Licenţă 2012

Model I
Limba italiană

1. Tradurre in italiano:
Mitică Gheorghiu ştia ce are de gând cu el Marcella Streinu. I se părea, totuşi, că are
dreptul să uite fiecare nou refuz, şi să spere împotriva tuturor evidenţelor. Ultima
scrisoare, primită cu o zi mai înainte, nu era numai categorică, era şi înţelegătoare:
«Scumpul meu Mitia, îi scria, de ce nu putem noi rămâne buni camarazi, legaţi prin stimă
şi prietenie spirituală, acea prietenie spirituală ce înnobilează două suflete distinse şi
înalte?» Marcella meditase îndelung asupra acestei fraze, o scrisese de mai multe ori,
ştergând şi adăugând mereu, silindu-se să pară cât mai blândă şi totuşi cât mai feminină,
de o feminitate discretă, cerebrală, aleasă. Feminitatea cerebrală era ultima şi cea mai
hotărâtoare descoperire a Marcellei Streinu. Să fii femeie şi spirit în acelaşi timp, să-şi
păstrezi intacte toate izvoarele pasiunii (...) dar să le ghidezi prin (...) inteligenţă, prin
fantezie...Tânărul Gheorghiu nu va înţelege niciodată aceasta, Marcella era sigură că nu
va înţelege niciodată aceasta (...). La început când a aflat de pasiunea înflăcărată a lui
Gheorghiu - a ghicit-o mai mult, căci el nu îndrăznea să i-o mărturisească - s-a lăsat şi ea
păcălită. Îi accepta tovărăşia, îl lăsa să-i telefoneze de câte ori avea prilejul pe zi, îi
primea darurile. Îşi spunea că poate după un timp mai îndelungat va izbuti să-l placă.
Mitică Gheorghiu nu-i cerea nici atât. Îi cerea să nu-l dea afară, să nu trântească
receptorul când îi auzea glasul şi, după un an, să-i accepte cererea în căsătorie. (Mircea
Eliade, Huliganii)

2. Esercizi di lessicologia, morfologia e sintassi:

2.a. Trascrivere al plurale:
specchio antico; sosta lunga; madre amorosa; monumento famoso; brutto incidente;
scolaro pigro; stanca attesa; tecnica audiovisiva; tipico esemplare.

2.b. Ricavare dai verbi il sostantivo e l’aggettivo corrispondenti:

liberare; piovere; considerare; discutere; costruire.

2.c. Scrivere gli aggettivi di significato contrario:

sporco; lungo; caldo; piccolo; triste; corretto; responsabile; esatto; continuo; permeabile.

2.d. Rispondere alle domande, usando le forme pronominali accoppiate:

Gli manderai quel libro? Sì,...; Mi presti la tua penna? Sì,...; Mi hai spedito quel
documento? Sì,...; Gli hai pagato la fattura? Sì,...; Hai raccontato la storia a tua madre?
Sì,...

2.e. Completare le strutture:

Egli era d’opinione che...; Occore che...; Tu pensi che Paolo...; Si diceva che domani...;
L’arbitro decretò che il calciatore...; Lo salverai, se...; Se fossero davvero intelligenti,...;
Capì tutto, senza che...; Tutti gli chiedevano che cosa...; Parlava come se...; Gli scrissi
perché...; Leggi in modo che tutti...
Barem
Examenul constă din 2 subiecte; 1. traducere din limba română în limba italiană;
2. exerciţii de gramatică (lexicologie, morfologie, sintaxă). Fiecare dintre aceste subiecte
se apreciază cu un maximum de 9 (nouă) puncte, la care se adaugă un punct din oficiu.
Subiectul 1
Traducere din limba română în limba italiană
Nota se acordă prin depunctare conform următoarei scheme:
a) pentru fiecare greşeală de ortografie se scad 0,05 puncte.
b) pentru fiecare greşeală de lexic (cuvinte greşite, cuvinte netraduse etc.) se scad
0,10 puncte.
c) pentru fiecare greşeală de gramatică (morfologie, sintaxă) se scad 0,20 puncte.
e) pentru o propoziţie sau o frază netradusă, totalul penalizărilor nu poate depăşi 1
punct.
Pentru calităţi stilistice deosebite se poate acorda o bonificaţie de 0,50.
Subiectul 2
Execiţii de gramatică
2.a. – 1,5 puncte
2.b. – 1,5 puncte
2.c. – 1,5 puncte
2.d. – 2 puncte
2.e. – 2,5 puncte

Literatură italiană
L’analisi del sonetto nel contesto della lirica d’amore nel Duecento

Dante Alighieri, Amore e ‘l cor gentil sono una cosa (Vita nuova)
Amore e ‘l cor gentil sono una cosa,
sì come il saggio in suo dittare pone,
e così esser l’un sanza l’altro osa
com’alma razional sanza ragione.

Falli natura quand’è amorosa,

Amor per sire e ‘l cor per sua magione,
dentro la qual dormendo si riposa
tal volta poca e tal lunga stagione.

Bieltade appare in saggia donna pui,

che piace a li occhi sì, che dentro al core
nasce un disio de la cosa piacente;

e tanto dura talora in costui,

che fa svegliar lo spirito d’Amore.
E simil face in donna omo valente.
Barem
- Analiza sonetului: 3,5 p
- Integrarea sonetului în poetica dantescă: 1 p
- Integrarea sonetului în tradiţia poetică a sec. XIII: 1,5 p
- Coerenţa şi logica exprimării : 1p
- Corectitudinea limbii : 1p
1 punct din oficiu
Model II
Limba italiană

1.Tradurre in italiano:
Ieşiră cu toţii într-un târziu, puţin înfriguraţi, alegară şi se îmbrăcară aşa uzi cum erau, nu
se mai putea usca, aici jos se lăsase deja umbra din cauza înălţimii falezei… Perechile pe
lângă care trecuseră cu puţin timp înainte sporovăiau acoperite în cearceafuri. Câţiva paşi
mai încolo se apropiaseră de o mamă ce tocmai terminase de îmbrăcat copiii, doi băieţi
neastâmpăraţi şi neatenţi, fiecare preocupat de cu totul altceva. Acum femeia, înaltă şi
subţire, neîmbrăcată încă, le aduna din nisip ustensilele: găleţi, site, lopăţelele cu care
construiseră, în trei, câteva castele, cetăţi, ziduri. Îşi dădu seama că-i contemplase cu mult
timp înainte, pe când făcea baie, cum tustrei, în genunchi, modelau construcţiile de nisip.
Ce-i atrase, oare, privirile atât de stăruitor? Frumuseţea şi singurătatea ei? Maternitatea şi
jocul lor? Fusese ca o forţă magnetică. După ce s-a apropiat mai mult, Andrei s-a simţit,
dintr-odată, jenat să mai privească la femeia goală şi înainta cu ochii în pământ. Din
această cauză nu putu să fie foarte atent la mers şi-şi schimbă, brusc, direcţia, nevrând să
calce una din căsuţele construite şi atunci, în acea clipă, se lovi de femeie, îngăimă la
repezeală un ‘pardon’, răspunse şi ea ceva neînţeles. Merse mai departe dar simţi, într-o
străfulgerare, că-i rămase întipărită imaginea ei: ochii cenuşii-verzi-deschişi, nu albaştri,
avu chiar impresia că l-a privit adânc, apoi o subţirime deosebită a întregului corp, fără ca
proporţiile sau armonia să fi avut de suferit din această cauză… (Adrian Grănescu, Un
altfel de sfârşit)

2. Esercizi di lessicologia, morfologia e sintassi:

2.a. Sostituire all’espressione sottolineata un aggettivo opportuno:
autore del Novecento; errore che non si può perdonare; persona che non si stanca mai;
persona che non si emoziona mai; grafia che non si riesce a leggere; il cibo di ogni
giorno; l’abito del monaco; caldo che non si può sopportare.

2.b. Ricavare dai verbi il sostantivo e l’aggettivo corrispondenti:

pensare; leggere; fallire; rivelare; estendere.

2.c. Indicare i contrari dei seguenti verbi:

arrosire; scordare; avvicinare; affrettare; divertire; unire; amare; gonfiare.

2.d. Completare le frasi con i pronomi combinati:

Luigi ha prestato i soldi a voi? – Sì, ... ... ha prestati. Quanti soldi vi ha prestato? – ... ...
ha prestati abbastanza. Hai fatto un regalo a tua sorella per il suo compleanno? – Certo, ...
... ho fatto. Ti lamenti spesso dei compiti? – Sì, ... ... lamento sempre. Avete parlato dei
vostri problemi con i genitori? – Sì, ... ... abbiamo parlato.

2.e. Completare le frasi con il tempo verbale necessario:

Vattene prima che io ... (perdere) la pazienza. Sei il benvenuto, chiunque tu ... (essere).
Per quanti sforzi lui ... (fare), non ce la fece da solo a spostare quel mobile. Io vi aspetto,
purché ... (tornare) presto. Volevamo fare una bella nuotata, benché l’acqua ... (essere)
fredda. Non è che non ... (volere) venire, non potevano. Uscimmo, senza che nessuno ...
(accorgersene). Ovunque tu ... (andare) in Italia, troverai del buon vino. Ero sicuro che
tu ... (farcela). È difficile ma possibile che qualcuno ... (rinunciare) all’offerta. Mi auguro
che ognuno ... (trovarsi) a suo agio. Faceva un caldo soffocante, l’ambiente era piccolo e
pieno di gente; temevo che qualcuno ... (sentirsi) male.

Barem
Examenul constă din 2 subiecte; 1. traducere din limba română în limba italiană;
2. exerciţii de gramatică (lexicologie, morfologie, sintaxă). Fiecare dintre aceste subiecte
se apreciază cu un maximum de 9 (nouă) puncte, la care se adaugă un punct din oficiu.
Subiectul 1
Traducere din limba română în limba italiană
Nota se acordă prin depunctare conform următoarei scheme:
a) pentru fiecare greşeală de ortografie se scad 0,05 puncte.
b) pentru fiecare greşeală de lexic (cuvinte greşite, cuvinte netraduse etc.) se scad
0,10 puncte.
c) pentru fiecare greşeală de gramatică (morfologie, sintaxă) se scad 0,20 puncte.
e) pentru o propoziţie sau o frază netradusă, totalul penalizărilor nu poate depăşi 1
punct.
Pentru calităţi stilistice deosebite se poate acorda o bonificaţie de 0,50.
Subiectul 2
Execiţii de gramatică
2.a. – 1,5 puncte
2.b. – 1,5 puncte
2.c. – 1,5 puncte
2.d. – 2 puncte
2.e. – 2,5 puncte

Literatură italiană
L’analisi della poesia nel contesto dell’Ermetismo

Eugenio Montale, I limoni

Ascoltami, i poeti laureati
si muovono soltanto fra le piante
dai nomi poco usati: bossi ligustri o accanti.
Io, per me, amo le strade che riescono agli erbosi
fossi dove in pozzanghere
mezzo seccate agguantano i ragazzi
qualche sparuta anguilla:
le viuzze che seguono i ciglioni,
discendono tra i ciuffi delle cabbe
e mettono negli orti, tra gli alberi dei limoni.

Meglio se le gazzarre degli uccelli

si spengono inghiottite dall'azzurro:
più chiaro si ascolta il susurro
dei rami amici nell'aria che quasi non si muove,
e i sensi di quest'odore
che non sa staccarsi da terra
e piove in petto una dolcezza inquieta.
Qui delle divertite passioni
per miracolo tace la guerra,
qui tocca anche a noi poveri la nostra parte di ricchezza
ed è l'odore dei limoni.

Vedi, in questi silenzi in cui le cose

s'abbandonano e sembrano vicine
a tradire il loro ultimo segreto,
talora ci si aspetta
di scoprire uno sbaglio di Natura,
il punto morto del mondo, l'anello che non tiene,
il filo de disbrogliare che finalmente ci metta
nel mezzo di una verità.
Lo sguardo fruga d'intorno,
la mente indaga accorda disunisce
nel profumo che dilaga
quando il giorno più languisce.
Sono i silenzi in cui si vede
in ogni ombra umana che si allontana
qualche disturbata Divinità.

Ma l'illusione manca e ci riporta il tempo

nelle città rumorose dove l'azzurro si mostra
soltanto a pezzi, in alto, tra le cimase.
La pioggia stanca la terra, di poi; s'affolta
il tedio dell'inverno sulle case,
la luce si fa avara - avara l'anima.
Quando un giorno da un malchiuso portone
tra gli alberi di una corte
ci si mostrano i gialli dei limoni;
e il gelo del cuore si sfa,
e in petto ci scrosciano
le loro canzoni
le trombe d'oro della solarità.

Barem
- Analiza poeziei: 3,5 p
- Integrarea poeziei în poetica montaliană: 1 p
- Integrarea poeziei în ermetism: 1,5 p
- Coerenţa şi logica exprimării : 1p
- Corectitudinea limbii : 1p
1 punct din oficiu
Model III
Limba italiană

1.Tradurre in italiano:
Dacă până atunci nu eram decis să plec, din clipa când mi-a spus povestea cu blocul, care
m-a îndemnat să părăsesc imediat localitatea, deşi mai târziu am regretat enorm această
stupidă grabă sau, mai exact, m-am condamnat pentru starea ce refuză să mă părăsească:
frica, trăirea absurdă, iraţională, a ceea ce ar putea să mi se întâmple. Ea, frica mă
împingea la cele mai nesăbuite gesturi.
Mi-am revenit abia când m-am ştiut departe de Stoiniţa şi, cu toate că aveam adresa
femeii, numărul ei de telefon, n-am întrebat dacă nu cumva a fost pusă de Victoria Oprea
să mă ajute în caz de nevoie ori să se convingă dacă am dus la bun sfârşit misiunea. În
prima discuţie după înapoiere, eforturile de a găsi explicaţiile cele mai convingătoare s-a
dovedit zadarnic: ea n-a comentat în nici un fel de cele aflate, s-a interesat dacă pot
merge imediat la Cumpăna şi de câţi bani cred că am nevoie. M-a condus apoi aşa cum
avea obiceiul, până în grădină, în superba ei grădină îngrijită cu pasiune de domnul
Bălănescu, unde s-a aşezat pe o bancă: lăsa impresia că are de gând să-mi spună ceva,
însă nu se putea hotărî şi, din păcate, nu prea ştiam cum să-i ies în întâmpinare: parcă nu
ţineam să aflu mai multe despre obsesia ei constantă, Helgomar, şi nici despre prietenii
lui, aveam nevoie de timp să-mi adun impresiile, dar şi să mă eliberez de spaimele
adunate în Stoiniţa, or, în clipa aceea, mi se părea excesiv chiar şi atât cât îmi spusese...
(Augustin Buzura, Drumul cenuşii)

2. Esercizi di lessicologia, morfologia e sintassi:

2.a. Ricavare dai verbi il sostantivo e l’aggettivo corrispondenti:
ampliare; ridurre; sistemare; realizzare; riflettere.

2.b. Trovare il sinonimo adatto per le seguenti parole:

pensare, costruire, consolare, uccidere, ampliare, temere.

2.c. Scrivere gli aggettivi di significato contrario:

convenzionale; utile; antico; saporito; coraggioso; pesante; lussuoso; fedele; certo;
sonoro.

2.d. Rispondere alle seguenti domande con un pronome combinato:

Venderai al vicino il tuo terreno? Mostrerai ai vicini il tuo giardino? Venderai alla
signora le tue pitture? Indicherai la strada allo straniero? Tuo fratello manderà a me gli
auguri?

2.e. Completare le frasi con il tempo verbale giusto:

Mi piacerebbe che tu ... (venire) alla festa di domani. Vorrei che oggi ... (divertirsi, voi).
Speravamo che quella mattina ... (lavorare, loro). Avrei voluto che quel giorno il tempo ...
(fermarsi) per sempre. Dubito che domani tu ... (prendere) la decisione giusta.
Credevamo che la storia dell'anno scorso ... (essere) falsa. Pensiamo che da oggi tu ...
(potere) studiare di più. Immagino che ieri ... (essere) il giorno più emozionante della mia
vita.
Barem
Examenul constă din 2 subiecte; 1. traducere din limba română în limba italiană;
2. exerciţii de gramatică (lexicologie, morfologie, sintaxă). Fiecare dintre aceste subiecte
se apreciază cu un maximum de 9 (nouă) puncte, la care se adaugă un punct din oficiu.
Subiectul 1
Traducere din limba română în limba italiană
Nota se acordă prin depunctare conform următoarei scheme:
a) pentru fiecare greşeală de ortografie se scad 0,05 puncte.
b) pentru fiecare greşeală de lexic (cuvinte greşite, cuvinte netraduse etc.) se scad
0,10 puncte.
c) pentru fiecare greşeală de gramatică (morfologie, sintaxă) se scad 0,20 puncte.
e) pentru o propoziţie sau o frază netradusă, totalul penalizărilor nu poate depăşi 1
punct.
Pentru calităţi stilistice deosebite se poate acorda o bonificaţie de 0,50.
Subiectul 2
Execiţii de gramatică
2.a. – 1,5 puncte
2.b. – 1,5 puncte
2.c. – 1,5 puncte
2.d. – 2 puncte
2.e. – 2,5 puncte

Literatură italiană
L’analisi della poesia nel contesto del Romanticismo

Giacomo Leopardi, Il sabato del villaggio

La donzelletta vien dalla campagna,
In sul calar del sole,
Col suo fascio dell’erba; e reca in mano
Un mazzolin di rose e di viole,
Onde, siccome suole,
Ornare ella si appresta
Dimani, al dì di festa, il petto e il crine.
Siede con le vicine
Su la scala a filar la vecchierella,
Incontro là dove si perde il giorno;
E novellando vien del suo buon tempo,
Quando ai dì della festa ella si ornava,
Ed ancor sana e snella
Solea danzar la sera intra di quei
Ch’ebbe compagni dell’età più bella.
Già tutta l’aria imbruna,
Torna azzurro il sereno, e tornan l’ombre
Giù da’ colli e da’ tetti,
Al biancheggiar della recente luna.
Or la squilla dà segno
Della festa che viene;
Ed a quel suon diresti
Che il cor si riconforta.
I fanciulli gridando
Su la piazzuola in frotta,
E qua e là saltando,
Fanno un lieto romore:
E intanto riede alla sua parca mensa,
Fischiando, il zappatore,
E seco pensa al dì del suo riposo.

Poi quando intorno è spenta ogni altra face,

E tutto l’altro tace,
Odi il martel picchiare, odi la sega
Del legnaiuol, che veglia
Nella chiusa bottega alla lucerna,
E s’affretta, e s’adopra
Di fornir l’opra anzi il chiarir dell’alba.

Questo di sette è il più gradito giorno,

Pien di speme e di gioia:
Diman tristezza e noia
Recheran l’ore, ed al travaglio usato
Ciascuno in suo pensier farà ritorno.

Garzoncello scherzoso,
Cotesta età fiorita
È come un giorno d’allegrezza pieno,
Giorno chiaro, sereno,
Che precorre alla festa di tua vita.
Godi, fanciullo mio; stato soave,
Stagion lieta è cotesta.
Altro dirti non vo’; ma la tua festa
Ch’anco tardi a venir non ti sia grave.

Barem
- Analiza poeziei: 3,5 p
- Integrarea poeziei în poetica leopardiană: 1 p
- Integrarea poeziei în romantism: 1,5 p
- Coerenţa şi logica exprimării : 1p
- Corectitudinea limbii : 1p
1 punct din oficiu