Sunteți pe pagina 1din 84

GEORGETA CORDUN TĂRĂBUŢĂ

IAŞI – ORAŞ SENTIMENTAL


- album documentar -
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale
CORDUN TĂRĂBUŢĂ, GEORGETA
Iaşi – oraş documentar / Georgeta Cordun Tărăbuţă – Iaşi:
Editura Vasiliana ’98, 2000
84 p.; 15 cm
ISBN : 973-99587-6-1
1. Iaşi
913(498 Iaşi)(084)

© VASILIANA ’98

2
GEORGETA CORDUN TĂRĂBUŢĂ

IAŞI – ORAŞ SENTIMENTAL


- album documentar -

IAŞI - 2000

3
4
Cuvânt înainte

Localitatea Iaşi pare să fie una dintre cele mai vechi aşezări omeneşti ale lumii.
Unii pretind chiar că o vechime de 200000 de ani nu este o cifră exagerată.
Una dintre mărturii ar putea fi ceramica de Cucuteni din cultura neolitică.
Ovidiu Drâmba, citându-l pe Gr. Brâncuşi, notează faptul că numele Iaşi ar fi de origine
dacă, asemeni unor alte 80 de cuvinte ca: Motru, Mureş, Argeş, Olt, Prut etc. rămase în limba
română.
Adnotările răzleţe din secolele VII–XIV susţin că zona Iaşi a fost locuită continuu. Date mai
recente notează că în 1241 tătarii au pârjolit zonele Bahluiului.
Până în sec. al XIV-lea, Iaşul a fost semnalat ca târg, pe timpul lui Alexandru ce Bun era
considerat loc de trecere spre nordul Europei sau punct vamal pentru trecerea spre Suceava.
În sec. al XVI-lea, în vremea lui Alexandru Lăpuşneanu, târgul Iaşi a devenit capitala
Moldovei pentru 300 de ani.
La 1600, Mihai Viteazu a intrat în Iaşi – capitala Moldovei, cum era consemnat în
documente – iar de atunci numele localităţii apare des în acte sau opisuri.
*
În prezenta lucrare dorim să reamintim câteva dintre monumentele care s-au păstrat sau
care au dispărut recent. Alături de câteva date explicative, ne vom servi de imagini executate
în tehnică grafică.

5
Universitatea

Universitatea din Iaşi a fost construită pe locul fostului


Teatru Mare din Copou, mistuit de un mare incendiu în 1888.
Alexandru Ioan Cuza, împreună cu Mihail Kogălniceanu, a
inaugurat prima universitate în 26 oct. 1860.
Edificiul actual a primit piatra fundamentală în 23 mai 1893,
în prezenţa principelui moştenitor Ferdinand I, actul de fundaţie fiind
semnat şi de Titu Maiorescu şi Vasile Pogor, primarul de atunci al
Iaşului.
În 1897, clădirea a fost inaugurată de regele Carol I şi regina
Elisabeta.
Între anii1950 şi 1965 au fost făcute restaurări şi extinderi.

6
7
Mitropolia

Piatra de temelie a Mitropoliei de Iaşi a fost pusă în 1880 de


către regele Carol I. Clădirea a fost terminată în 1887 (arhitect –
Alexandru Orăscu, pictor – Gh. Tătărăscu).
În Mitropolie sunt păstrate moaştele Sfintei Parascheva,
ocrotitoarea Moldovei.

8
9
Universitatea veche

Universitatea veche a funcţionat în casa vistiernicului Ion


Cantacuzino. Casa devenise palat domnesc pe timpul lui Alexandru
Calimachi şi a funcţionat astfel până la începutul secolului al XIX-
lea.
Restaurat în 1848, palatul domnesc a devenit şcoala
Universitate ieşană, cu intrare prin poarta rămasa până astăzi, care
păstrează încă o stemă cu cap de bour şi care aminteşte de trecutul
său la intrarea în universitatea “Gr. T. Popa”.
Fosta casă a adăpostit o vreme şi Biblioteca Naţională şi un
muzeu de artă.

10
11
Institutul de anatomie

Facultatea de medicină a funcţionat sub această denumire


din 1879. Primul decan a fost Leon Sculy. ªcoala a fost iniţial “şcoală
de chirurgie” şi apoi şi de medicină internă.
Din 1992, ea se numeşte Universitatea de Medicină şi
Farmacie “Grigore T. Popa”.
Alături de clădirea universităţii se găseşte Institutul de
anatomie, construit în perioada 1894-1900 (arhitect - ªtefan Emilian),
cu o arhitectură deosebită şi cu un fronton în piatră – denumit Lecţia
de anatomie (realizat de D. Tronescu, după un proiect de W. Hegel).

12
13
Obeliscul leilor

Obeliscul leilor sau Monumentul Regulamentului organic a


fost construit de Mihai Singurov, după proiectul lui Gh. Asachi, cu
meşteri aduşi de la Lwow. El a fost ridicat ca semn de mulţumire
adus celor două puteri, Rusia şi Turcia, pentru prima lege de
organizare politică, juridică şi administrativă, Legea Regulamentului
organic.
Monumentul a fost inaugurat în noiembrie 1834. Piatra a fost
adusă de la ªcheia, iar leii au fost lucraţi în cariera de piatra de la
Iacobeni şi aduşi la Iaşi de care cu boi.
Monumentul a avut, la baza sa, două steme, a Moldovei şi a
prinţului Sturza, care, cu timpul, au dispărut.
În apropierea monumentului se găseşte Teiul din Copou, un
adevărat monument viu, care a “adăpostit” multe din gândurile lui
Mihai Eminescu.

14
15
Biserica Sf. Sava

Biserica Sf. Sava a fost construită în 1625 de către un


arhitect străin – Gheorghe din Constantinopol. Din alte date reiese
că biserica datează din sec. XIV–XV.
În sec. al XVII-lea aici a funcţionat o şcoală, iar în 1714,
Constantin Mavrocordat a înfiinţat o tipografie în care s-au tipărit
cărţi în limbile greacă şi română.
Biserica deţine un clopot dăruit de Ştefan cel Mare (1464).
Mitropolitul Dosoftei a locuit un timp în camerele turnului
clopotniţă.
De remarcat este stilul arhitectural deosebit, influenţat de
Orient sau de Bizanţ.

16
17
Palatul Culturii

Palatul Culturii a fost construit, în forma în care se găseşte


acum, în perioada 1906 – 1925, de către arhitectul Ion D. Berindei.
În subsolul clădirii s-au găsit numeroase fragmente din
vechea construcţie, care trebuie să fi fost reşedinţă domnească.
Acestea erau, probabil, după unele aprecieri, din sec. al XV-lea, din
timpul lui ªtefan al II-lea, fiul lui Alexandru cel Bun.
Arhitectura interioară aminteşte stilul gotic flamboaiant,
ornamentaţia interioară aparţinând în mare parte lui Henri Coandă
(care studiase şi sculptura cu Rodin, la Paris).
Palatul a avut rol de clădire administrativă timp de 30 de ani
(1925 – 1955), apoi a fost tribunal, iar din 1955 – palat al culturii, cu
secţiile: arte plastice, istorie, tehnică.
În aripa stângă a palatului activează Biblioteca “Gh. Asachi”,
cu un bogat fond de carte.

18
19
Filarmonica

Actuala clădire a Filarmonicii a găzduit Liceul Notre Dame


de Sion, ea fiind iniţial casa vistiernicului Alecu Balş (1815).
În această casă a concertat Franz Liszt, unde l-a cunoscut
pe Barbu Lăutaru. Aici a fost găzduit generalul Kutuzov, şeful
armatei ruse în războiul cu Napoleon, a fost găzduit de asemeni
Richelieu, prim-ministrul lui Ludovic al XVIII-lea.
Astăzi, adăposteşte Conservatorul de muzică “George
Enescu”.

20
21
Mănăstirea Cetăţuia

Mănăstirea Cetăţuia este ctitoria domnitorului GH. Duca


(1669); ea a fost închinată Patriarhiei din Ierusalem şi a rămas cu
acest rol între 1670 şi 1863.
Prin zidul de apărare din jurul mănăstirii se subliniază rolul
de adăpost şi refugiu jucat de construcţie de-a lungul veacurilor. În
1758 aici au fost adăpostiţi şi locuitorii Iaşului în timpul unei năvăliri
tătăreşti. Acelaşi rol l-a avut şi pentru Dosoftei (1674), Constantin
Cantemir (1686), Mihai Racoviţă (1717). În 1680 aici a funcţionat şi
o tipografie grecească.
Arhitectul, pictorul şi sculptorul Grigore Cornescu a făcut şi
câteva inovaţii arhitecturale, inovaţii care o deosebesc de alte
mănăstiri, ea fiind un complex mănăstiresc împreună cu palatul
domnesc, sala gotică, chiliile şi baia domnească.

22
23
Teatrul Naţional

Teatrul Naţional din Iaşi a fost inaugurat în 1896, a primit


numele lui Vasile Alecsandri şi a prezentat, la inaugurare, piesa
Fântâna Blanduziei.
Arhitecţii acestei clădiri au fost Helmer, Fellner şi Coschitz.
În timpul celui de al II-lea război mondial, în clădire s-au ţinut
şedinţele Parlamentului român.
În 1969 a fost clădită o nouă aripă, respectându-se stilul
primei clădiri.
În acest teatru au lucrat şi au jucat unele dintre cele mai
cunoscute personalităţi artistice din ţară şi nu numai.

24
25
Casa Cuza – Muzeul Unirii
(detaliu)

Casa Cuza, clădita în 1808 (ing. Boyandi) pentru logofătul


Catargiu, a trecut apoi în stăpânirea lui Mihai Cantacuzino Paşcanu
(1837). Acolo se ţineau şedinţele secrete ale miniştrilor (1856).
După Unire, casa a fost închiriată ca locuinţă pentru Domnul Cuza
(1862). După plecarea lui Cuza la Bucureşti, casa este luată de
Caterina Paşcanu şi apoi revândută.
În 1959 este renovată şi devine Muzeul Unirii. În interior se
găsesc multe obiecte ale familiei Cuza.

26
27
Râpa Galbenă

Construcţie monumentală, foarte originală, ridicată pe locul


unei vechi lutării din care se extrăgea lutul pentru construcţii.
Râpa galbenă a fost realizată în anii 1898 – 1900, în timpul
primarului Al. Bădărău.
Eminescu privea adesea de aici dealurile şi clădirile
oraşului.

28
29
Biserica Bărboi
(clopotniţa)

Biserica Bărboi a fost ctitorită de Dumitru Sturza (1844) pe


locul unde, în 1615, fusese ridicat de către logofătul Bărboi primul
lăcaş de cult (aşa cum sta scris în biserică).
Un aspect mai deosebit este al clopotniţei, situată la intrarea
pe domeniul bisericii. Construită între anii 1726 şi 1733 (de Andrei
Karidis), clopotniţa a fost locuinţa de la sfârşitul vieţii arhitectului, a
adăpostit biblioteca lui Costachi Conachi şi a fost, aşa cum stă scris
pe peretele exterior al Casei Parohiale, prima şcoală de fete
(învăţătoare) din Moldova, înfiinţată de Domnul Mihai Sturza la
1831.

30
31
Casa Pogor

Construită în perioada 1855 – 1858 de către Vasile Pogor,


casa a fost sediul junimiştilor şi a întregii elite culturale româneşti a
acelor timpuri.
Casa a fost cumpărată în 1901 de către prinţesa Maria
Moruzi, a fost transformată apoi în reşedinţă ieşeană a Casei
Regale, iar din 1972 a fost titularizată ca Muzeu al Literaturii
Române, Iaşi.

32
33
Casa Dosoftei

Această casă se păstrează din timpul domniei lui Vasile


Lupu. Ea a fost clădită pentru Dosoftei şi este cunoscută sub
denumirea “Tiparniţa lui Dosoftei” (1624-1693) deoarece aici el a
prelucrat în româneşte “Psaltirea pre versuri tocmită” (1673).
Clădirea este muzeu în cadrul Muzeului Literaturii Române
şi deţine numeroase documente şi manuscrise foarte vechi (sec. al
XIV-lea).

34
35
Hotelul Traian

Hotelul Traian a fost construit pe timpul primariatului lui


Scarlat Pastia, pe un loc donat de primar, după planurile inginerului
Eiffel.
Planul clădirii a fost pus la cale la moşia lui P. P. Carp, la
Ţibăneşti, unde Eiffel fusese invitat, dar şi tratat de malarie şi unde
inginerul a rămas o vară întreagă.
De reţinut este faptul că această clădire a fost construită pe
schelet metalic.

36
Biserica Sfântul Nicolae

Prima zidire a bisericii (1491-1492) a fost făcută de către


Ştefan cel Mare, în stilul moldovenesc tipic.
A urmat o serie de modificări sau adăugiri între care: un turn
de clopotniţă scund (sec. XVII), apoi a fost închisă datorită unor
incendii şi cutremure (1672) şi apoi au urmat diferite reparaţii din
1680, 1703, 1758.
În vremea lui Alexandru Lăpuşneanu biserica a fost
Mitropolie (1565). Aici au fost unşi ca domni: Gh. Ştefan, Dimitrie
Cantemir, Alexandru Ghica şi tot aici s-a oficiat căsătoria fiicei lui
Vasile Lupu cu Timuş, fiul hatmanului Ucrainei. În 1884 arhitectul
L. de Nouy a restaurat complet biserica, dar i-a schimbat stilul.
Pictura a fost executată de Boris Bernard, E. Mempiot şi
P. Mauretal.
Această reparaţie a fost ultima şi este forma sub care este
văzută astăzi.

38
39
Casa Otilia Cazimir

Otilia Cazimir este pseudonimul Alexandrinei Gavrilescu


(1894-1967). Ea a făcut parte din Cercul Vieţii Româneşti de la Iaşi.
A scris versuri şi povestiri, “Lumini şi umbre” – versuri şi literatură
pentru copii (1923).
A primit Premiul naţional pentru literatură (1937).

40
41
Vama Veche

În anul 1873 a fost pusă piatra de temelie a Vamei Iaşi de


către Regele Carol I.
Acest fapt a fost foarte necesar datorată prezenţei Gării Iaşi
la capătul liniei Lemberg-Cernăuţi.

42
43
Biserica Barnovski

Construită în 1627 de către Miron Barnovski, domn al


Moldovei (1626-1629, 1638), înrudit prin mama sa cu familia
Movileştilor şi ginerele lui Radu Vodă Mihnea.
Domn iubitor de ţară, Miron Barnovski a luptat contra
lăcomiei turcilor; el a ridicat şi alte biserici în Iaşi şi în alte părţi, cum
sunt: biserica Sf. Ioan, biserica Bârnova, biserica Hangu şi a
terminat mănăstirea Dragomirna.
Lângă turnul clopotniţei bisericii Barnovski a existat o
încăpere în care a funcţionat o tipografie cu caractere arabe.

44
45
Biblioteca Eminescu (B.C.U.)

Biblioteca universitară a funcţionat într-un local special


(1932), care însă a fost distrus parţial în timpul cutremurului din
1940 şi distrus total de războiul din 1944.
Biblioteca a fost evacuată în 1944 la Alba Iulia, iar la
întoarcere, această bibliotecă veche de 100 de ani nu a mai avut un
local potrivit pentru activitatea sa. În consecinţă, biblioteca a primit
localul Fundaţiei Ferdinand I unde funcţionează din 1 septembrie
1945.

46
47
Casa Băncilă

Octav Băncilă (1872-1944), născut la Botoşani, a trăit cea


mai mare parte a vieţii la Iaşi, într-o casă modestă, pe strada
Păcurari.
Pe locul casei, astăzi există doar un loc viran.
Pictura sa are un vădit caracter de protest social (Grevistul,
Peticarul etc.).

48
49
Mănăstirea Galata

Mănăstirea Galata este ctitoria lui Petru Şchiopu, construită


după lupta de la Bogdăneşti (1582).
Grigore Ghica al II-lea a ridicat zidul înconjurător şi casele
domneşti (1726-1733).
Importanţa acestei clădiri stă în faptul că, din punct de
vedere arhitectural, ea face legătura dintre arhitectura bisericească
moldovenească şi cea din Ţara Românească.
La ultima restaurare a mănăstirii Galata din 1967 au fost
descoperite mormintele fiilor lui Petru Şchiopu, Despina şi Vlad, şi a
soţiei sale Maria Amirali.

50
51
Casa Mihail Sadoveanu

Această casă a fost construită în 1842 de către Mihail


Kogălniceanu, căruia i-au urmat un şir de alţi proprietari şi chiriaşi
până în 1918, când Sadoveanu, stabilindu-se la Iaşi, a cumpărat
casa împreună cu fratele său Vasile. Deoarece acesta din urmă s-a
mutat la Bucium, Sadoveanu a rămas unic locatar până în 1936,
când a plecat la Bucureşti.
Din 1980 casa a devenit muzeu în cadrul Muzeului Literaturii
Române.

52
53
Muzeul de Ştiinţe Naturale

În strada Independenţei, în fosta casă V. Rosetti, ridicată la


începutul secolului al XIX-lea s-a înfiinţat în 1835 de către
Societatea de Medici şi Naturalişti, Muzeul de Ştiinţe Naturale.
Aici sunt expuse colecţii de minerale, fosile, plante şi
animale.
Clădirea este cunoscută şi prin prezenţa unei încăperi, “sala
elefantului” unde, în seara zilei de 3 ianuarie 1859, deputaţii partidei
naţionale au hotărât să-l aleagă ca domn al Moldovei pe Alexandru
Ioan Cuza, care a fost ales la 24 ianuarie 1859 şi în Ţara
Românească.
În sala elefant au fost ţinute şedinţele ştiinţifice şi de lucru
sau festive ale medicilor şi naturaliştilor de la Facultatea de Medicină
din Iaşi.

54
55
Gara Iaşi

Gara Iaşi a fost construită în 1871, în legătură cu terminarea


liniei ferate Lemberg – Cernăuţi – Iaşi.
Gara a fost distrusă în timpul războiului, refăcută în 1945, iar
din 1988 au început lucrările de restaurare cu deosebită atenţie în a
respecta stilul arhitectonic gotic veneţian care o caracterizează.

56
57
Mănăstirea Frumoasa

Mănăstirea Frumoasa a fost construită în perioada


1568-1587 de către Isac Balica şi refăcută de Grigore Ghica al II-lea
între 1726-1733.
Biserica a fost restaurată în anii 1818, 1819, 1836.
Una din legendele cele mai cunoscute este aceea despre
“poarta spânzuraţilor” – o anumită poartă pe latura estică a zidului
de incintă pe unde erau scoşi condamnaţii la spânzurătoare.

58
59
Casa Creangă - Bojdeuca

În această casă Ion Creangă a locuit mulţi ani, aici şi-a scris
“Poveştile” şi “Amintirile din copilărie”. În 1876 Creangă l-a găzduit
timp de câteva luni pe Eminescu.
Celor doi le trecea timpul uşor în cerdacul din spatele casei,
la umbra dealului Aroneanu, în nesfârşite discuţii filosofice şi
poetice.

60
61
Casa Stere

Constantin Stere (1865-1936) a fost profesor universitar,


rector al Universităţii din Iaşi, ideolog poporanist, creator de partid,
autor al romanului “În preajma revoluţiei” şi, printre altele,
întemeietor al revistei “Viaţa Românească”.
Casa Stere se remarcă prin faptul că în spatele locuinţei,
stăpânul acesteia a construit un turn pe care l-a folosit ca observator
astronomic.

62
63
Biserica Trei Ierarhi
(privire generală şi detaliu)

Biserica a fost construită în anii 1635-1639 de către


meşterul Ienachi, pe timpul lui Vasile Lupu. Ea a fost restaurată între
anii 1882-1904 de către arhitectul Leconte de Nouy, la insistenţele
lui Mihail Kogălniceanu, deoarece biserica fusese foarte afectată de
cutremure şi incendii.
Resfinţirea a fost făcută în 1904, în prezenţa Regelui Carol I.
În pronaosul bisericii există mormintele lui Vasile Lupu şi
familia, Dimitrie Cantemir şi Alexandru Ioan Cuza.
Până în 1889 moaştele Sf. Parascheva au fost păstrate aici.
În această biserică au funcţionat prima şcoală superioară pe
pământ românesc (Academia Vasiliană), prima tiparniţă din Moldova
(1642), unde s-a tipărit Cazania lui Varlaam (1643) etc.
Alături de biserică există o mare sală gotică, monument de
arhitectură, cu muzeul bisericii.

64
65
Casa Topârceanu

George Topârceanu (1886-1937) a făcut parte din cercul


“Viaţa Românească”. Pe locul în care se afla locuinţa sa a fost
ridicată o căsuţă în care se mai găsesc obiecte care i-au aparţinut.
Opere: “Balade vesele şi triste”, “Migdale amare”, “Parodii
originale” etc. Premiul naţional pentru literatură în 1926.

66
67
Casa Mihai Codreanu - Vila Sonet

Mihai Codreanu, părintele sonetului românesc, a primit,


pentru activitatea sa artistică şi literară, un loc de casă pe care, în
1934, a clădit Vila Sonet. Pentru aceeaşi activitate el a fost declarat
membru corespondent al Academiei (1942), a primit Ordinul Condor
al Academiei Franceze (1921) şi Ordinul Naţional al Legiunii de
Onoare Franţa (1929).

68
69
Mănăstirea Golia
(turnul)
Prima menţiune documentară a mănăstirii datează din 1564,
iar primul ctitor a fost marele postelnic Ioan Golia – din timpul celei
de-a doua domnii a lui Petru Rareş. Datorită numeroaselor incendii,
stricăciuni şi cutremure, biserica a suferit reparaţii şi chiar rezidiri pe
tot timpul domniilor lui Petru Şchiopu, Ieremia Movilă, Vasile Lupu şi
Duca Vodă.
Pictura actuală este din secolele al XIX-lea şi al XX-lea.
În secolul al XIX-lea, în acest spaţiu, a funcţionat un ospiciu,
iar din 1911 tot aici au fost adăpostite Arhivele Statului.
În anii 1866-1872 a locuit, în una din clădirile complexului,
diaconul bisericii, Ion Creangă.
Turnul Golia (al clopotniţei) a fost menţionat în una din
scrieri, în 1653, de către Paul din Alep.
Acest turn a fost utilizat ca post de observaţie pentru atacuri
sau incendii şi a căpătat forma actuală de la 1900, în urma unei
restaurări.

70
71
În municipiul Iaşi se află un număr relativ mare de statui, dispuse în parcuri,
intersecţii, pieţe sau apropierea unor instituţii.
Trecem în revistă pe unele dintre acestea împreună cu datele lor cele mai
importante.

72
Statuia Alexandru Ioan Cuza

- sculptor: Rafaelo Romanelli


- ridicată prin subscripţie naţională
- inaugurată în 1912
Grupul statuar de la baza statuii reprezintă pe: Mihail Kogălniceanu, gen. I. Em.
Florescu, Costachi Negri, Nicolae Creţulescu.

Statuia lui Mihai Eminescu

- sculptor: Ioan Schmidt Faur


- ridicată prin iniţiativa Ateneului Popular Toma Cozma, Păcurari
- inaugurată în 1929

Statuia lui Mihail Kogălniceanu

73
- sculptor: Rafaelo Romanelli

Statuia lui A.D. Xenopol

- sculptor: C. Baraschi

Statuia lui Ion Creangă (în Copou)

- sculptor: Dimitriu Bârlad

Statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare

- sculptor: Emanuell Frémiet


- ridicată prin subscripţie publică
- inaugurată în 1883

Statuia lui Vasile Alecsandri

74
- sculptor: W. Hegel
- inaugurată în 1906

Statuia lui Miron Costin

- sculptor: W. Hegel
- sub fundaţie sunt oasele cronicarului decapitat
- inaugurată în 1888

Statuia Veronica Micle (Copou)

- sculptor: Ion Irimescu

Monumentul cavaleriei

- sculptor: Dimitriu Bârlad


- ridicat prin contribuţia armatei
- inaugurat în 1927

75
Statuia (ansamblul) Voievozii

constituită din:

Vasile Lupu şi Dimitrie Cantemir


- sculptor: Ion Jalea

Ştefan cel Mare şi Carol I


- sculptor: Dimitriu Bârlad

Ferdinand I şi Mihai Viteazu


- sculptor: Mihai Onofrei

Dragoş şi Alexandru cel Bun


- sculptor: Ion Iordănescu

Carol I şi Ferdinand I au fost distruse.

Monumentul Unirii

76
Statuia care reprezintă o femeie (cu cască militară) care îmbrăţişează trei tinere
(Basarabia, Bucovina şi Transilvania) a fost donată, în 1924, de sculptoriţa Olga Sturza,
statului român.
În 1951 statuia a fost distrusă, iar în ianuarie 2000 ea a fost refăcută şi amplasată
în “Piaţa Naţiunii” din Iaşi.

77
Bibliografie

Bogdan, N.A. – Oraşul Iaşi: monografie istorică şi socială ilustrată,


Ed. Tehnopress, Iaşi, 1997
Ilucă, Vasile – Iaşi - şoapte din ziduri, Ed. Eurocart, Iaşi, 1998
Miclea, Ion – Iaşii marilor iubiri, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1971
Ostap, C.; Mitican, I. – Cu Iaşii mână-n mână, Ed. Tehnopress,
Iaşi, 1999

79
Cuprins
Cuvânt înainte ...................................................................5
Universitatea .....................................................................6
Mitropolia...........................................................................8
Universitatea veche .........................................................10
Institutul de anatomie ......................................................12
Obeliscul leilor .................................................................14
Biserica Sf. Sava .............................................................16
Palatul Culturii .................................................................18
Filarmonica......................................................................20
Mănăstirea Cetăţuia ........................................................22
Teatrul Naţional ...............................................................24
Casa Cuza.......................................................................26
Râpa galbenă ..................................................................28
Biserica Bărboi ................................................................30
Casa Pogor .....................................................................32
Casa Dosoftei..................................................................34
Hotelul Traian ..................................................................36
Biserica Sf. Nicolae .........................................................38
Casa Otilia Cazimir..........................................................40
Vama veche ....................................................................42
Biserica Barnovski ...........................................................44
Biblioteca Eminescu ........................................................46
Casa Băncilă ...................................................................48
Mănăstirea Galata ...........................................................50
Casa Mihail Sadoveanu...................................................52
Muzeul de ştiinţe naturale................................................54
Gara Iaşi..........................................................................56
Mănăstirea Frumoasa......................................................58
Casa Creangă .................................................................60
Casa Stere ......................................................................62
Biserica Trei Ierarhi .........................................................64
Casa Topârceanu ............................................................66
Casa Codreanu ...............................................................68
Mănăstirea Golia .............................................................70
Monumente şi statui ........................................................73
Bibliografie.......................................................................79
Editura Vasiliana ’98
Tel: 032-246588

Redactor: Florentin Busuioc


Tehnoredactor: Irina Blajinu

Multiplicat la S.C. PIM S.R.L.

Apărut 2000
Iaşi - România