ECG

ECG

Diagnosticul ritmului sinusal: unda P (+) în D2, D1, aVF; P (-) în aVR

Direcţia vectorului undei P este normală între +10º - +80º

În mod normal, maxim 0,10s, amplitudine maximă 2,5mm în D2

Intervalul PQ (depolarizare atrială, conducere impuls până la NAV şi
întârzierea lui) – 0,12-0,21s (3-5mm)

Frecvenţa cardiacă normală 60-90/min; măsurare rapidă – distanţa (numărul
de pătrate mari) dintre două complexe QRS (300/numărul de pătrate mari).
 ECG

Complexul QRS

Valori normale ale axei QRS între 0° şi +90°; evaluare rapidă prin
analiza în D1 şi avF

Deviaţia axului poate sugera blocuri de ramură sau hemiblocuri

Lărgimea trebuie să fie sub 0,10s

Amplitudinea complexului creşte în hipertrofii şi scade în emfizem
pulmonar, pericardită lichidiană

Unda Q este patologică când adâncimea ei este >1/3 din înălţimea R din
acelaşi complex şi durata >0,3s

R amputat între V2-V6, mic în prima derivaţie şi apoi mare în
următoarea, poate semnifica sechelă de IM

Segmentul ST

În mod normal izoelectric

Supradenivelarea apare în IM acut, BRD, pericardită acută

Subdenivelarea apare în ischemia miocardică, HV, tratament digitalic,
BRS, embolie pulmonară, IM posterior
 ECG

Unda T – repolarizarea ventriculară

În mod normal, asimetrică; unda T simetrică poate semnifica
hiperpotasemie sau ischemie

Markerul standard al ischemiei sunt undele T aplatizate sau inversate

Unde T negative în toate derivaţiile pot apare în pericardite

Intervalul QT

Normal, mai mic de 0,44s

Prelungit în miocardite, IM, hipocalcemie, hipotiroidie, administrarea
de antiaritmice
Tulburări de ritm şi de conducere
 Tulburări de ritm şi de conducere

Tulburări în formarea stimulilor:

Tahicardii sinusale

Bradicardii sinusale

Ritmuri ectopice sau extrasinusale: extrasistole, tahicardii paroxistice, flutter, fibrilaţie atrială

Tulburări de conducere – blocuri

Cauze: ischemia miocardică, hipoxemia, hipercapnie, hipotensiune severă,
intoxicaţii medicamentoase

Aritmii sinusale

Tahicardia sinusală – frecvenţă cardiacă între 100-160 bpm, frecvenţă regulată şi persistentă
 La efort, emoţii, în timpul digestiei, după administrarea unor medicamente (Atropină,
Nitroglicerină) sau abuzul de excitante (tutun, cafea, alcool)
 Boli febrile, hipertiroidism, insuficienţa cardiacă, anemii, hemoragii, stări de colaps
 Tratament simptomatic: sedative sau Propranolol

Bradicardia sinusală – ritm regulat de 40-60 bpm
 Fiziologică la vârstnici, atleţi bine antrenaţi, în somn sau în cursul sarcinii
 Patologic: hipertensiune intracraniană, icter, febră tifoidă, mixedem, unele infarcte miocardice,
intoxicaţii cu plumb sau digitală, compresiunea sinusului carotidian sau a globilor oculari.
 Rar, lipotimii, sincope
 Tulburări de ritm şi de conducere

Extrasistole:

Ventriculare – cele mai frecvente

Supraventriculare – atriale sau nodale

Cele mai frecvente tulburări de ritm şi pot apărea la indivizi sănătoşi, la emoţii, după efort, tulburări
digestive sau după abuz de cafea, ceai, tutun

După intoxicaţia cu digitală

Pot apare în CI, cardita reumatică, stenoza mitrală

Prognostic sever când apar după efort la coronarieni trecuţi de 40 de ani şi în IM, când apar în salve
numeroase la bolnavi cu stenoză mitrală – poate urma fibrilaţie sau flutter

Simptomatic: palpitaţii, ameţeli, înţepături. Pauză compensatorie a pulsului

Auscultator: 2 zgomote premature pe fondul bătăilor regulate ale inimii sau unul singur, când este
foarte precoce

Fenomenul de bigeminism sau trigeminism

Tratament:
 Suprimarea excitanţilor, sedative, liniştirea bolnavului
 Atenţie deosebită acordată ESV, din cauza riscului trecerii în tahicardie sau fibrilaţie
ventriculară. Risc crescut în >5ESV/min => trat cu Xilină iv (50-1000mg de 4-6 ori/24 ore),
Chinidină sulfurică, eventual Propranolol (20-80mg/24 ore – CI: bronhospasm, IC severă, BAV,
bradicardie, hipotensiune).
 În ESV din intoxicaţia digitalică se sitează admin Digitalei şi a diureticelor şi se admin
Fenitoină, Xilină iv, Procainamidă, Propranolol sau Chinidină.
 Tulburări de ritm şi de conducere

Tahicardia paroxistică 150-220bpm

TPSV
 Forma clinică cea mai frecventă şi poate apărea deseori pe un cord normal
 Debut brusc, durează minute, ore sau chiar zile
 Simptome: palpitaţii violente, greţuri, vărsături, ameţeli, lipotimii, dureri cu caracter anginos
 Dispare brusc, la sfârşitul crizei existând frecvent poliurie
 Tratament

Sedative: Fenobarbital 1/2 fiola im de 2x/24ore, Hidroxizin şi Diazepam

Manevre de stimulare vagală – compresiunea sinusului carotidian, manevra Valsalva sau
Muller

În caz de insucces: digitalice injectabile (Digoxin 0,5mg sau Lanatosid-C 0,4mg) repetate
la interval de 1-2 ore până la doza totală de 1,2-1,4 mg cu repetarea compresiunii sinusale,
Procainamidă (iv lent, 100mg/min – 500 – 1500 mg total), Propranolol iv (1-5mg) sau oral
(30-90 mg/zi), stimulare electrică (în cazurile refractare).

TPV – prognostic sever
 Tratament

Xilina iv, Procainamidă iv, Fenitoin (în formele induse de digitală). Cea mai eficientă
metodă: şocul electric
Tulburări de ritm şi de conducere
 Tulburări de ritm şi de conducere

Flutter-ul atrial

Ritm patologic atrial, regulat şi foarte rapid (250-300/min)

Apare în caz de stenoză mitrală, hipertiroidism, CI, HTA

Numai o parte din stimuli ajung la ventriculi, datorită unui bloc
funcţional la nivelul NAV – ritm ventricular de 150-100-75. De obicei,
frecvenţă cardiacă de 150/min

Tratament de elecţie – şoc electric
 Tulburări de ritm şi de conducere

Fibrilaţia atrială

Apare în stenoză mitrală, CI, hipertiroidism

Centrul ectopic emite stimuli cu frecvenţă de 400-600/min

Apare fenomenul de "deficit al pulsului"

Zg. cardiace neregulate

Tratament: fie convertirea în ritm sinusal prin şoc electric, fie rărirea
ritmului ventricular la 60-70 bătăi pe min prin blocarea NAV cu
Digitală injectabilă
 Tulburări de ritm şi de conducere

Flutter-ul ventricular

Tulburare paroxistică de ritm cu frecvenţă medie de 180-250/min

Apare în IM, blocul AV complet

Slăbiciune, ameţeli, sincopă după 20 sec, convulsii şi incontinenţă după
40 secunde

Tratament de elecţie – şocul electric sau Xilină, Procainamidă,
Propranolol sau Tosilat de bretiliu
 Tulburări de ritm şi de conducere

Fibrilaţia ventriculară

Contracţii ventriculare rapide, ineficiente şi necoordonate

Clinic: slăbiciune extremă, ameţeli, sincopă, convulsii, incontinenţă,
moarte subită.

Apare în CI, IM, intoxicaţia cu Digitală, Chinidină, anestezice,
intervenţii pe cord.

Tratament de urgenţă, în primele 4 minute de la instalare.
 Şocuri electrice, masaj cardiac extern (precedat de 2-3 lovituri cu pumnul în regiunea
precordială), combinat cu respiraţie artificială; în absenţa defibrilatorului se administrează
intracardiac Adrenalină 0,5 ml 1%, sau iv, Procainamidă, Xilină (150-200 mg), Propranolol (2-4
mg).
 Tulburări de ritm şi de conducere

Tulburări de conducere – blocuri

Întreruperea sau încetinirea conducerii undei de excitaţie

Blocul sino-atrial

Diagnostic strict electrocardiografic – lipsa unei sistole complete, pauza
rezultată fiind exact dublul unui ciclu cardiac normal.

Poate produce sincope sau crize Adam-Stokes. Se admin Atropină 0,5
mg iv, Efedrină 50 mg, Izoproterenol
 Tulburări de ritm şi de conducere

Blocul atrio-ventricular

Tulburare de conducere relativ frecventă, caracterizată prin întârzierea
sau absenţa răspunsului ventricular la stimulul atrial.

Forma cea mai simplă este blocul AV incomplet, de gradul I, care
constă în întârzierea conducerii atrio-ventriculare

Pe EKG – prelungirea intervalului PR.

Apariţia sa în cursul RAA semnifică atingerea miocardică.
 Tulburări de ritm şi de conducere


Blocul atrio-ventricular

Blocul AV gradul II – apariţia
la anumite intervale a unei
unde P blocate
 Fie prin alungirea
progresivă a intervalului
PQ de la un complex la
altul, urmată de un QRS
fără P (perioadă
Wenckebach, BAV gr II
tip Mobitz I)
 Fie prin apariţia unui P
blocat la un anumit număr
de complexe, fără
alungirea progresivă a
intervalului PQ (BAV gr
II tip Mobitz II)
 Tulburări de ritm şi de conducere

Blocul atrio-ventricular

BAV gr III – cea mai gravă formă datorată întreruperii totale a
transmiterii stimulilor de la atrii la ventriculi

Rezultă doi centri de conducere: sinusal/atrial şi ventricular.

Frecvenţă cardiacă joasă (30/min) nemodificabilă la efort, febră sau
injectarea de Atropină

Poate apare sindromul Adam-Stokes, caracterizat prin oprirea completă
a inimii, datorată ischemiei cerebrale.

Bolnavul îşi pierde cunoştinţa, este palid, iar pulsul şi zgomotele
cardiace lipsesc. Apare cianoza şi respiraţia este zgomotoasă. Convulsii
generalizate cu midriază. După 15-60 secunde, bolnavul îşi revine
brusc, obrajii devin roşii, pulsul şi zgomotele inimii reapar.
 Tulburări de ritm şi de conducere


Blocul de ramură

Apare în caz de
cardiomiopatie ischemică,
HTA, valvulopatii aortice,
stenoză mitrală, cardită
reumatică. Dg EKG – lărgirea
complexului QRS peste 0,10s
(QRS între 0,10-0,12s, bloc
minor; QRS peste 0,12s, bloc
major sau complet)
 Tulburări de ritm şi de conducere

Etiologie: factori ischemici (CIC, IM), congenitali, inflamatori (RAA,
endocardită bacteriană, febră tifoidă), droguri, metabolici (hiperkaliemie)

Tratamentul

Etiologic

Simptomatic, în cazurile în care ritmul cardiac scade sub 35 bătăi/min
 Izuprel, Bronhodilatin, Aludrin (10-20 mg la 3-6 ore, sublingual),
Atropină (0,5-1mg), Efedrină (25 mg, oral la 6 ore) şi Nefrix.

BAV apar de obicei în infarcte, miocardite, supradozaj digitalic, după
antiaritmice