Structuralism (Saussure)

Limbajul = instrument de comunicare; sistem de semne pt. codificare si decodificare

Limba (tezaur depus prin practica vorbirii in creierele comunitatii/masei de vorbitori)
vs
Vorbire (act individual de vointa si inteligenta)
Nu relatia cuvant-obiect, ci relatia in interiorul cuvantului
Relativitatea lingvistica: in limbi diferite si semnificatele/conceptele sunt diferite

Structuralism = o lingvistica a limbilor cu caracter descriptiv si clasificator, respectand

specificitatiile fiecarei limbi.

Integralismul (Coseriu)

Limbaj folosit pt: descrie realitatea + comunicare informative + influentare (intrebuintari

intentionale) tre vazut functia constituitiva (ce face limbajul sa fie limbaj) => functia limbajului e:
Creatia de semnificate

Gramatica Generativ-Transformationala (Chomsky)

Limbajul = system de organizare/structurare sintactica a continuturilor in gandire.

Obiectul de studiu: competent lingvistica = capacitatea individului de a produce prop. corecte in
propria limba.
Cuvintele si structurile gramaticale (limba) se gasesc in creierul individual. => internalizarea
Limbaj: competent (I-language) vs performanta (E-language)
Structuri de adancime (cuvinte + structure sintactice/gramaticale) si structure de suprafata
(mutarea, schimbarea, eliminarea elementelor deja construite – ceea ce exprimam)
Exista gramatica universal (nu relativitate lingvistica) – limba individuala e rezultatul interactiunii
dintre gramatica universala si experiente empirica a individului.

Pragmatica (Peirce)

Teorie a utilizarii limbajului nu a limbajului (constituirea limbajului)

Rolul limbajului: persuasiunea (producerea de actiune in interlocutor)
Teoria ilocutionara: performative (genereaza stari de fapte) =>reusite vs nereusite
Constatative (descriu o realitatea deja existenta) => adevarat vs fals
Teoria conversatiei: participantii la conversatie urmaresc prin interventia lor sa urmeze directia
dialogului.