ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI
TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)
Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor
Singura
Despre
adaptarea
în scopul protejării
sănătăţii.
Pandemia de COVID-19
a venit cu numeroase
schimbări de planuri,
iar creșterea numărului
de cazuri din ultimele
săptămâni impune alte
și alte modificări.
www.fundatiareginamaria.ro
Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.
șansă lupta
DIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT
PENTRU SĂNĂTATE ŞI EDUCAȚIE PÂNĂ PE 25 MAI.
în
Preţuiește
ceea ce ai
cât mai e
D
acă ai un ceas
elveţian, indicat
ar fi să-l folosești
pentru reglarea
celorlalte ceasuri, spune
doctorul Cristian Sever
Oană în povestirea sa despre
Galenus. Majoritatea cadrelor
medicale confruntate cu
epidemia de COVID-19 nu au
luxul alegerii pe care a făcut-o
cu SARS-CoV-2: OPINII
adaptarea rapidă Viaţa în
combinezon
Prevenţia e mai simplă
decât tratarea infecţiei cu
SARS-CoV-2. Prevenind
contaminarea, medicii pot
reveni la halat, fără măști
și combinezoane. Astfel,
pacienţii nu se vor mai
exprima cu atâta tristeţe ca
atunci când nu văd în faţa
lor decât niște „cosmonauţi”.
PAGINA 6
Scoateţi la
concurs și
deblocaţi
posturile în
sistemul medical
românesc!
Reprezentanţii Biroului
Executiv al Colegiului
Medicilor din Municipiul
Abordarea București consideră că în
această perioadă este nevoie
integrată a urgentă de completarea
pacientului vârstnic. personalului medical acolo
unde există deficit. Astfel,
Pacientul vârstnic cronic are potrivit acestora, soluţia
întotdeauna mai multe patologii. Deși spitalele viabilă este deblocarea
posturilor. PAGINA 7
de acuţi îi rezolvă, așa cum le spune și numele,
acutizările, acesta poate rămâne cu un trecut
neinvestigat și cu comorbidităţi. PAGINILE 8-9
”
Am decis să
ACTUALITATE INEDIT direcţionez
Concediul medical Un paradox pentru cercetarea
în izolare
Criteriile de acordare a
orice medic știinţifică spre
concediului medical pentru Dégi Csaba, expert în psiho- bolile ficatului
persoanele afectate de oncologie, crede că a face faţă
morţii pacientului reprezintă
gras și bolile
infecţia cu SARS-CoV-2
au fost reglementate un paradox cu care se confruntă cardiovasculare.
printr-un proiect de Ordin fiecare medic. Când acesta rămâne
DR. ISMAIEL ABDULRAHMAN
al ministrului Sănătăţii și al afectat de tragicul eveniment, este
(29 de ani), asistent
președintelui CNAS aflat în indicat să găsească pe cineva cu universitar asociat, disciplina
transparenţă decizională din care să vorbească despre starea sa de semiologie medicală.
data de 31 iulie. PAGINA 3 emoţională. PAGINA 10 PAGINA 15
medicul roman pe vreme
de „război”. Lupta lor cu
dușmanul nevăzut se poartă
în spitale mai mult sau mai
puţin organizate, cu circuite
mai bine sau mai prost
implementate, cu finanţare
și instruire variabile.
Numărul cadrelor medicale
infectate în România trage
un semnal de alarmă și
Nr. 31 (1591), anul XXXII
7 august 2020
16 pagini
www.viata-medicala.ro
Direcționează 3,5%
www.fundatiareginamaria.ro
din impozit
în ce privește măsurile de
autoprotecţie pe care toţi
le-au învăţat în facultate, și
pe care, ajungând în spitale,
nu le-au mai găsit puse în
aplicare cu stricteţe. „Este
o lecţie fundamentală care
trebuie însușită de întregul
personal medical”, subliniază
profesorul Sorin Rugină.
PAGINILE 7-10
4 lei
Nr. 14 (1574), anul XXXII
10 aprilie 2020
16 pagini
4 lei
www.viata-medicala.ro
Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.
Baha’u’llah
#DinRecunostinta
Urgenţele stomatologice
în starea de urgenţă
Serviciile medicale stomatologice
sunt supuse unor constrângeri
severe în contextul actual. O
dramă pentru pacienţi este că
nu mai sunt deschise cabinetele
dentare private, iar acele cabinete
stomatologice din incinta unor
unităţi medicale au fost și ele
închise temporar. PAGINA 4
ACTUALITATE
Alergiile sezoniere
în pandemie
Populaţia se arată confuză
din cauza instalării precoce
a sezonului alergiilor.
În contextul actual, este
esenţială diferenţierea între
simptomatologia asociată
acestora și tabloul clinic generat
de COVID-19. Dacă pacienţii
experimentează dispnee și
mialgii asemănătoare gripei,
ar trebui să ia în considerare
o afecţiune severă, inclusiv
COVID-19. PAGINA 2
Ziua mondială a bolii
Parkinson
Persoanele cu boala Parkinson nu
sunt considerate momentan ca
fiind la risc extrem în cazul unei
infectări cu noul coronavirus. Spe-
cialiștii recomandă însă, continua-
rea medicaţiei antiparkinsoniene și
respectarea măsurilor generale de
izolare și igienă. PAGINA 6
Recuperarea
medicală este
foarte ofertantă în
toate bolile cronice.
Dr. Elena Luminiţa Sidenco
susţine importanţa creării
unui sistem de contacte
între specialiști, în
beneficiul pacienţilor.
PAGINA 15
Baha’u’llah
ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI
TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)
Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor
Caravanele
Medic în
România
medicale,
imaginea sănătăţii
rural
din mediul
”
Implantul
dentar este
echivalentul
fundaţiei unei
case. Nu o vede
nimeni, dar nu
se poate construi
în lipsa ei.
Dr. Avram Manea, asistent
universitar la Facultatea
de medicină dentară din
Cluj-Napoca. PAGINA 15
OPINII
Mai vreau
stomatologie după
pandemie?
Medicina dentară este
în schimbare. Iar cei mai
flexibili la adaptare sunt
tinerii. În condiţiile în care
toţi absolvenţii acestui an,
o generaţie SARS-CoV-2, au
fost afectaţi de lipsa practicii
clinice în studenţie, sunt ne-
cesare modificări legislative
care să ajute atât la obţinerea
de competenţe, cât și la reali-
zarea unei educaţii sanitare
pentru populaţie PAGINA 6
Avertismentele
COVID-19
„Dacă nu înveţi cât ești tânăr,
îţi vei petrece restul zilelor
plângându-te de eșecuri”, spune
un vechi proverb chinezesc.
Actuala pandemie are
coloratură politică, economică
și culturală și ar trebui să
fie o lecţie pentru indivizi și
comunităţi. PAGINA 7
www.fundatiareginamaria.ro
Internaţionale
Coliziunea
Gripă –
COVID-19
Asocierea dintre gripă și
COVID-19 ar putea avea
consecinţe letale. De aceea,
rata de vaccinare anti-gripală
trebuie să crească.
PAGINA 2
F
ondatorul REUNIUNI MEDICALE
proiectului
„Caravana Aderenţă și inerţie
clinică la graniţa dintre
cu Medici”, dr.
Mihai Ranete, vorbește
despre importanţa caravanelor medicale,
specialităţi
mai ales că în ţara noastră există din Complianţa și aderenţa
pacienţilor la terapiile
luna mai cadrul legal necesar pentru prescrise sunt influenţate
de o multitudine de factori.
desfășurarea serviciilor medicale de Prin diferite strategii,
acest fel. Acesta a mers în multe sate și medicul își poate determina
pacienţii să urmeze terapiile
comune ca medic voluntar și subliniază pe termen lung. În plus,
că prăpastia dintre rural și urban este perioada pe care o traversăm
a pus la încercare și mai
foarte adâncă. PAGINILE 8-9 mult complianţa pacienţilor,
DIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT Direcționează 3,5%
www.fundatiareginamaria.ro
PENTRU SĂNĂTATE ŞI EDUCAȚIE PÂNĂ PE 30 IUNIE. din impozit
Nr. 26 (1586), anul XXXII Nr. 24 (1584), anul XXXII
3 iulie 2020 19 iunie 2020
16 pagini 16 pagini
4 lei 4 lei
www.viata-medicala.ro www.viata-medicala.ro
Pământul este Pământul este
o singură ţară, o singură ţară,
iar oamenii iar oamenii
sunt cetăţenii ei. sunt cetăţenii ei.
Baha’u’llah Baha’u’llah
De
MEDICINA
ALTFEL
OPINII
Paradoxurile COVID-19
Prevenirea Caracteristicile nemaiîntâlnite ale SARS-CoV-2
ce
?
supraîncălzirii au determinat apariţia unor informaţii
organismului contradictorii în lumea medicală, mai ales în ceea
Supraîncălzirea organis-
ce privește tratarea infecţiei cu noul coronavirus.
mului ca urmare a purtării Între subiectele intens dezbătute se numără
ne
prelungite de echipamente de utilizarea hidroxiclorochinei și a ibuprofenului
protecţie poate fi prevenită. în schemele terapeutice administrate
Vă prezentăm câteva dintre pacienţilor, dar și rolul „protector” al nicotinei
acestea, propuse de o echipă
în faţa COVID-19. PAGINA 5
de cercetători din Olanda.
sperie
PAGINA 16
ACTUALITATE
Bolile hematologice
și pandemia
Prof. dr. Daniel Coriu, șeful Secţiei de
Hematologie Clinică și Transplant
Medular de la Institutul Clinic Fundeni,
arată că în managementul bolilor
hematologice evitarea neutropeniei
este un aspect esenţial. La unii pacienţi
cu boli cronice grave este bine să se
amâne administrarea anumitor anticorpi
monoclonali. Chimioterapia la dozele
standard trebuie continuată. PAGINA 3
Enzimoterapia
la domiciliu
Pacienţii cu boli lizozomale, precum bolile
Gaucher, Fabry sau Pompe, care au în
mod obișnuit o interacţiune constantă cu
mediul spitalicesc, au adresat un memoriu
Ministerului Sănătăţii și Casei Naţionale de
Asigurări de Sănătate prin care solicită un
Prin ce se cadru legal pentru administrarea tratamentului
perfuzabil la domiciliu. În lume există ţări
deosebește 5G care au rezolvat favorabil această problemă,
de 3 sau 4G considerând benefică măsura.
PAGINA 10
Medicina m-a
ajutat enorm.
Rucsandra Hurezeanu a devenit în
ultimii ani unul dintre cei mai
PAGINA 11 importanţi antreprenori în domeniul
dermatocosmeticii românești.
PAGINA 15
Spre deosebire de generaţiile anterioare
de antene, care sunt pasive, antenele 5G
sunt sisteme active, care permit formarea
undelor electromagnetice și direcţionarea
lor spre telefoane. Iar asta ne sperie…
PAGINILE 8-9
Suntem sau nu
evaluarea acestora fiind
în pericol?
efectuată preponderent la
distanţă.
2 VIA�A MEDICALĂ
7 august 2020 l Nr. 31 Internaţionale
Grupaj realizat de
dr. Alina Simache

Vulnerabilitatea
Cercetări recente arată o suprae-
stimare iniţială a vulnerabilităţii
pacienţilor oncologici în contextul
pandemiei de COVID-19. De aceea
au fost propuse noi recomandări în
acest sens.
pacienţilor
R ecomandările actualizate propuse de
ESMO (European Society for Medical
oncologici în contextul
pandemiei, supraestimată
Oncology) au fost publicate la finalul lunii
iulie în Annals of Oncology, cu scopul de
a „optimiza îngrijirile oncologice” și pen-
tru a îmbunătăţi rezultatele terapeutice anterior la oameni, acum trebuie să ne
obţinute pe durata pandemiei. Deși nume- îndepărtăm de presupunerea că toţi pa-
roase studii au evidenţiat riscul crescut al cienţii oncologici sunt vulnerabili pentru

Noul pacienţilor oncologici pentru complicaţii

severe asociate COVID-19, s-a constatat
ulterior că numai anumiţi indivizi cu can-
COVID-19”, a declarat principalul autor
al consensului, prof. dr. Giuseppe Curigli-
ano, de la European Institute of Oncology,

coronavirus, cer prezintă o vulnerabilitate particulară

pentru infecţia cu SARS-CoV-2.
Milano, Italia. Acesta a avertizat că im-
plicaţiile măsurilor de protecţie excesive

descoperit
Conform ESMO, pacienţii oncologici internare, indiferent de simptomatolo- adoptate iniţial din dorinţa de a proteja
cu risc crescut de complicaţii severe asoci- gie. De asemenea, având în vedere riscul pacienţii oncologici împotriva SARS-
ate COVID-19 sunt cei cu boală activă sau crescut de evenimente tromboembolice al CoV-2 ar putea avea repercusiuni severe în

și în urechi în progresie, vârstnicii, cei cu status de

performanţă slab, fumătorii și cei cu mul-
tiple comorbidităţi. Experţii din domeniu
Virusul SARS-CoV-2 a fost izolat sugerează și că riscul variază și în funcţie
de la nivelul urechii medii și a de neoplazie. Totuși, testarea pentru in-
fecţia cu SARS-CoV-2 este recomandată
mastoidei, o descoperire cu impact
tuturor pacienţilor oncologici, înainte de
semnificativ asupra practicii
pacienţilor cu cancer, ESMO recomandă
utilizarea profilactică a heparinei cu greu-
tate moleculară mică sau a noilor anticoa-
gulante orale. „Chiar dacă a fost rezonabil
să adoptăm măsuri de protecţie excesive
pentru pacienţii noștri la emergenţa unei
noi boli infecţioase care nu a fost observată
viitor, tratamentul fiind întrerupt pe
durata pandemiei în anumite cazuri.
Bibliografie
1. OK to Treat Many Cancer Patients Despite Pandemic, Says
ESMO-Medscape-Jul31, 2020.
2. https://www.annalsofoncology.org/article/S0923-
7534(20)39948-8/fulltext
Dr. Alina Simache

Lumea medicală, divizată

clinice, în special în domeniul
otolaringologiei.

U
în privinţa unui vaccin
n grup de cercetători de la
Johns Hopkins Department of
Otolaringology-Head and Neck Surgery a
demonstrat, în cadrul unui articol publicat în

JAMA Otolaringology-Head & Neck Surgery,
că SARS-CoV-2 poate accesa urechea medie
și mastoida. Având în vedere conexiunea
dintre nazofaringe și cavitatea timpanică
prin intermediul trompei lui Eustachio,
localizarea virusului la nivelul urechii medii
și a mastoidei nu este surprinzătoare, însă au
fost necesare dovezi clare pentru susţinerea
acestei ipoteze. Astfel, prin examinarea
postmortem a trei pacienţi COVID-19
pozitivi, s-a obţinut izolarea virusului SARS-
CoV-2 în două dintre cele șase mastoide și
trei din cele șase urechi medii analizate.
„Știm de mulţi ani că virusurile,
inclusiv alte coronavirusuri, au fost izolate
de la nivelul urechii medii la copiii cu
pentru SARS-CoV-2
Peste 70% dintre medici ar fi
dispuși să se vaccineze împotriva
SARS-CoV-2 odată cu descoperirea
unui vaccin în acest sens, arată
rezultatele unui chestionar publicat
recent.
anesteziști (70%) și medici de familie (69%).
La polul opus, specialiștii în medicină de ur-
genţă (63%) și interniștii (62%) par a fi mai
puţin convinși de eficacitatea unui potenţial
vaccin împotriva SARS-CoV-2.
Medicii tineri sunt rezervaţi
S-a observat că dorinţa profesioniștilor
din domeniul medical de a beneficia de un po-
tenţial vaccin împotriva noului coronavirus
variază în funcţie de vârstă, tinerii fiind mai
ezitanţi decât vârstnicii în această privinţă.
de zile. „Acesta este un semnal de alarmă (...).
Dacă ratele de imunizare sunt scăzute, atunci
nu vom putea obţine nivelul de imunitate ne-
cesar pentru a ne proteja împotriva acestui
virus”, a explicat dr. John Whyte, CMO (chief
medical officer) al WebMD.
Efectele adverse, un motiv
de îngrijorare
Pacienţii par a fi îngrijoraţi în special de
reacţiile adverse potenţiale ale noului vaccin
(78%), fiind circumspecţi și în privinţa efi-

otită medie (...) Totuși, până acum, era
neclar dacă SARS-CoV-2 putea ajunge
în urechea medie și dacă putea fi izolat
de la acest nivel (...). Implicaţiile acestui
studiu sunt clare: otolaringologii prezintă
risc crescut de a contracta SARS-CoV-2
în cazul procedurilor efectuate la nivelul
urechii medii și a mastoidei și ar trebui să
poarte echipament de protecţie personală
conform recomandărilor din ghiduri, atât
în ambulator, cât și în sala de operaţii”,
a declarat dr. Bradley W. Kesser, de la
University of Virginia, Charlottesville, SUA,
în cadrul unui comentariu publicat în JAMA
Otolaringology-Head & Neck Surgery.
Bibliografie
1. Frazier KM, Hooper JE, Mostafa HB, Stewart CM. SARS-CoV-2
virus isolated from the mastoid and middle ear: implications for
COVID-19 precautions during ear surgery. JAMA Otolaryngol
Head Neck Surg. Published online July 23, 2020. doi:10.1001/
jamaoto.2020.1922
2. Kesser BW. News Flash!—SARS-CoV-2 Isolated From the
Middle Ear and Mastoid. JAMA Otolaryngol Head Neck Surg.
Published online July 23, 2020. doi:10.1001/jamaoto.2020.2067
3. SARS-CoV-2 Isolated From Middle Ear, Mastoid Bone-
Medscape-Jul30, 2020.
4. Reuters
M
ai mult de 7.000 de profesio-
niști din domeniul sănătăţii,
medici, studenţi la medicină,
asistente și farmaciști, au răs-
puns la întrebările din cadrul unui chestionar
propus de Medscape privind percepţia aces-
tora asupra unui potenţial vaccin împotriva
SARS-CoV-2. În urma analizării răspunsuri-
lor, s-a constatat că majoritatea medicilor par
a fi dornici să se vaccineze împotriva noului
coronavirus (71% dintre respondenţii din SUA
și 75% dintre respondenţii din afara SUA).
Totuși, asistentele par a fi nesigure în această
privinţă, numai jumătate dintre acestea (53%)
dorind să beneficieze de vaccinul împotriva
noului coronavirus, atunci când va fi dispo-
nibil. Dorinţa de a beneficia de un potenţial
vaccin a fost evaluată și în funcţie de speci-
alităţile medicale ale respondenţilor. Astfel,
oftalmologii par a fi principalii susţinători ai
vaccinării (82%), alături de radiologi (79%),
ginecologi (77%), anatomopatologi (72%),
În rândul medicilor, s-a remarcat că numai
56% dintre cei cu vârsta sub 35 de ani ar dori
să se vaccineze, în timp ce 79% dintre cei cu
vârsta peste 65 de ani și-au manifestat dorin-
ţa de a beneficia de vaccinare. În același timp,
mai puţin de jumătate (46%) dintre tinerele
asistente sunt de acord cu administrarea vac-
cinului împotriva SARS-CoV-2, în comparaţie
cu 66% dintre cele cu vârsta peste 65 de ani.
Aceeași tendinţă a fost observată și în rândul
farmaciștilor, 58% dintre farmaciștii tineri do-
rind să beneficieze de vaccin atunci când aces-
ta va fi disponibil, comparativ cu 83% dintre
cei cu vârsta peste 65 de ani. Deși majoritatea
profesioniștilor din domeniul medical par să
întâmpine cu entuziasm un potenţial vaccin
împotriva SARS-CoV-2, pacienţii nu par a fi la
fel de deschiși. Conform unui alt chestionar re-
alizat de WebMD, mai puţin de jumătate (42%)
dintre cei 1.000 de respondenţi intervievaţi
ar fi dornici să se vaccineze în primul an în
care preparatul va fi disponibil, iar mai puţin
de o treime (26%) s-ar vaccina în primele 90
cacităţii acestuia (15%). Dintre profesioniștii
din domeniul sanitar, medicii (47%) par a fi
mai puţin rezervaţi în privinţa reacţiilor ad-
verse potenţiale asociate vaccinului împotri-
va SARS-CoV-2, alături de farmaciști (48%).
Asemenea pacienţilor, studenţii la Medicină
(60%) și asistentele (58%) și-au manifestat
îngrijorarea cu privire la reacţiile adverse
ale unui astfel de vaccin. Numai 22% dintre
medici, 17% dintre farmaciști și 14% dintre
asistente consideră că un vaccin împotriva
SARS-CoV-2 ar putea fi disponibil până la
finalul acestui an, conform chestionarului
Medscape.
Totuși, mai mult de jumătate dintre pro-
fesioniștii din domeniul medical, respectiv
65% dintre medici, 64% dintre asistente și 67%
dintre farmaciști, sunt încrezători în posibila
dezvoltare a unui vaccin eficient pe parcursul
următorului an.
Bibliografie
1. Which HCPs Are Most Likely to GetCOVID Vaccine?-
Medscape-Jul31,2020.
2. https://www.webmd.com/lung/news/20200728/webmd-covid-
vaccine-poll

VIAŢA MEDICALĂ dr. GABRIEL DIACONU, EDITOR BERTA ALEXE în redacţie, pe toată durata lunii, pentru o
publicaţie săptămânală prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU, Adresa: Green Gate, perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni.
Fondator dr. RADU GOLOGAN, bd. Tudor Vladimirescu nr. 22, Titularii abonamentelor pe 12 luni
dr. MIHAIL MIHAILIDE dr. ALEXANDRA GUŢĂ, etaj 11, sector 5, București sunt creditaţi astfel:
Director editorial dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE, Telefon: 021.315.61.09; – membrii Colegiului Medicilor
dr. LAURA DAVIDESCU dr. ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
Redactor șef Fax: 021.315.69.80;
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN Publicitate: 0729.729.737 – membrii Colegiului Farmaciștilor din
DAN DUMITRU MIHALACHE
MIHĂLŢAN, dr. CORNELIA PARASCHIV, România – 10 ore de EFC;
Redactori E-mail: redactia@viata-medicala.ro
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA, dr. VIOREL PĂTRAȘCU, Director general – membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
Website: www.viata-medicala.ro
dr. ROXANA DUMITRIU, acad. CONSTANTIN POPA, dr. SIMONA MELNIC – membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
ISSN 1220-5354
FLORENTINA IONESCU, PAULA ROMANESCU, CANDID STOICA, Director vânzări Detalii la tel.: 021.315.60.60, de luni
Tiparul executat de Deasign Print
CRISTINA GHIOCA, dr. VLAD STROESCU, până vineri, orele 9–15, sau prin e-mail:
MIRCEA TOMESCU ABONAMENTE
DORINA NOVAC, dr. ALINA SIMACHE DEMOSTENE ȘOFRON, abonamente@viata-medicala.ro.
Marketing și Publicitate  În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate
Colaboratori permanenţi dr. FLORINA VÎRNĂ Conducerea săptămânalului
Grafică pagina 1 dr. MARIANA MINEA oficiile poștale din ţară, se pot încheia abo­ „Viaţa Medicală” respectă opiniile titularilor
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN, ANDREI POPESCU Financiar-contabilitate na­mente la „Viaţa Medicală” până la sfârșitul de rubrică (persoane fizice sau juridice), ale
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ, C. CIOSU, Tehnoredactare CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE anului 2020. În Catalogul de presă al Poștei colaboratorilor ocazionali și ale redactorilor
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA, GINA MANCIU Secretariat Române, „Viaţa Medicală” săi, chiar dacă nu întotdeauna și le însușește,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU, Corectură DANIELA RADU figurează la Nr. 23078. câtă vreme acestea sunt argumentate și
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU, VIOLETA MOCANU Difuzare: Abonamentele se pot încheia și direct exprimate într-un limbaj decent.
Actualitate VIA�A MEDICALĂ
7 august 2020 l Nr. 31
3

Editorial D acă e să fiu sincer, urăsc mas-

ca, așa cum trebuie să o pur-
din ce-mi zicea pacientul, și ne-
înţelegerea era reciprocă. Acum
Da, urăsc masca cu pasiune.
Dar o port fără să crâcnesc, în
Să confunzi raţiunea cu sim-
ţirea și să te supui primei emoţii

Ditiramb
tăm acum. O simt ca pe o intruziu-
ne majoră în mijlocul feţei și vieţii
mele. Aș vrea să simt briza și mi-
despre rosul ameţitor al mării fără niciun
filtru. Aș vrea să mai pot trage cu
am învăţat, și eu și ei, să răcnim
răspicat, ca să treacă bine me-
sajul. Dar ne lipsește jumătate
din „contactul psihic”, subtilele
schimbări ale mimicii sunt mult
toate circumstanţele în care e ne-
voie. Port masca simplă, chirur-
gicală, nu fac din asta un „fashi-
on statement”, n-aș putea purta
cârpele alea cu imprimeuri ca-
negative care te cuprinde e ceva
acceptabil la preșcolari. Faptul că
atât de mulţi adulţi persistă în con-
fuzia asta, elaborând raţionalizări
complexe, justificări absurde de a

mască ochiul la figurile oamenilor di-

Dr. Vlad Stroescu
verși în metrou, unde toată lumea
visează și înainte puteai să le vezi
visele cu ochiul liber reflectate în
netezirea ridurilor. Aș vrea să îmi
dau seama dacă oamenii zâmbesc
sau plâng. Unii dintre ei merg cu
masca cu capul ușor dat pe spate,
bâjbâind, de parcă o palmă le e
apăsată pe faţă.
Iar la cabinet, e groaznic. La
început nu înţelegeam mai nimic
mai importante decât ai crede, nu
pentru că am citi indicii secrete
în ele, ca în zaţul de cafea, ci pen-
tru că fac parte, la fiinţele vii, din
stabilirea relaţiei de încredere,
la nivel instinctiv, fundamental.
Cu măștile pe noi, rămânem niște
necunoscuţi. Ca să nu mai zic că
singura mea memorie viabilă e cea
a figurilor, altfel sutele de nume
proprii se pierd și se topesc unul
într-altul.
raghioase sau isteţe, nu mă duce
atât de departe simţul umorului.
O port pentru că știu, la nivel ra-
ţional, că numai așa putem câș-
tiga pariul împotriva bolii. S-ar
putea să nu fie suficient, dar să
refuz voit să îmi aduc măcar
această umilă contribuţie ar fi un
act imoral de sabotaj. Și știu asta
pentru că sunt în stare, sau cred
că sunt, să fac diferenţa între ce
simt și ce știu.
nu face ceea ce trebuie, doar pen-
tru că nu le place, mă duce cu gân-
dul la un viciu în formarea noastră
de oameni mari. Or fi traumele co-
lective din copilărie. Dar la un mo-
ment dat trebuie să mai scuturăm
de pe noi înţepeneala confortabilă,
negarea și orbirea.
O viaţă bine trăită înseamnă
în primul rând să faci ce trebuie,
când trebuie. Să faci ce vrei e doar
un beneficiu secundar ocazional.

Peste 25.000 de

Modificări doze de Remdesivir

pentru pacienţii cu

privind
COVID-19

acordarea
concediului R omânia primește de la Uni-
unea Europeană 25.157 de
flacoane de Remdesivir pentru
tratarea pacienţilor cu COVID

medical în izolare
Persoanele asigurate care trec prin
infecţia COVID-19 beneficiază de
concediu medical pe toată durata
izolării, indiferent de locul acesteia,
se arată într-un proiect de Ordin al
ministrului Sănătăţii și al președintelui
Casei Naţionale de Asigurări de
Sănătate (CNAS) pentru modificarea
și completarea legii privind acordarea
concediilor medicale.
Dacă după expirarea concediului acordat
la ieșirea din spital, persoana respectivă nu-
și poate relua activitatea din cauza stării
de sănătate, medicul de familie îi poate
prelungi concediul pe durata recomandată
în scrisoarea medicală eliberată de medicul
curant din spital.
Pentru pacienţii care, după izolarea în
spitale sau în locaţii alternative unităţii
sanitare, vor fi externaţi cu condiţia izolării la
domiciliu sau la o locaţie declarată de aceștia,
izolat la domiciliu sau la locaţia declarată
de acesta, certificatul de concediu medical
se acordă tot de medicul de familie care și
monitorizează starea de sănătate a persoanei
prin sistemul de telemedicină sau consultaţii la
distanţă.
Proiectul de ordin mai arată că în situaţia
în care pentru persoanele pentru care s-ar fi
impus măsura izolării până la 21 iulie, data
intrării în vigoare a Legii nr. 136/2020 privind
carantinarea, nu au fost emise concedii
-19 eligibili. Potrivit Ministerului
Sănătăţii, medicamentele vor fi
distribuite în trei tranșe, prima
dintre acestea, de 6.026 de flacoa-
ne, urmând să ajungă în ţară în 7
august. Cantitatea va putea fi folo-
sită pentru tratarea a peste 1.200
de pacienţi, o cură constând din
administrarea a cinci flacoane. În
11 septembrie, România va primi
alte 10.336 de flacoane, iar în 9 oc-
tombrie, încă 8.795. Ultimele două
tranșe vor fi evaluate în funcţie de
evoluţia epidemiologică la 14 zile.
Dozele vor ajunge în depozitele
Unifarm, de unde vor fi distribuite

P
otrivit documentului, pentru persoa-
nele care au fost izolate exclusiv în
spital sau într-o locaţie alternativă
atașată unităţii sanitare, certificatul
de concediu medical se eliberează la externa-
re, de medicul curant, „atât pentru perioada
internării, cât și pentru perioada externării”,
pentru o durată de maximum 30-31 de zile
calendaristice.
medicul curant din spital va emite certificat de
concediu medical pentru perioada cumulată
internării și izolării sau pentru o perioadă
stabilită de el și comunicată prin scrisoare
medicală medicului de familie.
ROLUL MEDICULUI DE FAMILIE
În situaţia în care certificatul de concediu
medical nu a fost eliberat la externare,
pentru perioada în care asiguratul este
medicale, certificatele se eliberează de medicii
de familie pe baza documentelor eliberate de
direcţiile de sănătate publică, în termen de cel
mult 30 de zile calendaristice de la data intrării
în vigoare a prezentului ordin.
Proiectul de ordin pentru modificarea și
completarea legii privind acordarea concediilor
medicale a fost publicat în transparenţă
decizională pe site-ul CNAS la 31 iulie.
Cristina Ghioca
către spitale, în funcţie de numărul
de cazuri eligibile.
Remdesivir a devenit, la data
de 28 iulie, primul medicament
autorizat în Uniunea Europeană
pentru tratamentul COVID-19.
De el vor beneficia aproximativ
30.000 de pacienţi cu forme severe
ale bolii.
Dorina Novac

Spitalul Militar ROL 2

reia internările
Ministerul Apărării Naţionale a reluat
internările la Spitalul Militar ROL 2,
începând cu 2 august, după finalizarea
lucrărilor de modernizare și extindere
a capacităţii de tratament a unităţii
instalate în incinta Institutului „Ana
ALĂPTAREA EXCLUSIVĂ reprezentanţilor OMS și UNICEF, esti-
Aslan”.
LA SÂN, SALVATOARE DE mări recente arată că numai 49% dintre
VIEŢI nou-născuţi sunt alăptaţi la sân în pri-

C reșterea ratei de alăptare exclusivă

la sân ar putea salva, anual, vieţile
a 820.000 de copii, subliniază Orga-
nizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) și
UNICEF, într-un mesaj comun transmis
de Săptămâna Mondială a Alăptării,
marcată în fiecare an în intervalul 1-7
august. Tema campaniei de anul acesta
este „Susţine alăptarea pentru o planetă
mai sănătoasă!”. Cele două organizaţii
fac un apel către guvernele mondiale
să sprijine accesul femeilor la consilie-
re calificată privind alăptarea. Potrivit
ma oră de la naștere și doar 44% dintre
aceștia continuă să fie alăptaţi exclusiv
la sân în primele șase luni din viaţă.
În România, datele unui studiu pre-
zentat anul trecut arătau că dacă în pri-
ma lună de viaţă 31% din copii erau alăp-
taţi exclusiv la sân, procentul scădea
la 22,7% în următoarea lună, ajungând
la doar 3,4% în luna a șasea de viaţă.
Studiul a fost realizat de Institutul pen-
tru Ocrotirea Mamei și Copilului, în
parteneriat cu Ministerul Sănătăţii și
UNICEF.
Cristina Ghioca
N oua configuraţie pune la dispoziţie 167
de paturi pentru tratarea pacienţilor cu
COVID-19 distribuite astfel: 23 de paturi ATI,
pentru pacienţii aflaţi în stare gravă sau cri-
tică; 56 pentru cei cu forme medii și ușoare
de boală, amplasate în spaţii nou create și 64
de paturi, tot pentru pacienţii cu forme medii
și ușoare, amenajate în corturi, în condiţii su-
perioare de cazare faţă de organizarea anteri-
oară. Alte 24 de paturi sunt amplasate într-o
zonă tampon, de izolare, destinată persoane-
lor care așteaptă rezultatele testelor pentru
depistarea infecţiei cu SARS-CoV-2. În ceea
ce privește Sistemele medicale modulare de
izolare și tratament (SMMIT) din subordinea
Direcţiei Medicale, la închiderea ediţiei, la
SMMIT Timișoara se aflau internaţi 39 de pa-
cienţi, iar SMMIT Constanţa era de asemenea
operaţional, informează MApN.
Totodată, potrivit Agerpres, Unitatea
de Suport Medical COVID-19, construită în
timpul stării de urgenţă prin reamenajarea
sălii polivalente de la Universitatea de Medi-
cină, Farmacie, Știinţe și Tehnologie „George
Emil Palade” din Târgu Mureş, a primit luni,
3 august, primii zece pacienţi infectaţi cu
SARS-CoV-2, proveniţi din alte judeţe.
Cristina Ghioca
4 VIA�A MEDICALĂ
7 august 2020 l Nr. 31
Scurt istoric despre cons
neconstituţionalitatea ca
Mărturiile istorice ale vremii arată că măsuri de prevenire pe
timp de epidemie precum spălatul pe mâini și carantina au
existat din vechime. Încă din vremurile antice, chinezii știau
despre carantină, apoi indienii și în cele din urmă arabii și
europenii.
C
uvântul „carantina”
provine în limba română
din limba italiană, unde
„quaranta” înseamnă
40. De fapt, carantina înseamnă
„40 de zile” de izolare. De unde
provine acest termen de izolare de
40 de zile? De ce a ajuns la noi prin
italiană, sau italienii l-au inventat?
De fapt, observăm că termenul ca-
rantină, cel italian, este prezent și
în franceză, în engleză, în turcă,
germană și rusă. Prin faptul că noi,
ca români, vorbim despre carantină
din italiană, apare evident că italie-
nii au venit în ţările române cu acest
termen. Rămâne să obiectivăm
momentul. Ceea ce voi face mai
departe.
Se știe că unul dintre marii ro-
mâni a murit de ciumă. Este de fapt
primul caz consemnat istoric de izo-
lare în timpul unei epidemii. Este
vorba despre Iancu de Hunedoara.
Momentul datează din 1456, în
cursul asediului Belgradului de că-
tre Mahomed (Mehmed) al II-lea,
cuceritorul Constantinopolului.
Mehmed atacă centrul Europei, dar
se opune Regentul Regatului Unga-
riei, românul Iancu din Hunedoara*.
La acel moment al evoluţiei epide-
miei de ciumă, Iancu se afla în „izo-
lare”, la Belgrad. Tot orașul era „izo-
lat”. Nimeni nu avea voie să intre sau
să iasă din Belgrad.
Spargerea sau nerespectarea
izolării a condus la răspândirea bolii
infecţioase. Anecdotic, se afirmă că,
supărat de pierderea Belgradului,
Mehmed poruncește ca un cadavru
musulman/turc care a avut ciumă
să fie aruncat cu catapulta peste
Răspândirea ciumei bubonice
zidurile orașului. Astfel, Iancu de
Hunedoara se îmbolnăvește și moa-
re. De fapt, spargerea izolării a reali-
zat-o Mehmed. Iancu a murit câteva
zile mai târziu.
ITALIENII ȘI ADOPTAREA
CARANTINEI
Istoria consemnează că Bătă-
lia de la Belgrad a fost câștigată pe
apă. Flota creștină a adus ajutoarele
necesare stăvilirii atacului otoman.
Flota lui Iancu era de fapt flota celor
două state italiene celebre în Marea
Neagră: Genova și Veneţia. În acel
moment, Genova deţinea de peste
100 de ani porturile dunărene San
Giorgio (devenit Giurgiu) și Aker-
man (de fapt Cetatea Albă, deveni-
tă apoi Bolgrad**). Ori, genovezii
aveau cunoștinţă despre epidemia
de lângă Belgrad, astfel că știau să
se păzească prin izolarea numită de
ei carantină. Apare ca logic faptul
că românii de pe Dunăre cunoșteau
termenul italian „carantină”, înain-
te ca acesta să devină francez sau
rusesc!
Dar, de ce au adoptat italienii
carantina, și de unde a apărut aceas-
tă idee?! Se pare că termenul s-a
propagat în spaţiul mediteranean
înainte de 1347, când a avut loc a
doua mare epidemie de ciumă din
Europa***. În Europa, ciuma a venit
din Orientul Apropiat arab. Unii
sugerează Peninsula Crimeea, iar
transmiţătorii ar fi fost tătarii sau
hunii lui Timur Lenk.
Oricum ar fi, ciuma a ajuns
acolo din India, iar originea epi-
demiei se regăsește în China de
Sud-Est, cam pe unde se situează
Eseu
Canton (cu SARS-1) și Wuhan (cu
SARS-2). Încă din vremurile anti-
ce, chinezii știau despre carantină,
apoi indienii și în cele din urmă
arabii. Cum arabii au avut sub con-
trol partea de sud a Italiei (Sicilia,
Tarento), apare evident că cei din-
tâi europeni care au folosit cunoș-
tinţele medicale ale arabilor au fost
italienii. Se pare că primii italieni
care au impus carantina, evident
în ciuda protestelor anticonsti-
tuţionale, au fost veneţienii din
Ragusa (azi Dubrovnik, Croaţia).
UN TERMEN PRELUAT
DE LA ARABI
Cum corăbiile Veneţiei și
Genovei cutreierau prin Meditera-
na, și cum ei au impus neconstitu-
ţional ca fiecare corabie suspectă să
fie carantinată, termenul preluat de
italieni de la arabi s-a răspândit în
Europa. Nu numai oamenii erau ne-
constituţional lipsiţi de libertate 40
de zile, dar și bunurile lor! Există do-
vezi cum că arabii cunoșteau și im-
puneau neconstituţional carantina,
sub denumirea arabă, nu cea italia-
nă? Ei bine, evident că da. Este cu- epidemiile (în special ciuma) se Avicena au mai rămas doar circa
noscut faptul că ciuma are un timp transmit prin aer, în particule in- 400 de cuvinte!). Dar, dacă este așa,
de incubaţie scurt: 3-7 zile. De aici vizibile, necunoscute (atunci). evident că italienii din Veneţia și
apare evidenţa că acea carantină În cursul epidemiilor, Avicena Genova cunoșteau aceste 40 de zile
instituită de arabi nu se referă doar (980-1037) propunea neconstituţio- de izolare, evident neconstituţiona-
la ciumă, ci și la alte tipuri de infec- nal, evident, închiderea moscheilor, le, căci proveneau de la arabi!
ţii. Posibil tuberculoză, sau lepră, el fiind musulman, închiderea baza-
despre care se amintește în scrierile relor, distanţarea fizică, închiderea LEGILE ROMÂNE DESPRE
medicale arabe timpurii. în case a oamenilor și multe alte CARANTINA ȘI IZOLAREA
Dar, de ce 40? Ei bine, se pare că ilegalităţi de acest fel! Interesant OBLIGATORIE
italienii au adoptat 40 de zile de la este că autorităţile vremii lui pu- În 1812, pe vremea domnito-
arabi, care la rândul lor au adoptat neau în aplicare planurile evident rului fanariot Ioan Caragea (1812-
40 de zile din Biblie. Tot ceea ce este neconstituţionale ale celebrului me- 1818), la o zi după înscăunare, pe
necurat se va curăţi în 40 de zile. dic! O altă măsură luată de Avicena 13 decembrie, ciuma a lovit Bucu-
Termenul provine din perioada în era curăţirea monezilor (banii de reștii. Mureau circa 300 de oameni
care o femeie care naște trebuie să hârtie nu existau pe vremea aceea) pe zi. Se estimează minim 90.000
se cureţe (Leviticul 13: 2-4). Biblia cu oţet. Bolnavii trebuia să fie izolaţi de decese în toată Ţara Româ-
precizează că este vorba despre 40 în camere separate, sau case separa- nească. Ciuma lui Caragea a mai
de zile dacă pruncul este băiat și 66 te, dacă nu aveau camere suficien- bântuit ţările române mult după
dacă este fată (Leviticul 13: 5). Des- te pentru întreaga familie. Curat aceea – exista și în 1830. În acea
pre carantină, în religia musulma- neconstituţional! perioadă, Principatele Dunărene
nă se afirmă (în termeni moderni) Se afirmă anecdotic, că trata- Române au fost cedate de Imperiul
că Mahomed ar fi zis: „Dacă auziţi tele lui Avicena spuneau despre Otoman, Imperiului Ţarist, pen-
despre un loc cu ciumă într-o ţară, izolarea de „arba ein” (arabă), care tru șase ani, pentru a le exploata
nu intraţi în ea. Dar dacă ciuma iz- ar însemna în traducerea italiană financiar. Era de fapt despăgu-
bucnește într-un loc în timp ce vă 40. (De reţinut că din lucrările lui birea de război cerută de ruși ca
aflaţi în ea, nu părăsiţi acel loc.” Tot
despre Mahomed se spune că ar fi
zis: „Cei cu boli contagioase trebuie
să fie ţinuţi departe de cei care sunt
sănătoși.” Evident, Mahomed era
anticonstituţionalist!
GESTIONAREA
EPIDEMIILOR ÎN
TRATATELE LUI AVICENA
În tratatele lui Avicena (Ibn
Sina), ca de exemplu „Canonul
Medicinii”, se afirmă că înainte de
orice întâlnire, cei în cauză trebu-
ie să se spele pe mâini și apoi să-și
schimbe hainele! Ibn Sina știa că
 Eseu
nstituţionalitatea sau
carantinei în România
urmare a câștigării războiului cu
turcii. Prin pacea de la Akerman
din 1926, ţările române, vasale Im-
periului Otoman, vor avea o guver-
nanţă militară rusă pentru șase ani.
Primii doi nu sunt consem-
naţi ca având importanţă în isto-
riografia românească. În schimb,
următorii patru devin extrem de
importanţi. Atunci ajunge Gu-
vernator al ambelor ţări, Ţara
Românească și Ţara Moldovei,
generalul rus Pavel Dmitrievici
Chiseleev (sau, după alţii,
Chiseliov). Cum Chiseleev venea de
la Paris, numele său a fost franţu-
zit, astfel că el a devenit și este cu-
noscut drept P.D. Kiseleff – stradă
importantă în București.
Una dintre primele reglemen-
tări date de el este legată de „ciu-
ma lui Caragea”. Constatând că
ciuma bântuia prin ţările române,
Kiseleff impune constituirea unui
organism (administrativ) unic
pentru cele două ţări, cu compe-
tenţe medicalo-sanitare. Acel orga-
nism s-a numit Consiliul Sanitar.
A fost primul organism adminis-
trativ unit al celor două ţări. Urmă-
torul organism comun al Ţărilor
Române a apărut după Tratatul
de Pace de la Paris, în 1856, Înalta
Curte de Casaţie și Justiţie de la Foc-
șani. Consiliul Sanitar era sub direc-
ta administrare a guvernatorului,
dar în subordinea Ministerului de
Interne (Dregătoria Locurilor din
ţară). Cu timpul, Consiliul Sanitar a
devenit Ministerul Sănătăţii (MS).
Acesta a fost însărcinat cu aplicarea
obligatorie și neconstituţională (aș
zice neorganică - vezi mai departe)
a carantinei!
CARANTINA ÎN EPOCA
LUI KISELEFF
Kiseleff le impune parlamen-
telor (divanelor) celor două ţări să
adopte un program constituţional,
pentru fiecare dintre ele. Aceste
scrieri s-au numit Regulamentele
Organice. Ele au fost redactate în
limba rusă în 1831, pentru Ţara
Românească, și 1832, pentru
Moldova.
Regulamentele Organice sunt
considerate actualmente primele
texte de jurisdicţie constituţiona-
lă din istoria României. Dată fi-
ind situaţia sanitară a ţării, aceste
texte constituţionale au un capitol
extrem de extins și tehnic privind
carantina. Curat și constituţional!
Probabil, pentru că Regulamen-
tele Organice au fost scrise în rusă,
și poate pentru că atunci s-a impus
termenul „carantină”, DEX conside-
ră cuvântul de origine rusă. Lungul
drum al cuvintelor spre afirmare.
Deși, chiar în rusă, termenul provi-
ne din, surpriză!, turcă. Interesant
este că în turcă, termenul carantină
provine direct din italiană.
Nu numai carantina era obliga-
torie, ci și vaccinarea. Curat necon-
stituţional dar trecut în constituţia
de atunci! Statul se obliga a organi-
za clădirile pentru carantină, dar
cine părăsea carantina era supus
legilor penale, iar pedeapsa pentru
unele abateri era moartea! Și nu
numai persoanele erau supuse ca-
rantinei, ci și bunurile, cum a fost în
dispută acum dacă da sau nu!
PRIMA LEGE A SĂNĂTĂŢII
Legea Sănătăţii din 1874 este
considerată ca prima lege a sănătă-
ţii din România. Cu toate acestea ea
nu poartă acest nume, ci doar un nu-
măr: 131/1874. Dezbaterile pe mar-
ginea ei au durat doi ani și jumătate.
După promulgare, legea a suferit ex-
trem de multe modificări între 1874
și 1910. Dovadă a dezvoltării impe-
tuoase a disciplinelor medicale. Dar,
niciodată legea sau prevederile cu
nivel de lege ulterioare (numite re-
gulamente) nu au fost considerate
neconstituţionale!
Legea din 1874 preia Consi-
liul Sanitar Superior organizat de
Kiseleff cu 44 de ani înainte, și îl
păstrează în subordinea Ministe-
rului de Interne. Legea preciza, cu-
rat neconstituţional, cum în cursul
epidemiilor se puteau rechiziţiona
casele și bunurile! În plus, și atunci
vaccinarea era obligatorie! Acele
legi și regulamente erau clare. Nu
trebuia să intervină Parlamentul
sau Regele. Atribuţiile de gestio-
nare a carantinei erau asigurate de
profesioniști.
În regulamentele ulterioare
se precizează că profesioniștii au
dreptul, dar și obligaţia de a izola
și carantina și de a stabili sediul ca-
rantinei. Se precizează și care sunt
bolile contagioase care necesită ca-
rantină. Se spune și că decizia poate
fi de moment: medicul nu trebuie
să aștepte precizarea unei epidemii
de la o autoritate superioară ca să
plaseze bolnavul în carantină sau
izolare. De remarcat la aceste re-
gulamente și legi este responsabi-
lizarea publicului: declararea bolii
și îngrijirea poate cădea în sarcina
capului familiei sau a unui locuitor
al casei respective, până la apariţia
unui medic! Curat neconstituţional!
LEGEA TOMESCU
Legea 236 din 1930, considera-
tă deseori ca prima Lege a Sănătăţii
din România (deși deja am văzut
că nu este așa), l-a avut ca iniţiator
pe Ministrul Sănătăţii de atunci,
dr. P. Tomescu. Ea se numește astfel
„Legea Tomescu”. Legea Tomescu
a apărut într-o epocă ce este acum
considerată standardul de aur al
democraţiei românești: perioada
interbelică a Regelui Carol al II-lea
(de până la Constituţia dictatorială
din 1938). Această lege conţine însă
pasaje complet neconstituţionale,
prin aspectul impunerii izolării,
carantinei, obligativităţii vaccină-
rilor ș.a. Mulţi sunt supăraţi acum
că suspecţii pot fi internaţi până la
obţinerea diagnosticului. Iată cum
Constituţia de la 1923 a considerat
acţiunea drept constituţională!
În plus, Legea arată că măsurile
pot fi luate de un singur medic dacă
acesta consideră cazul suspect
de a transmite o boală infecto-
contagioasă. Aici, legea permite
atacarea deciziilor dacă ele s-au luat
cu rea-credinţă sau abuz.
Lucrurile legate de carantină,
izolare, infecţiozitate erau clare
pentru politicienii din 1930. Mai
neclare sunt azi. Depinde de nivelul
de educaţie! Legea 198 de organiza-
re a sistemului de sănătate pe vreme
de război nu abolește Legea Sanita-
ră Tomescu, ci o completează cu un
nou mod de a organiza sistemul de
sănătate. În textul acestei legi apare
de două ori cuvântul „carantină”:
De aici observăm că Mareșalul
Antonescu era de acord cu obligaţi-
ile de izolare a bolnavilor infecţioși,
dar și a contacţilor acestora! Deși
era curat neconstituţional, preve-
derile puteau fi încălcate, pentru că
era război.
LEGEA NR. 3 DIN 1978
PRIVIND ASIGURAREA
SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI
Interesant este de a privi juridic
această lege. La finalul ei, la dispozi-
ţiile finale și tranzitorii se spune:
Cu alte cuvinte, între 1930 și
1978, adică 48 de ani, a fost în vigoa-
re „Legea Tomescu”! Chiar dacă în-
tre timp s-au schimbat Constituţiile
de patru ori – 1938, 1948, 1952, 1965.
Niciuna nu a considerat că preve-
derile carantinării și vaccinării din
1930 sunt anticonstituţionale. O
mulţime de constituţionaliști ador-
miţi timp de 48 de ani?! Și în 1978
exista posibilitatea neconstituţio-
nală, evident, căci eram pe vremea
comuniștilor, a restrângerii unor
drepturi cetăţenești, dacă se de-
clara apariţia unui focar infecţios
VIA�A MEDICALĂ
7 august 2020 l Nr. 31
5
epidemic. A fost legea nr. 3 din 1978
neconstituţională? Obligativitatea
supunerii măsurilor stabilite de MS
era clară!
ACTUALA LEGE 95
Legea actuală, numită și
95R/2015, a Reformei în Sistemul
de Sănătate, a ajuns deja la peste
3.000 de modificări și reformări/
reformulări. Dar, chiar de la început
a fost atacată la Curtea Constituţi-
onală, după momentul votării ei în
Parlament, în 2006. Atunci, CCR
a făcut o lungă analiză de constitu-
ţionalitate. Ceea ce era de spus, s-a
spus în Hotărârea CCR 298/2006.
Nicio vorbă despre neconstituţiona-
litatea art. 25, referitoare la caran-
tină și izolare. Ba mai mult, CCR în
2006 consideră că Legea 95 respec-
tă art. 34 din Constituţie, cel referi-
tor la sănătatea publică!
Nu a observat atunci CCR
neconstituţionalitatea pe care o
reclamă în 2020? Referitor la epi-
demii, în legea 95 se regăsesc ar-
ticolele 25 și 27 care îi permit MS
să ia măsurile necesare, fără apro-
barea Parlamentului sau Curţii
Constituţionale.
În plus, legea 95R/2015, făcând
referire la asistenţa medicală trans-
frontalieră, la art. 901 arată că
prevederile nu se aplică chiar dacă
tratamentul bolnavilor necesită izo-
lare sau internare obligatorie. Apar
clar cuvintele „izolare” și „obligato-
rie”, aplicabile în ţară, dar neatacate
de CCR până în 2020.
În concluzie, în istoria sanitară a
românilor și a României există de-a
lungul vremii numeroase exem-
ple de obligativitate a carantinării
și izolării persoanelor suspecte de
boli infecţioase transmisibile. În
această lungă istorie, nimeni nu s-a
sesizat că acţiunile ar fi ilegale sau
neconstituţionale.
Dr. Dan Pereţianu
Surse:
Partea de istoriografie a medicinei
a fost preluată din „Radu Iftimovici. Is-
toria Universală a Medicinei și Farma-
ciei”. Edit. Academiei, 2008.
Partea de istorie legată de P.D. Ki-
seleff a fost preluată din wikipedia.
Legile sanitare dintre 1874-1910 au
fost preluate din A.I.Șuta et al. Legisla-
ţia sanitară în România modernă. Pre-
sa Univ. Cluj, 2009.
Legile sănătăţii de după 1930 pot fi
găsite în Monitorul Oficial. Tot în MO
se regăsește și HCCR 298/2006.
Note de subsol:
* Nu este cunoscut dacă Iancu era din
Hunedoara sau a primit domeniul Hu-
nedoara de la Regii Ungariei. Istoria
sugerează că tatăl său (Voicu-?) era de
origine din Ţara Românească, posibil
Mehedinţi/Turnu Severin.
** Interesant este că termenul Bolgrad
(acum în Ucraina) și Belgrad (capitala
Serbiei) înseamnă în românește același
lucru: Cetatea Albă sau Orașul Alb.
*** Prima epidemie de ciumă documen-
tată a fost considerată cea din vremea
lui Iustinian (527-565), între 541-549,
când se estimează că 80% din populaţia
Imperiului Bizantin a murit. Unii con-
sideră că prima epidemie europeană de
ciumă ar fi avut loc în secolul 4 î. e. n.
în Grecia Antică. Oricum ar fi fost, și
aceea tot dinspre Asia venea.
6 VIA�A MEDICALĂ
7 august 2020 l Nr. 31
De ce? Pentru că cele de mai sus
sunt expresia unor credinţe pro-
funde (sau fisuri de prostie ori doar
lipsă de educaţie și raţiune). Iar
credinţele profunde produc efecte
comportamentale.
Cum? Iată! Dacă nu crede în
caracteristicile virusului va ignora
măsurile de prevenţie și posibilele
simptome. Dacă va crede în con-
spiraţii va fi total lipsit de griji în
privinţa măsurilor de limitare a
răspândirii.
Opinii
având în vedere faptul că ele sunt
ancorate în credinţe sau neștiinţe
profunde, este extrem de probabil
că șansele de izbândă sunt mini-
me. Iar dacă asta nu merge, ai mai
putea face ceva: să fugi! Să nu fii
victima ignoranţei altuia. Să nu fii
următoarea lui victimă!
Eu nu am fugit și am fost!
Am avut totuși prezenţa de
spirit să fi fost capăt de linie!
Și asta pentru că mi-am înţeles
organismul, am înţeles contextul

Acești pitorești
Dacă se laudă că el crede că
l-a făcut, arată că nu înţelege mai
nimic și că nici nu va face mai ni-
mic pentru a se proteja pe el și
și am fost responsabil (și puţin
norocos!!!).
Crezi în conspiraţii? Mișto! Stai să
îmi iau masca și du-te puţin mai

periculoși
pe cei din jur. Dacă se laudă cu
leacurile lui este foarte probabil
să ignore orice are de-a face cu
cercetarea sistematică. Dacă se
departe!
PS. Ei nu fac astea cu răutate. Asta
cred ei. Sunt dispuși să sufere

D acă îţi spune că nu crede ori-

care dintre caracteristicile
documentate ale virusului SARS-
CoV-2 este foarte periculos. Dacă
îţi amintește de conspiraţii cu pier-
zători și învingători este periculos.
De regulă, asta o vezi prin ce dis-
tribuie în social media acolo unde
e cazul. Dacă se laudă că a fost ră-
cit în decembrie sau poate martie
și el crede că l-a făcut, atunci este
periculos. Dacă se dă „rotund” că
el are leacuri probate pe propria
lui piele (ulei de brontozaur, pipi
de panteră, rădăcină de clopot)
este periculos. Dacă se laudă că a
Dr. Nicolae-
laudă că a dus-o pe picioare în-
seamnă că probabil l-a împrăștiat
peste tot și că nici măcar nu i-a
Iordache Iordache păsat de asta.
Ce e de făcut? Întrucât e un
dus-o pe picioare, că e o prostie de subiect care ţine de sănătatea
răceală care trece cu paracetamol publică, ar merita încercată dis-
este periculos. cutarea celor de mai sus, însă,
pentru ceea ce cred sau chiar să
riște viaţa apropiaţilor. Așa cum
este acum cazul celui de la care am
luat boala.
NB. În mod evident, am și eu
propria-mi contribuţie pentru
infecţie, cea mai mare fiind
ignorarea celor de mai sus!

VIAŢA ÎN COMBINEZON
De luni bune, viaţa
personalului medical din
prima linie în lupta cu
COVID-19 a cunoscut o
turnură greu de imaginat
vreodată. Echipamentul de
spital nu este suficient în
îngrijirea acestor pacienţi,
el fiind completat cu un altul
special, mult mai sofisticat.
Dr. Gabriela
Mihăilescu
aferentă) fiind îmbrăcat, desigur,
peste costumul de spital.
Este o uniformă pe care o pur-
tăm cu toţii, noi cei care îngrijim
pacienţi cu COVID-19. O purtăm
chiar și acum, când temperaturile
depășesc lejer 30 de grade. De aer
condiţionat nici nu poate fi vorba,
acesta fiind interzis pentru că pro-
duce aerosoli, ceea ce crește riscul
de contaminare.
NU MAI SUNTEM EROII DIN
LINIA ÎNTÂI?
Cred că e de prisos să mai de-
scriu ceea ce simte în această pe-
rioadă personalul medical care
îngrijește pacienţii cu COVID-19
și care sunt condiţiile în care lu-
crează. La începutul pandemiei
eram consideraţi eroii din linia în-
tâi. Foarte frumos, chiar impresi-
onant! Ziceam că în sfârșit își dau
oamenii seama de rolul nostru.
Nu a durat mult și, desigur, am
revenit la starea noastră de fapt,
și anume, la jurământul lui Hipo-
fiind foarte mare și pentru ei. Dar
nu e timp de anxietăţi, depresii,
frustrări, dezamăgiri, lipsă de spe-
ranţă, disperare, pentru că, în ca-
litatea ta de medic, ești mult prea
ocupat să salvezi vieţi, destine, fa-
milii. În plus, în calitate și de cadru
didactic, ești ocupat să le și predai
studenţilor, să te documentezi per-
manent. Iniţial părea că va fi un
efort de scurtă durată, se dovedeș-
te însă că nu e deloc așa, că această
pandemie ar mai putea dura mult
timp de-acum înainte. Va fi un an
lung și greu pentru cadrele medi-
cale, care sunt și așa epuizate fizic,
dar și psihic.
Se întreabă cineva ce simţim
atunci când vedem o pacientă care
desenează, de exemplu, așteptând
externarea, fără a ști că ambii săi
părinţi i-au decedat de COVID-19
într-un alt spital, sau cum pri-
vim vindecarea de această boală
a unei paciente cu două tumori
cerebrale inoperabile, deci cu o
boală incurabilă?

V
iaţa în uniformă este o
viaţă asumată. Poliţiș-
tii, militarii, jandar-
mii, pompierii, mari-
narii, piloţii și însoţitorii de zbor,
dirijorii, pe vremuri chelnerii,
chiar și copiii de grădiniţă (șoimii
patriei) și elevii (pionierii), poate
și mulţi alţii purtau sau chiar poar-
tă cu mândrie o uniformă.
Despre combinezoane în Să-
nătate nu s-a prea auzit până în 11
martie 2020, când OMS a decla-
rat pandemia de COVID-19. Până
atunci, purtam și eu, medic fiind,
un halat, sau un costum de spital...
tot un fel de uniformă, dar după
aceea am trecut la moda de pri-
măvară/vară 2020, adaptându-mă
din mers – port mult mediatiza-
tul combinezon, cu toate acceso-
riile sale, pentru a fi în siguranţă
în faţa noului coronavirus. Adică,
două capeline, o mască, o pereche
de ochelari, vizieră, două perechi
de mănuși, două perechi de botoși
și o pereche de cizme de cauciuc.
Toate acestea îmi completează ar-
senalul, combinezonul (cu gluga-i
crate, la faptul că suntem datori,
chiar obligaţi să-i tratăm pe toţi,
indiferent că sunt sau nu cotizanţi
la sistemul asigurărilor de sănă-
tate, că acceptă sau nu existenţa
acestui virus și a acestei boli. Nu
mai contează dacă au înţeles sau
nu să se protejeze pe ei ori pe cei
din jurul lor sau dacă noi suntem
plătiţi corect sau nu pentru munca
aceasta.
A fost o perioadă de adaptare
pentru întreg personalul medical,
chiar și pentru cei ce nu au lucrat
în mod direct cu pacienţi infectaţi
cu noul coronavirus. A fost nevoie
de adaptare și pentru cadrele di-
dactice, care a trebuit să își conti-
nue în paralel activitatea de spital
și pe cea didactică, în online, pen-
tru a putea încheia în condiţii bune
anul universitar. A fost și este un
stres continuu de a te feri să con-
tactezi SARS-CoV-2, ca nu cumva
să îl duci acasă celor dragi ca pe un
„cadou” absolut de nedorit.
EMOŢIILE NU NE OCOLESC
Cadrele medicale sunt și ele
oameni, impactul emoţional
Cine a fost la saună își poate
imagina mai ușor cum e să porţi un
astfel de echipament. Îi asigur că
ceea ce simt la saună este departe
de ceea ce simte omul în acel com-
binezon, mult mai solicitant pen-
tru organism și nesănătos, luând
în considerare că nu stai degeaba,
ci muncești, gândești, ai manevre
de făcut, decizii de luat și multe ex-
plicaţii de dat. Ţi se aburesc oche-
larii și nu mai vezi nimic, transpiri
foarte mult, iar dacă ai nevoie să
ieși din el nu poţi decât atunci când
ţi-ai terminat treaba. Asta, desi-
gur, dacă reușești să reziști fizic și
să nu fie nevoie să intervină colegii
să te salveze și pe tine.
PREVENŢIA NE POATE
READUCE LA HALATE
Pacienţii poartă și ei mască. Ne
privim ochi în ochi și atât. Ei nu ne
vor recunoaște niciodată pe stra-
dă, nici noi pe ei. Numele noastre
sunt scrise cu pixul pe combine-
zon și aruncate la coșul de gunoi
odată cu acesta, de fiecare dată
când ieșim din zona roșie. Suntem
lipsiţi de mimică, zâmbetele de
Dr. Gabriela Mihăilescu și dr. Dumitriţa Mirela Ilie – lucrare realizată de
Carmen Ţanu. Liner și acuarelă pe hârtie.
încurajare stau ascunse în spa-
tele măștilor, ceea ce le lipsește
mult pacienţilor și le scade în-
crederea în medicul curant, ne-
maivorbind de cei cu deficienţe
de auz, cu care este absolut im-
posibilă comunicarea, ei fiind
obișnuiţi să citească mișcarea
buzelor.
Pacienţii se exprimă uneori
cu tristeţe că nu văd în faţa lor
decât niște „cosmonauţi”. Noi sun-
tem aceia, personalul medical cu
ochii verzi, albaștri sau căprui
care le suntem alături, așa cum
le eram și fără acest echipament.
Ne impresionează poveștile lor
de viaţă. Încercăm prin vorbe
– vorbirea încă nu e restricţio-
nată – și prin priviri, să îi încu-
rajăm, iar prin activitatea noas-
tră, asumată și competentă, să îi
salvăm. Sunt însă și unele cazuri
care, cu toate eforturile noastre,
ale celor îmbrăcaţi de cinci luni în
combinezoane, din păcate, să nu
poată fi salvate.
Prevenţia e mult mai simplă
decât tratarea acestei boli infec-
to-contagioase! Prevenind conta-
minarea cu SARS-CoV-2 putem
reveni și noi, medicii dumnea-
voastră, la halate, fără măști și
combinezoane!
Opinii VIA�A MEDICALĂ
7 august 2020 l Nr. 31
7

CMMB furnizorii de servicii în sarcină

Scoateţi la concurs
și nenumăraţii consilieri care ac-
tivează pe piaţa profitabilă a sar-
cinii”. Fiind „la volanul rutinei,
oarbă de rutină”, reflectează dacă

și deblocaţi posturile
nu cumva este prinsă în „capcana
informaţiei” și observă în practi-
ca curentă că femeile gravide sunt
„fundamental nesigure și speriate

în sistemul medical
inutil”, iar „demonul riscului se
ridică deasupra lor”. Se conside-

Capcana
ră „anti-consilierul” care le oferă
femeilor însărcinate curajul de a

românesc!
se elibera de riscul gândirii fabri-

informaţiei cate de toţi „consilierii” existenţi,

profesioniști sau auto-proclamaţi.

A
Sarcina reprezintă o etapă fi-
nul acesta, în contex-
tul pandemiei, exa-
menul pentru obţine-
N așterea este un eveniment rească, fiziologică în viaţa unei
uman, intim, cultural și care femei care decide și acceptă ma-
marchează definitiv restul vieţii ternitatea, nicidecum o stare
rea titlului de medic femeii, copilului și familiei. În mul- medicală care să presupună mo-
specialist din luna martie nu s-a te dintre cărţile publicate de obste- nitorizare specială ori o condiţie
putut susţine, ceea ce reprezintă tricienii români de la mijlocul sec. de natură a compătimi femeia. În
o importantă problemă atât pen- al XIX-lea și până în anii ’20 ai sec. perioada de graviditate se petrec
tru medicii care și-au finalizat al XX-lea, sarcina era încadrată schimbări numeroase, fizice și psi-
pregătirea în specialitate, cât și proceselor fiziologice, pentru ca hologice, justificate în raport cu
pentru sistemul de sănătate, care treptat să fie mutată în zone ale evenimentul major – crearea, nu-
are nevoie de resursă umană. patologiei. O celebrare a vieţii a trirea și aducerea pe lume a unei
Conform reglementărilor, drep- devenit eveniment medical. noi vieţi. Adesea, și mai ales în ul-
tul de liberă practică în România Jael Backe, profesor la timele decenii, societatea tinde să
se acordă după susţinerea exa- Julius-Maximilians-Universität considere transformările prin care
menului de medic specialist, me- din Würzburg, cu practică în gi- trece corpul și psihicul mamei ca
dicul rezident, până la acea vre- necologie, genetică medicală și pe ceva negativ și, evident, de na-
me, având doar drept de practică psihoterapie, însoţește femeile gra- tură a pune femeia însărcinată în
supravegheat. vide, în călătoria lor fizică și spiri- balanţa evaluatorie a sistemului
Reprezentanţii Biroului Exe- tuală, cu multă pasiune. În cartea* medical. Alejandro Ojeda spune
cutiv al Colegiului Medicilor din sa scrie că imaginea roz a îngrijirii în cartea lui** că percepţia nega-

’’
Municipiul București (CMMB) specialist să se deblocheze con-
consideră că mai ales acum, în cursurile pe post în spitalele și
această perioadă extrem de grea unităţile sanitare unde medicii
sunt deficitari, în primul rând în
specialităţi ca: ATI, medicină de
Este vitală susţinerea
urgenţă, boli infecţioase, epide-
examenului de miologie, pneumologie, pediatrie,
specialitate și să existe medicină de laborator etc. Sunt,
posturi pe care medicii din păcate, multe alte specialităţi
să poată fi angajaţi. care în acest moment sunt defi-
(Prof. dr. citare din perspectiva resursei
Cătălina umane și considerăm că o varian-
tă optimă pentru acest moment
Poiană,
ar fi deblocarea de urgenţă a con-
președinte cursurilor, medicii să poată ocu-
CMMB) pa posturi prin concurs în spitale
și alte instituţii medicale care în
pentru po- acest moment au nevoie acută
pulaţie și de specialiști. Medicul trebuie să
pentru profe- fie acolo unde este nevoie de el și
sioniștii din e păcat să avem foarte mulţi me-
sănătate, este dici tineri, care nu și-au putut da
nevoie urgen- specialitatea în martie și care o
tă de completarea schemelor cu vor da acum, și să nu aibă post.
medici acolo unde personalul este Dacă în anumite zone există și un
deficitar. medic cu experienţă și vin doi-
„În primul rând, trebuie să se trei tineri specialiști deja se poate
susţină examenul de medic speci- construi o echipă care să rezolve
alist în septembrie. Considerăm acuta problemă de personal din
că o primă soluţie rapidă pentru medicina românească, mai ales în
rezolvarea gravei crize de resur- zone numite drept «linia I în lupta
să umană din sănătate este ca cu noul coronavirus». Ca repre-
imediat după examenul de medic zentant al celui mai mare colegiu
teritorial de medici din România
am avut nenumărate discuţii și
cu reprezentanţii autorităţilor
și cu alte organizaţii, dar și cu
membrii noștri pentru identifi-
carea de soluţii la criza de medici
din sănătatea românească. Este
bine că avem echipamente. Este
bine că s-au făcut investiţii, ca de
exemplu în zona de ATI, dar ce fa-
cem cu resursa umană din această
zonă, de exemplu? Am discutat cu
colegii noștri, medici din spitale,
cabinete, policlinici și ambulato-
rii. Aceste luni de pandemie, mai
ales în zonele medicale desemna-
te COVID, au dus la oboseala și
epuizarea personalului medical”, a
declarat prof. dr. Cătălina Poiană,
președintele CMMB.
Biroul Executiv al CMMB con-
sideră și că detașarea poate fi o so-
luţie punctuală și pe termen scurt.
Soluţia viabilă, din perspectiva
noastră, este însă deblocarea pos-
turilor pentru medici.
Înţelegem că este criză de me-
dici. Astăzi, în spitalele unde sunt
detașaţi medicii, mâine în spitale-
le de unde au fost detașaţi. Deschi-
deţi spitalele, pregătiţi noi echipe,
scoateţi posturile la concurs!
Biroul Executiv al CMMB
prenatale devine din ce în ce mai tivă și teama ce însoţesc sarcina și
puţin adevărată. „Sarcina este o nașterea au dus la o paternalizare
stare normală în viaţa unei femei, excesivă a femeilor însărcinate,
în care gravida experi- care se simt adesea la
mentează procese fun- mila unui sistem care
damentale ale corpului le încarcă cu teste și
și sufletului. Sarcina nu ţin cont deloc de pă-
este doar o «circum- rerile lor. În opinia sa,
stanţă diferită» și nu o la toate acestea se mai
circumstanţă patologi- adaugă și „poveștile în-
că în viaţa unei femei. grozitoare” pe care le
Medicina de astăzi aud de la alte mame, de
susţine din ce în ce mai la alte sarcini și nașteri,
mult sarcina ca fiind așa încât este lesne de
o situaţie de viaţă fun- Dr. Richard înţeles ce se conturea-
damental periclitată,
Constantinescu ză în mintea viitoarei
situaţie în care nume- mame.
roase riscuri ameninţă sarcina sau Medicii se protejează de răs-
femeia însărcinată. Sarcina nu mai pundere. În consecinţă, au medica-
este concepută astăzi fără cuvântul lizat un proces fiziologic conside-
«risc»”. rându-l, în 80% din cazuri, riscant
Îngrijorarea a fost strecurată și au adus femeia gravidă din ce în
în fiecare dintre aspectele vieţii ce mai aproape de laborator și de
femeii însărcinate. „În zilele noas- orice sistem medical de explora-
tre, sarcina este monitorizată de re. În loc de înţelegere și suport,
medic ca o boală cronică gravă. femeia și familia sa se întâlnesc
Nu este de mirare că speranţa în cu un discurs care îi introduce
bine dispare în sarcină și, încetul viitoarei mame teama pentru ea și
cu încetul, se naște o frică gene- copil.
rală de risc și femeile însărcinate *Schwangerschaft ist keine Krankheit. Welche
Ratschläge und Untersuchungen Schwangere
devin extrem de preocupate. Dar wirklich brauchen. N.r: toate citatele din articol
cine propagă aceste riscuri? Sun- sunt preluate din această carte
** Alejandro Ojeda, El embarazo no es una
tem noi înșine medicii, plus toţi enfermedad, sursa: https://www.serpadres.es.

PUBLICITATE

ANGAJĂM VÂND/ÎNCHIRIEZ FARMACIE ÎMPREUNĂ

CU SPAŢIUL EI. RELAŢII LA TEL. 0755.730.237
· medic Recuperare Medicală (asigurăm locuinţă) la Clinica
Paltinul – Spital Victoria din orașul Victoria, Brașov;
· medic Diabet, nutriţie și boli metabolice; · medic Medicină de
Abonează-te pe 12 luni la Viaţa Medicală!
Săptămânal, vei primi ziarul
laborator
Ziarul tipărit*: Ziarul pdf: tipărit și/sau vei avea acces la
pentru Clinica Paltinul din Sibiu și din Victoria.
Contact: paltinul@rdsmail.ro, tel.: 0766.356.821.
200 lei 129 lei ziarul în format pdf. În plus, vei
avea acces la toate articolele
*Primești bonus, gratuit, abonament pe 12 luni la ziarul pdf. postate pe www.viata-medicala.ro

Clinică medicală Cum te abonezi:

cu sediul în București, Sector 3, aflată în contract cu CASMB
angajează trei medici specialiști cu normă întreagă sau part-time,
pentru următoarele specialităţi:
- Cardiologie – 2 posturi;
- Psihiatrie infantilă – 1 post.
Detalii și relaţii la tel. 0745.182.161 sau 0733.947.061; e-mail:
clinicamemento@yahoo.com
• Online: creează-ți cont pe medichub.ro și accesează
www.medichub.ro/reviste/ziarul-viata-medicala
sau
• Trimite un e-mail pe adresa abonamente@viata-medicala.ro cu datele tale
(nume, adresă de livrare a ziarului, specializare) și cu dovada plății contravalorii
abonamentului (în contul RO09INGB0000999906229895, deschis la ING Bank;
Titular cont: S.C. VIAŢA MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ SRL; CIF RO4197070).
Te vom contacta în cel mai scurt timp. Scanează QR codul pentru linkul de abonare
8 VIA�A MEDICALĂ
7 august 2020 l Nr. 31
Pandemia de COVID-19 a venit cu
multe schimbări de planuri, iar
creșterea numărului de cazuri din
ultimele săptămâni impune alte și alte
modificări. Despre adaptarea în scopul
protejării sănătăţii am vorbit cu
dr. Anca Ștefan, managerul
Institutului „Ana Aslan”.
Î
n luna martie, în curtea Insti-
tutului Naţional de Geriatrie
și Gerontologie (INGG) „Ana
Aslan” de la Otopeni a fost
montat spitalul modular ROL 2,
de fază 2 în îngrijirea pacienţilor
COVID (+). În clădirea Institutu-
lui a fost creată de la zero o secţie
ATI cu 23 de paturi, pentru de-
servirea aceleiași unităţi medica-
le. „Secţia de ATI a fost creată de
INGG «Ana Aslan», iar acum este
gestionată din punct de vedere
medical de spitalul ROL 2, de Spi-
talul Militar Central, care deţine
personal specializat. «Ana Aslan»
este un spital monospecialitate,
geriatrie, cu diverse cabinete de
consultaţii pe toate celelalte spe-
cialităţi. Acesta a fost și obiectul
asocierii – Spitalul Militar adu-
ce personalul medical și echi-
pamentele, INGG «Ana Aslan»
oferă spaţiul, infrastructura și
activităţile suport”, ne-a expli-
cat dr. Anca Ștefan, managerul
Institutului.
O SIMBIOZĂ CARE
DĂ ROADE
Amenajarea a fost gândită ast-
fel încât să se poată crea circuite
specifice pentru fiecare proces, de
la prepararea și transportul hra-
nei, până la transportul deșeurilor
medicale și menajere. Computerul
tomograf INGG a fost pus la dis-
poziţia ROL 2, iar traseul până la
el a fost „bine stabilit, se ajunge
direct din ATI, nu se intersectează
în niciun fel pacienţii COVID cu
pacienţii non-COVID.. Au fost pe-
reţi întregi pe care i-am construit
pentru separare. A fost inevitabil.
Acesta este cuvântul – adaptare”,
ne-a mai spus managerul „Ana
Aslan”.
Spitalul ROL 2 a fost singurul
spital modular funcţional în toa-
tă această perioadă care și-a luat
și avizele la timp din punct de ve-
dere medical. „Noi le-am luat pe
partea noastră, administrativă, iar
Spitalul Militar pe partea medica-
lă, astfel încât s-a creat cumva o
simbioză care dă roade: pacienţii
sunt bine îngrijiţi și au o rată bună
de vindecare, se negativează mai
repede”, susţine dr. Anca Ștefan.
La data la care am luat acest
interviu (24 iulie), „Ana Aslan”
se pregătea de toamnă, înlocuind
corturile cu containere, iar ma-
nagerul spera ca în câteva zile să
poată fi reluată activitatea de in-
ternare a pacienţilor în unitatea
mobilă. Ne spunea că venirea toam-
nei creează o ușoară presiune în
”
rândul medicilor și al populaţiei cu
De azi dimineaţă cred
că m-au sunat trei spitale
care au nevoie de paturi
pentru pacienţi COVID;
lucrurile nu evoluează
spre bine și cred că
urmează o perioadă
dificilă.
patologii diverse care a fost nevoită
să-și amâne prezentarea la spital.
ZERO INFECTĂRI ÎN
RÂNDUL PERSONALULUI
MEDICAL
Povestiţi-mi un pic despre ce s-a
întâmplat la Otopeni.
Ce am făcut a fost să ne adaptăm
contextului COVID. Dacă la-nce-
putul anului aveam pe lista de in-
vestiţii programate reamenajări,
renovări pentru sala de sport, pis-
cina interioară, blocul alimentar,
a trebuit să regândim totul de la
zero. La începutul lunii martie, noi
deja aveam depusă la Minister o
planificare privind reorganizarea
structurii Institutului: voiam să
creăm la Otopeni un ambulatoriu
integrat, pentru a ne diversifica
serviciile. Ambulatoriul ar fi avut
o intrare separată, niște circuite
specifice foarte bine delimitate.
Adaptarea ra
în lupta cu SA
Acest lucru nu l-am putut face,
deoarece exact în zona respectivă
am creat de la zero secţia de ATI.
În prezent, aceasta este folosită
aproape 100%, situaţia se schim-
bă de la un moment la altul, în
momentul în care pacientul se
simte mai bine, el este transferat.
Această secţie de ATI a fost crea-
tă într-o singură lună. Din martie
până acum, peste 400 de pacienţi
au fost trataţi în ROL 2.
În continuare personalul se
cazează la institut?
Personalul medical care deserveș-
te spitalul ROL 2 e în continuare
cazat la noi, jumătate dintre ca-
merele de la Otopeni sunt puse
la dispoziţia lor. Ei petrec la noi
două săptămâni continuu, tocmai
pentru a evita riscul de infectare
la domiciliu sau în transport. Este
foarte util acest sistem, cred că au
fost una sau două persoane infec-
tate din partea administrativă și
atât, ceea ce este foarte important,
pentru că automat crește încrede-
rea medicilor, asistentelor și a pa-
cienţilor, fiindcă îi văd pe medici
că sunt relaxaţi. Au intrat într-o
rutină care le dă o notă de încrede-
re tuturor, chiar dacă se lucrează
la foc automat și continuu. Este
admirabil modul în care persona-
lul Spitalului Militar gestionează
situaţia.
Cum a decurs reorganizarea
institutului în contextul
epi­demiologic?
În martie, în perioada stării de
urgenţă, am primit un ordin al Co-
mandantului Acţiunii de a nu mai
face internări la Otopeni și de a
externa pacienţii pe care îi aveam,
și o solicitare privind identificarea
zonelor pe care le-am putea trans-
forma în ATI, respectiv în zone
pentru cazarea medicilor și așa
mai departe. Am identificat zone-
le, apoi ne-am adaptat. În momen-
tul în care au venit cei de la Spitalul
Militar, noi eram în ultima etapă a
lucrărilor și împreună cu partea
lor de epidemiologie am verificat
dacă lucrurile erau în regulă. Am
făcut schimbări
în camera de echi-
pare-dezechipare,
le-am gândit altfel,
traseele pentru servirea
”
COVID-19 este o
problemă a tuturor
– trebuie să găsim
soluţii.
Repede!
mesei le-am adaptat astfel în-
cât să nu se intersecteze între ele.
Efectiv, am lucrat împreună fără
nicio problemă. A fost foarte mul-
tă bunăvoinţă din partea tuturor.
Acest lucru s-a întâmplat și la noi
în spital, știţi cum e, tot timpul
sunt păreri diferite, este normal să
fie așa, dar în momentul în care a
apărut acest context, toată lumea
a tras în aceeași direcţie. Iar acest
lucru mă bucură foarte mult. Ne-
am luat autorizaţia și pentru circu-
ite verzi pentru pacienţii non-CO-
VID, astfel încât să putem începe
să-i internăm și pe cei geriatrici.
Presiunea din partea pacienţilor
noștri, pe care luni de zile nu i-am
tratat, este foarte mare. Afecţi-
unile lor nu au trecut în această
perioadă.
PRIMUL SEZON DE GRIPĂ
ȘI COVID
Ce va urma?
Planificarea iniţială cu spitalul
modular de la „Ana Aslan” și cu tot
ce am creat acolo a fost să trateze
cazuri ușoare și medii. Acum s-a
schimbat planul, pentru că avem
și multe cazuri grave. Ce se întâm-
plă acum în București este ușor
alarmant, atât pentru noi, cei din
sistem, cât și pentru publicul larg.
Ușor-ușor, spitalele încep să-și
ocupe toate paturile COVID, timp
în care pacienţii non-COVID au
nevoie de asistenţă medicală, iar
lucrurile devin ușor tensionate și
destul de greu de gestionat, presi-
unea vine din toate părţile.
Vă mai faceţi planuri?
Sunt foarte rezervată, așteptăm
să vedem ce se întâmplă, în ce di-
recţie vor evolua lucrurile. Sezo-
nul rece va fi foarte complicat. În
momentul în care vor apărea și
gripele, și va trebui să facem di-
ferenţa între gripă și COVID va fi
Special
foarte greu. Și ast-
fel preferăm să o
luăm din aproape în
aproape. Ceea ce îmi
doresc este să trecem cu
bine de această perioadă cu
creștere a numărului de cazuri și
de acest prim sezon de gripă. Nu
va fi ușor pentru nimeni. Simpto-
mele fiind asemănătoare, va exista
riscul de a le confunda, cel puţin
într-o primă fază, ceea ce înseam-
nă riscuri – nici nu vreau să mă
gândesc ce înseamnă să izolezi un
pacient cu COVID cu un pacient
cu gripă. Noi, de altfel, începem să
ne pregătim, avem un proiect-pilot
la Otopeni.
TRASABILITATE
PENTRU ANCHETĂ
EPIDEMIOLOGICĂ
Ce fel de proiect?
Un proiect de trasabilitate a paci-
entului, în care folosim un sistem
RFID (n.r.: identificare prin ra-
diofrecvenţă) și termoscannere pe
care le avem peste tot în baza de
fizioterapie, pentru că am consta-
tat că fizioterapia este zona în care
se întâlnesc cei mai mulţi pacienţi
și acolo este riscul cel mai mare de
infectare. Și atunci ne-am concen-
trat mult pe cum construim acolo
circuitele. Pacientul primește, pe
lângă brăţara de trasabilitate a ac-
tivităţii medicale, o brăţară nouă,
cu electro-ID, ce reperează în mod
real unde este și cu cine interacţi-
onează – dacă este la distanţă mai
mică de 2 m de orice pacient care
poartă brăţară. Este singurul mod
în care putem merge în urmă, pe
anchetă epidemiologică, pentru
a vedea cine cu cine s-a întâlnit,
când și care e riscul de infectare.
Le spuneam și colegilor mei: „Hai-
deţi să facem o simulare: avem
un pacient COVID; ce facem?, ce
închidem?, unde îl izolăm?” Aces-
te real life situaţii sunt destul de
complexe și de greu de gestionat și
atunci am încercat să digitalizăm
totul și să automatizăm.
 Special
rapidă, singura șansă
ARS-CoV-2
ABORDAREA INTEGRATĂ
A PACIENTULUI VÂRSTNIC
Pacientul vârstnic cronic
are întotdeauna mai
multe patologii. Deși
spitalele de acuţi
rezolvă, așa cum
le spune și numele,
acutizările, pacientul
poate rămâne cu un
trecut neinvestigat și cu
comorbidităţi. „Aici este și
unicitatea noastră: abordăm
holistic pacientul, ca un
întreg”, ne spune dr. Anca
Ștefan.
Cărui tip de pacient îi poate da
trimitere medicul către „Ana
Aslan”?
Pacientul vârstnic este polipato-
logic, niciodată nu va avea doar
o problemă de cardiologie sau de
reumatologie, de exemplu. Iar me-
dicul geriatru este ceea ce numim
noi managerul de caz, el preia pa-
cientul, îl evaluează și îl trimite la
consultaţii interdisciplinare. Avem
cabinete în majoritatea specialită-
ţilor existente în orice spital de ur-
genţă. Pacientul ajunge la noi, i se
face o evaluare iniţială, vedem care
sunt problemele cu care se confrun-
tă, rămâne la noi 14 zile internat –
este parte din metoda de tratament
„Ana Aslan” pe care o folosim –,
iar în acest timp este văzut mai de-
parte de specialiști, în funcţie
de nevoile pe care le are.
În paralel, pacientul
începe să primească
medicaţia, precum și
asistenţa medicală și
psihologică.
Spuneaţi că vin pacienţi
și pentru recuperare.
Partea de recuperare este foarte
importantă și avem o bază de recu-
perare absolut nouă, care respectă
orice standarde la nivel internaţio-
nal. Avem echipamente moderne,
unele dintre ele unice în Europa,
foarte apreciate de pacienţi. De
exemplu, avem un echipament de
tratament non-invaziv al inconti-
nenţei urinare care, prin diverse
unde, tonifică planșeul pelvin. Echi-
pamente de tonifiere musculară cu
efect imediat. Baza de recuperare
de la Otopeni este probabil cea mai
modernă din ţară, cu echipamente
și proceduri din orice gamă, hidro-
terapie, termo-, kineto-, magne-
to-, electroterapie, orice nevoie a
pacienţilor geriatrici noi o rezol-
văm intern. Ţinem foarte mult la
tratamentul cu Gerovital, pe care
îl folosim injectabil sau oral, adap-
tăm doza în funcţie de pacient, de
afecţiunile lui. Folosim Gerovitalul
și în tratamentele de fizioterapie,
pentru dureri articulare, muscu-
lare. Sunt preparate pe care le fa-
cem noi în farmacie, în sistem de
Grupaj
realizat de
dr. Mariana
Minea
receptură, în care folosim medica-
mentul Gerovital și diverse baze
cosmetice.
Ce acte le sunt necesare
pacienţilor care vor să vină la
INGG?
Cei care doresc să vină la noi au
nevoie de o trimitere de la medicul
de familie pentru geriatrie și să-și
facă o programare în prealabil; fără
programare nu se poate, nu suntem
spital de acuţi. Ce trebuie să se înţe-
leagă este că în această perioadă nu-
mărul de paturi s-a diminuat foarte
mult, pe de o parte pentru că la
Otopeni jumătate din clădire este
pusă la dispoziţia medicilor de la
ROL 2, pe de alta pentru că este ne-
voie de această distanţare fizică în-
tre pacienţi și nu putem caza decât o
persoană pe salon sau, unde sunt sa-
loanele foarte mari, două persoane.
Mai avem un ambulatoriu inte-
grat pe str. Căldărușani, la sediul
central, și pe cel de specialitate
din str. Spătarului, pe care îl reno-
văm și estimăm că în luna august
îl vom redeschide pentru pacienţi.
În prezent, consultaţiile în am-
bulatoriu se desfășoară prin
telemedicină.
Ambulatoriile, șansa de a
deservi mai mulţi pacienţi
În ambulatoriu se fac aceleași
proceduri ca în spital?
Da, sunt replica acelorași proceduri
și tratamente pe care le oferim în
cursul spitalizării. Este și motivul
pentru care am vrut să renovăm
acest ambulatoriu de specialitate,
pentru a da șansa cât mai multor
pacienţi de a beneficia de aceleași
tratamente și proceduri fără a fi
nevoie de internare. Este o metodă
prin care practic ne creștem adresa-
bilitatea. O să insistăm în perioada
următoare și în contextul acesta
al epidemiei pe dezvoltarea ambu-
latoriilor; astfel, și cel de la 1 Mai
urmează să intre în renovare, dar
vizăm o soluţie și pentru Otopeni.
Anual, în context nonpandemic,
aveam 13.000 de pacienţi în spita-
lizare continuă și undeva la 12.000
în ambulatoriu, și ne dorim să du-
blăm acest număr prin intermediul
ambulatoriilor.
Aveţi un mesaj către medicii care
ne citesc?
Cred că trebuie să ne adaptăm și să
înţelegem că acest virus este aici și
va rămâne. Dacă la început speram
cu toţii că în câteva luni trecem
peste, iată că nu este așa. Personal,
mă întristează să văd oameni din
lumea medicală reticenţi la exis-
tenţa acestui virus, oameni care nu
interacţionează neapărat cu partea
aceasta de COVID. Și le spun de fi-
ecare dată același lucru: „Vă rog, ve-
niţi la Otopeni să vedeţi, vă oferim
noi și combinezon”. Este o teamă
VIA�A MEDICALĂ 9
7 august 2020 l Nr. 31
”
Comunicarea cu pacientul
vârstnic polipatologic necesită
răbdare. (...) Dacă pacientul nu
înţelege că trebuie să poarte
mască tot timpul, el nu va purta
mască, și cu prima ocazie când
asistentul se va întoarce cu
spatele, el o va da jos.
generală pe care o înţeleg din partea
personalului medical care nu are le-
gătură directă cu pacienţi COVID.
Dar în același timp, niciunul dintre
medicii cu care interacţionez nu
este mai puţin dedicat lucrului cu
pacientul.
Cum se desfășoară comunicarea
cu pacientul geriatric?
Pacientul geriatric este un paci-
ent cu care comunicarea se face
într-un anume fel. Trebuie să i se
explice pe înţelesul lui, la nivelul
lui, care este povestea cu acest vi-
rus, de ce este util să poarte mască.
Avem nevoie de răbdare.
Dacă pacientul nu înţelege că tre-
buie să poarte mască tot timpul,
el nu va purta mască, și cu prima
ocazie când asistentul se va întoar-
ce cu spatele, el o va da jos. Sunt de
asemenea bariere sociale pe care
acesta le percepe ca fiind foarte
importante, uneori chiar mai im-
portante decât ceea ce le spunem
noi. Pacientul geriatric este un pa-
cient special, și dacă nu integrăm
și partea socială în partea medicală
de tratament, nu avem nicio șansă.
Trebuie să investesc puţin timp în
a-i câștiga încrederea și a-i explica și
de ce îi cer să meargă la distanţă de
prietenul lui cu care nu s-a întâlnit
de nu știu câtă vreme sau de ce să nu
dea mâna cu el.
INGG „Ana Aslan” Otopeni
10 VIA�A MEDICALĂ
7 august 2020 l Nr. 31 Inedit

Un paradox cu care se
De-a lungul timpului, mai
ales în ultimele decenii,
s-au efectuat numeroase
studii cu scopul de a descrie

confruntă fiecare medic

reacţiile emoţionale ale
medicilor la moartea unui
pacient. Experţii și-au dorit,
astfel, să exploreze efectele
pe care acest eveniment
tragic le poate avea la nivelul
psihicului medicilor.

U
n studiu* publicat în
BMJ, în iulie 2003,
face referire la 188
de medici din Marea
Britanie care au îngrijit 68 de pa-
cienţi care au decedat în spital.
Analiza comparativă făcută de cer-
cetători a avut în vedere mai multe
tipuri de specialiști: 67 de medici
din specialitatea medicină genera-
lă, opt din zona de terapie intensi-
vă și 12 medici din aria de îngrijire
primară.
Analiza specialiștilor a indicat
că medicii care acordă îngrijire
primară au raportat că se simt mai
apropiaţi de pacienţi și mai pertur-
baţi de decesul acestora, că folo-
sesc mai multe comportamente de
coping, că au mai multe simptome
de doliu și traumatizante referi-
toare la impactul evenimentului.

Moartea, un fapt inevitabil

Rezultatele au arătat că, în
comparaţie cu bărbaţii, femeile
au raportat mai des simptome
psihologice și o nevoie mai mare
de a avea sprijin din partea celor-
lalţi. Totodată, medicii femei au
raportat un distres psihologic mai
accentuat, în comparaţie cu medi-
cii bărbaţi, mai multe simptome
de doliu și au folosit mai multe re-
surse de coping decât medicii băr-
baţi. Despre distresul psihologic al
medicilor ne-a vorbit pe larg conf.
univ. dr. habil. Dégi L. Csaba, di-
rectorul Societăţii Internaţionale
de Psiho-Oncologie (IPOS). Potri-
vit acestuia, specialităţile în care
Dégi L. Csaba
decesul pacienţilor afectează înde-
osebi medicii sunt pediatria și on-
cologia: „În cazul bolilor cronice,
acest procent al pacienţilor care
decedează este mai mare. Cred că
sunt două domenii care afectează
în mod special medicii, din punc-
tul de vedere al morţii pacienţilor:
pediatria și, desigur, oncologia.
Acest fapt al vieţii, această parte
a meseriei de medic – că unii pa-
cienţi mor – este un lucru pe care
medicul trebuie să îl vadă ca pe un
fapt inevitabil”.
Perspectiva unui chirurg
oncolog
Despre decesul pacientului
am discutat cu dr. Laurenţiu Si-
mion, medic chirurg oncolog de la
Institutul Oncologic București
(IOB). „Din fericire, rareori am
avut astfel de cazuri, dar este in-
evitabil. Situaţia ideală pentru
un medic și un chirurg ar fi aceea
în care medicul nu ar fi implicat
emoţional în relaţia cu pacientul.
Fără doar și poate, specialistul
Laurenţiu Simion
are cea mai bună atitudine atunci
când nu este implicat emoţional
și gândește la rece”, mărturisește
dr. Laurenţiu Simion.
Îmi explică, totodată, că din
cauza unei comunicări ineficiente
între medic și pacientul care nu
mai are mult de trăit, atât pacien-
tul, cât și familia lui au de multe
ori așteptări care nu sunt tocmai
realiste. Bolnavii vin la IOB, spune
el, în speranţa că vor fi vindecaţi,
însă boala este cea care învinge de
cele mai multe ori: „Se întâmplă
să vină la Institutul Oncologic pa-
cienţi disperaţi, familii disperate,
ca la ultima salvare, cărora dacă
cineva le-ar fi explicat mai înainte
cu onestitate ce boală au, în ce sta-
diu este ea, ce obiective realiste pot
aștepta în tratamentul acelei boli,
sigur că ar fi venit un pic pregătiţi
și ar fi înţeles cum stau lucrurile.
Din păcate, se întâmplă adesea să
vină pacienţi care au fost trimiși
la Institutul Oncologic cu ideea că
aici vor fi vindecaţi. Sau cu ideea
asta: «Duceţi-vă, că acolo vă rezol-
vă». Oricât ne-am dori, acest lucru
nu se întâmplă la fiecare caz”.
Traiectoria îngrijirilor
paliative
Psiho-oncologul Dégi László
Csaba aduce în discuţie tratamen-
tul paliativ, pe care îl numește „o
opţiune mai evidentă” în cazul
pacienţilor oncologici și, din acest
motiv, el pune accentul pe ideea că
medicii trebuie să înţeleagă că, la
unii pacienţi oncologici, vine un
moment când este recomandat
mai degrabă tratamentul paliativ
decât cel activ. Esenţial este ca
medicii să realizeze când se poate
trece această graniţă și să schimbe
traiectoria: „Pentru un medic, în-
tâlnirea cu moartea unui pacient
ar putea fi cumva ușurată, ajutată.
Cum? Prin faptul că în momentul
de declin fiziologic și în momen-
tul în care pacienţii decid să facă
acest pas, el poate să treacă de la
atitudinea tratamentului activ și a
vindecării, la paradigma îngrijirii
paliative”.
Partea de tratament paliativ
poate să-i ofere o experienţă poziti-
vă medicului, explică Dégi Csaba,
iar acest lucru îl va ajuta ulterior
în tot ceea ce înseamnă moartea
pacientului și procesarea acestui
eveniment. Și, deși moartea este o
tragedie, mai spune specialistul în
psiho-oncologie, uneori pot exis-
ta satisfacţii profesionale pentru
medic, atunci când, de exemplu,
rezultatul unei îngrijiri paliative
este „fără durere” pentru pacient.
Aceasta este o experienţă pozitivă,
spune el.
Emoţia, o reacţie firească
Dr. Dégi Csaba arată că în cel
mai bun caz, a face faţă morţii pa-
cientului este un paradox cu care
se confruntă în mod regulat fieca-
re medic. Aici intervine și decizia,
spune el, motivaţia intrinsecă a oa-
menilor care devin medici, pentru
că lor le pasă de viaţa pacienţilor și
vor să îi ajute pe oamenii afectaţi
de anumite boli grave.
Desigur, spune el, este o reacţie
firească a medicului să se emoţio-
neze atunci când cineva pe care a
dorit să îl ajute ajunge, de fapt, să
moară. „Nu cred că este bine să
ignorăm aceste sentimente, aceste
motivaţii sau să le suprimăm în ca-
zul în care suntem medici. Totuși,
există o regulă nescrisă pentru me-
dici care sugerează că este foarte
înţelept sau chiar că nu este posi-
bil să simtă emoţii în urma morţii
unui pacient, fiindcă tot timpul
va exista un alt pacient pe care
trebuie să îl ajute și nu poate să se
irosească în acest sens”, a precizat
președintele IPOS.
Tot în viziunea lui Dégi Csaba,
acest lucru – că ar fi înţelept să nu
simtă emoţii de pe urma decesului
unui pacient – le provoacă medi-
cilor o detașare emoţională care
este, de fapt, deja înrădăcinată în
școala medicală. „Ei cred sau sunt
instruiţi să creadă că răspunsul
emoţional al medicului la moar-
tea unui pacient este sau poate fi
considerat un semn de slăbiciune
sau chiar de incompetenţă. De ce?
Pentru că această idee se hrănește
dintr-o imagine populară în foarte
multe seriale și în tot ce înseamnă
educaţia medicală la facultate, că
medicul este un fel de salvator su-
prem al vieţilor umane și că el va fi
incapabil să își facă meseria dacă
devine om pentru un moment
și simte aceste emoţii intense”, a
explicat specialistul în îngrijirea
oncologică psiho-socială.
Starea emoţională nu trebuie
ignorată
Un alt aspect esenţial, de care
se vorbește destul de rar, este au-
toîngrijirea, iar psiho-oncologul a
mai precizat că, dacă medicii sunt
afectaţi de moartea unui pacient,
este foarte important să găsească
pe cineva cu care să vorbească des-
pre acest eveniment. În caz con-
trar, starea lor emoţională poate fi
afectată și chiar și judecata privind
tratamentul celorlalţi pacienţi este
afectată ulterior.
„Sunt studii care au descope-
rit că oncologii care s-au străduit
să își gestioneze sentimentele de
durere și de pierdere, prin detașa-
re, au raportat sentimente de eșec,
de îndoială de sine, de tristeţe și
de neputinţă. Aceștia au fost cam
jumătate dintre oncologii care au
participat la o cercetare din Ca-
nada. O treime dintre oncologi au
vorbit despre sentimente de vino-
văţie, tulburări de somn și plâns
necontrolat”, a detaliat Dégi Csa-
ba. Aceste emoţii negative nepre-
lucrate, neverbalizate, au impact
foarte mare asupra medicilor, con-
chide expertul: aceștia sunt mai
neatenţi, mai nerăbdători, mai iri-
tabili, se epuizează emoţional mai
ușor și ajung mult mai repede la
sindromul de burnout.
Florentina Ionescu
*https://bit.ly/30Oa5pf
Reuniuni medicale
Primăvara Dermatologică
Ieşeană, în online
Capitala Moldovei a fost gazda unui
eveniment în premieră, organizat
sub egida manifestării știinţifice
„Primăvara Dermatologică Ieșeană”,
și anume școala de dermatologie în
mediu virtual.
L
a jumătatea acestei luni (13-18 iu-
lie), la Iaşi s-a desfăşurat prima
şcoală de dermatologie din mediul
virtual. Devenită deja tradiţie,
Primăvara Dermatologică Ieşeană (PDI)
este prezentă și anul acesta în peisajul ma-
nifestărilor știinţifice medicale, în alte cir-
cumstanţe desigur, impuse de condiţiile
pandemice actuale. Cursurile, conferinţele
şi workshopurile organizate în acest an s-au
desfăşurat pe o platformă online profesiona-
lă, informaţiile și mesajele transmise parti-
cipanţilor fiind de înaltă factură știinţifică.
Manifestarea a fost iniţiată de prof. dr.
Daciana Elena Brănişteanu, de la Univer-
sitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore
T. Popa” Iaşi și este organizată, an de an,
de Asociaţia Dermatologilor din Moldova
(ADEM) cu sprijinul UMF „Grigore T. Popa”
Iaşi, al Colegiului Medicilor şi al Colegiului
Farmaciştilor din Iaşi.
La ediţia de anul acesta – a noua – au fost
prezenţi peste 100 de lectori naţionali şi in-
ternaţionali şi mai mult de 2.500 de partici-
panţi – medici primari şi specialişti, medici
rezidenţi, studenţi, asistenţi medicali gene-
ralişti şi de farmacie. Au fost prezente nume
consacrate ale lumii medicale – prof. dr.
Andrew Nicolaides (Marea Britanie), prof.
dr. Torello Lotti (Italia), dr. Niazi Kushrow
(SUA), prof. dr. Lăcrămioara Ionela Şerban
(UMF „Gr. T. Popa” Iaşi) şi prof. dr. Călin
Giurcăneanu, preşedintele Societăţii Ro-
mâne de Dermatologie (UMF „Carol Davila”
Bucureşti). Prof. dr. Daciana Elena Brăniş-
teanu şi prof. dr. Simona Roxana Georgescu
(UMF „Carol Davila” Bucureşti) au fost co-
președinţii manifestării.
ROLUL FARMACISTULUI ÎN
CONSILIEREA PACIENTULUI
În decursul celor nouă ediţii, PDI s-a
dovedit a fi o adevărată Școală de der-
matologie, prin intermediul cursurilor,
workshopurilor şi al prelegerilor susţinu-
te fiind abordate teme importante, multe
VIA�A MEDICALĂ
7 august 2020 l Nr. 31
11
dintre ele aflate la graniţa cu alte speciali-
tăţi. Anul acesta s-au discutat subiecte pre-
cum: abordarea pacientului cu acnee, bene-
ficii pentru piele, păr şi unghii prin formule
inovatoare, suplimentele alimentare pentru
pacienţii cu afecţiuni dermatologice, trusa
de vacanţă – antibacteriene topice şi cicatri-
zante, campanii educaţionale pentru redu-
cerea incidenţei micozelor cutanate.
Evenimentul a debutat cu un curs in-
titulat „ABC în dermatologie”, dedicat
farmaciştilor şi asistenţilor de farmacie.
Farmacistul, ca specialist în sfera medi-
camentelor, are un rol foarte important în
consilierea pacientului cu afecţiuni derma-
tologice. Astfel, programele educaţionale
care se derulează în farmacii reprezintă un
instrument prin care pacienţii au acces la
informaţiile de specialitate referitoare la acestea au dat curs unor ample dezbateri,
siguranţa şi eficacitatea tratamentelor. evenimentul în sine devenind un spaţiu în
care ştiinţa şi cunoaşterea s-au împletit cu
INTERFERENŢELE dragostea de a duce mai departe această
DERMATOLOGIEI tradiţie şi de a-i inspira şi pe alţii.
O sesiune specială a fost dedicată infec- În cuvintele de mulţumire adresate par-
ţiei cu noul coronavirus (SARS-CoV-2). Au ticipanţilor, prof. dr. Daciana Brănişteanu a
fost discutate subiecte diverse din domenii specificat faptul că toate cursurile, conferin-
precum: dermatologie, venerologie, der- ţele şi workshopurile susţinute anul acesta
mato-cosmetologie, flebologie, chirurgie la PDI sunt disponibile încă o lună pe plat-
vasculară, alergologie, imunologie, boli in- forma evenimentului. Astfel, participanţii
fecţioase, chirurgie estetică. De asemenea, pot reciti şi reasculta informaţiile prezenta-
au fost abordate subiecte din farmacologie, te. „Sperăm ca anul viitor, când va fi o ediţie
farmacognozie-fitoterapie, fiziologie, fizio- aniversară, să ne întâlnim şi fizic cu lectorii
patologie, microbiologie, nutriţie, oftalmo- şi invitaţii”, a conchis aceasta.
logie, pediatrie, medicină de familie. Toate Dr. Gabriela Dîm
12 VIA�A MEDICALĂ
7 august 2020 l Nr. 31 Ars medici

Tratamentul cu antico
plasmatici anti SARS-C
speranţă în tratamen
COVID-19
Plasma persoanelor vin-
decate de COVID-19 poate
deveni medicament pentru
pacienţii în stare gravă și
foarte gravă. Tratamentele
medicamentoase și plasma
bogată în anticorpi sunt
direcţionate să neutralizeze
procesul de replicare a
virusului în organism și să-l
distrugă. Astfel s-ar putea
obţine o însănătoșire mai
grabnică.
sunt cei de Na, Cl, K, Mg, P și Ca) şi
aproximativ 9% substanţe organice
(proteine, glucide, lipide, produse
de catabolism etc.).
Proteinele din plasmă, pe lângă
rolul în transport, joacă un rol im-
portant și în imunitatea organis-
mului, în procesul de coagulare a
sângelui, rol de tampon în menţine-
rea unui pH constant și în menţine-
rea constantă a presiunii osmotice
din sânge. Tratamentul cu plasmă
se utilizează în afecţiunile produse
prin anomalii ale factorilor de coa-
gulare, în afecţiuni hepatice, arsuri,

O
afecţiuni hematologice maligne și
rganizaţia Mondială imunologice de sistem. Proteinele
a Sănătăţii (OMS) a de la nivelul plasmei pot fi clasifi-
elaborat o serie de re- cate în albumine, globuline și fibri-
comandări, ghiduri și nogen. Electroforeza proteinelor
materiale de studiu, inclusiv Re- le împarte în cinci fracţiuni: seru-
comandările privind Dezvoltarea malbumine, fracţiunile α1, α2, β şi
unei Politici Naţionale și Ghidul γ-globulinele.
pentru Utilizarea Clinică a Sân- Fracţiunea α1 are drept scop
gelui. Aceste documente au drept transportul unor molecule, precum
obiectiv asistarea statelor membre vitamina B12 sau hormonii tiroi- Dinamica formării anticorpilor specifici împotriva coronavirus SARS-CoV-2 (1)
în dezvoltarea și implementarea dieni. Din fracţiunea α2 fac parte
politicilor naţionale și a ghidurilor ceruloplasmina, haptoglobina, preparat din sânge integral sau din Pacienţii cu SARS-CoV-2 în În plus, testele rapide serolo-
de practică, precum şi asigurarea angiotensinogenul, kininogenul. plasmă prelevată prin afereză, con- convalescenţă prezintă anticorpi gice de identificare directă a anti-
unei colaborări active între servi- Fracţiunea β poate fi împărţită în gelată într-un interval de timp și la neutralizanţi (nAbs) care sunt în genului COVID-19 nu există acum
ciile de transfuzie şi clinicieni pe β1 și β2, în prima categorie înca- o temperatură care menţin factorii mare parte îndreptaţi împotriva pe piaţa românească. Rezultatele
tot parcursul îngrijirilor asigurate drându-se transferina, iar în a doua labili de coagulare într-o stare func- proteinei S. Vaccinurile SARS ex- acestor teste ar putea avea implica-
pacienţilor care ar putea avea nevo- β-lipoproteinele şi imunoglobuline- ţională. Acest component conţine, perimentale, incluzând proteina S ţii importante pentru înţelegerea
ie de transfuzie de sânge. O revistă le β2. Fracţiunea γ globulinică este la valori plasmatice normale, fac- recombinantă și virusul inactivat, transmisiei și patogenezei SARS-
electronică de recenzii axată pe reprezentată de imunoglobuline tori stabili de coagulare, albumină induc răspunsuri de tip anticorpi CoV-2 și dezvăluie o ţintă pentru o
soluţii bazate pe date ale proble- (anticorpi) ce pot fi împărţite în: și imunoglobuline. Trebuie să conţi- neutralizanţi. Rezultatele cercetă- intervenţie terapeutică rapidă (2).
melor de sănătate se poate obţine Ig A, Ig D, Ig E și Ig G. γ-globulinele nă, în mediu, nu mai puţin de 50 g/l rilor indică faptul că răspunsurile Studiile realizate asupra SARS-
de la WHO Reproductive Health care se formează la nivelul gangli- din concentraţia totală de proteine, prin anticorpi împotriva SARS-S ar CoV și MERS-CoV au demonstrat
Library, extranet.who.int/rhl. onilor limfatici și al organelor lim- corespunzător limitei stabilite de putea oferi o anumită protecţie îm- că multe fragmente (S1-NTD, RBD,
foide sunt sintetizate de plasmo- Farmacopeea Europeană 0853EC, potriva infecţiei cu SARS-CoV-2. S2) din proteinele S pot fi utilizate
COMPOZIŢIA PLASMEI cite (plasmocitele se formează din Directiva 2004/33EC. Procesul Dinamica formării anticor- ca ţinte pentru a dezvolta nAbs. An-
SANGUINE limfocitele B, prin diferenţierea de congelare trebuie iniţiat în pri- pilor specifici împotriva SARS- ticorpii specifici RBD au o potenţă
Plasma sanguină reprezintă şi proliferarea acestora). mele 12 ore de la finalizarea pro- CoV-2 este prezentată mai sus mai mare de a neutraliza infecţia
aproximativ 55-60% din volumul cedurii de recoltare (prin afereză (Figura) (1). cu tulpini de virus divergente, ceea
de sânge şi este formată din aproxi- CONGELAREA PLASMEI sau separare din unitatea de sânge ce sugerează că RBD a SARS-CoV-2
mativ 90% apă, 1% substanţe anor- Plasma proaspătă congelată total), într-un sistem care permite REACTIVITATE poate servi, de asemenea, ca o ţintă
ganice (săruri minerale ce conţin reprezintă un component pentru congelarea deplină timp de o oră la ÎNCRUCIȘATĂ importantă pentru dezvoltarea de
ioni, dintre care mai importanţi transfuzie sau pentru fracţionare, o temperatură sub -30ºC. Se sugerează că răspunsurile la nAbs puternice și specifice. Cock­
anticorpii formaţi împotriva SARS- tailurile formate din anticorpi spe-
CoV ar putea proteja cel puţin par- cifici pentru RBD și pentru alte re-
CRITERII DE ELIGIBILITATE PENTRU TRANSFERUL DE PLASMĂ ţial împotriva infecţiei cu SARS- giuni din proteina S pot îmbunătăţi
În primul rând, persoanele donatoare post-infecţie cu virusul SARS-CoV-2 trebuie să întrunească toate criteriile stan- CoV-2 – in vitro, unii anti­ corpi și mai mult puterea nAbs împotriva
dard de eligibilitate necesare pentru o donare obișnuită de sânge, de plasmă sau celule sanguine. Alte condiţii obligato- neutralizanţi anti SARS-CoV au SARS-CoV-2 și a tulpinilor sale. În
rii, specifice, sunt: persoana să fie de sex masculin (n.r.: s-a observat că produc un număr mai mare de anticorpi decât feme-
arătat o reactivitate încrucișată sau plus, lecţiile învăţate au arătat că
ile); să existe dovada că a trecut prin infecţia COVID-19 (test pozitiv SARS-CoV2), să prezinte însănătoșire completă și test
negativ la finele tratamentului; să nu prezinte alte boli cronice (diabet zaharat, boli cardiovasculare și pulmonare, boli ale o activitate de neutralizare încru- unii anticorpi non-neutralizanţi
ficatului și rinichilor). cișată împotriva infecţiei cu SARS- care vizează regiunile non-RBD
Plasma de la donator vindecat COVID-19 (PPC-DV-COVID-19) li se poate administra doar pacienţilor critici infectaţi confirmaţi cu CoV-2. Cu toate acestea, nu toate din proteina S pot provoca un efect
COVID-19, cu vârsta de cel puţin 18 ani, care îndeplinesc următoarele criterii: laboratoarele efectuează această de îmbunătăţire dependent de
a) se află într-o secţie de ATI dintr-un spital desemnat prin ordin al ministrului Sănătăţii pentru tratamentul pacienţilor COVID-19 testare și este posibil să fie necesare anticorp asupra infecţiozităţii vi-
și avizat de Comisia de A.T.I.;
b) prezintă o progresie rapidă a unei pneumonii severe/a unor infiltrate pulmonare (>50% în 24-48 ore), în ciuda tratamentului
trimiteri de probe la laboratoarele rale și asupra bolii, precum și alte
administrat; de referinţă pentru procesare. În răspunsuri imune (3).
c) sunt ventilaţi mecanic de mai puţin de 10 zile sau în pragul intubaţiei și ventilaţiei mecanice (dispnee severă, frecvenţă respi- aceste cazuri, obţinerea rezultate- Anticorpii variază foarte mult
ratorie ≥30/min, saturaţie în oxigen ≤93% cu oxigen pe mască facială, paCO2 >55 mmHg la pacienţii fără BPCO). lor s-ar putea să dureze câteva zile. în eficacitatea lor. În timp ce mulţi
 Ars medici VIA�A MEDICALĂ 13

orpi
7 august 2020 l Nr. 31

Prezentare de caz

Fractură de sinus
maxilar asociat cu
-CoV-2, hemosinus la copil
entul
Cazul medico-legal de hemosinus maxilar, sa pe CT/IRM este foarte bună. Există două sinusuri
urmare a unei fracturi a peretelui anterior maxilare, fiecare cu o capacitate medie de 12 cm3, cu
al sinusului la un copil, evidenţiază impor- cinci pereţi, un vârf şi cinci prelungiri. Pereţii sunt:
tanţa colaborării dintre medicul ORL și
medicul legist.
1.
tar);
Superior sau orbitar (cu canalul suborbitar ce
conţine mănunchiul vasculonervos infraorbi-

Î n urma încăierării între mai multe persoane, sol-

dată cu vătămare corporală, este obligatorie pre-
zentarea la instituţia de medicină legală în primele
30 de zile de la momentul evenimentului traumatic
suferit. La momentul prezentării, este posibil ca le-
2. Anterior – cu fosa canină şi canalele dentare
anterioare și superioare. Este locul de abord
chirurgical prin metode clasice Caldwell luc, prin
incizie sau cu ajutorul trocarului;
3. Inferior-alveolar – cu alveolele premolarilor, de
la canin la al 2-lea premolar;

se pot atașa de virus, doar unii sunt anticorpi distincţi, cu cel mai mare
ziunile să nu mai fie vizibile. Este obligatorie obţine-
rea certificatului medico-legal pentru a se face deo-
sebirea dintre zilele de îngrijiri medicale şi zilele de
4. Intern – pe care sunt ataşate cornetele nazale,
conţine ostiumul şi hiatusul semilunar prin
care sinusul se deschide în meatul nazal mijlociu;
cu adevărat „neutralizanţi”, adică potenţial de neutralizare a virusu- spitalizare, fiind necesară o colaborare între medicul este locul de deschidere a sinusului prin chirurgie
împiedică virusul să intre în celule. lui. Ei au clonat respectivii anticor- ORL şi medicul legist. endoscopică rinosinusală;
Majoritatea plasmelor con-
valescente obţinute de la indivizi
care se recuperează de COVID-19
pi și lucrează acum pentru utiliza-
rea lor în practica clinică (4).
Anticorpii neutralizanţi identi-
Victimele minore ar trebui să fie internate
obligatoriu dacă au fracturi de oase nazale ori de
pereţi sinusali sau otoragie, otoligvoree, fracturi
5. Posterior – tuberozitatea maxilară- separă sinu-
sul de fosa pterigo-maxilară.
Vârful este reprezentat de apofiza molară, iar
nu conţin niveluri ridicate ale ficaţi în acest studiu se leagă la cel transversale sau longitudinale de stâncă temporală. prelungirile sunt orbitară, zigomatică, palatină infe-
Marea majoritate a pacienţilor cu aceste agresiuni rioară, palatină superioară şi alveolară.
sunt consultaţi folosindu-se foi de spitalizare de o zi, Vascularizaţia arterială a sinusurilor este bogată,
Test care oferă rezultatul nu foi de spitalizare continuă, ceea ce contribuie la provine din artera maxilară şi facială (din sistemul
faptul că violenţa este considerată o normalitate în carotidian extern) şi arterele etmoidale anterioare
în 30-40 de minute diferite zone ale ţării și nu este sancţionată. Dacă ar şi posterioară (din sistemul carotidian intern), sur-
Din experienţa altor ţări, pacienţii asimptomatici sau oligosimptomatici, și mai fi însoţite de foi de spitalizare continuă, acest val de sele importante pentru hemosinus. Vascularizaţia
ales tineri, cu rezultat pozitiv la testul RT-PCR, trebuie izolaţi și monitorizaţi la domici- agresiuni poate fi redus. venoasă este asigurată de vena oftalmică, facială,
liu, iar un tratament specific bolii COVID-19 se va institui numai la apariţia primelor Este necesar accesul gratuit la imagistică de plexurile faringian şi pterigoidian.
simptome. Testele RT-PCR pot rămâne pozitive pentru o perioadă îndelungată, odată înaltă performanţă CT/IRM al tuturor victimelor, Diagnosticul diferenţial este făcut în principal cu
ce o persoană a fost infectată, fără a avea consecinţe clinice sau epidemiologice, deci
și nu doar la radiografii. De asemenea, este impor- rinosinuzita maxilară bacteriană, întrucât cea mico-
fără a se asocia cu infecţiozitate (5).
În plus faţă de metoda RT-PCR, tehnologia CRISPR-Cas12-13 este un program de tantă echipa multidisciplinară în diagnosticarea, tică se poate diferenţia foarte bine pe imaginea CT,
testare mai simplu și foarte versatil. Acesta se bazează pe un panel genetic care ana- tratarea şi îndrumarea acestor pacienţi. În acest dar şi cu tumorile benigne sau maligne de sinus ma-
lizează concomitent secvenţierea lanţului ARN și ADN și care are numeroase avantaje caz, este vorba de medici specialiști ORL, oftalmo- xilar, chist maxilar, corpi străini intramaxilari etc.
în capacitatea de a analiza de la una până la mii de probe simultan. Nucleazele vizate logie, radiologie şi imagistică medicală, stomatolo- Deşi pacientul acuza diplopie, examenul oftalmolo-
Cas12-13 le-au oferit cercetătorilor capacitatea de a manipula practic orice secvenţă
gie, chirurgie generală, BMF, medicină de urgenţă, gic a fost normal.
genomică, permiţând crearea cu ușurinţă a liniilor de celule izogene pentru studiul
bolii umane și promovând noi posibilităţi interesante pentru terapia genică umană în medicină legală. Pacientul a primit tratament cu antibiotic, dezin-
COVID-19. Tehnologia CRISPR-Cas12-13 a fost aplicată pentru dezvoltarea unui test fectante nazofaringiene cortizonice si necortizonice,
rapid (30-40 min), având ca scop detectarea SARS-CoV-2 în probele clinice. Caz clinic antiinflamatorii timp de două săptămâni. Evoluţia a
Nicio metodă de testare nu poate fi perfectă. Orice test duce la o proporţie de Voi prezenta cazul copilului TL, de 17 ani, din fost favorabilă. În astfel de cazuri, fractură perete cu
rezultate fals-pozitive (cel testat este sănătos) și fals-negativ (cel testat este bolnav). Teleorman, victimă a unor agresiuni repetate între hemosinus, cea mai bună atitudine terapeutică este
Încă nu avem suficiente date pentru a cunoaște procentul acestor tipuri de rezultate
în cazul COVID-19. De aceea, OMS susţine că un rezultat negativ al testului nu elimină
colegi de şcoală, în acest caz – lovitură cu bâta ce a de- expectativa, nicidecum proceduri chirurgicale de
posibilitatea infecţiei cu COVID-19 și recomandă testarea multiplă. terminat un traumatism craniofacial, cu pierderea drenaj.
conștienţei timp de 10 minute. Pacientul s-a prezen- Dr. Veronica Iuliana Panduru,
anticorpilor neutralizanţi. Cu toate puţin trei situri distincte pe subu- tat la camera de gardă a Spitalului Municipal Caritas medic specialist ORL, Spitalul Municipal
acestea, o privire mai atentă a re- nitatea domeniului de legare a re- Roșiorii de Vede împreună cu alţi colegi agresaţi. Caritas, Roșiorii de Vede, Teleorman
levat că la toţi indivizii testaţi s-au ceptorilor (RBD) a proteinei spike. La examenul clinic ORL s-a constatat echimoză Bibliografie
1. Ataman T. „Tehnici chirurgicale otorinolaringologice”, Ed. Sitech Craiova, pg.
găsit anticorpi rari, dar recurenţi, Prima rundă de rezultate dintr-un cu edem periorbitar drept. Rinoscopia anterioară 138-148, 2005
specifici RBD, cu activitate antivi- studiu imunologic asupra persoa- evidenţiază sept laterodeviat, cor-
rală puternică, ceea ce sugerează că nelor care s-au recuperat după nete nazale inferioare hipertrofice,
un vaccin conceput pentru a provo- COVID-19 arată că, deși cantitatea hiperemice, cu stigmate de epistaxis
ca astfel de anticorpi ar putea fi în de anticorpi pe care i-au generat anterior drept. Otoscopia: timpan
mare măsură eficient. variază foarte mult, majoritatea integru bilateral, repere osoase şi
indivizilor au dezvoltat cel puţin luminoase prezente bilateral. Buco-
STUDII PRIVIND unii anticorpi intrinseci capabili să faringoscopie: amigdale palatine hi-
IMUNIZAREA PASIVĂ neutralizeze virusul SARS-CoV-2. pertrofice, contuzii arcade maxilare
Cercetătorii din mai multe ţări Dr. Aurelian Udriștioiu, şi mandibulare, fără interesare alve-
sunt în curs de dezvoltare a unei noi Universitatea „Titu Maiorescu” olară. Laringoscopie: endolaringe de
tehnologii de administrare directă din București aspect normal.
a anticorpilor anti SARS-CoV-2, ini- Facultatea de Medicină, Examenul imagistic, prin radio-
ţiindu-le primitorilor o imunitate Specializarea Asistenţă grafie de profil şi CT cerebral efectu-
Medicală Generală
pasivă, cu speranţa de vindecare ra- Bibliografie at în compartimentul de imagistică
pidă a bolii COVID-19 aflată în stare 1. Sethuraman N, Jeremiah SS, Ryo A. Interpreting
Diagnostic Tests for SARS-CoV-2. 2020. JAMA.
al spitalului, a fost definitoriu pentru
avansată. doi:10.1001/jama.2020.8259 stabilirea diagnosticului de certitu-
2. Amanat F, Nguyen T, Chromikova V, Strohmeier
Numărul mare de anticorpi ne- S, Stadlbauer D, et al. View ORCID ProfileJussi dine: fractură recentă cu înfundare
utralizanţi din serul unor pacienţi Hepojoki, Viviana Simon, Florian Krammer a peretelui anterior al sinusului ma-
A serological assay to detect SARS-CoV-2
recuperaţi face posibil ca specia- seroconversion în humans, medRxiv 2020. https:// xilar drept, cominutivă, ce asociază
doi.org/10.1101/2020.03.17.20037713, accessed în
liștii să prindă celulele B rare care 10-04-2020
minim hemosinus maxilar drept,
formează acești anticorpi. Ei pot 3. Jian S, Hillye C, Du L. Neutralizing Antibodies fără modificări TDM recent consti-
against SARS-CoV-2 and Other Human
apoi să cloneze anticorpii din re- Coronaviruses. Trends în Immunology 2020; 41(5): tuite sau procese înlocuitoare de spa-
spectivele celule și să le folosească 355-9
4. Robbiani DF, Gaebler C, Muecksch F, Lorenzi J.
ţiu vizibile supra- şi infratentorial,
pentru a emula aceeași apărare „Convergent Antibody Responses to SARS-CoV-2 fără leziuni posttraumatice recente
Infection în Convalescent Individuals”. Featured
puternică la alte persoane. Dintre Neuroscience. May 13, 2020. doi: https://doi. endocraniane, sistem ventricular
numeroșii anticorpi generaţi astfel, org/10.1101/2020.05.13.092619 simetric, situat pe linia mediană
5. Constantinescu C. Testarea moleculară și detecţia
echipele de cercetare au identificat de anticorpi în coronaviroză: de ce sunt atât de (Figura).
importante? – explicaţia știinţifică și studiu de caz
40 de tipuri care au neutralizat vi- în Europa. Criza COVID-19, (CNRS), Reţeaua de Anatomia sinusului maxilar nu Fractură cominutivă cu înfundare a peretelui anterior al sinusului
rusul, dintre care au identificat trei Solidaritate, Mai 12, 2020. este foarte complexă, iar vizualizarea maxilar drept şi hemosinus maxilar drept
14 VIA�A MEDICALĂ
7 august 2020 l Nr. 31 Medic-Medicină-Cultură
Birlic –
O vară solidară Păţaniile
Trei instituţii culturale și-au unit forţele, oferind
publicului patru spectacole de teatru și operetă reunite
sub umbrela evenimentului „Seri fantastice”, organizat unui naiv
chemat în
recent, la București.

P
andemia a perturbat profund toate domeniile de activi-

Capitală
tate, iar sectorul cultural continuă să fie dintre cele mai
puternic afectate. Situaţia actuală a stimulat creativitatea
mediului artistic, aducând laolaltă instituţii și creatori cu
sfere de acţiune diferite, care au reușit să colaboreze și să găseas-
că împreună idei pentru a ajunge în continuare aproape de public.
Astfel, din spirit de solidaritate, s-a născut proiectul „Seri fantasti-
ce”, în care Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR), în par-
Spectatori la gardul Palatului Regal B irlic a fost porecla unui mare
comic de teatru și film (1905-
1970) care a personificat prin crea-
teneriat cu Teatrul „Nottara” și cu Teatrul Naţional de Operetă și Mai mult, cred că și pentru artiști revederea cu publicul a fost ţiile sale artistice și prin toată fiinţa
Musical „Ion Dacian”, au oferit publicului patru spectacole organi- importantă și încărcată de emoţie. Întâlnirea privirilor de pe scenă sa tipul românului obișnuit: Grigore
zate în Curtea de Onoare a MNAR, în perioada 24 iulie – 1 august către „sală” și înapoi, chiar și fără senzaţia dată de zâmbetele as- Vasiliu. Birlic a fost și titlul unei piese
2020. Prima săptămână a fost dedicată repertoriului românesc, cu cunse de măști, a fost binefăcătoare pentru interpreţi și spectatori rescrise special pentru actorul Grigore
spectacolul-concert „Oglinda neagră”, realizat de Cristina Juncu deopotrivă. Vasiliu, un cvasinecunoscut la vremea
după schiţele lui I.L. Caragiale, și „Seara de operetă românească la Și dacă mai era nevoie de dovezi că muzica ne adună și ne sensi- respectivă, de Tudor Mușatescu și Sică
bilizează pe toţi, la ultima reprezentaţie, în afara spectatorilor din Alexandrescu și produsă la Teatrul
Curtea de Onoare a MNAR, au participat și alţii, trecători din în- Vesel. Marele comic, la început de cari-
tâmplare pe Calea Victoriei devenită parţial pietonală. Acordurile eră, a făcut un rol care l-a lansat brusc
sonore i-au făcut să se oprească la gard pentru a face fotografii și a se în viaţa teatrală, fiind obligat ulterior,
bucura de muzică. în urma succesului uriaș obţinut, să-
și adauge la numele propriu, porecla
Opere de artă recreate de actori Birlic. Piesa a fost pusă în scenă și la
Cei care au participat la aceste spectacole sunt așteptaţi în urmă- Teatrul Sică Alexandrescu din Brașov,
toarea lună și la o vizită în Galeria Naţională a MNAR, pentru a-și în anul 1988.
întregi experienţa culturală și cu artele vizuale. Parteneriatul MNAR Producţia a fost difuzată recent și
cu Teatrul „Nottara” s-a concretizat și în proiectul online „Actori de de Televiziunea Română, spectacolul
pus în ramă”, versiunea proprie a unor provocări lansate în perioada fiind realizat cu un colectiv format din
de stat acasă de marile muzee ale lumii, invitând publicul la reinter- actori foarte potriviţi pentru roluri-
pretarea și imortalizarea cu chipul propriu a unor picturi celebre. le respective, regizat cu îndemânare
Varianta profesionistă lansată de instituţiile bucureștene, începută de Eugen Mercus. O piesă cu peripeţii
în luna mai și aflată în desfășurare până la sfârșitul lunii august, a care mai de care mai amuzante, mai
presupus selectarea unor opere de artă din patrimoniul MNAR, palpitante și cu un șlagăr șugubăţ cân-
Opereta de la Viena la Budapesta Muzeului Colecţiilor de Artă și Muzeului Zambaccian, din epoci dife- tat cu mici întreruperi aproape pe tot
rite, pe care actorii le-au recreat. Aducând astfel în atenţia publicului parcursul piesei.
Palat”. Următoarea a avut un program internaţional, cu piesa „Praf povestea din spatele lucrării artistului și contextului în care a fost În ultimă instanţă, „Birlic” este
de stele” de Norm Foster și spectacolul „Opereta, de la Viena la creată, actori, muzeografi și spectatori au fost conectaţi permanent, povestea a zeci de păţanii care i se
Budapesta”, care a reunit arii și duete din operete celebre compuse de în ciuda distanţării fizice. întâmplă naivului expert contabil
E. Kalmann, Franz Lehar, J. Strauss II etc. Dr. Raluca Bulea Costache Perjoiu, un om cinstit până
la Dumnezeu și mai ales extrem
Revedere încărcată de pudibond. El a fost chemat de
de emoţie urgenţă în Capitală ca să restabilească
În ciuda caracterului aparent echilibrul financiar al întreprinderii
informal al acestor serate în gră- „Cocoșul de munte cu trei steme în
dină, unii spectatori și-au adaptat frunte”, ale cărei profituri sunt risipite
ţinuta, în condiţii de caniculă, la cu nonșalanţă de directorul Dan
evenimentul deosebit la care luau Ceptureanu, iubitul „en-titre” al unei
parte, așa cum ar fi făcut-o și în actriţe de revistă de o moralitate care
sala de spectacol. Am simţit în cam lasă de dorit, Muţi Rosmarin.
aceste seri că nicicând nu ne-am Pe Costache Perjoiu îl joacă cu
bucurat de stagiunea estivală în încredere și dezinvoltură și mai ales
aer liber așa cum o facem acum, cu „armele” din bagajul său personal,
mai ales după ce am fost lipsiţi redutabilul actor Costache Babii.
atât de mult de bucuria unui act Nina Zăinescu creionează cu eleganţă
cultural real, de interacţiunea di- și feminitate rolul tinerei vedete de
rectă și vibraţia la unison cu acto- revistă Muţi Rozmarin, cu accente
Teatru la Palat
rii și muzicienii de pe scenă. uneori acide. Mircea Andreescu și Dan
Săndulescu desenează în tușe sigure
rolurile unor bătrâni crai depravaţi,

TIFF 2020, tradiţie în condiţii speciale Radu Negoescu arată în risipitorul

Dan Ceptureanu adevărate calităţi de
Peste 700 de invitaţi din ţară și de peste hotare sunt așteptaţi să june-prim comic, iar Luminiţa Blănaru
participe la cea de-a zecea ediţie a festivalului TIFF, organizată în propune un portret credibil pentru un
perioada 31 iulie-9 august, la Cluj-Napoca, în 13 locaţii în aer liber. Sunt personaj pozitiv.
programate 152 de pelicule din 47 de ţări, toate cele cinci continente Pivotează în jurul celor de mai sus
având pelicule sau oficiali în Capitala Filmului. cu prestaţii solide în roluri mai mici,
Anul acesta, Lifetime Achievement Award nu se mai acordă. Premiul dar bine creionate, Virginia Itta Marcu,
de Excelenţă va fi acordat actriţei Maria Ploae, cu o activitate scenică Flavius Constantinescu, Viorica
și pe marele ecran de peste 40 de ani. Secţiunile festivalului sunt cele Geantă-Chelba, Gabriel Săndulescu,
tradiţionale – Competiţie, Luna Plină, Focus, 3x3, Fără Limită, Zilele Adrian Răţoi, Luli Crăciun. Scenografia
Filmului Românesc/lung și scurtmetraj, Supernova– cu filme noi, dar și și costumele, realizate cu bun gust
de revăzut. În această ultimă categorie intră „Z” (regia Costa-Gavras); în stilul epocii de Marfa Axenti, iar
„8 1⁄2”, „La dolce vita”; „Amarcord” (toate în regia lui Federico Fellini); ilustraţia muzicală de Romeo Chelaru.
„Compartimentul ucigașilor” (regia Costa-Gavras); „Balanţa” (regia Eugen Todoran (regia TV) reușește să
Lucian Pintilie; versiune restaurată, de foarte mult timp așteptată); decupeze excelent unele scene și altora
„Corpus Christi” (regia Jan Komasa); „Crash” (regia David Cronenberg). să le redea savoarea pe care au avut-o
Cât privește filmul românesc, sunt așteptate cu interes crescut peliculele în spectacolul „pe viu” într-un montaj
„Lemn” (regia Monica Lăzureanu-Grogan, Michaela Kirst, Ebba Sinzinger) – un documentar cu un subiect fierbinte: comerţul cu lemnul mulţumitor pentru spectatorul tv,
ilegal, de la tăiere până la produsul final, dar și „Delta Bucureștiului” (regia Eva Pervolovici), o premieră mondială la TIFF, despre mult amator de teatru.
discutata deltă urbană din lume – Delta Văcărești. A fost o seară de teatru de calitate,
Șase sunt expoziţiile organizate în cadrul TIFF: „Lights on! Fellini’s 8 ½” (peste 2.200 de fotografii și peste 200 de diapozitive realizate în despre un succes trecut și o lume,
timpul turnărilor la 8 1/2); „Jurnal de pandemie” (fotografii semnate de Erik Messori-Italia și Remus Ţiplea-România); „Artiști Împreună” evident burgheză, demult dispărută.
(manifest pentru mobilizarea artei și artiștilor în relaţie directă cu temele actuale); „Versus” (expun Elena Ilash și Florin Marin); FAR/12 În ultimă instanţă, o mostră de cum se
fotografi de arhitectură din România și „Călătorie în lumea lui Dem” (a lui Dem Demetrescu), o serie de lucrări inedite de pictură, desene, juca și se făcea teatru în vremurile de
filme, fotografii. altădată.
Demostene Șofron Candid Stoica
Medic în România
CERCETAREA,
fundamentală
pentru un medic
de succes
În prezent dr. Ismaiel Abdulrahman este medic
rezident în medicină internă și intenţionează să-și
continue pregătirea în cardiologie. În interviul pe care
ni l-a acordat, a mărturisit că își dorește ca în viitor să
contribuie la rezolvarea anumitor mistere medicale, dar
și la îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor cu boli
cardiovasculare și hepatice cauzate de ficatul gras.
Ce trebuie să știm despre medicina
Egiptului?
Egiptul Antic este o civilizaţie care cuprinde
mai mult de 6.000 de ani de istorie și cul-
tură. Vechii egipteni credeau în rugăciune
ca fiind o soluţie la problemele de sănătate,
dar aveau și remedii naturale, sau practi-
ce, precum plante medicinale. Datorită în
mare parte procesului de îmbălsămare, ve-
chii egipteni au dobândit multe cunoștinţe
de anatomie graţie practicii de îndepărtare
a organelor umane. Erau foarte avansaţi în
înţelegerea corpului uman, a afecţiunilor și
a bolilor. Una dintre cele mai mari contri-
buţii pe care și-au adus-o egiptenii antici a
fost documentarea și cercetarea lor asupra
modului de funcţionare a corpului, fiind
printre cele mai vechi literaturi medicale
documentate în prezent.
Ce ne puteţi spune despre Papirusul Edwin
Smith?
Papirusul Edwin Smith este un text medi-
cal despre traumatisme chirurgicale, da-
tând din 1600 î.Hr., și este singurul papi-
rus medical al timpului său care reflectă o
abordare știinţifică a medicinei. Papirusul
documentează 48 de cazuri, inclusiv leziuni
la nivelul capului, gâtului, braţelor și trun-
chiului, împreună cu tratamentele utiliza-
te. Detaliază, de asemenea, un diagnostic și
prognostic, precum și cauza traumei. Imho-
tep, arhitectul (c. 2667-2600 î.e.n.) cunos-
cut mai ales pentru proiectarea Piramidei
faraonului Djoser de la Saqqara, este consi-
derat de mulţi drept adevăratul părinte al
medicinei.
De ce spuneţi asta?
El a iniţiat „medicina seculară” prin trata-
tele sale care susţineau că boala s-a produs
în mod natural și nu a fost o pedeapsă din
partea zeilor. De asemenea, se crede că a
diagnosticat și a tratat cu rezultate bune
peste 200 de boli care ţineau de abdomen,
ochi, rect, vezică și multe altele. Este cunos-
cut că a practicat unele operaţii, precum și
stomatologie. De asemenea, și-a dat seama
că pulsul era legat de bătăile inimii, iar că-
ile bronhice erau legate de plămâni. Medi-
cii egipteni antici au fost respectaţi pentru
priceperea și cunoștinţele lor și au fost che-
maţi de către regi și nobilimea altor naţiuni.
Grecii au admirat în special profesia me-
dicală egipteană și au adoptat o serie de
credinţe și tehnici.
DE LA ISTORIE
LA PREZENT
Ce v-a îndemnat să alegeţi UMF Cluj?
Ca student la medicină am participat la
multe congrese studenţești care mi-au
oferit șansa de
a vizita și de
a participa la
activităţi or-
ganizate de o
serie de univer-
sităţi medicale
din România.
M-a uimit
cel mai mult
organi z area
și profesio­
nalismul de-
monstrate
de Medicalis, conferinţa anuală pentru stu-
denţii mediciniști și medicii tineri, desfă-
șurată sub egida Organizaţiei Studenţilor
Mediciniști și a facultăţii de medicină. De
asemenea, am fost fascinat de organizarea
universităţii pentru studenţii modulelor de
limbi străine și de felul în care au avut loc
mai multe activităţi, workshopuri și eveni-
mente știinţifice. Am fost întotdeauna uimit
de comentariile și poveștile pozitive pe care
le-am auzit despre UMF Cluj. După termi-
narea stagiaturii, am participat la examenul
de rezidenţiat din România. Ulterior, la o
căutare amănunţită pe care am efectuat-o
și luând în considerare mai mulţi factori
personali, am decis să încep rezidenţiatul în
specialitatea de medicină internă în cadrul
spitalelor universitare din Cluj, ceea ce face
ca alegerea mea să fie perfectă pentru a-mi
atinge obiectivele. După ce mi-am început
cariera ca medic rezident, am început ime-
diat să caut cerinţele și procedeul prin care
să mă pot înscrie la școala de doctorat din
cadrul UMF Cluj. Am fost norocos să încep
doctoratul cu coordonatorul știinţific și
mentorul meu, prof. dr. Dan Dumitrașcu.
O SPECIALITATE
ATOTCUPRINZĂTOARE
Spre ce specialitate vă veţi îndrepta după
rezidenţiat?
În prezent sunt rezident de medicină inter-
nă. Cu toate acestea, planul meu este să-mi
continui pregătirea în cardiologie după ce
voi termina rezidenţiatul în medicină in-
ternă. Cred că începerea carierei mele me-
dicale în medicina internă îmi va permite
să înţeleg medicina în ansamblu, nu doar
printr-o viziune îngustă. Am fost atras de
domeniul cardiologiei încă din copilărie. În
timpul studenţiei am fost fascinat de ini-
ma umană, de sistemele cardiopulmonare
și cardiovasculare, ceea ce m-a determinat
să pornesc un canal de YouTube în care am
explicat fiziologia sistemului cardiovascu-
lar. Consider că domeniul cardiologiei este
interesant din punct de vedere clinic, aca-
demic și știinţific. Este, de asemenea, un
domeniu care îmi va permite să construiesc
relaţii clinice pe termen lung cu pacienţii
în timp ce dezvolt abilităţi procedurale teh-
nice. Cardiologia este o specialitate unică,
atotcuprinzătoare, care acoperă prevenţia
primară, secundară și afecţiunile acute și/
sau cronice cu opţiuni de management me-
dical, percutan și chirurgical.
Care au fost cele mai grele cazuri la care
aţi luat parte?
Cele ale pacienţilor cu boli incurabile, la
care decesul este inevitabil. Aceasta nu ar
fi legată doar de dificultatea medicală a ca-
zurilor, inclusiv de eventuale complicaţii, ci
și de stresul emoţional care mă conectează
la fiecare pacient, știind că este expus unor
presiuni psihice generatoare de anxietate.
Din păcate, cea mai dificilă parte este că nu
știm cum să-i ajutăm pe acești bolnavi, cu
excepţia unor îngrijiri de susţinere, din ca-
uza limitărilor actuale din medicină și din
cercetarea știinţifică medicală. În prezent,
multe boli rămân fără remediu disponibil.
Prin urmare, singurul lucru pe care îl putem
face este să oferim îngrijiri de susţinere în
așteptarea evoluţiei și a rezultatului preco-
nizat al unor astfel de boli incurabile. Aceste
cazuri demonstrează importanţa cercetări-
lor știinţifice pentru a ajuta astfel de paci-
enţi să găsească un remediu și să revină la o
viaţă normală.
DOUĂ PATOLOGII CARE SE
DEZVOLTĂ RAPID
’’
Ca teză de doctorat, spre ce v-aţi îndreptat
atenţia?
În ultimele decenii, cercetările au
demonstrat că boala
cardiovasculară este asociată cu bolile
hepatice grase, fiind cea mai frecventă
cauză de deces la pacienţii cu afecţiune
hepatică grasă nonalcoolică.
VIA�A MEDICALĂ
7 august 2020 l Nr. 31
15
Dr. Ismaiel Abdulrahman are
29 de ani și a fost studentul
Universităţii de Medicină și
Farmacie „Carol Davila” din
București. Este doctorand la
UMF Cluj-Napoca și asistent
universitar asociat, disciplina
de semiologie medicală, Clinica
Medicală II. A fost prezent încă din
perioada studenţiei cu lucrări în
diferite congrese internaţionale,
fiind distins cu premiul al III-lea la
Craiova (perioada studenţiei),
apoi cu Best Abstract
Award (Dubai, 2017),
respectiv Best
Presentation
Award
(Varşovia,
2019).
Cercetarea este importantă și fundamen­
tală în medicină pentru a deveni un
medic de succes. La nivel clinic actual,
există încă multe afecţiuni care rămân
nesoluţionate și necesită cercetări su-
plimentare pentru a ajunge la strate-
gii de diagnostic și tratament mai bune.
Prin urmare, am decis să direcţionez cer-
cetarea știinţifică în timpul doctoratu-
lui către două patologii care se dezvoltă
rapid la nivel mondial: bolile hepatice
grase și bolile cardiovasculare, ambele fi-
ind asociate cu mai mulţi factori de risc
cardiometabolic. Bolile cardiovasculare
sunt în prezent cauza principală de de-
ces la nivel global. Pe de altă parte, și boli-
le hepatice grase ale etiologiilor alcoolice
și non-alcoolice sunt o cauză majoră a
morbidităţii și mortalităţii la nivel mon-
dial. Boala hepatică grasă nonalcoolică
este cea mai frecventă afecţiune hepati-
că, cu o prevalenţă la nivel global de 25%.
Steatohepatita non-alcoolică, forma seve-
ră a bolii hepatice grase non-alcoolice, este
acum a doua indicaţie principală pentru
transplantul de ficat în Statele Unite, după
bolile hepatice cauzate de alcool.
Cum vedeţi evoluţia acestor boli?
Prevalenţa acestora este de așteptat să
crească din cauza factorilor de risc cardio-
metabolici, care ating cote dramatice în în-
treaga lume. În ultimele decenii, cercetările
au demonstrat că boala cardiovasculară este
asociată cu bolile hepatice grase, fiind cea
mai frecventă cauză de deces la pacienţii cu
afecţiune hepatică grasă non-alcoolică. Însă
deocamdată, legăturile patogene exacte
care duc la această asociere rămân neclare.
Prin urmare, este nevoie de mai multe cer-
cetări pe această temă pentru a reduce ra-
tele crescute de morbiditate și mortalitate.
Sper că pot deveni o parte a unei rezolvări
a misterelor medicale și care îmbunătăţește
calitatea vieţii oamenilor, reducând în ace-
lași timp ratele crescânde de morbiditate și
mortalitate.
Demostene Şofron
16 VIA�A MEDICALĂ
7 august 2020 l Nr. 31 Medicina altfel Grupaj realizat de
dr. Mădălina Badea

Evaluarea efectelor Tuberculoza, o ameninţare

persistentă
cardiovasculare ale Deși contextul epidemiologic a aruncat o umbră asu-
pra oricărei alte boli infecţioase, nu trebuie să uităm una
dintre marile ameninţări: tuberculoza. O adevărată pro-
blemă de sănătate publică, cu rate în creștere privind re-
zistenţa la antibiotice, tuberculoza (TB) necesită un efort
constant de căutare a noi tratamente, mai ales că scheme-

SARS-CoV-2
le existente sunt folosite de peste 50 de ani. Într-un arti-
col* publicat în Journal of Antimicrobial Chemo­therapy,
cercetătorii de la John Innes Center din Anglia au pre-
zentat două substanţe cu proprietăţi antibacteriene,

Într-un studiu de cohortă
german ce a inclus pacienţi
recent recuperaţi după infecţia
cu virusul SARS-CoV-2,
imagistica prin rezonanţă
magnetică a indicat afectare
cardiacă la 78% dintre pacienţi
și inflamaţie miocardică
persistentă la 60% dintre ei,
independent de condiţiile
preexistente, de severitatea și
evoluţia infecţiei respiratorii
sau de timpul scurs de la debutul
bolii.
2020. Doar o parte dintre acești paci-
enţi au fost spitalizaţi (33%). Evalua-
rea lor s-a efectuat în medie la 71 de
zile după stabilirea diagnosticului de
COVID-19, afectarea miocardică fiind
stabilită în urma dozării valorii serice
a troponinei și efectuării rezonanţei
magnetice (IRM) cardiace. Caracteris-
ticile demografice, valorile markerilor
serici dozaţi și particularităţile IRM au
fost comparate cu grupuri de voluntari
sănătoși și cu aceiași factori de risc,
respectând categoria de vârstă
și de gen.
MODIFICĂRI DE STRUCTURĂ
forma unor valori mai mari pe hărţi-
le T1 (73 de pacienţi) sau T2 (60 de
pacienţi) la examinarea nativă, cap-
tări tardive de gadoliniu (32 de paci-
enţi) sau îngroșări pericardice (22 de
pacienţi). A existat o diferenţă mică,
dar semnificativă statistic între pa-
cienţii spitalizaţi și cei recuperaţi la
domiciliu privind valorile obţinute pe
hărţile T1 la examinarea nativă, fără a
se observa diferenţe între aceste gru-
puri din alte puncte de vedere. S-au
obţinut corelaţii semnificative statistic
între valoarea troponinei T înalt sen-
sibile și valorile obţinute pe hărţile T1
și T2 native, acești timpi ai IRM-ului

S
tudiile clinice efectuate până
acum, în contextul pandemiei de
COVID-19 au pus accentul pe
manifestările respiratorii ale
acestei infecţii virale. În ceea ce priveș-
te afectarea cardiovasculară, puţine
date sunt cunoscute în prezent, majo-
ritatea fiind rezultate din raportări de
caz. Pentru a cunoaște mai bine pre-
ȘI FUNCŢIE CARDIACĂ
Mai mult de jumătate dintre paci-
enţii incluși (53%) erau bărbaţi, vârsta
medie fiind de 49 de ani. La momentul
efectuării IRM-ului cardiac, troponina
T înalt sensibilă era pozitivă, cu valori
de minimum 3 pg/ml la 71% dintre pa-
cienţi, iar valoarea sa era semnificativ
crescută (≥13,9 pg/ml) la 5% dintre
aceștia. Comparativ cu subiecţii sănă-
cardiac reprezentând metoda oportu-
nă de evaluare a afectării miocardice
în contextul acestei infecţii. Niciunul
dintre acești parametri nu s-a corelat
cu durata petrecută de la stabilirea dia-
gnosticului de COVID-19.
Medicii au observat prin IRM afec-
tare cardiacă la 78% dintre pacienţi,
și prin markeri serici – inflamaţie mi-
ocardică persistentă la 60% dintre ei.
posibil utile în lupta împotriva tuberculozei. Mecanis-
mul de acţiune al acestora este unul cunoscut, utilizat și
de alte medicamente folosite împotriva TB. Ele ţintesc
ADN giraza bacteriană, cu inhibarea consecutivă a func-
ţiei. Mai mult, s-a observat că o mutaţie cunoscută a aces-
tei enzime, cu rol în apariţia rezistenţei la antibiotice,
nu influenţează cei doi compuși studiaţi.
*https://academic.oup.com/jac/article/doi/10.1093/jac/dkaa286/5878045

valenţa, tipul și severitatea afectării
cardiovasculare consecutive acestei
infecţii, s-a realizat un studiu obser-
vaţional prospectiv de cohortă, ale că-
rui rezultate au fost publicate recent
în JAMA Cardiology*. Studiul a inclus
100 de pacienţi diagnosticaţi cu forme
variate ca severitate ale infecţiei cu
SARS-CoV-2 în perioada aprilie-iunie
toși sau cu aceiași factori de risc, per-
soanele aflate în convalescenţă după
infecţia cu virusul SARS-CoV-2 au
prezentat la examinarea IRM cardiacă
valori mai mici ale fracţiei de ejecţie a
ventricului stâng, dar volume și masă
mai mari ale acestuia.
Un număr de 78 de pacienţi
prezentau modificări IRM sub
Aceste descoperiri au fost indepen-
dente de condiţiile preexistente, de
severitatea și evoluţia infecţiei respira- Filgotinib, aprobat
torii sau de timpul scurs de la debutul
bolii. Astfel, este necesar ca medicii să pentru poliartrita
continue să evalueze consecinţele car-
diovasculare ale COVID-19 pe termen reumatoidă
lung. Agenţia Europeană a Medicamentelor a apro-
*https://bit.ly/31fpoaF bat utilizarea filgotinib pentru tratamentul for-
melor moderat-severe ale poliartritei reuma-
toide (PR) la adulţi cu răspuns inadecvat sau cu
intoleranţă la cel puţin o clasă de agenţi terapeutici re-

Putem obiectiva prezenţa misivi, modificatori ai evoluţiei bolii, anunţă Medscape.

Filgotinib se utilizează în priză unică zilnică de 100
sau 200 mg, singur sau în combinaţie cu metotrexat.

anosmiei în COVID-19?
Aprobarea acestui inhibitor de Janus kinază 1 a ve-
nit consecutiv rezultatelor bune obţinute în studiile
FINCH și DARWIN. Compusul este eficient în încetini-
rea evoluţiei bolii, cu ameliorarea scorurilor de activitate
Anosmia indusă de SARS-CoV-2 nu pare a fi a bolii și cu diminuarea inflamaţiei sistemice asociate.
de origine mucosală, ci de origine nervoasă,
arată un studiu publicat în American Journal of
Otolaryngology.

U n studiu efectuat în Iran pe pacienţi cu infecţie SARS-

CoV-2, dintre care majoritatea au prezentat ca ma-
nifestare clinică anosmia, a analizat mucoasa sinusurilor
paranazale prin tomografie computerizată (CT). Studiul*
a evaluat 49 de pacienţi de vârstă medie, echilibraţi pe ge-
nuri, care s-au prezentat în perioada aprilie-mai 2020 la
spital. Aproape toţi afirmau o alterare bruscă a simţului
olfactiv (91,8%), care mergea în majoritatea cazurilor până
la anosmie completă (85,7%). Cei mai mulţi prezentau
afectare simultană a simţului gustativ. Studiul arată că mecanismul anosmiei la acești pa-
cienţi este bazat mai degrabă pe o afectare a nervilor
Afectarea structurilor nervoase decât a mucoasei, oarecum surprinzător faţă de rezul-
Durata între debutul afecţiunii și apariţia anosmiei tatele altor studii. De asemenea, această teorie infirmă
nu a putut fi clar definită în cazul majorităţii pacienţilor. utilitatea steroizilor administraţi topic. Proba timpului
Cea mai frecventă patologie asociată era diabetul zaharat. va oferi un indiciu important, întrucât reluarea aces-
Examenul CT nu a identificat modificări privind grosimea tui simţ la pacienţii cu afectare a structurilor nervoa- Profilul de siguranţă nu a indicat risc mai mare de re-
mucoasei la nivelul sinusurilor paranazale. Lama ciuruită se ar trebui să dureze mai multe săptămâni, fără a fi acţii adverse decât alte medicamente utilizate în trata-
și sinusurile etmoidale erau de asemenea fără modificări cunoscute în prezent potenţialele consecinţe pe termen mentul acestei afecţiuni, precum inhibitorii de TNF-α
patologice, dar opacifieri parţiale ale altor sinusuri au fost lung. sau metotrexat.
descoperite în unele cazuri. *https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0196070920303306 https://www.medscape.com/viewarticle/934782