarilor care sa
le aduca la calitatea si forma initiala.
Tuburile care au suferit degradari majore (sparturi, crapaturi, etc.) nu se utilizeaza
la executia podetelor.
6.2.9 In cazul in care podetul este alcatuit din mai multe trosoane de
tuburi,acestea se imbina la mufa cu multa grija. Imbinarea se etanseaza cu
celochit si se rostuieste cu mortar de ciment.
6.2.10 Tuburile PREMO se pot taia la lungimea necesara realizarii
lungimii podetului cu scule de mana cu foarte mare atentie pentru a se evita
spargerea tuburilor.
6.2.11 Se interzice cu desavarsire circulatia cu vehicule de orice tip direct
pe tub fara acoperire. Grosimea minima a stratului de umplutura care sa asigure
protectia tubului si repartizarea sarcinilor din circulatie este de 0,50 m deasupra
generatoarei exterioare superioare a tubului. Stratul maxim de umplutura pe
tuburi este :
-6,0 m peste tuburile tip PREMO;
-3,0 m peste tuburile tip BUCOV;
6. 3 RACORDAREA CU TERASAMENTE
6.3.1 Legatura podetului tubular cu terasamentele drumului, cu sursa de

apa (sant, parau) si zona de evacuare a apei se face prin lucrari de racordare care
constau din:
-timpane prevazute cu aripi;
-camera de priza (de cadere);
-ziduri de sprijin.
26
PROCEDURA
tubulare
6.3.2 Timpanele se utilizeaza atat din partea din amonte cat si in partea din
aval a podetului. Timpanele din amonte au aripile evazate pentru o captare
corespunzatoare a apelor, iar in aval au aripile normale .
6.3.3 Racordarea cu camera de priza se face in amonte, in cazul in care
nivelul fundului podetului este sub nivelul fundului santului sau fundului cursului
de apa captat.
6.3.4 Pentru reducerea eroziunilor la iesirea apei din podet s-a prevazut
perierea albiei intre aripi si incastrarea peretelui cu un pinten de incastrare.
6.3.5 Racordarile se executa cu zidarie de piatra bruta si beton BC10 si vor
respecta conditiile tehnice de calitate prevazute pentru acestea. Elevatiile
racordurilor vor imbraca capetele extreme ale tuburilor.
6.4 ORDINEA DE EXECUTIE A LUCRARILOR
-Sapaturile pentru fundatia podului;

-Sapaturile pentru fundatiile racordurilor;
-Turnarea fundatiei podetului
-Turnarea fundatiilor racordurilor
-Amplasarea tuburilor prefabricate pe fundatie, imbinarea si fixarea lor in pozitia
proiectata;
-Etansarea rosturilor de imbinare a tuburilor;
-Etansarea hidroizolatiei la tuburi;
-Executia elevatiilor timpanelor care vor imbraca extremitatile tubului;
-Executia aripilor timpanelor, a camerei de priza si a peretelui din aval;
-Asternerea si compactarea manuala a umpluturii pe podet;
-Rostuirea zidariei si peretilor din piatra bruta;
-Remedierea defectelor de turnare la betoane pe fetele vazute.
6.5 CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR
Se verifica urmatoarele:
-amplasarea lucrarii conform prevederilor proiectului;
-executia fundatiei conform prevederilor proiectului;
-calitatea corespunzatoare si integritatea tubului pus in opera, respectarea
lungimii prevazute;
-executia corecta a imbinarilor si etanseizarilor trosoanelor de tuburi;
-executia racordurilor in conformitate cu prevederile proiectului (piese
desenate);
27
PROCEDURA
tubulare
-respectarea grosimii stratului de protectie a tubului prevazuta in proiectul

tehnic;
-respectarea pantei de scurgere a apei prin tub prevazute in proiect minim 1%
si maxim 30% la  =60 m; 25% la  =1,00 m si 20% la =1,5m.
6.6. MASURI DE PROTECTIA MUNCII
La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile din;

-Norme departamentale de protectia muncii;
-Norme de paza si protectie importiva incendiilor.
28

PO PP 12 Pietruire+Podete

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PO PP 12 Pietruire+Podete

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROCEDURA

Document cod : PO-PP-11

Exemplar în regim controlat: DA NU

Data emiterii: 01.11.2006

1/0 Emitere initiala 05.11.2006 DIRECTOR EXECUTIV

Formular, cod F-CD-4.2.3-04, Editia1, Revizia 0

Editia/ Nr. Functia Nume si Data Semnatura

04 Sef santier II E. Bogatu 01.11.’06

Formular, cod F-CD -4.2.3-05, Editia 1, Revizia 0

1.1 Procedura are ca scop realizarea la nivelul si in conditiile stabilite de

1.2 Procedura defineste modalitatile si tehnicile specifice pietruirilor,

1.3 Prezinta un instrument de lucru pentru personalul de specialitate

1.4 Procedura reprezinta si un document tehnic de referinta in activitatea

1.5 Sa asigure in realizarea politicii de calitate a societatii, exprimata

2.DOMENIUL DE UTILIZARE SI DOCUMENTE DE REFERINTA

2.1 Procedura se aplica la realizarea ,,Pietruirii drumurilor.

-STAS 2914-84; Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice

3.EXECUTAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE

3.1 PREVEDERI GENERALE

3.1.1 Executia lucrarilor de terasamente se va incepe dupa realizarea

3.2 EXECUTAREA TERASAMENTELOR

3.2.6 Lucrarile de defrisare (arbori si tufisuri) si de indepartare a arborilor

- se mentin in stare buna pantele si se elimina fagasele formate de

4.1.1 Sistemul rutier din balast se realizeaza intr-un singur strat cu

4.2. AGREGATE NATURALE

4.2.1 Agregate naturale- pentru executia stratului rutier se utilizeaza balast

4.2.4 Evidenta calitatii balastului se tine de catre laboratorul executantului.

Caracteristici Conditii de Metode de

4.2.6 Depozitarea balastului se face in depozite deschise dimensionate in

sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative

4.3.1 Apa necesara pentru udarea in vederea compactarii nu trebuie sa

4.4. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI

4.4.1 Controlul calitatii balastului se face de catre antreprenor prin laboratorul

Specificatie Frecventa minima Metoda de

 In cazul balastierelor organizate.

4.5 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

4.5.1. Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de un

 max = greutatea volumetrica maxima in stare uscata exprimata in g/cmc;

W opt P.M. = umiditatea optima de compactare exprimata in %.

minim 2 ori latimea utilajului de compactare cu scopul de a stabili pe santier, in

-Q = volumul de balast pus in opera in unitatea de timp (ora; zi), in mc;

4.6.3.3 Compactarea stratului de balast se face in formatie stabilita pe

5. Determinarea gradului de Minim 3 puncte pentru

Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast se determina prin

4.7. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

4.7.1. ELEMENTE GEOMETRICE

4.7.2. CONDITII DE COMPACTARE

Stratul rutier din balast trebuie compactat pana la realizarea gradului de

4.7.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI RUTIER

Verificarea denivelarilor suprafetei stratului rutier din balast se face cu lata

4.7.4. RECEPTIA PE FAZE A LUCRARILOR

4.7.8. MASURI DE PROTECTIA MUNCII

La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile din :

5.PIETRUIRE CU PIATRA SPARTA

5.1 PREVEDERI GENERALE

Caracteristici Conditii de admisibilitate pentru nisip

Strat izolant Strat de

5.2.4 Piatra sparta – amestec optimal se poate obtine prin amestecarea

Caracteristici Conditii de admisibilitate pentru

Domeniu de limita Treceri in % din greutate prin sitele sau

5.2.5 Piatra sparta se va aproviziona sau se produce din timp in depozit

-un dosar cu certificate de calitate emise de furnizor;

Controlul calitatii se face de antreprenor prin laboratorul sau in

Procedeul de verificare Frecventa minima Metoda de