ASEPSIA ȘI

ANTISEPSIA
Definirea unor termeni cheie
1. Sterilizarea - metode fizico-chimice de
distrugere a tuturor germenilor patogeni;
2. Dezinfectia - totalitatea mijloacelor fizice si
chimice, ce determina indepartarea, inactivarea,
distrugerea germenilor patogeni din mediu;
Poate fi :
 profilactica - pentru prevenirea izbucnirii si
raspandirii bolilor cu punct de plecare cunoscut;
 in focar - curenta, aplicata de-a lungul intregii
spitalizari a bolnavului;
 terminala, adresata obiectelor folosite de
bolnavul internat, mobilierului, camerei;
• 3. Asepsia - "fara infectie" – stare a unui obiect/ mediu/
incapere/plaga caracterizata prin absenta germenilor
patogeni.
• 4. Antisepsia - "impotriva putrefactiei" - totalitatea
masurilor prin care se realizeaza distrugerea germenilor
prezenti intr-o plaga, pe tegumente sau in mediu.
• Antiseptic - produsul care previne sau impiedica
multiplicarea ori inhiba activitatea microorganismelor;
aceasta activitate se realizeaza fie prin inhibarea
dezvoltarii, fie prin distrugerea lor, pentru prevenirea sau
limitarea infectiei la nivelul tesuturilor.
5. Curatarea - etapa preliminara obligatorie, permanenta si sistematica in cadrul oricarei activitati sau
proceduri de indepartare a murdariei (materie organica si anorganica) de pe suprafete (inclusiv tegumente)
sau obiecte, prin operatiuni mecanice sau manuale, utilizandu-se agenti fizici si/sau chimici, care se
efectueaza in unitatile sanitare de orice tip, astfel incat activitatea medicala sa se desfasoare in conditii
optime de securitate.
 Norma tehnica din 6 februarie 2007 (Norma tehnica din 2007) privind curatarea, dezinfectia si sterilizarea in
unitatile sanitare
 Publicat in Monitorul Oficial 128 din 21 februarie 2007 (M. Of. 128/2007)
 Curatenia reprezinta rezultatul aplicarii corecte a unui program de curatare.
 Suprafetele si obiectele pe care se evidentiaza macro- sau microscopic materii organice ori anorganice se
definesc ca suprafete si obiecte murdare.
 Curatarea se realizeaza cu detergenti, produse de intretinere si produse de curatat.
I. CURATAREA
In utilizarea produselor folosite in activitatea de curatare se
respecta urmatoarele reguli fundamentale:
a) respectarea tuturor recomandarilor producatorului;
b) respectarea normelor generale de protectie a muncii,
conform prevederilor in vigoare;
c) este interzis amestecul produselor;
d) este interzisa pastrarea produselor de curatare in ambalaje
alimentare;
e) produsele se distribuie la locul de utilizare, respectiv la
nivelul sectiilor sau compartimentelor, in ambalajul original
sau in recipiente special destinate, etichetate cu identificarea
produsului.
• Urmarirea si controlul programului de curatare revin personalului
unitatii sanitare, care, conform legislatiei in vigoare, este responsabil
cu supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale din unitate.
• Programul de curatare si dezinfectie este parte integranta a planului
propriu unitatii sanitare de supraveghere si control ale infectiilor
nosocomiale.
• Depozitarea produselor si a ustensilelor folosite la efectuarea
curatarii se face respectandu-se urmatoarele:
a) in unitatea sanitara, la nivel central, trebuie sa existe spatii special
destinate depozitarii produselor si ustensilelor aflate in stoc, folosite in
procesul de efectuare a curatarii;
b) spatiile trebuie sa asigure mentinerea calitatii initiale a produselor pana
la utilizare;
 c) spatiile de depozitare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
 pavimentul si peretii trebuie sa fie impermeabili si usor de curatat;
 zona de depozitare trebuie sa permita aranjarea in ordine a materialelor de curatare si accesul usor la acestea;
 trebuie sa existe aerisire naturala;
 trebuie sa existe iluminat corespunzator;
 gradul de umiditate sa fie optim pastrarii calitatii produselor;
d) in fiecare sectie sau compartiment trebuie sa existe incaperi special destinate depozitarii produselor si
ustensilelor utilizate pentru efectuarea curatarii, aflate in rulaj, si pentru pregatirea activitatii propriu-zise;
e) incaperile de depozitare de pe sectii, respectiv compartimente, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
 pavimentul si peretii trebuie sa fie impermeabili si usor de curatat;
 trebuie sa existe aerisire naturala;
 trebuie sa existe iluminat corespunzator;
 locul de organizare a activitatii, sursa de apa si suprafata zonei de depozitare trebuie sa permita aranjarea in ordine
a materialelor de intretinere;
  trebuie sa existe chiuveta cu apa potabila rece si calda, dotata pentru igiena personalului care efectueaza
curatarea, conform prevederilor legislatiei in vigoare;
 trebuie sa existe chiuveta sau bazin cu apa potabila, pentru dezinfectia si spalarea ustensilelor folosite la
efectuarea curatarii; dezinfectia, spalarea si uscarea materialului moale folosit la curatare se pot face utilizandu-
se masini de spalat cu uscator sau masini de spalat si uscatoare;
 trebuie sa existe suport uscator pentru manusile de menaj, mopurile, periile si alte ustensile;
 trebuie sa existe pubela si saci colectori de unica folosinta pentru deseuri, conform legislatiei in vigoare.
Intretinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curatarii se face zilnic, dupa fiecare operatiune de
curatare si la sfarsitul zilei de lucru; ustensilele utilizate se spala, se curata, se dezinfecteaza si se usuca.
Curatarea si dezinfectia ustensilelor complexe se efectueaza in functie de recomandarile producatorului.
Personalul care executa operatiunile de curatare si dezinfectie a materialului de curatare trebuie sa poarte
manusi de menaj sau manusi de latex nesterile.
II. Antisepsia
Metode: dezinfectia si sterilizarea
A. DEZINFECTIA.
Definitie - procedura de distrugere a microorganismelor
patogene sau nepatogene de pe orice suprafete (inclusiv
tegumente), utilizandu-se agenti fizici si/sau chimici;
 dezinfectie de nivel inalt - procedura de dezinfectie prin care se
realizeaza distrugerea bacteriilor, fungilor, virusurilor si a unui
numar de spori bacterieni pana la 10-4 – probabilitate teoretica;
 dezinfectie de nivel intermediar (mediu) - procedura de
dezinfectie prin care se realizeaza distrugerea bacteriilor in
forma vegetativa, inclusiv Mycobacterium tuberculosis in forma
nesporulata, a fungilor si a virusurilor, fara actiune asupra
sporilor bacterieni;
 dezinfectie de nivel scazut - procedura de dezinfectie prin care
se realizeaza distrugerea majoritatii bacteriilor in forma
vegetativa, a unor fungi si a unor virusuri, fara actiune asupra
micobacteriilor, sporilor de orice tip, virusilor fara invelis si a
mucegaiurilor;
B. STERILIZAREA
Sterilizarea - operatiunea prin care sunt eliminate sau
omorate microorganismele, inclusiv cele aflate in stare
vegetativa, de pe obiectele inerte contaminate, rezultatul
acestei operatiuni fiind starea de sterilitate. Probabilitatea
teoretica a existentei microorganismelor trebuie sa fie mai
mica sau egala cu 10-6;
Se poate efectua prin mijloace fizice ( mecanice, caldura,
radiatii UV sau ionizante), sau chimice ( formol, oxid de
etilen, glutaraldehida
Sterilizare chimica - un nivel superior de dezinfectie care se
aplica cu strictete dispozitivelor medicale reutilizabile,
destinate manevrelor invazive si care nu suporta
autoclavarea, realizand distrugerea tuturor
microorganismelor in forma vegetativa si a unui numar
mare de spori.
I.MIJLOACE FIZICE:
1. Mijloace mecanice - curatarea cu bureti speciali si spalarea cu apa, detergenti si sapun, in vederea
pregatirii instrumentelor, a materialului moale pentru sterilizare, dar si pregatirea mainilor chirurgului.
- filtrare prin umpluturi fibroase;
- filtrare prin materiale poroase;
- filtrare prin membrane;

2. Caldura - mecanismul prin care actioneaza caldura este reprezentat de precipitarea proteinelor din
membrana bacteriana, la temp.de peste 50 grade, cu ruperea legaturilor de H si denaturarea proteinelor.
-sensibilitatea la caldura este direct proportionala cu cu continutul in apa al celulei
- microorganismele cu continut scazut in apa sunt mai rezistente la caldura, formele sporulate fiind mai
rezistente ca cele vegetative.
A. Sterilizarea prin caldura uscata
*Flambare - sterilizare rapida si sigura, dar strica instrumentele, fiind folosita
doar in bacteriologie (sterilizarea ansei bacteriologice, a gurii eprubetelor);
**Fierul de calcat, realizeaza temp. de 200-300 grade, folosit pentru
distrugerea germenilor de pe tesaturi, in sterilizarea lenjeriei pt nou-nascuti.

B. Sterilizarea prin aer cald

- se realizeaza cu ajutorul pupinelului ( etuva), la temp. de minim 180 grade timp
de o ora sau la 160 grade - 2 ore; un ciclu complet dureaza aproximativ 4 ore;
aparatul nu se deschide inainte ca temperatura sa ajunga sub 50 de grade;
- se pot steriliza instrumentar cromat, obiecte din sticla pentru laborator, ceramica,
unele pulberi.
- cutiile cu instrumentar se aseaza pe jumatate deschise, sticlaria cu gura in jos,
neinghesuite, pentru ca aerul sa poata circula;

Controlul sterilizarii se urmareste prin controlul temperaturii din interior, dar si

prin culoarea hirtiei sau a dopurilor din vata care trebuie sa fie galbuie.
  Se lipeste o etichetă pe capac/banderolă pentru a identifica dispozitivele medicale şi materialele sterilizate. Se
notează data, ora, sterilizatorul cu aer cald la care se va efectua sterilizarea, persoana care efectuează
sterilizarea.
 Se noteaza în caietul de sterilizare: data, conţinutul cutiilor (pachetelor), temperatura la care s-a efectuat
sterilizarea, durata, rezultatele indicatorilor chimici, semnătura persoanei responsabilizate cu sterilizarea,
observaţii.
Evaluarea eficacităţii sterilizării la sterilizatorul cu aer cald:
• Se citeşte temperatura termometrului (dacă aparatul este echipat) sau temperatura afişată pe monitor.
Temperatura se notează în caietul de sterilizare.
• Se citeşte virarea culorii indicatorului fizico-chimic de pe cutie.
• Se citeşte virarea culorii indicatorului "integrator" pentru sterilizatorul cu aer cald, care controlează
timpul şi temperatura. Ex. tuburi Browne. Indicatorul integrator plasat în interiorul cutiilor metalice
indică dacă au fost îndeplinite condiţiile pentru o sterilizare eficientă - temperatura atinsă în interiorul
pachetului şi timpul de expunere.
Sterilizarea prin caldura umeda
Realizeaza o penetrabilitate mai mare si sterilizarea se poate efectua la
temperaturi mai mici.
*Fierberea – pentru tetine si biberoane – sugari;
**Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune - cea mai utilizata pentru
material moale, cauciuc si instrumentele chirurgicale din otel inoxidabil,
prin autoclavare
 metoda are la baza cresterea temperaturii de fierbere a apei odata
cu cresterea presiunii - 1 atm-120 grade, 2 atm- 136, 3 atm- 144 ( la 120
grade sunt distrusi toti germenii, inclusiv formele sporulate);
 se lucreaza la presiuni de 2-2,5 atm;
 in functie de tipul de material supus sterilizarii – durata:15-30 min/120 –
134 grade;
 -autoclavele moderne sunt computerizate, dotate cu pompa de vid;
In tehnică se preferă sterilizarea umedă, care poate fi urmărită în funcţie de
punctul termic mortal şi timpul termic mortal.
• Punctul termic mortal este definit prin valoarea temperaturii la care sunt omorâte toate celulele unei
anumite specii, în timp de 10 minute.
• Timpul termic mortal reprezintă acea valoare a timpului de expunere la o anumită temperatură necesară
distrugerii tuturor celulelor sporulate.
• Cutiile, casoletele, coşurile, navetele cu pachetele sterilizate se etichetează (banderolează) notându-se data,
ora, sterilizatorul cu abur sub presiune la care s-a efectuat sterilizarea, persoana care a efectuat sterilizarea.
• Se noteaza în caietul de sterilizare:
 data, numărul autoclavei atunci când sunt mai multe, conţinutul pachetelor din şarjă şi numărul lor, numărul şarjei,
temperatura şi presiunea la care s-a efectuat sterilizarea,
 ora de începere şi de încheiere a ciclului (durata),
 rezultatele indicatorilor fizico-chimici, semnătura persoanei responsabilizate cu sterilizarea şi care eliberează
materialul steril;
 se ataşează diagrama ciclului de sterilizare (acolo unde se efectuează înregistrarea automată),
 rezultatul testului Bowie & Dick, observaţii,
 data la care s-a efectuat întreţinerea şi verificarea aparatului.
3.Sterilizarea prin radiatii
*Raze ultraviolete - sursa de emisie: lampile cu vapori
mercur;radiatiile UV pot produce ozon – toxic, se prefera cele
care nu produc; functioneaza la o lungime de unda de 253,7
nm la care efectul germicid este maxim.
 actioneaza direct asupra microorganismelor, determinand
coagularea proteinelor citoplasmatice, cu efect inclusiv pe
virusuri si germeni anaerobi;
 raza de actiune 1,5-2 m, durata eficienta de 30-40 min;
 sterilizeaza aerul din salile de pansamente, operatie,
diverse suprafete.
**Radiatiile ionizante- radiatii produse de substante radioactive. Pot fi:
 corpusculare – alfa, beta, electroni, protoni,deuteroni;
 electromagnetice – X, gamma.
• Pentru sterilizare utilizata este radiatia gamma.
 apare prin dezintegrarea substantelor radioactive – cesiu 137 sau cobalt 60 - si realizeaza distrugerea microbilor prin excitarea si ionizarea atomilor
materiei cu care vine in contact;
 -o parte din germeni sunt distrusi, la altii apar mutatii ce determina degenerarea coloniilor viitoare, la altele este inhibata cresterea si inmultirea pe
o anumita perioada de timp;
 -avantaje: penetreaza foliile de plastic sau hartie, nu incalzesc obiectele de sterilizat, durata mare de sterilizare - 2-3 ani;
 -se poate aplica pentru: solutiile perfuzabile si pulberile, materiale de sutura, instrumentar, manusi, halate, sonde, tuburi;
Se stie ca formele vegetative sunt mai sensibile decat cele sporulate, cele gram-negativ sunt mai sensibile decat cele gram-pozitive, iar
rezistenta virusurilor se apropie de cea a sporilor.
Actiunea radiatiilor gamma asupra bacteriilor este direct proportionala cu doza administrata. Distrugerea bacteriilor poate fi accelerata de
prezenta in mediu a diverselor substante chimice ca: acid iodacetic, acid oleic si incetinita de prezenta alcoolilor si glicolilor.
***Ultrasunetele - produse de generatori cu cristal, si actioneaza prin disruperea membranei si liza
celulara.
• Avantaje:
 metoda complementara la curatarea mecanica;
 indeparteaza depunerile de sange si crustele de pe suprafata instrumentarului, dar si din locuri greu
accesibile (cavitati, canale, orificii);
Instrumentarul se curata deschis (ex: instrumentar articulat).
4.ALTELE
*Pasteurizarea - aseptizarea unor lichide la temp. sub 100 grade, urmata de racire brusca – lapte si
produse din lapte, bere, medii de cultura - asigura distrugerea a 90-95% dintre germenii patogeni;
- inalta - fierbere 2-3 secunde la 120 grade sau
- joasa - fierbere 15-30 min la 63 - 65 grade.
** Liofilizarea – desicatie in vid la temp. de -138grade, in sterilizarea serurilor, vaccinurilor, produse
biologice – sange.
II. MIJLOACE CHIMICE:
Reprezinta metoda principala de prevenire a infectiilor in unitatile sanitare. Dezinfectantul chimic, in functie
de compozitie si concentratie, poate sa inhibe cresterea microorganismelor (bacteriostatic, fungistatic,
virustatic) sau sa aiba o actiune letala asupra microorganismelor (bactericid, fungicid, virucid, sporicid).
Dezinfectia prin mijloace chimice se realizeaza prin utilizarea produselor biocide.
 Produsele biocide utilizate in unitatile sanitare se incadreaza in grupa principala I, tip de produs 1 si 2.
 Biocidele incadrate, conform prevederilor legale in vigoare, in tipul 1 de produs sunt utilizate pentru tegumente
iar cele incadrate in tipul 2 de produs sunt utilizate pentru: dezinfectia suprafetelor; dezinfectia dispozitivelor
medicale prin imersie, manual, in bai cu ultrasunete, sau la masini automate; dezinfectia lenjeriei (material
moale).
Produse folosite: oxidul de etilen, aldehidele, substante pe baza de clor, iod, alcool, care elibereaza oxigen.
1. Oxidul de etilen
 gaz cu mare penetrabilitate, incolor, inflamabil( dar amestecat cu freon isi pierde aceasta capacitate).
 penetreaza plastic, cauciuc, lemn, hartie, textile;
 actiune bactericida puternica pe toate microorganismele, sub forma vegetativa sau sporulata;
 etuve speciale, la 40 grade, 4 ore, 1-1,5 atm;
 se foloseste pentru : instrumente chirurgicale metalice sau din plastic, tuburi, catetere, ace, materiale de sutura, etc.
2. Aldehidele - glutaraldehida si formaldehida, pentru sterilizarea prin imersie.
- glutaraldehida - Cidex, Deconex cu actiune bactericida,fungicida, virulicida, tuberculocida, chiar si in prezenta
sangelui, plasmei, urinei ; utilizata la sterilizarea instrumentarului endoscopic, laparoscopic,alte instrumente din plastic , in
solutie de 1%, 30 min, cu valabilitate de 14 zile;
- formaldehida 40% - formol- sub forma de vapori la rece ( pastile de 1 g paraformaldehida), pentru cistoscoape si sonde
cu minim 24 h contact si la cald pentru dezinfectia incaperilor.
1.Caracteristici substanta antiseptica :
- capacitate bactericida, fara miros neplacut persistent
- sa fie usor solubila in apa, sa actioneze in orice mediu, sa nu afecteze tesuturile pe care se aplica.
2. Grupe de substante antiseptice si dezinfectante :
Ø Elemente chimice - oxigen, hidrogen
Ø Metale grele - Ag, Hg, Cu
Ø Halogeni - Cl, I, Br, F
Ø Compusi anorganici - acizi(boric), saruri(azotatAg, permanganat de K), peroxid de oxigen
Ø Compusi organici - detergenti anionici si cationici, fenoli, alcooli, eteri, aldehide, sapunuri.
3. Mecanisme de actiune substante antiseptice
- denaturarea proteinelor celulare, cu suprimarea activitatii metabolice- alcooli, acizii, bazele, cloroformul
- blocarea enzimelor celulare - aldehidele, substantele oxidante
- actiune tensioactiva - fenolul, detergentii, prin solubilizarea lipidelor din membrana celulara, cu dezorganizarea functiei de membrana,
cu iesirea compusilor activi din celula

Substante pe baza de iod - bactericide si fungicide, are capacitatea de a

patrunde in porii glandelor; solutii cu alcoolul, detergenti
- tinctura de iod - solutie alcoolica 2% + iodura de Na 2% - tegumente
- iodoforii - combinatii cu detergentii, polivinilpirolidona, substante stabile
in timp, mai putin iritante, cu putere mare de penetrare - betadina
- pot produce iritatii tegumente, alergii, necroze.
 • Substante pe baza de clor - clor activ pus in libertate din aceste substante isi exercita
capacitatea bactericida, dar nu actioneaza pe sporulate si nici pe virusuri.
• Cloamina B cea mai utilizata, solubila in apa, degaja lent clorul, pe bacilii gram negativi si
pozitivi si Koch( in concentratii mari) : 0,2-1% pentru irigare continua plagi, 1-2% pentru
dezinfectia mucoase sau produse biologice, 5% pentru dezinfectia veselei si pardoseli.

Substante pe baza de alcool - etilic, pentru dezinfectia

tegumente, bactericid, dar nu omoara sporii, inactivat de
proteine, cu concentratie optima de 70-90%
Substante care degaja oxigen - activ pe anaerobi
- apa oxigenata (solutie apoasa ce contine 3% peroxid de hidrogen) si perhidrol ( 30% peroxid de
hidrogen), cu actiune de curatire mecanica datorita efervescentei si actiune hemostatica - pentru plagi
delabrante, cu potential gangrenos.
Altele
- acid boric – pulbere, solutie 3% sau vaselina 10% , iritant, bacteriostatic, doar pentru uz extern.
- permanganat de potasiu - cristale violet, solutie 1/1000 pentru mucoase; folosit in ginecologie.
IV. Pregatiri preoperatorii
Ø nu se panseaza plagi septice si nu se efectueazaTR,TV
Ø mana cu unghii taiate scurt, fara plagi
Ø in filtrul isi schimba incaltamintea si echipamentul
Ø dezinfectia atenta a mainilor
Ø baia inainte de operatie a pacientului
Ø raderea regiunii respective
Ø dezinfectia regiunii respective.
HALOGENI (fluor, clor, brom, iod)
1. Substanţe care eliberează clor
1.1.Clorura de var (var cloros) conţine 25% clor activ.
 Acţiune: bactericid, virulicid, sporicid.
 Eficacitate: pH = 6, temperatură = 25-350C
 Concentraţii: 10-15, 20, 40, 50, 100 g‰ (100 g‰ conţine 2,5 g% clor activ)
1-1,5; 2, 4, 5, 10%
 Indicaţii:
 dezinfecţia suprafeţelor (pavimente, pereţi, băi): soluţie 20 g‰
 dezinfecţia lenjeriei de pat, echipament de protecţie: 1-2h, soluţie 40 g‰
 recipiente de colectare a reziduurilor, pubele, platforme prin spălare, stropire sau ştergere: soluţie 50-100 g‰
 excrementele bolnavilor contagioşi: pulbere, 200-400 g/1kg excreţii
 Păstrare: recipiente de culoare închisă, etanşe, temperatură constantă.
 Toxicitate: iritaţii ale tegumentelor (dermite), iritaţia căilor respiratorii şi a conjunctivelor.
1.2.Cloramina conţine 25-29% clor activ (cloramina B)
 Acţiune: bactericidă, virulicidă. Efect asupra florei microbiene gram pozitive şi gram negative; în concentraţii mari distruge M.
tuberculosis.
 Concentraţii: 5, 10, 20 g‰ (0,5, 1, 2 %)
 Indicaţii:
 dezinfecţia suprafeţelor, obiectelor
 pereţi: sol. 20 g‰
 pavimente: 20 g‰
 muşamale, huse din material plastic: soluţie 10-20 g‰
 dezinfecţia lenjeriei de pat, a echipamentelor de protecţie: 1-2h, soluţie 10-15 g‰
 dezinfecţia jucăriilor, a obiectelor de sticlă, porţelan: soluţie 10 g‰, scufundare 30-60'
 dezinfecţia veselei: soluţie 5-10 g‰, 30-60', spălate în prealabil
 termometre: soluţie 10 g‰.
 Soluţia se schimbă la 12h.
 dezinfecţia mâinilor: 5 g‰
 Se evită asocierea cloraminei cu alte substanţe, mai ales cu cele alcaline.
 Conservare: vase închise, ferite de lumină, la rece.
 Toxicitate: iritaţii ale tegumentelor, mucoaselor, căilor respiratorii (mai puţin intense decât cele provocate de clorura de var).
2. Substanţe care eliberează iod
c) Înmuierea
ALDEHIDE
pentru dezinfecţia lenjeriei: Deroform, Lizoform
Formolul = soluţie de aldehidă formică 40%
concentraţia: 2%
 Acţiune: bactericid, virulicid, fungicid; timp de acţiune: 6h, max.
24h timp: 2-3h
 Factori favorizanţi: umiditatea relativă: 80-90%, temperatura: 22-  Conservare: în recipiente bine închise, parafinate, temperatură
300C. până la 100C.
 Acţiune la suprafaţă, nu difuzează.  Toxicitate: iritaţii ale mucoaselor, tegumentelor (dermite), alergii.
 Metode: pulverizare, vaporizare, înmuiere.
a) Pulverizarea
b)Vaporizarea
 etanşeizare
 acoperirea prizelor, aparatelor electrice
 aşezarea saltelelor şi pernelor suspendate sau oblic
 încăperi încălzite, min. 220C
 după 6-24h, aerisire 2-4h
 pentru neutralizarea vaporilor restanţi se utilizează amoniac,
jumătate din cantitatea de formol, timp de 3h
 concentraţia de aldehidă formică: 3-10 g/m3 aer
 COMPUŞI ORGANO-MERCURICI
TENSIDE DE SINTEZĂ
1. Soluţie de borat fenil-mercuric 0,2% (Merfen)
1.Bromocet = soluţie 20%
 Acţiune:
 Acţiune: bactericid cu efect asupra florei microbiene
gram pozitive şi unii gram negative, nu acţionează  bactericid, fungicid
asupra M. tuberculosis şi Pseudomonas
 Concentraţie:
aeruginosa,fungicid
 sol. 0,04% = 20 ml sol.0,2% + 80 ml apă
 pavimente: soluţie 1‰, 2‰ prin ştergere, stropire
 pereţi: 1‰ prin ştergere, pulverizare  sol. 0,02% = 10 ml sol.0,2% + 90 ml apă

 mobilier: 1‰ prin ştergere, pulverizare  Indicaţii:

 receptoare telefonice, jucării: 1‰ prin ştergere  suprafeţe (mese, instrumentar): sol.0,04%, prin ştergere
 veselă, ustensile de bucătărie: 1‰ prin imersie 30',  instrumente: soluţie 0,02% + nitrat de sodiu 2‰
după spălare
 Toxicitate: crescută
 chiuvete: 2‰
 Soluţia apoasă 2‰ borat fenil-mercuric, pentru uz extern =
 salvări, mijloace auto: 2‰ prin pulverizare Fenosept.
 Observaţie: nu e compatibil cu săpun şi detergenţi
anionici
 Toxicitate: slab iritant pentru ţesuturi şi mucoase.
COMPUŞI FENOLICI
1. Vesfene 256
 Acţiune: spectru larg cu efect bactericid asupra florei G+ şi G-
fungicid
în concentraţie de 1%, în 10', distruge M. tuberculosis
ALTE DEZINFECTANTE
1 Clorhexidina - spray
 Acţiune: antiseptic topic cu efect bactericid asupra germenilor G+ (acţiune intensă) şi G- (acţiune mai puţin intensă)
 Concentraţie: sol. 1% ca atare, prin pulverizare
 Indicaţii asepsia pre-, post-operatorie a pielii în zona câmpului operator, asepsia zonei cutanate în care se face
injecţia, dezinfecţia plăgilor
 Observaţie: incompatibil cu săpunul.
 Toxicitate: reacţii de sensibilizare a pielii,dermite de contact, interzis în chirurgia O.R.L.
UTILIZAREA DEZINFECTANTELOR ÎN PRACTICĂ
1.Dezinfecţia chimică a saloanelor, la maxim 45 zile în unităţile cu 4. Dezinfecţia autosanitarelor :ştergere, stropire cu cloramină 0,5-1%,
profil neinfecţios:pulverizare formol 3-5%,vaporizare formol 5 g/m3, ciclic, pulverizare cu formol 5%, bromocet 2‰
nebulizare Vesfene 10%. 5. Dezinfecţia mâinilor: spălare cu apă şi săpun, alcool etilic 700, fenosept
Anterior, curăţenie generală:îndepărtarea prafului, spălare, ştergere 6. Dezinfecţia lenjeriei:imersie în soluţie încălzită de cloramină 1-2%, 1-
umedă,ştergerea pavimentului cu apă caldă, carbonat de sodiu 1-2%, 2h,limpezire în soluţie de clorură de var 1-2% deroform, 1-2h
cloramină 2%, ştergerea mobilierului du detergenţi cationici, 7. Haine de lână, blănuri, covoare, saltele: pulverizare formol 3-5%,vapori
Bromocet 1‰; detergenţi amfolitici, TEGO 103 G 1 de aldehidă formică
2. Dezinfecţia blocurilor operatorii, săli de naşteri se face zilnic 8. Veselă, tacâmuri: 30' în cloramină 0,5% încălzită, TEGO 103 1%,
prin:ştergerea lămpilor cu dezinfectante,ştergerea meselor operatorii bromocet 1‰, fierbere 15-30' în soluţie de carbonat de sodiu 2%
cu detergenţi amfolitici 2%, TEGO, ştergerea mobilierului, suprafeţelor 9. Produse patologice (vărsături, materii fecale, spută): volum egal de
plane, pereţilor cu detergenţi cationici 2% sau cloramină 1-2%, cloramină 5%, var cloros 20%, 1-2h, clorură de var pulbere 200-400g/kg
săptămânal formolizare şi nebulizare cu Vesfene 10%
10. Latrine, recipiente, platforme de gunoi, stropire cu: clorură de var
3. Cabinete stomatologice:ventilaţie, formolizare de două ori pe 10%, lapte de var 20%, creolină, crezol 5-10%
săptămâ,spălarea zilnică a pevimentelor cu sodă de rufe 1-2%, 11. Cadavre: incinerare,învelite în pături îmbibate cu cloroform 5%, var
cloramină 1-2%, detergenţi cationici 1‰, ştergerea mobilierului, a cloros 5% şi îngropare la minim 2m într-un strat de clorură de var şi pulbere
pereţilor cu cloramină 1-2%, detergenţi amfolitici 0,5-1% dezinfecţia
12. Fântâni: clorură de var, 1-2g clor activ = 4-8g clorură de var 25%/m3
instrumentarului prin imersie în cloramină 1-2%,
apă, până la 15-20 g/m3 în epidemiile hidrice, inundaţii după 2-3 ore,
0,1‰ fântâna se goleşte şi se aşteaptă refacerea apei; se repetă până ce mirosul
de clor dispare.