ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI
TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)
Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor
Găsește
milioanele lipsă!
Anul acesta, tema Zilei
Mondiale de luptă împotriva
Hepatitei, marcată la 28
iulie, este „Find the missing
millions”. Screeningul pentru
depistarea persoanelor
infectate este azi intervenţia
cea mai importantă pentru
a elimina hepatitele virale
până în 2030, în contextul în
care tratamentele au evoluat
semnificativ. PAGINILE 4-5
„Sper să nu
ajungem la
2.000 de cazuri
noi pe zi”
Reputatul epidemiolog conf.
dr. Emilian Popovici
prezintă proiecţiile ­e chi­p ei
sale despre răs­p ân­d irea
virusului, dar și pro­punerile
pe care le are pentru
îmbunătăţirea sănătăţii
publice. PAGINA 11
Izolarea adulţilor
cu COVID-19
Tot mai multe dovezi știinţifice
evidenţiază necesitatea
micșorării duratei de izolare
pentru persoanele infectate
cu SARS-CoV-2. CDC a propus
o schemă bazată pe evaluarea
simptomelor și o strategie
de testare a persoanelor
imunocompromise în cazul
întreruperii izolării. PAGINA 2
DIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT
PENTRU SĂNĂTATE ŞI EDUCAȚIE PÂNĂ PE 25 MAI.
Preţuiește
ceea ce ai
cât mai e
D
acă ai un ceas
elveţian, indicat
ar fi să-l folosești
pentru reglarea
celorlalte ceasuri, spune
doctorul Cristian Sever
Oană în povestirea sa despre
Galenus. Majoritatea cadrelor
medicale confruntate cu
epidemia de COVID-19 nu au
luxul alegerii pe care a făcut-o
PAGINILE 8-9
Ne-am relaxat! Dar nu
oricum, ci așa cum ne
pricepem noi mai bine:
original. Anunţul privind
posibila relaxare, în loc
să fie perceput ca un
orizont de speranţă a fost
semnalul că se poate fura
startul.
medicul roman pe vreme
de „război”. Lupta lor cu
dușmanul nevăzut se poartă
în spitale mai mult sau mai
puţin organizate, cu circuite
mai bine sau mai prost
implementate, cu finanţare
și instruire variabile.
Numărul cadrelor medicale
infectate în România trage
un semnal de alarmă și
Direcționează 3,5%
din impozit
www.fundatiareginamaria.ro
în ce privește măsurile de
autoprotecţie pe care toţi
le-au învăţat în facultate, și
pe care, ajungând în spitale,
nu le-au mai găsit puse în
aplicare cu stricteţe. „Este
o lecţie fundamentală care
trebuie însușită de întregul
personal medical”, subliniază
profesorul Sorin Rugină.
PAGINILE 7-10
Nr. 14 (1574), anul XXXII
10 aprilie 2020
16 pagini
4 lei
www.viata-medicala.ro
Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.
Baha’u’llah
#DinRecunostinta
Urgenţele stomatologice
în starea de urgenţă
Serviciile medicale stomatologice
sunt supuse unor constrângeri
severe în contextul actual. O
dramă pentru pacienţi este că
nu mai sunt deschise cabinetele
dentare private, iar acele cabinete
stomatologice din incinta unor
unităţi medicale au fost și ele
închise temporar. PAGINA 4
ACTUALITATE
Alergiile sezoniere
în pandemie
Populaţia se arată confuză
din cauza instalării precoce
a sezonului alergiilor.
În contextul actual, este
esenţială diferenţierea între
simptomatologia asociată
acestora și tabloul clinic generat
de COVID-19. Dacă pacienţii
experimentează dispnee și
mialgii asemănătoare gripei,
ar trebui să ia în considerare
o afecţiune severă, inclusiv
COVID-19. PAGINA 2
Ziua mondială a bolii
Parkinson
Persoanele cu boala Parkinson nu
sunt considerate momentan ca
fiind la risc extrem în cazul unei
infectări cu noul coronavirus. Spe-
cialiștii recomandă însă, continua-
rea medicaţiei antiparkinsoniene și
respectarea măsurilor generale de
izolare și igienă. PAGINA 6
Recuperarea
medicală este
foarte ofertantă în
toate bolile cronice.
Dr. Elena Luminiţa Sidenco
susţine importanţa creării
unui sistem de contacte
între specialiști, în
beneficiul pacienţilor.
PAGINA 15
www.fundatiareginamaria.ro
Nr. 30 (1590), anul XXXII
31 iulie 2020
16 pagini
4 lei
www.viata-medicala.ro
Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.
Baha’u’llah
OPINII
„Libertatea”
”
de a ucide Printr-o
Odată cu intensificarea ecografie care
discuţiilor despre
dreptul de a refuza
internarea în
durează două
ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI
TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)
Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor www.fundatiareginamaria.ro
Nr. 26 (1586), anul XXXII
3 iulie 2020
16 pagini
4 lei
DIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT
PENTRU SĂNĂTATE ŞI EDUCAȚIE PÂNĂ PE 30 IUNIE.
Direcționează 3,5%
din impozit
www.fundatiareginamaria.ro
Nr. 24 (1584), anul XXXII
19 iunie 2020
16 pagini
4 lei
contextul pandemiei,
un nou termen
minute evităm
un chin de o
www.viata-medicala.ro www.viata-medicala.ro
Pământul este Pământul este
o singură ţară, o singură ţară,
iar oamenii iar oamenii
sunt cetăţenii ei. sunt cetăţenii ei.
juridic și-a
Baha’u’llah Baha’u’llah
Caravanele
De
Internaţionale MEDICINA
Medic în ALTFEL
OPINII
România Coliziunea Paradoxurile COVID-19
medicale, Gripă –
Prevenirea Caracteristicile nemaiîntâlnite ale SARS-CoV-2
ce
?
supraîncălzirii au determinat apariţia unor informaţii
imaginea sănătăţii
organismului contradictorii în lumea medicală, mai ales în ceea
COVID-19
rural
Supraîncălzirea organis-
ce privește tratarea infecţiei cu noul coronavirus.
făcut apariţia:
mului ca urmare a purtării Între subiectele intens dezbătute se numără
din mediul
ne
Asocierea dintre gripă și prelungite de echipamente de utilizarea hidroxiclorochinei și a ibuprofenului
COVID-19 ar putea avea protecţie poate fi prevenită. în schemele terapeutice administrate
consecinţe letale. De aceea, Vă prezentăm câteva dintre pacienţilor, dar și rolul „protector” al nicotinei
rata de vaccinare anti-gripală acestea, propuse de o echipă
în faţa COVID-19. PAGINA 5
trebuie să crească. de cercetători din Olanda.
sperie
PAGINA 2 PAGINA 16
viaţă.
ACTUALITATE
”
Implantul Bolile hematologice
dentar este și pandemia
echivalentul Prof. dr. Daniel Coriu, șeful Secţiei de
„libertatea” de
Hematologie Clinică și Transplant
fundaţiei unei Medular de la Institutul Clinic Fundeni,
case. Nu o vede arată că în managementul bolilor
hematologice evitarea neutropeniei
nimeni, dar nu este un aspect esenţial. La unii pacienţi
se poate construi cu boli cronice grave este bine să se
în lipsa ei. amâne administrarea anumitor anticorpi
monoclonali. Chimioterapia la dozele
Dr. Avram Manea, asistent standard trebuie continuată. PAGINA 3
universitar la Facultatea
de medicină dentară din
Cluj-Napoca. PAGINA 15
Enzimoterapia
a infecta și de a
la domiciliu
OPINII Pacienţii cu boli lizozomale, precum bolile
Mai vreau Gaucher, Fabry sau Pompe, care au în
stomatologie după mod obișnuit o interacţiune constantă cu
mediul spitalicesc, au adresat un memoriu
pandemie? Ministerului Sănătăţii și Casei Naţionale de
Medicina dentară este Asigurări de Sănătate prin care solicită un
în schimbare. Iar cei mai
Prin ce se cadru legal pentru administrarea tratamentului
flexibili la adaptare sunt
perfuzabil la domiciliu. În lume există ţări
tinerii. În condiţiile în care
toţi absolvenţii acestui an, deosebește 5G care au rezolvat favorabil această problemă,
o generaţie SARS-CoV-2, au de 3 sau 4G considerând benefică măsura.
ucide. Între timp, DR. VALENTINA CONTANU,
fost afectaţi de lipsa practicii PAGINA 10
clinice în studenţie, sunt ne-
cesare modificări legislative
Medicina m-a
care să ajute atât la obţinerea
de competenţe, cât și la reali-
ajutat enorm.
zarea unei educaţii sanitare
pentru populaţie PAGINA 6
F
Rucsandra Hurezeanu a devenit în
ultimii ani unul dintre cei mai
Avertismentele ondatorul REUNIUNI MEDICALE PAGINA 11 importanţi antreprenori în domeniul
COVID-19 proiectului dermatocosmeticii românești.
„Dacă nu înveţi cât ești tânăr, „Caravana Aderenţă și inerţie PAGINA 15
România a ajuns
clinică la graniţa dintre
îţi vei petrece restul zilelor
plângându-te de eșecuri”, spune cu Medici”, dr.
Spre deosebire de generaţiile anterioare
medic specialist ortopedie
un vechi proverb chinezesc.
Mihai Ranete, vorbește
Actuala pandemie are
coloratură politică, economică despre importanţa caravanelor medicale,
specialităţi de antene, care sunt pasive, antenele 5G
și culturală și ar trebui să
fie o lecţie pentru indivizi și mai ales că în ţara noastră există din Complianţa și aderenţa sunt sisteme active, care permit formarea
pacienţilor la terapiile
comunităţi. PAGINA 7 luna mai cadrul legal necesar pentru prescrise sunt influenţate undelor electromagnetice și direcţionarea
de o multitudine de factori.
desfășurarea serviciilor medicale de Prin diferite strategii, lor spre telefoane. Iar asta ne sperie…
acest fel. Acesta a mers în multe sate și medicul își poate determina PAGINILE 8-9
Suntem sau nu
pacienţii să urmeze terapiile
comune ca medic voluntar și subliniază
fruntașă în Europa
pe termen lung. În plus,
că prăpastia dintre rural și urban este perioada pe care o traversăm evaluarea acestora fiind
în pericol?
a pus la încercare și mai efectuată preponderent la
foarte adâncă. PAGINILE 8-9 mult complianţa pacienţilor, distanţă.
pediatrică cu competenţă în
la numărul de
cazuri de COVID-19. ecografia de șold.
PAGINA 6 PAGINA 15
2 VIA�A MEDICALĂ
31 iulie 2020 l Nr. 30 Internaţionale
Grupaj realizat de
dr. Alina Simache
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
Prezenţa în social media, motiv de discriminare?
dr. MIHAIL MIHAILIDE Mai mulţi profesioniști din Conţinutul „clar nepro-
Director editorial
domeniul medical, intrigaţi de fesionist” a încadrat aspecte
dr. LAURA DAVIDESCU precum comportament ilegal, posesie de dro-
Redactor șef
concluziile controversate ale unui
guri sau comentarii ofensatoare cu privire la
DAN DUMITRU MIHALACHE studiu, referitoare la conţinutul
colegi sau pacienţi.
Redactori „neprofesionist” identificat în Comportamentul „potenţial neprofesio-
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA, conturile de pe reţelele de socializare nist” a inclus consumul de alcool, comenta-
dr. ROXANA DUMITRIU,
ale unor medici, au ales o modalitate riile politice sau religioase controversate și
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,
surprinzătoare de protest. ţinuta inadecvată, definită de autorii studiului
drept „fotografii în lenjerie intimă, costume de

DORINA NOVAC, dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ, C. CIOSU,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
dr. ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
P
rin intermediul reţelei de socializare
Twitter, utilizând eticheta „#MedBikini”,
mai mulţi profesioniști din domeniul medi-
cal au ales să publice fotografii personale în
care poartă costume de baie, în semn de pro-
test împotriva unui studiu recent publicat în
Journal of Vascular Surgery, potrivit
Medscape Medical News. Scopul studiului,
realizat de cercetători de la Boston Univer-
sity School of Medicine, a fost cuantificarea
prevalenţei conţinutului „neprofesionist” în
cadrul conturilor personale de pe reţelele de
socializare ale stagiarilor de chirurgie
vasculară.
Autorii lucrării au creat conturi „neutre”
de Facebook, Twitter și Instagram pentru a
investiga informaţiile publice ale 480 de sta-
giari din domeniul chirurgical, care au absolvit
în intervalul 2016-2018. În urma cercetărilor,
s-a observat că aproximativ jumătate dintre
stagiari erau activi pe reţelele de socializare,
iar 26% aveau postări al căror conţinut a fost
evaluat drept „neprofesionist” sau „potenţial
neprofesionist”.
Halloween provocatoare și bikini/costume de
baie”.
Iniţiativa nonconvenţională pare că și-a
atins scopul, întrucât studiul a fost ulterior
retras: „Am primit numeroase comentarii
constructive pe această temă, intenţionăm
să luăm în serios fiecare menţiune și să luăm
măsuri ferme pentru a îmbunătăţi proce-
sul de evaluare și pentru a spori diversita-
tea redacţiei noastre”, au declarat dr. Peter
Gloviczki și dr. Peter F. Lawrence, editori ai
Journal of Vascular Surgery.

Recomandări noi pentru

MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
MIHĂLŢAN, dr. CORNELIA PARASCHIV,
dr. VIOREL PĂTRAȘCU,
acad. CONSTANTIN POPA,
PAULA ROMANESCU, CANDID STOICA,

izolarea adulţilor cu COVID-19

dr. VLAD STROESCU, DEMOSTENE
ȘOFRON, dr. FLORINA VÎRNĂ
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU
Tehnoredactare
GINA MANCIU Din ce în ce mai multe bazată pe simptomatologie ar putea
Corectură
dovezi sprijină necesitatea fi mult mai adecvată pentru luarea
VIOLETA MOCANU
EDITOR
limitării duratei de izolare deciziei de sistare a izolării pacienţi-
și reevaluarea precauţiilor lor, în comparaţie cu cea iniţială, ba-
recomandate pentru pre- zată pe testarea RT-PCR. Astfel, pa-
cienţii care nu mai sunt contagioși
venţia răspândirii SARS-
și-ar putea relua activităţile curente
CoV-2 în cadrul populaţiei. în condiţii de siguranţă.
Prin urmare, CDC a propus
o „strategie bazată pe simp- Reinfectarea, fezabilă?
Director general
dr. SIMONA MELNIC
tome” pentru gestionarea Până în prezent, de la emergen-
Director vânzări eficientă a pacienţilor cu ţa SARS-CoV-2, nu a fost confirmat
afecţiunea COVID-19. niciun caz de reinfectare, conform

MIRCEA TOMESCU
Marketing și Publicitate 
dr. MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE
Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare:
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate
oficiile poștale din ţară, se pot încheia
abo­na­mente la „Viaţa Medicală” până la
sfârșitul anului 2020. În Catalogul de presă
al Poștei Române, „Viaţa Medicală”
figurează la Nr. 23078.
Abonamentele se pot încheia și direct
în redacţie, pe toată durata lunii, pentru o
perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Detalii la tel.: 021.315.60.60, de luni
până vineri, orele 9–15, sau prin e-mail:
abonamente@viata-medicala.ro.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa Medicală” respectă opiniile titularilor
de rubrică (persoane fizice sau juridice),
ale colaboratorilor ocazionali și ale
redactorilor săi, chiar dacă nu întotdeauna
și le însușește, câtă vreme acestea sunt
argumentate și exprimate
într-un limbaj decent.
D
CDC. Este necesară efectuarea unor
ate recente, prezenta- investigaţii suplimentare pentru a
te de CDC (Centers for evalua corect această posibilitate.
Disease Control and La persoanele infectate cu un alt
Prevention), sugerează betacoronavirus, înrudit cu SARS-
că persoanele cu forme ușoare sau CoV-2 (HCoV-OC43), s-a constatat apărut după un contact strâns cu o pozitiv pentru SARS-CoV-2. Pen-
moderate de COVID-19 sunt conta- că acestea pot deveni din nou sus- persoană infectată. tru persoanele imunocompromi-
gioase până la 10 zile de la debutul ceptibile la aproximativ 90 de zile de se, CDC sugerează utilizarea unei
simptomelor, iar persoanele cu for- la debutul infecţiei iniţiale. De ace- Scheme strategice strategii bazate pe testare în cazul
me severe sau cele imunocompro- ea, la persoanele aflate în convales- Izolarea și măsurile de precauţie întreruperii izolării sau a precauţi-
mise pot fi contagioase până la 20 cenţă după infecţia cu SARS-CoV-2, pot fi întrerupte la 10 zile de la debu- ilor. În cazul persoanelor diagnos-
de zile de la debutul simptomelor. un test RT-PCR pozitiv depistat în tul simptomelor la majoritatea paci- ticate anterior cu COVID-19 care
La persoanele aflate în convalescen- intervalul de 90 de zile de la debutul enţilor cu COVID-19, care prezintă rămân asimptomatice în perioada
ţă după COVID-19 poate fi detectat bolii reprezintă, cel mai probabil, rezoluţia febrei pentru cel puţin 24 de convalescenţă, retestarea nu este
ARN SARS-CoV-2 la nivelul tractu- persistenţa ARN-ului viral și nu o re- de ore fără administrarea medica- recomandată timp de 3 luni de la de-
mentelor antipiretice și ameliorarea
lui respirator superior până la 3 luni infectare. Dacă aceste persoane sunt butul simptomelor infecţiei iniţiale.
de la debutul bolii, în concentraţii asimptomatice în perioada de 90 de simptomatologiei. Având în vedere În plus, potrivit CDC, carantina nu
mult mai scăzute decât cele identifi- zile, retestarea nu va furniza infor- faptul că la unele persoane cu for- este recomandată la aceste persoa-
cate pe parcursul bolii. Totuși, capa- maţii utile, chiar dacă acestea au me severe de infecţie, capacitatea ne în cazul unui contact strâns cu
citatea de replicare a virusului nu a avut contact strâns cu o altă persoa- de replicare a virusului se menţine o altă persoană infectată. Pentru
fost depistată, contagiozitatea fiind nă infectată. Însă, dacă aceste per- mai mult de 10 zile, în aceste cazuri, persoanele care prezintă simpto-
puţin probabilă în aceste situaţii. soane devin simptomatice pe par- durata izolării și precauţiile ar putea me sugestive pentru COVID-19 în
Studiile actuale nu au putut de- cursul celor 90 de zile de la debutul fi extinse până la 20 de zile de la de- perioada de convalescenţă, dacă nu
monstra transmiterea SARS-CoV-2 infecţiei iniţiale și nu poate fi stabilit butul simptomelor, fiind necesară poate fi identificată o altă etiologie,
de la persoanele recuperate din un alt diagnostic în afara COVID-19, consultarea unui infecţionist. retestarea este recomandată, alături
punct de vedere clinic, cu persis- atunci se poate lua în considerare o În cazul persoanelor asimpto- de consultarea unui infecţionist. Izo-
tenţa ARN-ului viral. Prin urmare, posibilă reinfectare. Izolarea este matice, izolarea și alte măsuri de larea poate fi luată în considerare în
potrivit CDC, luând în considerare recomandată pe parcursul evaluă- precauţie pot fi întrerupte la 10 zile aceste situaţii, în special dacă simp-
descoperirile recente, o strategie rii, în special dacă simptomele au de la data primului test RT-PCR tomele apar în decurs de 14 zile de la
contactul strâns cu o persoană infec-
tată. În cazul persoanelor asimpto-
Noutăţi cu privire la a fost realizată la mai mult de 6 zile de la debutul bolii4.
4. Deși capacitatea de replicare a virusului nu a fost depistată matice, data primului test RT-PCT
pozitiv pentru ARN SARS-CoV-2 ar
transmiterea SARS-CoV-2 la 3 săptămâni de la debutul simptomelor, ARN-ul SARS-CoV-2
poate fi identificat la nivelul tractului respirator superior până trebui să fie luată în considerare în
1. Concentraţiile de ARN SARS-CoV-2 măsurate la nivelul trac- la 12 săptămâni5. locul datei debutului simptomelor.
tului respirator superior scad după debutul simptomelor1. 5. În cadrul probelor recoltate de la pacienţii aflaţi în conva-
lescenţă după COVID-19 care au dezvoltat noi simptome și au Bibliografie
2. Capacitatea de replicare a virusului scade, de asemenea, 1. CDC, unpublished data, 2020; Midgley et al.,
după debutul simptomelor. Pentru pacienţii cu forme ușoare fost, din nou, pozitivi la testul RT-PCR, capacitatea de replicare 2020; Young et al., 2020; Zou et al., 2020; Wölfel et
sau moderate ale COVID-19, capacitatea de replicare a viru- a virusului nu a fost detectată6. Pe baza datelor limitate obser- al., 2020; van Kampen et al., 2020
vate în cazul unui alt betacoronavirus (HCoV-OC43), s-a remar- 2. CDC, unpublished data, 2020; Wölfel et al., 2020;
sului nu a fost depistată la 10 zile de la debutul simptomelor2. Arons et al., 2020; Bullard et al., 2020; Lu et al.,
Totuși, capacitatea de replicare a virusului a fost remarcată în- cat că riscul de reinfectare ar putea fi mai scăzut în primele 3 2020; personal communication with Young et al.,
tre 10 și 20 de zile de la debutul simptomelor în formele severe luni de la infecţia iniţială7. 2020; Korea CDC, 2020
3. van Kampen et al., 2020
de COVID-19 sau în cazul imunodepresiei3. La acești pacienţi, 6. Până în prezent, nu a fost confirmat niciun caz de reinfecta-
4. Cheng et al., 2020
se estimează pierderea capacităţii de replicare a virusului în re cu SARS-CoV-2. 5. Korea CDC, 2020; Li et al., 2020; Xiao et al, 2020
88-95% din cazuri, la 10-15 zile de la debutul simptomelor. 7. Utilitatea testării serologice în identificarea prezenţei sau ab- 6. Korea CDC, 2020; Lu et al., 2020
senţei infecţiei sau a reinfectării rămâne nedefinită, corelarea 7. Kiyuka et al, 2018
3. Contactele cu risc crescut (cu expunere la domiciliu sau în 8. https://www.cdc.gov/coronavirus/2019ncov/hcp/
spital) nu au dezvoltat infecţia dacă expunerea la un caz pozitiv imunităţii cu infecţia SARS-CoV-2 nefiind, încă, stabilită. durationisolation.html
Actualitate VIA�A MEDICALĂ
31 iulie 2020 l Nr. 30
3

SABIF la 114 ani de activitate

fost o replică după modelul celei
vieneze, iar echipajul era format
din vizitiu și sergenţi de oraș.
Personalul medico-sanitar a
fost constituit abia în anul 1908,
iar primele ambulanţe auto au
apărut în anul 1912, fiind aduse la
Municipiului București (SAMB),
în anul 1948.
În 1964, la Spitalul de Urgen-
ţă încep să se organizeze cursuri
și stagii pe profil, iar un an mai
târziu apar primii specialiști.
Ulterior (1992) este înfiinţa-
După o perioadă în care are
loc dotarea cu ambulanţe mo-
derne (în anul 2001 și, respectiv,
2007), în 2010 ia naștere actualul
serviciu SABIF. Acest lucru a fost
posibil prin fuzionarea și reorga-
nizarea SAMB, SAJ Ilfov și a Sta-

S erviciul de Ambulanţă Bucu-

rești-Ilfov (SABIF) aniversea-
ză săptămâna aceasta 114 ani de
activitate. Societatea de Salvare
din București a fost înfiinţată în
anul 1906, la sfârșitul lunii iulie,
la iniţiativa doctorului Nicolae
Minovici. Prima ambulanţă a
București de la Paris. Un moment
important în istoria Ambulanţei îl
reprezintă transformarea societă-
ţii de salvare în Staţia de Salvare a
tă și prima școală de ambulan-
ţieri și operatori registratori
de urgenţă din România în cadrul
ţiei Centrale de Transport Sanitar
și Ambulanţă Aeriană Medicală a
Ministerului Sănătăţii.
SAMB. Cristina Ghioca

Editorial
Proiect de screening
Aproximativ 240.000 de persoane

Simţul
ar urma să fie incluse, în următorii
cinci ani, într-un proiect naţional

mirării
de screening pentru depistarea
hepatitelor B și C, a anunţat
dr. Speranţa Iacob, medic primar
gastroenterologie la Institutul Clinic
pentru depistarea
hepatitei B și C
Fundeni.

D
eclaraţia a fost făcută într-o con-
ferinţă online recentă, organi-
zată de Asociaţia Pacienţilor cu
Afecţiuni Hepatice din România
(APAH-RO), în contextul Zilei Mondiale de
Luptă împotriva hepatitelor, marcată anual Dr. Vlad Stroescu
la 28 iulie.
Dr. Speranţa Iacob a explicat că Institutul
Clinic Fundeni (ICF) a câștigat un proiect
important care, în următorii cinci ani, își
C ând lumea e în mare frământare,
ai iluzia că te poţi oricând retrage
în lucrurile mici și ordonate. Pentru
propune să facă screening la 240.000 de per- cutare prieten, refugiul e șahul, a că-
soane, jumătate dintre acestea provenind din rui previzibilitate arborescentă are
grupurile vulnerabile. Programul se va derula avantajul că poate acapara cu totul o
împreună cu medicii de familie și în colabora- minte sistematică și perseverentă.
re cu Institutul de Gastroenterologie și Hepa- Pentru altul, e grădinăritul pe balcon,
tologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean ghivecele cu busuioc, mentă, leuștean
de Urgenţe „Sf. Spiridon”, din Iași. În cadrul și cimbrișor, îngrijite atent, ce umplu
proiectului, medicii de familie vor selecta apartamentul umil de bloc cu o briză
și testa pacienţii, după care îi vor îndruma mediteraneană. Poate ai marele no-
spre cele două institute pentru tratament și roc să stăpânești cât de cât un instru-
monitorizare. ment muzical. Dacă nu, poţi oricând
citi, merge cu bicicleta sau te poţi juca
Persoanele neasigurate, cu copiii tăi. Eu așa fac. Însă grădinile
incluse în program secrete ale copiilor de azi nu mai sunt
„În acest studiu vor impregnabile în ce privește inocenţa
fi inclusiv pacienţi neasi­
guraţi. Important este
ca acesta să cuprindă oa-
256
de milioane de oameni
hepatită B plus Delta, care
„au fost cumva oprite pe
perioada stării de urgenţă
reuși să îndeplinească acest obiectiv. Ea a fă-
cut referire la un studiu publicat recent care a
analizat situaţia din 29 de state, inclusiv Ro-
și imaginaţia, și vei constata că fiul
sau fiica ta e la fel de îngrijorat(ă) ca
și tine. Și dacă nici ei nu mai pot avea
meni din mediul rural, din lume trăiesc cu hepatită și a primei luni în care ne- mânia, și care arată că doar zece ţări ar putea refugii, dacă teama, nesiguranţa, fu-
pentru că acolo vulnera- cronică B și 71 de milioane cu am reluat activitatea, dar atinge obiectivul OMS, iar ţara noastră nu se ria îi atinge și pe ei, unde să găsim noi,
bilitatea este mai mare”, acum le desfășurăm, ca de află printre ele. Potrivit Marinelei Debu, în oamenii mari, un pic de răgaz, fără să
hepatită C, potrivit OMS.
a subliniat dr. Speranţa obicei, cu programări bine acest moment, cea mai mare problemă a pa- cădem în păcatul negării și al băgatu-
Iacob. Ea a adăugat că în pro- stabilite și respectarea circui- cienţilor cu afecţiuni hepatice este legată de lui capului în nisip?
gramul de screening vor fi incluse persoane telor din spital pentru prevenirea răspândirii accesul la tratament și la medicul specialist: Un posibil răspuns mi l-a dat pri-
din regiunile sud-vest, sud-est, nord-est și COVID-19”. „Rata de tratament este insuficientă pentru etenul C., acum cardiolog într-o ţară
Muntenia: „Sperăm ca în cei cinci ani să diag­ a atinge obiectivul OMS, doar 55% versus care l-a meritat mai mult. Pe atunci
nosticăm, să tratăm și să vindecăm mulţi Îndeplinirea obiectivelor OMS, 80% cât a fost stabilit.” Conform datelor pri- eram rezidenţi cu toţii și ne întâl-
pacienţi cu hepatita C. Cei cu virus B vor fi incertă mite de la CNAS, în programul destinat he- neam după serviciu la sala de forţă,
urmăriţi pe parcursul proiectului și pentru Marinela Debu, președintele APAH-RO, patitei C, care poate cuprinde până la 17.500 unde, între două seturi de tras de
ei nu știu încă ce soluţii vom găsi”. Medicul a amintit că în 2016, OMS a stabilit obiecti- persoane, în perioada februarie-30 iunie fiare, puneam la cale viitorul omeni-
de la ICF a menţionat că, în prezent, există vele de eliminare a hepatitelor până în 2030, 2020 au fost incluși doar 3.558 de pacienţi. rii și al artelor liberale. C. îmi zicea
în desfășurare și studii pentru pacienţii cu iar în prezent, nu se știe dacă ţara noastră va Cristina Ghioca atunci că literatura e de două tipuri,
una care îţi produce un sentiment al
paradisului pierdut, a sense of loss,

Număr record așa cum e aproape inevitabil cu ori-

ce lucru care îţi lărgește orizontul și

de olimpici
îţi arată viaţa și pe oameni în lumina
lor vremelnică și măruntă. Și cealaltă
literatură, care, exact invers, îţi pro-

înscriși la duce o uimire, un moment de graţie, a

sense of wonder, prin care întrezărești
o lume mai bună și poate mai adevă-

admiterea UMF rată decât cea pe care o știi. Mă rog,

nu mai știu exact cuvintele pe care

„Carol Davila”
prietenul C. le-a folosit, dar asta era
ideea, cum mi-o amintesc.
Și cred că așa e și viaţa, de două

E xamenul de admitere la Universitatea

de Medicină și Farmacie „Carol Davila”
(UMFCD) a avut loc duminica trecută, 26 iulie,
Sursă foto: Inquam Photos / George Călin

în mai multe spaţii din Centrul Expoziţional
Romexpo, în condiţii speciale, respectându-se
normele în vigoare în contextul pandemiei de
COVID-19. Din cei 3.326 de candidaţi înscriși,
un număr record, 46, au fost olimpici naţionali
și internaţionali. La Facultatea de Medicină au
fost scoase la concurs 660 de locuri finanţate
de la buget și 150 de locuri cu taxă, în timp
ce la Facultatea de Medicină Dentară a fost
scos la concurs un număr de 180 de locuri
finanţate de la buget și 100 de locuri cu taxă.
Anul acesta, viitorii studenţi au manifestat un
interes scăzut faţă de Facultatea de Farmacie,
numărul candidaţilor înscriși nedepășindu-l
pe cel al locurilor scoase la concurs.
Concurenţa a fost mai mare decât anul
trecut, după cum a afirmat rectorul UMF. „Au
fost cu 300 de candidaţi mai mulţi decât anul
trecut. La medicină generală au fost 3,4 pe loc,
la dentară trei pe loc. Acești candidaţi dau un
test de anduranţă”, a subliniat prof. dr. Viorel
Jinga.
Dr. Roxana Dumitriu
feluri care coexistă permanent, și
nu avem unde să ne ascundem de
frământare, de frică, de boală și de
moarte, putem doar să le înfruntăm
și să ne batem cu ele cu tot ce avem,
împreună, și nu pitiţi în intimităţile
respective. Și refugiul, momentul de
tras răsuflarea și în același timp moti-
vul pentru care totul merită, e simţul
mirării.
4 VIA�A MEDICALĂ
31 iulie 2020 l Nr. 30 Eveniment

Ziua Mondială de luptă OBIECTIVE

Scopul Zilei Mondiale de luptă împotriva

împotriva hepatitei 2020

Sloganul „Find the În fiecare an, un raport de presă care
detaliază aceste evenimente este generat
missing millions”, tema și publicat de OMS și World Hepatitis Alli-
Zilei Mondiale de luptă ance. RoALD s-a aliat acestei iniţiative în
ultimii doi ani, iar Rapoartele de presă din
împotriva Hepatitei în anii precedenţi arată amploarea și impactul
2020, aduce în evenimentelor organizate.
prim-plan intervenţia cea Impactul asupra populaţiei
mai importantă pentru În momentul de faţă, peste 325 de mili-
oane de persoane suferă de hepatită cronică
a atinge dezideratul virală B, C sau D și 1,4 milioane de decese
unei lumi fără sunt înregistrate anual ca urmare a conse-
cinţelor infecţiilor cu virusuri hepatitice. În
hepatită până în 2030: ciuda progreselor majore în terapie, inten-
screeningul (testarea) sificării screeningului și detecţiei, 9 din 10
persoane cu hepatită B sau C (290 de milioa-
și diagnosticarea ne de persoane) nu sunt simptomatice și nu
persoanelor infectate. sunt conștiente de faptul că sunt infectate.
Infecţia cu virusuri hepatitice afectează de
Hepatitei este de:
• a crește nivelul de conștientizare și aler-
tă cu privire la existenţa, modul de trans-
mitere și impactul hepatitelor (virale, în
special, dar nu în mod exclusiv) asupra
stării de sănătate a populaţiei;
• a trezi interesul și a implica cât mai mul-
te persoane în acţiuni pe această temă;
• a educa populaţia cu privire la preveni-
rea, diagnosticul și tratamentul hepatite-
lor;
• a promova prevenţia prin vaccinare an-
tihepatită A și B;
• a promova accesul universal, nediscri-
minativ la diagnostic și terapie;
• a combate și elimina stigmatizarea soci-
ală și profesională asociată cu boala;
• a promova testarea precoce a populaţiei
(îndeosebi în rândul persoanelor cu fac-
tori de risc);
• a crește calitatea îngrijirilor medicale
oferite acestor pacienţi;
• a oferi un management adecvat, centrat
pe nevoile pacientului;
• a oferi oportunitatea interacţiunii dintre

I
nouă ori mai multe persoane decât infecţia pacienţi și profesioniștii în domeniu.
storicul Zilei Mondiale a Hepatitei în onoarea laureatului premiului Nobel pen- cu virusul HIV și reprezintă cea de-a doua
începe în 2004, odată cu campaniile tru Medicină, Samuel Baruch Blumberg, cel cauză de deces prin boli infecţioase după complementare, având ca scop educarea
de conștientizare asupra impactului care a descoperit în 1960 virusul hepatitei tuberculoză la nivel mondial. personalului medical pentru managementul
hepatitei C iniţiate de asociaţiile de B în serul aborigenilor australieni și care a Dar în ciuda magnitudinii epidemiolo- hepatitelor virale, campanii de prevenire,
pacienţi din Europa și Orientul Mijlociu, primit ulterior (1976) premiul Nobel pentru gice, hepatita nu este o sentinţă! Hepatita screening și tratament al pacienţilor care
sub numele de International Hepatitis C contribuţia la descoperirea virusului hepati- virală B sau C este o boală infecţioasă care suferă în urma infecţiilor virale hepatitice și
Awareness Day. În 2008, World Hepatitis tic B și a vaccinului anti-hepatită B. poate fi tratată și vindecată sau controlată consecinţelor pe termen lung ale acestora.
Alliance a proclamat ziua de 19 mai ca pri- În fiecare an, Ziua Mondială a Hepati- pe termen lung. Singura modalitate pentru La 28 iulie 2020, RoALD, Grupul GastRo
ma World Hepatitis Day. Această dată a fost tei este marcată în peste 100 de ţări prin prevenirea progresiei hepatitei către stadii al SNMF și APAH au desfășurat, cu ocazia
schimbată, cu acordul tuturor celor inte- evenimente destinate creșterii nivelului de avansate, complicaţii și deces este promo- Zilei Mondiale a Hepatitelor, un webinar cu
resaţi, la cea de-a 63-a Adunare Generală a informare și conștientizare privind impac- varea testării urmată de tratament în cazul tema: „România 2030 fără hepatite – He-
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), tul pe care hepatitele virale A, B, C, D și E persoanelor depistate ca fiind infectate. patitele virale în timpul și după pandemia
din mai 2010. Astfel, ziua de 28 iulie a deve- îl au asupra stării de sănătate a populaţiei COVID-19”, la care au fost invitaţi toţi cei
nit Ziua Mondială a Hepatitei, având scopul la nivel mondial: campanii de screening și Eforturi în direcţia eliminării interesaţi în detecţia și managementul pa-
definit de a stimula acţiuni concertate de vaccinare, postere, flyere, demonstraţii, afecţiunii cienţilor cu hepatite virale, în prevenirea și
educaţie, cunoaștere și intervenţie pentru concerte, campanii media (interviuri, tes- Recunoscând impactul hepatitelor vi- tratamentul afecţiunilor cronice hepatice
prevenţia și controlul hepatitelor virale în timoniale, talk-show-uri), printre multe rale asupra stării de sănătate a populaţiei în general. În agenda manifestării virtuale,
ţările membre. Alegerea acestei zile s-a făcut altele. la nivel mondial, în 2016, la cea de-a 69-a în programul căreia s-au regăsit principalii
Adunare Generală, OMS a lansat Strategia lideri de opinie în domeniu din România, au
Sectorială Globală în Sănătate de Elimina- fost cuprinse:
MESAJE MOBILIZATOARE re a Hepatitelor Virale ca ameninţare pen-
tru starea de sănătate a populaţiei până în
- rezultatele principalelor proiecte deru-
late în ultimul an în acest domeniu;
Ziua Mondială a Hepatitei are în fiecare an o temă ce reflectă statusul curent al preocupărilor de sănă- anul 2030. În acest context, tot mai multe - dificultăţile programelor de screening
tate publică în domeniu și este de natură să încurajeze acţiuni și campanii tematice: ţări dezvoltă strategii naţionale de elimina- și tratament în hepatitele virale în cursul
• 2011: Hepatitis affects everyone, everywhere. Know it. Confront it. (Hepatita afectează pe oricine, re, ce cuprind măsuri concrete și adaptate pandemiei COVID-19 – interviuri cu colegii
oriunde. Cunoaște-o. Confrunt-o.) situaţiei epidemiologice pentru reducerea noștri care au lucrat în spitale din linia întâi
• 2012: It’s closer than you think. (Este mai aproape decât crezi.) numărului de noi infecţii, pentru depistarea sau spitale de suport COVID, testimoniale
• 2013: More must be done to stop this silent killer. (Trebuie făcut mai mult pentru a opri acest ucigaș și tratarea persoanelor infectate, în scopul pacienţi;
tăcut.) reducerii numărului de noi infecţii și decese - suportul permanent asigurat de reţea-
• 2014: Hepatitis: Think Again. (Hepatita: mai gândește-te.) cauzate de hepatitele virale. ua medicilor de familie în menţinerea cali-
• 2015: Prevent Hepatitis. It’s up to you. (Acţionează pentru prevenirea hepatitelor. Depinde de tine.) În cadrul acestei ambiţioase strategii, tăţii îngrijirii acestor pacienţi;
• 2016: Know Hepatitis – Act now. (Află despre hepatită – acţionează acum.) în mai 2019, în România a fost lansat - care sunt pașii următori pentru reveni-
• 2017: Eliminate Hepatities. (Elimină hepatita.) Planul-Cadru Naţional privind Controlul rea la normal a activităţii în acest domeniu.
• 2018: Test. Treat. Hepatitis. (Testează. Tratează. Hepatita.) Hepatitelor Virale în România pentru Prof. dr. Liana Gheorghe,
• 2019: Invest in eliminating hepatitis. (Investește în eliminarea hepatitei.) perioada 2019-2030, precum și numeroase Centrul de Gastroenterologie
• 2020: Find The Missing Millions. (Găsește milioanele lipsă.) alte campanii și proiecte strategice și Hepatologie, I.C. Fundeni

PUBLICITATE

Identificarea cauzei unei hepatite –

un pas esenţial în managementul bolii
Termenul de hepatită, adesea asimilabil
unei boli definite, include în realitate un spectru
etiologic larg. Identificarea cauzelor hepatitelor
va permite într-un demers ulterior o abordare
terapeutică optimă, incluzând uneori medicaţie
cu viză etiologică, susţinere pe criterii patogeni-
ce, iar alteori doar o așteptare în soluţionarea
bolii în evoluţie naturală.
Deși asimilăm adesea noţiunea de hepa-
tită prezenţei sindromului hepatocitolitic, nu
trebuie să uităm că există și hepatite cu tran-
saminaze normale, după cum putem asista la
creșteri ale transaminazelor cu altă origine de-
cât cea hepatică.
Primul pas în abordarea etiologică porneș-
te de la cele mai frecvente cauze de afecţiuni
hepatice, care trebuie investigate obligatoriu
la orice pacient cu hepatită: infecţiile virale cu
virusuri hepatitice (A, B+/-D, C, E) și consumul
de alcool. Dacă pentru infecţiile virale avem la
dispoziţie o serie de analize de laborator edifica-
toare, pentru consumul semnificativ de alcool
instrumentul principal este anamneza (deși
uneori există și unele elemente biochimice
orientative). Identificarea uneia dintre aceste
două cauze nu o exclude obligatoriu pe cealal-
tă, de aceea parcurgerea corectă a acestei eta-
pe este esenţială pentru a evita „întoarcerile”
în demersul medical. Nu rareori un pacient pre-
zintă asociat unei infecţii virale și un consum
semnificativ de alcool. Evident că în acest caz
va fi greu, dacă nu chiar imposibil de bilanţat
aportul individual al fiecarui factor.
În situaţia în care, aflaţi în faţa unui paci-
ent cu hepatită, nu identificăm vreuna dintre
aceste două categorii de cauze, vom trece la
căutarea unor cauze mai rare: infecţii cu alte
virusuri cu tropism hepatic (citomegalovirusul,
virusul Epstein Barr, virusurile herpetice, virusul
urlian, gripal), paraziţi, tezaurismoze (boala Wil-
son, hemocromatoza), boli autoimune hepatice
(hepatite autoimune) sau biliare (colangiopatii
autoimune), hepatite toxice (frecvent medica-
mentoase, toxice profesionale), dismetabolice
etc. Însă transaminaze crescute putem întâlni
și în afecţiuni extrahepatice: boli hematologice
(leucemii, limfoame), în afecţiuni cardiace care
evoluează cu insuficienţă cardiacă dreaptă (cu
ficat de stază), în cancere hepatice primitive
sau secundare, în boli vasculare hepatice ce in-
teresează aportul arterial sau portal ori efluxul
prin suprahepatice (sindrom Budd-Chiari).
În faţa oricărei hepatite, în afară de bilan-
ţul funcţional și etiologic, trebuie întotdeauna
făcută o explorare imagistică în demersul de
căutare etiologică. De rutină se folosește eco-
grafia, care în majoritatea cazurilor este sufici-
entă, iar uneori, în cazul identificării de leziuni
circumscrise, se va completa cu alte investigaţii
imagistice.
Într-un număr mic de cazuri nu se poate
descoperi cauza unei hepatite prin metode de
laborator și imagistice, ceea ce impune exami-
narea histopatologică. Specimenul de biopsie
se obţine prin puncţie hepatică simplă în afecţi-
unile difuze sau ecoghidată în leziunile focale.
Cu toate acestea, vom avea întotdeauna
un număr de cazuri (de preferat, cât mai mic)
la care nu vom identifica etiologia. Denumite
generic hepatite idiopatice sau criptogenetice,
procentul lor raportat la numărul total de cazuri
reflectă nivelul nostru de insistenţă în demersul
investigaţional etiologic al oricărei hepatite. Iar
tratamentul cu hepatoprotectoare poate fi de
un real ajutor în această situaţie, la fel ca în
majoritatea hepatitelor cu etiologie cunoscută.
Dr. Elena Gologan,
medic gastroenterolog, Iași
Eveniment
Creșterea transaminazelor
reprezintă de cele mai multe
ori primul semn al leziunii
hepatice. Ele sunt analize
accesibile și ieftine, care
pot fi urmărite în dinamică
pentru aprecierea prognos-
ticului și eficacităţii trata-
mentului. Din aceste motive,
transaminazele reprezintă
un instrument foarte util în
diagnosticul și prognosticul
bolilor hepatice.
T
ransaminazele sau amino-
transferazele sunt enzime
implicate în metabolismul
proteinelor. Cel mai mult uti-
lizate în practica clinică sunt aspartata-
minotransferaza (AST, ASAT sau GOT:
transaminaza glutamat-oxalacetică) și
alaninaminotransferaza (ALT, ALAT sau
GPT: transaminaza glutamat-piruvică).
AST se găsește în mitocondrii și în
citoplasma celulelor hepatice, celulelor
miocardice, mușchilor striaţi, pancrea-
sului, rinichilor și în vasele de sânge.
Nivelurile serice crescute sunt înregis-
trate în cazul distrugerii acute a ţesutu-
rilor prin eliberarea enzimei din celulele
afectate. Identificarea sursei enzimei
este imposibilă. În plus faţă de bolile
hepatice, pot surveni creșteri ale AST
în infarctul miocardic, miocardită, tul-
burări musculare, insuficienţă cardiacă
congestivă și embolie pulmonară. Cele
mai mari valori se regăsesc în afecţiuni-
le însoţite de necroză hepatică extinsă,
hepatită virală acută și hepatită toxică.
Creșteri semnificative (peste 3.000
UI/l) pot apărea în infarct miocardic
acut, afecţiuni septice, intervenţii
cardiace.
PUBLICITATE
Ficat regenerat [i protejat.
Cu !
Fortifikat Maxx Protekt are în compozi]ie 1100 mg
lecitin` bogat` în fosfolipide esen]iale [i 312,5 mg
silimarin`, cu ac]iune dubl` [i efect sinergic.
Confer` protec]ie crescut` ficatului.
RO-Fortifikat Maxx Protekt-07/2020-23
Transaminazele hepatice în
practică: oldies, but goldies
ALT este localizată în citoplasma
celulelor. Este mai specifică pentru fi-
cat în comparaţie cu AST. Este agrega-
tă în principal în citosolul hepatocitului.
În cazul leziunilor hepatice, ALT este
eliberată din celulele hepatice lezate,
ducând la o creștere semnificativă a
nivelului său seric. În unele boli mus-
culare pot apărea creșteri moderate
ale ALT (distrofie musculară Duchen-
ne, polimiozită). Cele mai mari creșteri
ale valorilor ALT, de până la 100 de ori
valoarea normală, au fost detectate în
cazul hepatitei virale și toxice acute; în
cazul infecţiilor cronice cu virusul hepa-
titei B sau C, valoarea ALT are creșteri și
scăderi imprevizibile, dar uneori poate fi
situată în intervalul normal.
Rolul clinic al
transaminazelor hepatice
Testele hepatice serice sunt im-
portante în evaluarea pacienţilor cu și
fără simptomele bolii hepatice. Majori-
tatea testelor utilizate în practica clinică
măsoară leziunea hepatocelulară, nu
funcţia. Testele uzuale hepatice includ
bilirubina, transaminazele, fosfataza
alcalină și gamma-glutamil transpepti-
daza. Transaminazele serice reprezintă
teste biochimice disponibile, ieftine și
de rutină, utilizate în practica clinică la
nivel mondial.
În faţa unui pacient cu amino-
transferaze crescute, ar trebui să fo-
losim un algoritm de diagnostic logic
VIA�A MEDICALĂ
31 iulie 2020 l Nr. 30
5
(Tabel). De obicei, gradul de creștere Tabel: Cauzele hepatice legate de creșterea aminotransferazelor
a ALT și AST în mediul clinic ajută la Boală Nivel transaminaze Teste diagnostice
identificarea etiologiei. Hepatitele virale acute
- HAV
- HBV De obicei, valori mari >500 UI/l - Ig M anti HAV
Utile în hepatologia actuală
- Ag HBc, Ac antiHBc, ADN VHB
- HDV (coinfecţie la HBV) - Ac antiHDV, ARN-VHD
Există o literatură extinsă care se
- HEV
- CMV - Ig M antiHEV
referă atât la caracteristicile histopato- - HSV - Ig M antiCMV
logice, cât și la cele clinice ale fiecărei - VZV - Ig M antiHSV
- EBV - Ig M antiVZV
entităţi de boală hepatică ce prezintă - Ig M antiEBV
rezultate specifice clinice și/sau de Hepatitele virale cronice: De obicei, valori mari <500 UI/l
laborator. Mulţi pacienţi sunt biopsiaţi - HBV
- HCV - AgHBs, ADN VHB
deoarece au creșteri ușoare ale tran- - HDV (coinfecţie la HBV) - Ac anti HCV, ARN-VHC
- Ac anti HDV, ARN-VHD
saminazelor, fără semne sau simpto-
Boala hepatică alcoolică <400 UI/l, AST/ALT >2
me clinice. Nu întotdeauna rezultatele
Boala hepatică nonalcoolică <300 UI/l, ALT >AST Ecografia abdominală
de laborator pot fi corelate cu tabloul (NAFLD)
clinic, dar atunci când găsiţi transami- Hepatita medicamentoasă Valori până la 2.000 UI/l Ameliorare după întreruperea
ALT>AST medicamentului
naze crescute, trebuie să mergeţi mai
Hepatita autoimună Valori normale sau valori până la ANA, SMA, LKM-1
departe cu investigaţia. 2.000 UI/l
Biopsia hepatică a fost considerată Hemocromatoza <200 UI/l, ALT >AST Feritina, Saturaţia transferinei,
standardul de aur pentru evaluarea le- Testarea genetică a mutaţiilor genei
HFE
ziunilor tisulare, precum fibroza hepati- Boala Wilson Valori până la 2.000 UI/l Ceruloplasmina, Cuprul seric și urinar,
că la pacienţii cu boli hepatice cronice. ALT >AST examinarea oftalmologică cu lampa
cu fantă
Biopsia hepatică rămâne o procedură Deficit de α1-antitripsină 100 UI/L Nivelul seric al α1-antitripsinei
invazivă care necesită medici și pato- Hepatita ischemică De obicei valori mari >500 UI/l Ecografie abdominală
logi suficient de pregătiţi pentru a obţi- AST >ALT
ne rezultate adecvate și reprezentative. Obstrucţia biliară acută Uneori valori >1.000 UI/l Ecografie abdominală
ALT >AST
Cel mai important, această procedură Ciroza hepatică indiferent de <300 UI/l Ecografie abdominală
prezintă un risc de complicaţii, rare, dar cauză
care pot pune viaţa în pericol. Abrevieri: ALT – alaninaminotransferază; AST – aspartataminotransferază; CMV – citomegalovirus; EBV – Epstein-Barr virus; HAV – hepatita A; HBsAg – antigen de suprafaţă
al virusului hepatitic B; HBV – virusul hepatitei B; HCV – virusul hepatitei C; HDV – virusul hepatitei D; HEV – virusul hepatitei E; HSV – virus herpes simplex; VZV – virus
varicelo-zosterian.
Aceste limitări, împreună cu cos-
turile crescute ale acestei proceduri, în probele de ser, iar cealaltă – bazată dintre ele utilizează transaminazele
au condus la dezvoltarea de metode pe măsurarea rigidităţii hepatice (LS). în formula lor.
neinvazive pentru evaluarea fibrozei Multe scoruri serice au fost pro- Dr. Alina Suciu,
hepatice. Metodele non-invazive se puse pentru stadializarea fibrozei prof. dr. Dan Dumitrașcu
bazează pe două abordări diferite: una hepatice, în principal la pacienţii cu Text preluat din revista „GASTROENTEROLOGIE
bazată pe cuantificarea biomarkerilor hepatită cronică C și NASH, iar unele 2020” editată de Viaţa Medicală și Medichub
ACŢIUNE DUBLĂ ŞI EFECT SINERGIC
PROTEJEAZĂ ŞI REGENEREAZĂ FICATUL
SUSȚINE DIGESTIA ŞI ASIGURĂ
DETOXIFIEREA ORGANISMULUI
6 VIA�A MEDICALĂ
31 iulie 2020 l Nr. 30 Opinii

Aţi făcut bine, domnule profesor

M
ărturisesc strângerea de
inimă pe care am încercat-o
când mi-a trecut pe la ureche
știrea că prof. dr. Alexandru
Rafila ar cocheta cu funcţia de primar al
Capitalei. Mi-am dorit să fie doar un zvon,
nu fiindcă i-aș fi pus la îndoială capacităţile
organizatorice și nici bunele intenţii,
într-o întreprindere în care au eșuat atâţia.
M-am bucurat când profesorul a ieșit la
rampă și ne-a comunicat că a declinat
propunerea și că preferă să rămână dedicat
medicinei.
Îmi permit să afirm că am încercat și
eu sentimentele domnului profesor, fără
îndoială la altă scară și în alte condiţii. În
urmă cu ceva vreme, când clasa noastră
politică nu avea experienţa de acum, un
cunoscut mă sună la telefon şi mă invită la
el acasă. Slujitorul lui Esculap din mine a
tresărit, m-am interesat dacă era suferind
careva din familie şi, primind asigurările că
totul era în ordine, m-am liniştit. Invitaţia
era pentru cu totul altceva. Am fost primit
prieteneşte, am făcut cunoştinţă cu câţiva
invitaţi ca mine, printre care doi fraţi
din zonă. Unul dintre fraţi, fără să mă
întrebe dacă vreau sau dacă aparţin altui
partid, mi-a propus funcţia de președinte
al organizaţiei locale a partidului la care
se refereau. N-am apucat să-mi exprim
nedumeririle. Interlocutorul mi-a retezat
vorba cu un gest mai grăitor decât o mie
de cuvinte, vrând să însemne că astea sunt
aiureli și nu se împiedică ei de astfel de
„mărunţişuri”.
Discuţiile au continuat încă o vreme, en-
tuziasmul celor care-mi dovedeau preţuirea
şi încrederea n-au pă- trebuit să-mi frec degetul mare de arătător
lit, susţinute de argu- şi să pun întrebarea pe care gestul o
mente unul şi unul şi, generează: cât face? Desigur că am declinat
în cele din urmă, mi – cu tot regretul – oferta şi mi-am cerut în
s-a acordat o păsuire gând iertare primului conducător de după
de gândire şi adân- revoluţie și vechilor lideri ai partidului,
că reflectare până morţi prin închisorile comuniste şi aflaţi în
miercurea următoa- gropi comune, neştiute. Nu m-am interesat
re, când aveam să fiu cine a ocupat fotoliul ce-mi fusese hărăzit.
sunat ca să-mi declar Dar nu știu cum, n-am mai auzit nimic
(altfel, cum ar fi fost despre partid. A dispărut ca şi cum n-ar fi
posibil?!) adeziunea existat vreodată.
Dr. Virgil
de conducător al ju- Acum, nu că i-aș dori aceeași soartă
Răzeșu deţenei. Şi uite-aşa partidului care-a apelat la profesorul
am pus capăt unei întâlniri memorabile. Rafila pentru funcţia de edil, dar mai că
Abia pe drumul de întoarcere, mintea pun la îndoială propunerea președintelui
românului de pe urmă m-a făcut să judec acelei formaţiuni politice, izvorâtă nu din
mai limpede şi mai cu cap şi să gândesc preţuirea pentru un profesionist adevărat,
că, dacă tot era vorba de negustorie, ar fi ci din sonoritatea numelui.

Am ajuns Noi provocări,

noi speranţe
„ciuma roșie”
a Europei, ne
mândrim cu noua
„performanţă” de
a fi pe locul 1 în
Europa.
D e 25 de ani,
stomato-
logia trece prin
contractuale rezo-
nabile, realiste și
fezabile. Eforturi-
schimbări impor- le din ultimii ani
tante. Privatiza- sunt materializate
rea și implemen- Prof. dr. prin îmbunătăţi-
tarea sistemului Radu rea clauzelor con-
de asigurări so- Septimiu tractuale ale medi-
ciale de sănătate Câmpian, cilor stomatologi
au fost, de depar- vicepreședinte cu casele teritori-
te, cele mai mari CMSR ale de asigurări de
provocări. sănătate. Nu mai
Medicina dentară a intrat în avem în stomatologie pachet de
sistemul social de asigurări de servicii medicale de bază cu 89
sănătate în forme de nerecunos- de poziţii, avem doar 29 de proce-
cut, comparativ cu situaţia din duri. Avem încă puţine proceduri

„Libertatea” de a infecta
prezent. Era considerată atunci
ca fiind o asistenţă medicală pri-
mară aparte, în oarecare măsură
asemănătoare medicinei de fami-
de prevenţie, dar și acelea au fost
introduse recent în pachetul de
bază, în urma acţiunilor întreprin-
se de CMSR. Facem demersuri

și de a ucide
lie. Chiar se pornise de la ideea ca
medicii stomatologi să aibă listă de
pacienţi.
În vara anului 2005, pachetul
pentru extinderea ofertei de ser-
vicii medicale stomatologice și cu
prioritate a celor cu caracter
profilactic.

L ibertăţile individuale au fost analizate, disecate

și revendicate. Brusc, ne-am trezit dezbătând nu
doar existenţa virusului, dar și subiecte precum: lipsa
de respect faţă de cetăţean, privarea de „libertatea”
de a refuza internarea, izolarea sau carantinarea. Ca-
valcada contrazicerilor a ajuns
la un apogeu greu de imaginat,
iar în acest timp COVID-19 și-a
văzut de drumul specific româ-
nesc. Am ajuns „ciuma roșie” a
Europei, ne mândrim cu noua
„performanţă” de a fi pe locul
1 în Europa. Numărul de cazuri
este în creștere, iar românii
petrec, se întâlnesc la târguri,
și precupeţele alături de gospo-
dari dezbat cu aplomb existen-
ţa virusul. Nunţi cu fast, con-
certe fără mască, plaje împânzite de oameni veniţi să
se relaxeze, iar masca nu face parte din arsenalul de
odihnă. Cred că virusul este și el surprins de libertă-
ţile pe care le găsește în România. Restaurante unde
chelnerii servesc cu mâna și nu poartă mască.
În spitale, personalul epuizat, sub temperaturi
caniculare, în costume ermetice, se întreabă ce să
mai facă cu bolnavii care acum se clasifică în mai
multe categorii. Situaţiile sunt cu adevărat hilare:
un bulibașă a făcut teste în vreo trei spitale, știind că
este pozitiv, de dragul de a verifica medicii; o familie
care a pierdut un membru important cu obezitate și
diabet, când a fost anunţată de contribuţia nefastă
a acestui virus ucigaș, nu numai că a negat această
cauză, dar a încercat să convingă medicul curant că,
de fapt, cauza este alta, în condiţiile în care COVID
nu există. Am depășit nebunia cu termoscannerele
care te cipează sau care îţi află gândurile și am ajuns
în altă etapă, mai gravă, în care pacientul face testul,
refuză internarea, apoi cheamă de urgenţă salvarea
în plină insuficienţă respiratorie și moare în spital
sau acasă, „liniștit” și eliberat de
prejudecăţi.
Am urmărit o întreagă
seară o discuţie aprinsă pe su-
biectul să mori de COVID sau
cu COVID. Oare care o fi dife-
Prof. dr. renţa între distrugerea directă
Florin celulară generată de virus și
Mihălţan, cea care ucide prin „asmuţirea”
Institutul de de către același virus a comor-
Pneumoftiziologie
„M. Nasta”, bidităţilor? Surprinzător, dar
București în această „horă” s-au prins și
doctori. Sigur că dacă privim
politicienii care afirmă pe post că statul „nu e condus
de medici” (nu că aceștia și-ar și dori) și îi mai ascul-
tăm și pe cei care spun că nu există pandemia, nu ne
putem întreba decât un singur lucru: de ce se mai
ambiţionează cei din prima linie să trateze această
viroză care nu există și de ce secţiile ATI sunt pline
cu pacienţi care nu știu de ce mor?
Există însă și o responsabilitate a acestor sta-
tistici dezastruoase, care cred că este vremea să fie
asumată. Poate că într-o zi, anchetele fără număr ale
DSP și ale poliţiei pentru cei care nu respectă caran-
tinarea sau izolarea vor duce spre adevăraţii vino-
vaţi, alţii în afară de acest virus care ucide neselectiv.
Până atunci însă, un lucru este cert – a mai apărut un
nou termen juridic: „libertatea” de a infecta și de a
ucide.
de bază pentru servicii medicale
stomatologice cuprindea 89 de
proceduri și tratamente, iar 14
dintre ele erau profilactice. După
opt ani, numărul de proceduri sto-
matologice compensate a ajuns la
zero! În primăvara anului 2013,
Ministerul Sănătăţii anunţa sis-
tarea finanţării serviciilor de me-
dicină dentară, inclusiv pentru
copii. După câteva luni, a fost relu-
ată finanţarea din Fondul Naţional
Unic de Asigurări Sociale de Sănă-
tate (FNUASS). În 2012, bugetul
alocat medicinei dentare a fost de
57,9 milioane de lei, iar în 2013 a
scăzut la 13,2 milioane de lei; suma
medie alocată pentru un cetăţean
(inclusiv copil) pentru servicii me-
dicale stomatologice a ajuns să fie
de aproximativ 0,7 lei, ceea ce în-
seamnă vreo 5 bani pe lună!
În urma politicilor păguboase
aplicate de autorităţile din dome-
niul sănătăţii, Colegiul Medicilor
Stomatologi din România a făcut
o prioritate din promovarea inte-
reselor și drepturilor cetăţenilor
asiguraţi și ale celor cu drept de
accesare a serviciilor medicale
stomatologice compensate. Pe de
altă parte, furnizorilor de servicii
medicale stomatologice trebuie
să li se asigure condiţii și clauze
Bugetul alocat medicinei den-
tare din FNUASS a crescut con-
stant în ultimii ani, ajungând la
114,7 milioane lei în 2019. Anul
acesta, în contextul pandemiei, a
fost din nou suspendată finanţa-
rea serviciilor stomatologice în
starea de urgenţă, inclusiv pentru
urgenţe!
În lipsa unor măsuri ferme,
concrete și adecvate, dreptul și
accesul persoanelor asigurate în
sistemul de asigurări sociale de
sănătate riscă să fie din nou com-
promise, similar situaţiei din 2013,
de data aceasta cu cauze mult mai
complexe. CMSR a depus note de
fundamentare și urmează ca cei
în drept să facă dovada înţelegerii
situaţiei, implementând măsuri-
le propuse argumentat de auto-
ritatea profesională în domeniul
stomatologiei.
Esenţial
… ST
GDPR
DE
STILA
UD
II CLI
PA
NI
pe înţelesul tuturor.
CE
Aplicabilitatea
în studii clinice
Regulamentul European 2016/679 privind Protecţia Datelor
cu Caracter Personal a devenit aplicabil în 2018, aducându-le
companiilor noi reguli de adoptat. Ca urmare a volumului mare
de date personale utilizate, conformarea cu GDPR reprezintă
un aspect important pentru sponsor, compania conducătoare
de studii clinice, investigator și pentru centrul medical de
recrutare a pacienţilor.
C
u doi ani în urmă, în mai
2018, toată lumea vorbea
doar despre implementa-
rea GDPR și despre faptul
că această nouă lege aduce modificări
pe care companiile erau mai mult sau
mai puțin pregătite să le facă. Regula-
mentul European 2016/679 privind
Protecția Datelor cu Caracter Personal
(GDPR) a devenit astfel aplicabil și în
România, în același timp cu celelalte
state europene. Nu înțelegeam foarte
bine atunci de ce trebuie ca fiecare
companie să aibă o persoană dedi-
cată acestui domeniu, de ce fiecare
contract în parte trebuie actualizat cu
noua clauză privind GDPR sau cum să
ne protejăm de aplicarea unor amenzi
usturătoare din partea autorității
naționale privind Protecția datelor.
De aceea am ales să discut acest
subiect cu experți în materie, din firma
de avocatură Filip & Company, pentru
a oferi o „traducere” a termenilor spe-
cifici GDPR pe înțelesul celor care nu
sunt de specialitate, cu explicații ge-
nerale, dar și specifice pentru studiile
clinice.
Ce este GDPR?
GDPR este un instrument legislativ
european al cărui scop este asigurarea
protejării datelor cu caracter personal
ale cetățenilor din statele membre UE.
Chiar dacă GDPR le oferă persoanelor
fizice mai multă transparență, drepturi
și control asupra datelor lor, creând
obligații pentru companiile care le utili-
zează, atunci când este corect aplicat
devine un mecanism prin care compa-
niile pot să sporească încrederea și să
îmbunătățească relația pe care o au
cu angajații, clienții, pacienții, partici-
panții la studiul clinic (subiecții) sau
medicii, denumiți de GDPR „persoane
vizate”.
Ce sunt de fapt datele
personale?
Datele personale reprezintă o
gamă largă de informații care privesc
o persoană fizică identificată sau
care poate fi identificată. De exem-
plu, nume, adresă de e-mail, date de
contact. O atenție deosebită trebuie
acordată categoriilor speciale de date,
mai exact cele privind sănătatea su-
biecților, precum date legate de afec-
țiuni, efecte și reacții la medicamente,
istoricul medical etc., dar și datelor ge-
netice sau biometrice (cum ar fi datele
dactiloscopice).
GDPR se aplică
atunci când o com-
panie prelucrea-
ză aceste date în
desfășurarea acti-
vității sale profe-
sionale. Cei care
stabilesc cum vor
fi prelucrate da-
tele se numesc „operatori”. În
studiile clinice, prelucrarea cuprinde
orice operațiuni desfășurate asupra
unor date, cum ar fi colectarea lor și
completarea diverselor formulare (de
ex., consimțământul informat, formu-
larele de raportare a cazurilor – CRFs)
sau oricăror documente din dosarul
de bază al studiului clinic care con-
țin astfel de date, deschiderea unui
e-mail care conține date personale
sau utilizarea unor aplicații ori sisteme
informatice care stochează astfel de
date.
GDPR, în schimb, nu se aplică da-
telor care au fost anonimizate astfel
încât niciuna dintre entitățile impli-
cate în studiu să nu mai poată iden-
tifica persoana fizică căreia îi aparțin
acele informații. În studiile clinice, de
cele mai multe ori sunt utilizate, însă,
date pseudonimizate (prin atribuirea
unui cod care permite identificarea în
continuare a subiectului studiului),
ceea ce nu le scutește de la aplicarea
GDPR.
Cinci reguli simple pentru
conformarea cu GDPR
Există câteva reguli simple pe
care companiile implicate în studii cli-
nice trebuie să le aibă în vedere pen-
tru conformarea cu cerințele GDPR.
Trainingul personalului implicat în
prelucrarea datelor cu privire la GDPR
este o condiție necesară pentru
înțelegerea acestor reguli.
1. Informarea persoanelor vizate și
temeiul legal pentru prelucrare
Operatorii au obli-
gația de a infor-
ma persoanele
vizate cu privire
la modul în care
le prelucrează
datele. GDPR sta-
bilește categoriile
de informații
specifice care trebuie incluse
în această informare. Pentru a fi efici-
entă, informarea trebuie făcută prin
canalul de comunicare utilizat pentru
interacțiunea cu respectiva persoană.
De exemplu, să fie anexată formula-
rului de consimțământ informat (IC)
pentru participarea la studiu, într-o
scrisoare trimisă subiecților, prin
e-mail, prin afișare pe site-ul web sau
pe intranet etc.
Un alt aspect important ce trebuie
stabilit de la începutul unei prelucrări
și inclus în nota de informare este
temeiul legal al prelucrării. Acest
temei diferă de IC, care este în con-
tinuare aplicabil și care are la bază
concepte de etică în cercetare, și nu
Protecția datelor personale. Deși con-
simțământul poate părea cel mai la
îndemână temei pentru prelucrarea
datelor, în ceea ce privește datele pre-
lucrate pentru desfășurarea studiului
clinic există alte temeiuri mai potrivite
(cum ar fi obligația legală sau intere-
sul legitim). La nivel european există o
opinie a Comitetului European pentru
Protecția Datelor care oferă îndrumări
cu privire la temeiurile legale ce pot
fi aplicate pentru prelucrările de date
dintr-un studiu clinic.
2. Numirea unui DPO
În funcție de activitățile desfășu-
rate și de volumul de date prelucra-
te, companiile vor trebui să analizeze
dacă este necesar să numească un
responsabil cu Protecția datelor (DPO
– Data Protection Officer). Acesta
are rolul de consiliere, informare și
monitorizare a conformării cu GDPR
la nivelul companiei. De exemplu, cel
mai probabil, o organizație de cerceta-
re clinică (CRO) de mari dimensiuni va
întruni criteriile pentru numirea unui
DPO.
3. Reglementarea transferurilor de
date
Transferurile de date, în special
ale subiecților, sunt necesare pentru
desfășurarea oricărui studiu clinic.
GDPR prevede obligația de a încheia
contracte specifice cu entitățile care
prelucrează date pe seama și la in-
strucțiunea operatorului („persoane
împuternicite”), dar și pentru operato-
rii care stabilesc împreună cum vor fi
prelucrate datele (denumiți „operatori
asociați”). De regulă, într-un studiu
clinic, sponsorul va fi considerat ope-
rator, CRO persoană împuternicită, iar
centrul de recrutare a pacienților (uni-
tatea medicală) – operator, la rândul
său. În funcție de nivelul de indepen-
dență în decizii și de instrucțiunile pri-
mite de la sponsor, aceste clasificări
pot să difere, în funcție de specificul și
de modul de organizare a studiului.
De asemenea, GDPR prevede
anumite obligații specifice și atunci
când datele sunt transferate în afara
UE/SEE, obligații ce sunt în sarcina
companiei exportatoare situate în UE.
4. Mecanisme pentru respectarea
drepturilor persoanelor
GDPR le oferă persoanelor anumi-
te drepturi specifice cu privire la datele
lor, cum ar fi dreptul de a accesa da-
tele prelucrate de un operator, de a
solicita actualizarea lor, de a-și retrage
acordul pentru prelucrare sau chiar, în
unele cazuri, de a se opune prelucră-
rii sau de a solicita ștergerea datelor.
Pentru companii, aceasta înseamnă
că trebuie să implementeze reguli des-
pre cum vor fi gestionate asemenea
cereri și să poată identifica datele pe
care le prelucrează despre o anumită
persoană. Pentru nerespectarea aces-
tor obligații, un spital din Cipru a fost
amendat cu 5.000 de EUR, pentru că
nu a reușit să identifice toate datele
din dosarul medical al pacientului, pe
care le avea în sistemele sale.
5. Asigurarea securității datelor
Securitatea trebuie asigurată
atât pentru documentele fizice, cât și
pentru cele stocate electronic, care
cuprind date personale. Lipsa măsuri-
lor de securitate, dezvăluirea/accesul
neautorizat la date este și una dintre
încălcările GDPR pentru care Autori-
VIA�A MEDICALĂ
31 iulie 2020 l Nr. 30
7
tatea Naţională de Supraveghere a
Prelucrării Datelor cu Caracter Per-
sonal a aplicat amenzi în România.
De exemplu, o farmacie din UE a fost
amendată cu 275.000 de GBP pentru
stocarea unor documente conținând
date ale pacienților în locuri neîncuiate
și neprotejate.
Un cod de conduită la nivel
european
Pentru a veni în sprijinul compa-
niilor din UE implicate în studii clinice,
Federația CRO Europene (EUCROF), a
hotărât prin vot inițierea unui cod de
conduită legat de aplicarea și confor-
marea cu GDPR – „GDPR Code of Con-
duct for Service Providers in Clinical
Research”. Acesta va acoperi toate ac-
tivitățile de prelucrare a datelor asoci-
ate cu serviciile pe care CRO europene
ce au aderat la acest cod le furnizează
sponsorilor farma în baza contractelor
de servicii.
Codul explică modul de prelucra-
re a datelor personale, adică datele
subiecților participanți în studiu și
ale personalului medical ce sunt pro-
cesate în cadrul unui studiu clinic și
aduce un model unic de DPA (Data
Processing Agreement) care să
fie folosit peste tot la fel, ca anexă
la contractele cu sponsorii.
Toate prelucrările de date legate
de un protocol de studiu, de la înce-
putul său până la ștergerea datelor în
etapa de arhivare, inclusiv cele din au-
torizația de introducere pe piață a noii
molecule, urmează să fie înțelese ca
utilizare principală primară a datelor
(„primary use of data”).
Se vor consolida măsurile care-i
solicită sponsorului sau investigatoru-
lui să înregistreze, proceseze, stoche-
ze și să trateze datele astfel încât să
poată fi raportate, interpretate și verifi-
cate cu exactitate, păstrând în același
timp confidențialitatea înregistrărilor
și necesitând măsuri tehnice și orga-
nizatorice adecvate pentru protejarea
informațiilor și datelor cu caracter per-
sonal.
Demn de remarcat este faptul că
în decembrie 2019 România a vo-
tat în favoarea adoptării Codului de
conduită GDPR în studiile clinice.
Dr. Cristina Florescu Moraid,
MSc, EuSpLM, MRQA
Av. Ioan Dumitrașcu,
Partner Filip & Company
Av. Diana Gavra,
Senior Associate Filip &
Company
8 VIA�A MEDICALĂ
31 iulie 2020 l Nr. 30
Ne-am relaxat! Dar
nu oricum, ci așa cum
ne pricepem noi mai
bine: original. Anunţul
privind posibila
relaxare, în loc să fie
perceput ca un orizont
de speranţă a fost
semnalul că se poate
fura startul.
D
ata de 15 mai 2020, cu
„relaxarea”, a fost inter-
pretată ca un punct-ter-
minus al problemei.
Gata cu coronavirusul. Din 15 mai
ne relaxăm, adică am scăpat. Ne
relaxăm, cu izolarea, cu distanţa-
rea, cu prostiile despre virusuri-
le ucigașe, cu interdicţiile de a-ţi
pupa părinţii și bunicii, adio „mă-
surilor staliniste” de restrângere
a grupurilor și limitare a mișcării.
Și ne-am relaxat în varianta
autohtonă de pandemie. Din pă-
cate, înţelegerea semnificaţiei de
„relaxare” la români devine dure-
ros de evident că nu seamănă nici
cu modelul suedez, dar nici cu cel
sud-coreean.
Cum am ajuns aici
Oamenii au, în general, o repul-
sie organică faţă de impuneri. Toa-
te aceste restricţii legate de pande-
mia de COVID-19 au venit însă ca
o necesitate pentru protecţia ge-
nerală a tuturor, nefiind instaura-
te din cauza statului, a sistemului
sau a altor oameni. Din nefericire
insuficient explicate. Și mai ales
cu un limbaj, cu o terminologie
neadecvată contextului cultural și
educaţional de la noi. Nu mai târ-
ziu de 8 iulie a.c. autorităţile, în
contextul creșterii alarmante a nu-
mărului de cazuri comunicau pre-
ţios: „Dezavuăm negarea pericolu-
lui infectării”. E doar un exemplu
din șirul declaraţiilor neajustate
contextului socio-cultural.
Este cert că perioada de izo-
lare la domiciliu ne-a afectat în
mod diferit. Important a fost să
ne resetăm priorităţile pentru a
putea face faţă mai ușor faptului că
activităţile noastre s-au mutat,
pentru cei mai mulţi dintre noi, în
„RELAXAREA”
casă. Unii oameni au însă o flexibi-
litate extraordinară și reușesc să
se adapteze rapid la această schim-
bare bruscă a stilului de viaţă, alţii,
în schimb pot avea probleme de
adaptare.
Un alt aspect care ne privește
este cel referitor la modul în care
ajunge informaţia la noi. Obser-
văm că, în ultimul timp, aceasta a
devenit din ce în ce mai excesivă,
la modul că există un flux necon-
tenit de informaţii. Online-ul, cel
puţin, nu se oprește niciodată, iar
această senzaţie de a fi conectat
fără întrerupere la fluxul de știri
este, fără doar și poate, dăunătoa-
re. Ea generează sentimentul ne-
siguranţei, al incertitudinii care
potenţează gradul de anxietate,
de frică în rândul oamenilor, de
multe ori, chiar nejustificat. Nu
întâmplător, oficialităţile au ales
să transmită doar o singură dată
pe zi date privind evoluţia acestui
fenomen.
Este de preferat o informaţie
oficială, verificată și verificabilă
cu alte surse europene, interna-
ţionale, din domeniul medical, o
informaţie de calitate, furnizată
o dată sau de două ori pe zi. Dacă
alegem surse incerte de informare,
riscăm să intrăm într-o zonă para-
psihologică, de mistificare profe-
sionistă a realităţii, pentru că cea
mai bună minciună are întotdeau-
na și un sâmbure de adevăr. Așa se
face că multe dintre fake news-uri-
le care au prins la public au plecat
de la ceva cunoscut de toată lumea,
de la care s-a construit, mai apoi, o
spirală a absurdului. Nici nu știu
care este acum mai nociv social:
virusul sau „viralul” manipulator?
Pentru că putem fi afectaţi,
verificarea surselor și preluarea
informaţiilor din surse sigure sunt
lucruri foarte importante, pe care
trebuie să le facem cu toţii. Nu
sunt și nici nu am cum să fiu vre-
odată adeptul teoriilor conspiraţi-
oniste, cu atât mai mult cu cât, în
prezent, la nivel european, este
cvasi-imposibil să as-
cunzi fapte. De
aceea, am
Special
convingerea că datele care se pre-
zintă reflectă cu acurateţe ceea ce
știu autorităţile (cu toate erorile
inerente).
Cum facem faţă valului
de informaţii deseori
contradictorii
Fiecare își cunoaște capaci-
tăţile și are puterea sa personală
și verificată de-a lungul anilor de
a pătrunde realitatea. Riscul cel
mai mare însă, este de a da crezare
unor informaţii fie false, fie trun-
chiate și, mai mult decât atât, de
a le difuza, de a le posta în mediul
online, de exemplu.
Observăm în jurul nostru că
și anumite persoane care au acces
la informaţii, într-un anumit con-
text, nu numai că dau crezare, ceea
ce ţine de un anumit crez personal,
ci chiar dau mai departe aceste in-
formaţii false, postându-le dese-
ori pe reţelele sociale. Acestea nu
numai că sunt neverosimile, dar
pot deveni chiar periculoase atâ-
ta timp cât întreţin focul fricii, al
panicii și al unei teorii a conspi-
raţiei absolut nejustificate, cu in-
ginerii genetice și virusuri uciga-
șe, manipulate genetic și scăpate
din laborator.
O avalanșă de informaţii nu
face decât să întreţină o senzaţie
de tensiune, de anxietate și poate
chiar de panică. Pentru că este vor-
ba despre mecanisme psihologice
fine, acesta este motivul pentru
care numărul de noi cazuri de îm-
bolnăviri se comunică o singură
dată pe zi, un flux permanent nefă-
când decât să întreţină nejustificat
o atmosferă tensionantă.
Frica este o emoţie
pur umană
Folosesc aici o expresie cunos-
cută: „Mie mi-ar fi frică de cineva
căruia nu-i este frică”. Adică, cine-
va atât de rece emoţional încât să
nu înţeleagă nu ar fi deloc în regu-
lă. Pornind însă de la sentimentul
firesc de frică și ajungând la o frică
paralizantă sau la una de proporţii
catastrofale, crezând că, dintr-o
dată, o veste îţi poate schimba dra-
matic eul interior, însuși cursul
vieţii, toate acestea sunt aspecte
psihologice diferite.
În plus, frica este o emoţie
care se propagă. Necorectată,
lăsată, pur și simplu, să creas-
că, se propagă exponenţial și
de aici, efectele se ţin în lanţ. Oamenii reacţionează diferit nii fac acest lucru prin felul în care
Am văzut ce se poate în- la frică. În acest context, identi- aleg să filtreze informaţiile despre
tâmpla într-o comunitate ficăm nu doar un stres, ci chiar el. Auzim tot felul de lucruri halu-
unde există suspiciunea un dublu stres: un stres exteri- cinante despre capacitatea acestui
că un membru din gru- or și unul interior. Avem nevoie, virus de a lua vieţi, lucru care se
pul respectiv ar putea în această ipostază, de o dublă și întâmplă, de altfel. Însă, pe de
fi contagios, spaima de îm- adaptare: în primul rând, cu me- altă parte, acest lucru este dus, de
bolnăvire căpătând deja diul aparent ostil determinat de cele mai multe ori, la extrem, am-
proporţii astronomice. SARS-CoV-2, cu frica de a fi în- plificându-se exponenţial puterea
Pe de altă parte, la cei care conjuraţi de acest coronavirus; în și patogenitatea lui, comparân-
prezintă vulnerabilitate, o al doilea rând, este posibil ca cel du-l cu virusurile care provoacă
predispoziţie pentru a dez- mai mare dușman și cel mai mare febra hemoragică, Ebola, virusuri
volta tulburări psihice, poate stres să vină chiar din interiorul extrem de periculoase. Astfel, lu-
fi o problemă în momentul în nostru, din demonul interior, din crurile iau, dintr-o dată, o tentă
care se suprapune acest peri- panica pierderii frâielor raţiona- psihotică. SARS-CoV-2 este un
col, care este real, peste eul lor lului și a încorporării profunde dușman invizibil, este o ameninţa-
interior, peste felul lor, peste tipo- a ideii a ceea ce înseamnă acest re cât se poate de reală, însă modul
logia lor. Simplul gest de a ventila virus. în care noi o potenţăm interior,
sentimentele, de a vorbi despre Nu coronavirusul provoacă pa- dându-i un spectru absolut rupt
fricile noastre poate fi o soluţie. nică, teamă sau anxietate, ci oame- de realitate, prin prisma fricilor
 Special
A” la români
noastre, reprezintă cel mai mare
pericol pentru comunitate.
Limitele largi
ale normalului
În acest context, specialiștii
identifică mai multe tipologii uma-
ne. Vedem, pe de o parte, oameni
care se protejează supradimensio-
nat faţă de cum ar trebui să o facă,
oameni care ar fi în stare să se îm-
brace și în costum de astronaut
când ies pe stradă, iar la polul opus,
sunt oamenii care sfidează orice fel
de regulă și neagă complet perico-
lul. Între acești doi poli trebuie să
vedem cum definim, la ora actuală,
normalitatea sau, mai exact, largile
limite ale normalului.
În medicină, în biologie,
în general, normalitatea este
reprezentată de un anumit interval
de valori, unii dintre noi chiar tin-
dem spre o extremă sau spre alta,
dar rămânem în largile limite ale
normalului. La fel stau lucrurile
și cu această adaptare a omului la
stres, la frică, la permanentul peri-
col de a nu se infecta, de a nu deveni
izolat, de a nu fi exclus din punct de
vedere social.
Pentru a exprima o realitate, a
apărut și o nouă terminologie spe-
cifică legată de pandemie: izolare,
autoizolare, infectare cu virus,
carantină instituţionalizată. Pe
lângă toţi acești termeni cu valen-
ţe medicale care până acum câte-
va luni erau cunoscuţi și utilizaţi
cu predilecţie de specialiști, cele
mai multe persoane nefiind fami-
liarizate cu ei, a apărut și o plajă
lingvistică încărcată cu o nuanţă
peiorativă sau chiar emarginantă
pentru populaţia normală. Să fii in-
fectat cu coronavirus pare sinonim
cu a avea ciumă sau a fi etichetat
drept lepros social.
Corul pseudo-specialiștilor
și teoria conspiraţiei
Din nefericire, anunţul pri-
vind posibila „relaxare” a măsu-
rilor a avut un efect psihologic
ascuns. În loc să dea un orizont
de speranţă și să lumineze per-
spectivele ieșirii din izolare,
știrea că se va „da drumul” a
fost un semnal că se poate fura
startul și că, de fapt, situaţia nu e
nici pe departe atât de gravă.
Nici numărul mare, de peste
1.000 deja, al cazurilor noi și nici
șirul lung al deceselor nu au mai
putut acoperi bucuria prematură
a „liberării”. Iar corul pseudo-spe-
cialiștilor, care persiflează „statul
aiurea în casă”, glorifică modelul
suedez, instilează teoria conspira-
ţiei pentru îngrădirea drepturilor
sau pun economia înaintea vieţii și
sănătăţii oamenilor a reprezentat
„perfect storm”, o furtună perfec-
tă care a măturat toate eforturi-
le uriașe din primele săptămâni
ale autorităţilor și a imensei majo-
rităţi a românilor cu filon bun de
înţelegere.
Așa că, să nu ne mai mire re-
venirea în forţă a virusului, un al
doilea val de infectări, noi focare
și invariabil, sufocarea sistemului
sanitar. Iar jocul meschin politici-
anist poate fi cireașa de pe tortul
unui dezastru anunţat.
Corpul medical și stresul
psihic
În această perioadă, corpul
medical este extrem de solicitat,
întins la maximum atât din punct
de vedere psihic, cât și fizic, mai
ales cei din specialităţile
din prima linie a frontu-
lui: ATI-iștii, urgen-
ţele, infecţioniștii,
pneumologii care
trăiesc în aces-
te săptămâni,
în interiorul
unor costume
de cosmonaut
12-14, chiar 16
ore pe zi, echi-
paţi complet și
respirând prin
intermediul
mai multor filtre.
De cealaltă parte
sunt pacienţii, care
privesc cu speranţă că-
tre corpul medical și care
nu deţin cunoștinţele și abili-
tăţile de a lupta cu acest dușman
invizibil.
Corpul medical nu este doar
supus unui test fenomenal, unui
test de anduranţă fizic, ci și unui
alt tip de stres – stresul psihic, care
este unul foarte puternic. Nu este
deloc ușor să vezi în fiecare zi cum
o parte dintre pacienţii care suferă
de pe urma acestui virus prezin-
tă detresă respiratorie, probleme
pulmonare, cardiace, insuficien-
ţe ale anumitor organe, tot ceea
ce înseamnă afectare somatică.
Totul dublat de imaginea de neui-
tat de pierderi de vieţi omenești
și de luptă contracronometru cu
această boală.
Acest context particular, du-
blat de informaţii referitoare la
echipamentele deficitare, de un
grad extrem de important de in-
fectare a personalului medical,
ceea ce reprezintă o realitate din
nefericire, cu toate pregătirile și
cu toate eforturile care au fost fă-
cute, poate fi definit ca un dublu
stres la care este supus constant
corpul medical. Dublu stres, care
își pune amprenta pe funcţiona-
litatea sa și pe așteptările – care
sunt oarecum supradimensiona-
te – ale publicului faţă de ceea ce
poate face, la ora actuală, sistemul
sanitar românesc.
Al doilea pas
Cred că mult din repulsia și din
respingerea autorităţii și a limită-
rilor vine dintr-o neacceptare pro-
fundă a ceea ce se întâmplă. Ori,
ceea ce se întâmplă este atât de
dur și de dureros și îl vedem pes-
te tot în lume, încât nu ne putem
VIA�A MEDICALĂ 9
31 iulie 2020 l Nr. 30
permite luxul să nu înţelegem și să
nu acţionăm în consecinţă. Apoi,
înţelegând foarte rapid că această
realitate presupune ca o condiţie
princeps izolarea, păstrarea dis-
tanţei, indiferent cum o numim
(fizică sau socială), acest lucru re-
prezintă al doilea pas. Iar specialiș-
tii în domeniu, fie ei psihologi sau
psihiatri, sunt pregătiţi să le ofere
tuturor celor care au nevoie consi-
liere, inclusiv online, adaptată, de-
sigur, momentului și necesităţii de
distanţare fizică.
Reașezarea valorilor
și a priorităţilor
Această situaţie prin care tre-
cem poate fi privită însă și ca o
oportunitate unică în viaţă. Chiar
și în situaţiile aparent fără scăpa-
re din istorie, despre care am citit
sau am auzit vorbindu-se, chiar și
în situaţiile de maximă tensiune,
caracterele frumoase și personali-
tăţile puternice ies mereu la iveală,
iar scara de valori și idealuri poate
fi reașezată într-o altă formă, mult
mai sănătoasă și mai orientată
spre lucrurile care contează cel
mai mult.
Sper că acum este un astfel de
moment de reașezare a valorilor
și a priorităţilor fiecăruia dintre
noi, de percepere într-o altă lumi-
nă a vechilor și aparentelor antite-
ze dintre slujbă și familie, dintre
bani și sentimente, de altfel, abso-
lut false, pentru că ambii termeni
sunt extrem de importanţi pen-
tru un echilibru al vieţii. Foarte
multe lucruri pot fi redimensio-
nate și reașezate în matca lor în
acest moment. Important este să
ne adaptăm permanent. De fapt,
inteligenţa chiar asta înseamnă:
adaptabilitate, flexibilitate, per-
manenta ajustare la realităţile în
schimbare.
Este necesar să ne păstrăm,
așadar, speranţa și să fim cât mai
activi. Nu spun că se va reveni la
normal, spun că se va schimba
ceva pentru noi ca popor, ca ome-
nire, poate că sentimentul de so-
lidaritate va avea alte înţelesuri.
Poate că unitatea va avea acum alt
sens.
Raza de speranţă
Cred că omenirea a ajuns acum
într-un punct esenţial de răscruce,
în care trebuie să se detașeze și să
răspundă la întrebarea: Vom ră-
mâne divizaţi, trăind fiecare doar
pentru sine însuși, vom rămâne
cantonaţi doar pe centre de influ-
enţă și de putere sau vom fi soli-
dari, ne vom pregăti împreună, cu
un alt fel de distribuţie a resurselor
pentru viitor?
Sfârșitul crizei COVID-19 poa-
te fi începutul unui alt fel de a face
lucrurile. Iar cuvintele-cheie ale
începutului noii noastre vieţi pot
fi: speranţă, empatie, relaţie, sin-
ceritate, deschidere, altruism. Și
da, știu că nu sună la fel de bine ca
marketing, conexiune, profit, creș-
tere economică sau globalizare.
Dar cel puţin pot rezona cu ceea ce
suntem noi cu adevărat: OAMENI.
Închei optimist, chiar și în
ancadramentul sumbru actu-
al, în maniera razei de speranţă
medicale. Există viaţă și după
COVID-19. Și încă una tulburător
de frumoasă.
Dr. Ovidiu Alexinschi
Medic primar psihiatru, Doctor
în știinţe medicale
Director medical la Institutul
de Psihiatrie „Socola” Iași
10 VIA�A MEDICALĂ
31 iulie 2020 l Nr. 30 Varia

Spitalul Municipal din Moinești, la ceas aniversar

Anul acesta s-a împlinit (EnSeal) și sistem de coagulare cu de ani de chirurgie laparoscopică.
un sfert de secol de la argon. Până în anul 2020, în cadrul Apoi au urmat repere în excelen-
efectuarea primei operaţii SMUM s-au efectuat circa 12.896 ţă medicală, în trei săli de confe-
laparoscopice în cadrul de intervenţii de chirurgie laparo- rinţe, la care au participat câte 20
Spitalului Municipal din scopică în domeniul ginecologiei, a de persoane. Prof. dr. Marc Van
herniei inghinale, a varicocelului. Baden (Belgia), prof. dr. Ramon
Moinești. Aceasta a fost
De asemenea, chirurgia laparosco- Villalonga (Barcelona) și dr.
principala temă a ediţiei pică s-a extins în aria colorectală, a Marius Nedelcu (Toulon), colabo-
a 15-a a manifestărilor obezităţii, artroscopii etc. ratori permanenţi ai spitalului,
știinţifice dedicate anual au transmis un mesaj online atât
Zilelor acestui spital. INVITAŢI DE MARCĂ LA pentru conducere, cât și pentru

C
a o continuare a tradi-
ţiei anilor precedenţi,
conducerea Spitalului
Municipal de Urgenţă
Moinești (SMUM) a organizat și
anul acesta, împreună cu Univer-
sitatea de Medicină și Farmacie
„Gr. T. Popa” Iași, Direcţia de Să-
nătate Publică Bacău și Academia
de Știinţe Medicale din București,
manifestarea denumită Zilele Me-
dicale ale Spitalului Municipal de
Urgenţă Moinești. Ediţia de anul
acesta a avut loc în 17 iulie și a fost
organizată în condiţiile specifice
stării de alertă.
O UNITATE ÎN CONTINUĂ
DEZVOLTARE
Colectivul SMUM și-a con-
centrat atenţia spre a celebra
Prof. dr. Adrian Cotîrleţ, managerul SMUM
împlinirea a 25 de ani de la efectu-
area primei operaţii laparoscopice
în cadrul spitalului. Intervenţia
– o colecistectomie – a avut loc la
14 iulie 1995 și a fost realizată de
echipa chirurgicală condusă de
dr. Adrian Cotîrleţ, alături de prof.
dr. Eugen Târcoveanu și dr. Cos-
tel Bradea din Iași, împreună cu
echipa de anestezie condusă de dr.
Eugen Tincu și dr. Ioana Grigo-
raș. De atunci, chirurgia minim
invazivă a evoluat în SMUM. În
prezent, unitatea sanitară are
MOINEȘTI ceilalţi colaboratori ai spitalului.
La „Zilele SMUM” de anul Manifestarea s-a încheiat cu o
acesta au participat, între alţii, sesiune știinţifică unde, în calitate
de reprezentant al Academiei de
Știinţe Medicale, am prezentat un
omagiu din partea acestei presti-
gioase instituţii. Prof. dr. Nicolae
Suciu (București) a susţinut lucra-
patru truse de lapa- rea știinţifică „Terapii in Utero”,
roscopie în patru săli iar prof. dr. Eugen Târcoveanu a
operatorii, echipa- vorbit despre medicii chirurgi și
ment de artroscopie, chirurgia de astăzi.
toracoscopie, en- Sesiunea s-a încheiat cu o
doscopie digestivă, lucrare prezentată de doctorul
endo-urologie, pre- Virgil Răzeșu (Piatra-Neamţ) des-
cum și endoscopie pre COVID-19. S-au mai discutat,
ORL. Echipamentele de electrochi- dr. Nelu Tătaru, ministrul Sănătă- pe larg, perspectivele de promo-
rurgie au fost constant moderniza- ţii, și conf. dr. Loreta Păun, con- vare și de dezvoltare ale SMUM:
te, spitalul fiind dotat în prezent silier pe probleme de sănătate al bloc operator ultramodern, ma-
și cu sisteme de electrochirurgie Președintelui României. Manifes- ternitate și secţie de neonatologie
speciale care utilizează ultrasu- tarea știinţifică a debutat cu dez- conform normelor.
nete (Harmonic), curent electric velirea plăcii aniversare a celor 25 Prof. dr. Alexandru Ciurea

ADVERTORIAL

Mobilizare fără precedent Diagnosticare modernă

a industriei farmaceutice a cancerelor de piele
inovative în pandemia COVID-19 T umorile de piele, unul dintre
cele mai frecvente cancere,
preinstalată de imagini derma-
toscopice, „diagnosticată histologic
Industria farmaceutică inovativă din întreaga lume a demon- cu o tendinţă de creștere în toată de trei centre de cercetare, bine cu-
strat o mobilizare fără precedent în timpul pandemiei COVID-19, lumea, sunt și printre cele mai vi- noscute în comunitatea dermatolo-
sprijinind sistemele de sănătate și demarând proiecte majore de
zate de dezvoltarea tehnologiilor gică”. Software-ul cu care este dotat
cercetare pentru soluţii de diagnostic, tratamente și vaccinuri.
medicale. Diagnosticul precoce și aparatul are funcţii de achiziţie,
Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medica- excizia chirurgicală promptă sunt analiză, preluare și gestionare a da-
mente (ARPIM), ce reprezintă vocea celor mai importante companii
farmaceutice inovative din România, și-a asumat un rol activ în lup- metodele care le pot oferi șanse telor. El poate genera un raport din
ta COVID-19 pentru sprijinirea sistemului de sănătate din România, de vindecare și de supravieţuire care nu lipsește analiza ABCDE: A
a spitalelor, a medicilor și pacienţilor, prin contribuţii majore și prin acestor pacienţi. – Asimmetry (asimetrie); B – Boun-
proiecte de cercetare la nivel global și european pentru identificarea
unor tratamente, vaccinuri, soluţii de diagnostic, care pot fi o armă Ne aflăm într-o eră a dezvoltării dary (limitele leziunii); C – Color
redutabilă în faţa virusului SARS-CoV-2. fără precedent a tehnologiilor me- (culoarea și modificările de culoa-
Astfel, de la declanșarea stării de urgenţă până în prezent, ARPIM
și companiile sale membre: dicale, multe dintre ele penetrând re); D – Diameter (diametrul leziu-
AU DONAT PESTE 18,8 MILIOANE DE LEI și piaţa din ţara noastră. Zilele tre- nii); E – Entropy (entropie). Este o
în bani, echipamente de protecţie sau în medicamente - donaţii cute am participat, în București, la analiză standardizată la nivel mon-
către stat, asociaţii și fundaţii, societăţi medicale sau alte inaugurarea unui sediu proaspăt dial, nu este specifică doar acestui
organizaţii implicate activ în lupta COVID-19. renovat și amenajat în care s-a mu- aparat.
AU STRÂNS ALTE 1,6 MILIOANE DE LEI tat Clinica PriMed, unde am văzut „Aluniţele se fotografiază, se
într-un fond constituit la nivelul ARPIM pentru susţinerea un echipament de ultimă generaţie pun pe o hartă a corpului uman, se
în perioada următoare a unor proiecte precum crearea unor
puncte de triaj pentru spitale sau dotarea secţiilor de ATI. „Cu atât mai mult acum conștientizăm importanţa inovaţiei și pentru scanarea aluniţelor. „Este stochează informaţia și la următoa-
faptul că investiţiile în medicamentele inovatoare, departe de a fi un aparat complet nou, dotat cu un rea verificare – perioada este stabi-
La nivel global și european, companiile farmaceutice membre cheltuieli, pot salva vieţi omenești și pot degreva sistemul de povara
altor costuri asociate, precum spitalizările. Medicamentele și vaccinu- computer, o cameră video specia- lită de medic  – se reiau operaţiile
ARPIM au demarat proiecte majore de cercetare pentru soluţii de
diagnostic, tratamente și vaccinuri: rile sunt instrumente puternice în abordarea numeroaselor provocări lă cu zoom optic de până la 100x, anterioare și se compară imaginile.
• Potrivit Agenţiei Americane a Medicamentelor (FDA), în tim- de sănătate”, a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM. Da-
torită inovaţiei, cetăţenii europeni au astăzi o speranţă de viaţă cu 30 Avantajul este că toate aceste
pul pandemiei COVID-19, peste 400 de dezvoltatori de teste au depus
sau au anunţat că vor trimite solicitări de aprobare accelerată pentru de ani mai mare comparativ cu cea de acum un secol. Creșterea spe- date pot fi stocate în sistem
teste care detectează virusul sau anticorpii împotriva virusului. Până ranţei de viaţă cu 1,74 de ani, înregistrată în perioada 2000 – 2009, unde pot fi accesate, inclusiv
în prezent, FDA a autorizat 113 teste (100 de teste moleculare, 12 se datorează 73% medicamentelor inovatoare. În prezent, vaccinurile
previn aproximativ 30 de boli infecţioase și, datorită lor, cel puţin între trimise pe e-mail pacienţilor
teste de anticorpi și 1 test de antigen).
• Datele OMS arată că peste 110 vaccinuri candidate împotriva 2 și 3 milioane de vieţi omenești sunt salvate anual, la nivel global. sau altor medici, pentru o a
COVID-19 se află în dezvoltare. Se estimează că un vaccin ar putea fi La nivelul Uniunii Europene, producătorii de medicamente inves-
tesc aproximativ 35 miliarde de euro anual în cercetare și dezvoltare, doua opinie”, completează
disponibil populaţiei în a doua jumătate a lui 2021.
• Peste 300 de studii clinice sunt în derulare, pentru colecta- iar majoritatea menţin operaţiuni cheie în Uniunea Europeană, dato- Robert Tonghioiu.
rea unor date relevante cu privire la eficienţa și siguranţa unor tra- rită resurselor umane valoroase și datorită standardelor înalte practi- „Punem mare accent pe
tamente și vaccinuri. Majoritatea dintre acestea arată deja rezultate cate. Procesul de cercetare și dezvoltare pentru a transforma molecu-
încurajatoare. lele într-un medicament poate dura între 10 și 15 ani, cu investiţii de comunicarea permanentă
Cu privire la studiile clinice la nivel local, România este una dintre aproximativ 2 miliarde de USD, în medie, mii de experimente și sute cu pacienţii, pe obţinerea și
ţările care beneficiază de participarea la studiul clinic SOLIDARITY al de cercetători implicaţi.
analiza feedbackului, sun-
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), studiu care testează în pa-
ralel eficacitatea a 4 molecule inovatoare în tratamentul infecţiei cu Despre Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali tem foarte deschiși la nou
coronavirus. de Medicamente (ARPIM)
Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medica- și ne adaptăm rapid realită-
„Priorităţile noastre, în această perioadă, rămân asigurarea sto-
curilor de medicamente pentru pacienţii care au nevoie, susţinerea mente (ARPIM)-www.arpim.ro-este organizaţia care susţine obiecti- ţii actuale. Astfel, pe lângă
sistemului de sănătate, iar la nivel global și european, cercetarea vele comune ale celor mai importante 28 de companii farmaceutice motorizat. Și focusul este motori- serviciile în clinică, oferim și con-
continuă pentru soluţii împotriva COVID-19. Este nevoie de fiecare internaţionale producătoare de medicamente originale, prezente în
dintre noi pentru a reuși în această luptă. Ne dorim să ducem mai România. Membrii ARPIM investesc permanent în cercetare și dez- zat, ceea ce face ca imaginile obţi- sultaţii online, (...) importante în
departe dialogul și parteneriatul cu societăţile medicale, societatea voltare, cu scopul de a le oferi pacienţilor medicamente originale și nute să aibă o calitate foarte bună”, a contextul pandemiei de COVID-19”,
civilă și factorii de decizie pentru a identifica noi căi de colaborare și inovatoare, care salvează anual mii de vieţi. Principalul obiectiv al
Asociaţiei este creșterea accesului pacienţilor la medicamente, ameli- declarat Robert Tonghioiu – CEO al declară Mădălina Răican, direc-
implicare”, a declarat Alina Culcea, președinte ARPIM.
orarea calităţii vieţii pacienţilor și implicit creșterea speranţei de viaţă firmei importatoare (aparatul este torul executiv al clinicii amintite.
Inovaţia, răspunsul la ameninţări globale de sănătate a românilor. ARPIM este afiliată la Federaţia Europeană a Industriei
ARPIM și cele 28 de companii membre își reafirmă angajamentul Farmaceutice (EFPIA)-www.efpia.com-organizaţia europeană care fabricat în Italia). Potrivit acesteia, clinica pe
de a sprijini lupta împotriva acestei ameninţări majore de sănătate, reunește cele mai importante companii farmaceutice internaţiona- Potrivit producătorului, acest care o conduce oferă servicii
prin mobilizarea de resurse financiare și expertiză. În același timp, le, recunoscute datorită rezultatelor la nivelul comunităţii știinţifice aparat oferă suport vizual în faza pentru nouă specialităţi medicale,
pentru că pacienţii cu boli cronice pre-existente sunt cei mai expuși internaţionale. Companiile farmaceutice membre ARPIM sunt:
riscului de complicaţii, industria farmaceutică inovativă continuă efor- Abbvie, Amgen, Angelini, Astellas, AstraZeneca, Bayer, Berlin- de diagnostic, construit pe un sis- în contract cu Casa Naţională de
turile de descoperire și cercetare a moleculelor care pot îmbunătăţi Chemie Menarini, Boehringer Ingelheim, Boiron, Bristol Myers Squibb, tem de recuperare a imaginilor Asigurări de Sănătate sau în regim
viaţa pacienţilor și pot reduce riscul apariţiei stărilor evolutive grave. Chiesi, Eli Lilly, Genesis, GlaxoSmithKline, Ipsen, Johnson & Johnson,
La nivel local, ARPIM evaluează permanent soluţii pentru ca pacienţii Lundbeck, Merck Romania, Merck Sharp & Dohme, Novartis, Novo bazate pe conţinut. Este un vi- cu plată.
să aibă acces la îngrijire și tratamente la standarde europene. Nordisk, Pfizer, Roche, Sanofi, Servier, Takeda, UCB, Vifor. deo-dermatoscop cu o bază de date Dan Dumitru Mihalache
Interviu
„Sper să nu ajungem
la 2.000 de cazuri noi pe zi”
Coronavirusul nu pleacă
niciunde, atrage atenţia reputatul
epidemiolog conf. dr. Emilian
Popovici. Iată care sunt proiecţiile
echipei sale despre răspândirea
virusului SARS-CoV-2, dar și
propunerile pe care le are pentru
îmbunătăţirea sănătăţii publice.
V
irusul nu va obosi, pentru că
nici nu aleargă, nici nu peda-
lează, ţine să-mi atragă atenţia
conf. dr. Popovici, vicepreșe-
dinte al Societăţii Române de Epidemio-
logie (SREPI), chiar din debutul discuţiei
noastre. Totuși, speră că, la un moment
dat, va fi „îmblânzit” de imunitatea co-
lectivă, dar mai e destul până atunci. A
ales epidemiologia ca profesie în 1990,
deoarece își dorea să lucreze în învăţă-
mântul universitar, iar pe măsură ce și-a
însușit-o, a ajuns să o îndrăgească din ce
în ce mai mult, „pentru că este o știinţă
exactă, care se bazează pe cifre și este
fundamentul sănătăţii publice. Nu tratezi
un pacient, ci populaţii întregi. Misiunea
epidemiologului este de a rezolva proble-
me de sănătate uneori acute”, așa cum
este și actuala pandemie.
NU AI DE UNDE SĂ SCOŢI
EPIDEMIOLOGI DIN JOBEN
Câţi epidemiologi sunt România?
Nu vă pot da o cifră exactă, probabil în jur
de trei sute, cert este că nu sunt destui. De
exemplu, în Caraș-Severin există un singur
medic primar epidemiolog. Avem o problemă
de resursă umană și, când te confrunţi cu o
situaţie așa cum este COVID-19, nu ai de unde
să scoţi epidemiologi din joben și nici de unde
să-i imporţi.
Ce sunt anchetele epidemiologice?
Ancheta e principalul mijloc de luptă în focarul
de boală transmisibilă și se referă la depistarea
focarelor, a surselor, a contacţilor. Un bun
epidemiolog trebuie să fie un bun investigator.
De altfel, în Statele Unite, epidemiologii sunt
numiţi și „disease detectives”. De asemenea,
epidemiologul trebuie să știe medicină, ca
să poată să orienteze discuţia în așa fel încât
răspunsurile persoanei să fie utile acţiunii.
Când aţi început să studiaţi noul virus?
Alături de Valentin Pârvu, care este un
biostatistician care lucrează în Statele
Unite de peste 15 ani, și de Dragoș Vana, am
început să studiez coronavirusul de la finele
lui februarie. Am plecat de la un număr bazal
de reproducere de 1,88. Când numărul e
supraunitar, arată o epidemie în creștere, iar
când e subunitar, arată o epidemie în scădere.
Noi eram cu o epidemie în creștere la vremea
respectivă și cu o rată de transmisibilitate
semnificativă. Cu un număr bazal de
reproducere de 15 spre exemplu, asta
înseamnă că un bolnav infectează alte 15
persoane dintr-o colectivitate în totalitate
receptivă. Am plecat de la 1,88, iar în ultima
zi a stării de urgenţă, cifra era de 0,89. Deci,
în România, măsurile legate de starea de
urgenţă s-au luat corect, la timp, și au fost
eficiente.
EXISTĂ VOCI CARE ADUC DOAR
DESTABILIZARE
Mai târziu însă...
Parcurgem niște etape și e bine să ne gândim
cum s-a ajuns aici, ca să nu repetăm greșelile.
Dacă dorești să ieși dintr-o experienţă mai
bun decât ai fost înainte, trebuie să faci trei
lucruri: să înveţi, să nu uiţi și să nu repeţi
greșelile. Dar întrebarea mea este așa: Oare
ne așteptam ca o anumită parte a românilor
să reacţioneze altfel decât au făcut-o? Știam
dinainte că unii nu vor recunoaște infecţia,
pericolul, că nu vor respecta măsurile... Apoi
au intervenit și sărbătorile, și o mobilitate
crescută a populaţiei.
Însumate, ne-au adus la situaţia în care ne
aflăm acum. Și mai ales prin unele voci care
influenţează opinia publică, oameni care sunt
antimăsuri, conspiraţioniști ș.a.m.d.. Aceștia
s-au constituit într-un pol destul de vocal și de
puternic, care nu face altceva decât să aducă
un fel de destabilizare.
ACEASTĂ INFECŢIE NU POATE FI
LĂSATĂ SĂ CIRCULE NATURAL
Ce vă deranjează în atitudinea oamenilor
faţă de coronavirus?
Aș fi puţin mai ferm în a pune lucrurile la
punct în ceea ce-i privește pe acești susţinători
ai teoriilor conspiraţioniste, mai ales dacă
sunt cadre medicale. Mi se pare că sunt
lăsaţi să „funcţioneze” într-un mod care este
total contraproductiv: cadrele medicale și
oamenii de bună credinţă se străduiesc să dea
populaţiei o direcţie corectă pentru a ieși din
impas, iar pe partea cealaltă vine un curent
contraperformant total, care nu servește în
niciun caz cauzei sănătăţii publice și care
totuși este lăsat să se exprime. Nu cred că este
foarte bine că se întâmplă așa.
O stradă pietonală
aglomerată poate ridica
riscul unei încăperi
mediu aglomerate.
Și atunci trebuie
să ne punem mască
și în exterior.
Ce îngrijorări aveţi legate de pandemie?
Această infecţie nu poate fi lăsată să circule
natural, cum lăsăm gripa, de exemplu.
Ea se caracterizează printr-o foarte mare
transmisibilitate. Nu este vorba doar de
gravitatea clinică. În momentul în care ai
mulţi infectaţi, automat ai și un număr mare
de forme medii și grave și impactul este prin
formele care necesită terapie intensivă. Îţi
blochează sistemul medical, practic. Iar la
noi e îngrijorător că, în perioada de vară,
ne confruntăm cu o tendinţă la încărcarea
la maximum a spitalelor. Dacă noi acum,
la sfârșitul lui iulie, ne confruntăm cu cifre
care ne încarcă spitalele la maximum, ce o să
ne facem în noiembrie, când COVID-ul va fi
redivivus de-adevăratelea? Și când, mai mult
ca sigur, ne vom confrunta și cu gripa.
Aţi apărut în foarte multe interviuri
televizate. Care este întrebarea care vi se
pune cel mai des?
„Cum stăm astăzi cu infecţia?” (râde). Am
discutat mult despre prognozele pe care le-am
făcut cu colectivul pe care l-am menţionat, cu
biostatisticianul Valentin Pârvu și cu Dragoș
Vana. Proiecţiile tind să se adeverească și
asta mă bucură din punct de vedere știinţific,
pentru că am făcut o lucrare epidemiologică
corectă; pe partea cealaltă, de sănătate
publică, mă întristează, pentru că n-aș fi vrut
să se adeverească prognozele noastre.
Să vă dau un exemplu. Noi am prognozat acum
aproximativ șapte săptămâni faptul că, dacă o
să ne menţinem la o rată de transmisibilitate
VIA�A MEDICALĂ
31 iulie 2020 l Nr. 30
11
de 1,1, în data de 14 august vom avea 836 de
cazuri noi pe zi, iar dacă ne vom încadra la un
număr bazal de reproducere de 1,2, vom avea
2.629 de cazuri noi. Încă de la începutul lunii
iunie am avut un număr bazal de reproducere
ușor peste 1 în destul de multe zile, în decursul
lunii iulie l-am depășit constant, și iată că deja
depășim 1.000 de infecţii noi pe zi (interviul
a avut loc la 24 iulie – n.r.), ceea ce arată că
încadrarea pe care am făcut-o este pe cale
să se împlinească. Eu sper să nu ajungem la
2.000 de cazuri noi pe zi, dar asta depinde
de respectarea măsurilor de către populaţie.
Cred că am reușit să explic destul de bine aceste
proiecţii și știm ce ne așteaptă, nu mergem în
necunoscut. Dar ele nu sunt cifre implacabile,
nu trebuie să se îndeplinească neapărat în
sens negativ. Dacă oamenii vor conștientiza
gravitatea situaţiei și își vor schimba
comportamentul, lucrurile se pot îmbunătăţi.
Dacă vom coborî de la 1,1 la un număr bazal
de reproducere de 1, vom scădea numărul de
infecţii noi pe zi la 250. Vedeţi ce salt enorm
este? La această cifră este un corespondent în
terapie intensivă de, să spunem, 218 cazuri.
La 1,1, cu 836 de cazuri noi, cifra ar putea fi
semnificativă în ATI, iar la 1,2 ai 2.600 de
cazuri, cu peste 1.000 de persoane la terapie
intensivă. Iată cât de mare este diferenţa la
un 0,1 adăugat sau scăzut numărului bazal
de reproducere.
CINCI MINISTERE
Dacă aţi fi ministrul Sănătăţii, ce proiect
aţi propune Guvernului?
Un sistem de sănătate performant poate
rezolva maximum 20% din problemele de
sănătate ale oamenilor, conform modelului
Lalonde. La noi nu s-a luat în considerare până
acum... Ce facem cu restul? Sunt probleme de
educaţie, de mediu, de muncă, de dezvoltare,
la care se adaugă sănătatea. Aș propune un
proiect care să cuprindă toate aceste cinci
ministere. Dacă ai o populaţie care câștigă
suficient, ea va putea să-și susţină un stil de
viaţă sănătos. O populaţie care este educată
îţi înţelege mesajele. Mediul e important,
influenţează direct sănătatea. Iar Dezvoltarea
poate veni cu programe pe fiecare direcţie
de acţiune.
Vă e frică de COVID-19?
Niciun om raţional nu-și dorește această
infecţie. Nu mi-aș dori să mă infectez și-mi
iau toate măsurile pe care le pot lua. Asta le
recomand și altora – să meargă cu măsurile
de la recomandările bazale în sus: la purtarea
măștii, igiena mâinilor și distanţarea fizică,
să adăugăm măsuri în orice moment în care
ne simţim în pericol. De exemplu, o stradă
pietonală aglomerată poate ridica un risc
egal cu cel al unei încăperi mediu aglomerate.
Și atunci trebuie să ne punem mască
și în exterior.
Un mesaj pentru personalul medical?
Trebuie să conștientizăm faptul că infecţia
aceasta nu va pleca niciunde. Virusul aceasta
nu va obosi, nu are cum. El va infecta în funcţie
de „oferta” care i se face. Dacă va primi o ofertă
mare din partea populaţiei prin nerespectarea
măsurilor, va infecta mulţi, iar dacă nu, va
infecta puţini. Suntem într-un război în care
lipsește doar componenta militară, glonţul.
În rest, componentele economică, socială, de
sănătate publică sunt prezente. E un război
fără armistiţiu la cerere, fără pauze, un război
de anduranţă și căruia trebuie să-i facem faţă.
Sus moralul, să încercăm să ne trăim viaţa
cât mai aproape de normal și să ne facem
datoria cu seriozitate ca și până acum, pentru
că populaţia are nevoie de ajutorul nostru!
Dr. Laura Davidescu
12 VIA�A MEDICALĂ
31 iulie 2020 l Nr. 30
Terapiile bazate pe A
Pot fi utilizate cu succes
în diferite afecţiuni, însă
dezvoltarea lor
reprezintă un proces
complex, cu multiple
provocări.
A
RN-ul celular joacă un
rol important în sin-
teza proteinelor, ajută
la activarea și dezacti-
varea genelor, poate fi catalizator
și poate modifica alte molecule
de ARN. Conform cercetătorilor,
acestea sunt molecule mult mai
active în biologia celulară decât se
credea iniţial.
Terapiile ARN pot fi împărţi-
te în trei mari categorii: cele care
vizează acizii nucleici (ADN sau
ARN), cele care vizează proteine-
le și cele care codifică proteinele.
Apar, de asemenea, abordări hibri-
de care combină mai multe meca-
nisme bazate pe ARN într-un sin-
gur pachet. Speciile de ARN includ
ARN-uri lungi cu funcţie de codi-
ficare – ARN mesager (ARNm),
ARN-uri lungi care nu codifică
– ARN-uri de transfer (ARNt-uri)
și ARN-uri ribozomale (ARNr-uri),
și ARN-uri scurte care nu codifică,
cum ar fi micro ARN-uri de inter-
ferenţă (miRNA) și ARN-uri mici
de interferenţă (siARN).
Primul succes notabil pen-
tru terapia bazată pe ARN a fost
aprobarea în 2004 de către Ad-
ministraţia pentru Alimente și
Medicamente din SUA (FDA) a
aptamerului ARN, pegaptanib,
pentru tratamentul degenerescen-
ţei maculare legate de vârstă. De
atunci, două ARN antisens și un
siARN au obţinut aprobarea FDA:
eteplirsen – Exondys 51 (aprobat
în septembrie 2016), utilizat pen-
tru tratarea distrofiei musculare
Duchenne, care folosește o oligo-
nucleotidă antisens monocatenară
(ASO) pentru a bloca doar expri-
marea porţiunii mutante a unei
gene, iar rezultatul este o protei-
nă care este funcţională, din care
lipsește porţiunea care provoacă
o patologie; nusinersen – Spinra-
za (aprobată în decembrie 2016)
reprezintă primul medicament
aprobat pentru tratamentul atro-
fiei musculare spinale la copii și
adulţi; patisiran – Onpattro (apro-
bat în august 2018) reprezintă pri-
mul ARN de interferenţă pentru
amiloidoza ereditară mediată de
transtiretină (hATTR) la adulţi.
Se preconizează că vânzările
globale pentru terapiile ARN vor
depăși 10 miliarde de dolari în
SUA până în 2024 (GlobalData).
Totuși, dezvoltarea terapiilor ARN
se confruntă cu provocări, deoare-
ce ARN este instabil și predispus la
degradare prin ribonucleaze acti-
ve (RNaze), este potenţial imuno-
gen și poate necesita un vehicul de
livrare pentru un transport efici-
ent și specific către celulele ţintă și
de-a lungul învelișului bistratificat
lipidic celular.
Aceste obstacole de dezvolta-
re au fost în mare parte depășite
prin modificarea chimică a mo-
leculei de ARN pentru a-i spori
stabilitatea și prin utilizarea unor
transportori sintetici, cum ar fi
nanoparticule lipidice (LNP) sau
sisteme pe bază de polimer (PNP)
pentru administrarea terapiilor
ARN.
DIRECŢII
DE DEZVOLTARE
1. Vaccinuri ARNm pentru can-
cer și boli infecţioase (ex. Virusul
Zika);
2. ARNm transcris in vitro
(IVT) pentru a înlocui sau supli-
menta proteinele;
3. ARN-urile antisens sau ARN
de interferenţa (RNAi) prin miR-
NA și siRNAs, pentru a opri parţial
sau complet expresia genică;
4. Aptameri ARN, sau „anticor-
pi chimici”, care se leagă de ţintele
moleculare specifice și pot acţio-
na drept cărăuși de medicamente
pentru a livra chimioterapice cu
molecule mici, siRNAs, miRNAs
sau nanoparticule în ţesuturile
ţintite.
De asemenea, sunt dezvoltate
molecule-ţintă pentru ARN, inclu-
siv aplicarea tehnologiei de editare
a genomului CRISPR-Cas9 și dez-
voltarea modulatorilor selectivi cu
molecule mici de ARN.
PROVOCĂRI
Pentru a fi eficientă, medicaţia
bazată pe ARN trebuie să ajungă la
celula-ţintă și să pătrundă prin în-
velișul bistratificat lipidic al aces-
teia, o provocare majoră pentru
terapiile ARN. Noile tehnologii de
administrare a ARN care includ
sistemele LNP (lipid nanopar-
ticles) sau PNP (p-nitrofenol) și
utilizarea aptamerului au depășit
unele dintre provocările asocia-
te administrării terapiilor ARN.
LNP-urile tind să se oprească în
ficat, locul de sinteză al celor mai
multe proteine.
Pentru o administrare efici-
entă și sigură, câteva obstacole
trebuie depășite: instabilitatea și
imunogenitatea ARN; elimina-
rea rapidă din sânge; dificultatea
de absorbţie celulară și evacu-
area endozomală. Modificarea
chimică a ARN și utilizarea unor
transportori sintetici îmbună-
tăţiţi sunt soluţiile găsite de
producători.
Modificarea chimică a ARN
crește stabilitatea moleculelor
de ARN terapeutice și protejează
împotriva degradării enzimatice.
Adiţional, reduce imunogenicita-
tea, amplifică efectul terapeutic
și prelungește durata de acţiu-
ne a medicamentului. ARNm,
de exemplu, poate fi stabilizat
prin încorporarea de nucleozi-
de modificate, de exemplu pse-
udouridină sau 5’-metil-citidină
trifosfat (m5CTP) care, în plus,
asigură o creștere a nivelului de
exprimare a proteinelor în compa-
raţie cu ARNm nemodificat. Cele
mai frecvente modificări încorpo-
rate pentru a îmbunătăţi stabilita-
tea ARN antisens sunt modificări-
le lanţului principal și modificările
ribozice incluzând substituţiile
2-O-metil, 2-fluor și 2-O-metil-etil.
TIPURI DE TERAPII ARN
Terapiile bazate pe ARN pot fi
clasificate în funcţie de mecanis-
mul lor de acţiune și includ ARNm
și ARN antisens monocatenare,
miRNA-uri și siARN dublu catena-
re, și aptameri ARN.
ARNm IVT (ARN mesager
in vitro) poate fi utilizat pentru
sinteza tranzitorie de proteine cu
scopul de a preveni sau modifica o
stare de boală. Se folosește în imu-
noterapii oncologice și în bolile in-
fecţioase, pentru substituirea unor
proteine și pentru medicina rege-
nerativă. Terapiile de înlocuire a
proteinelor bazate pe ARNm sunt
utilizate pentru a înlocui protei-
nele in vivo care nu sunt exprima-
te sau sunt exprimate la un nivel
scăzut ori sunt nefuncţionale, folo-
sind ARNm IVT. ARNm IVT inclu-
de nucleozide modificate chimic,
de exemplu prin utilizarea pseu-
douridinei pentru reducerea imu-
nogenităţii și creșterea eficienţei
translaţionale. Mai mult, utiliza-
rea LNP-urilor și PNP-urilor prote-
jează ARNm-urile IVT de RNaze și
facilitează absorbţia celulară.
ARNm pentru cancer se află
în stadii avansate de dezvolta-
re, de asemenea, iar primele
studii cu subiecţi umani pen-
tru vaccinuri ARNm, inclusiv
Rocapuldencel-T și BI-1361849
sunt deja iniţiate.
ARN-ul antisens este o ca-
tenă complementară (care nu
codifică) a unei catene a mARN
(codificatoare). ARN-ul antisens se
asociază cu ARNm complementar
pentru a forma o moleculă cu două
lanţuri, care nu poate fi tradusă și
degradată enzimatic. Majoritatea
ARN-urilor antisens actuale au
fost dezvoltate din secvenţe com-
plementare ARNm-ţintă și sunt
introduse în celule pentru a se lega
la ARNm și a reduce sau modifi-
ca expresia proteinei transcrise
de ARNm, pentru a atenua simp-
tomele bolii. ARN-urile antisens
specifice secvenţei ARNm inhibă
expresia genelor prin modificarea
splicing-ului ARNm precursor,
oprirea translaţiei ARNm și indu-
cerea degradării ARNm de către
ribonucleaze (RNază H).
Anterior, ARN-urile naturale
antisens au fost evaluate pentru
reprimarea expresiei genelor,
cu toate acestea, instabilitatea
lor inerentă a dus la dezvoltarea
ARN-urilor antisens modifica-
te care sunt fie mai rezistente la
Ars medici
nuclează, dar care activează încă
ribonucleazele sau se leagă la
ARN fără activarea acestora.
ARN-urile antisens modificate
prezintă timpul de înjumătăţire
semnificativ îmbunătăţit și ac-
tivitatea inhibitoare prelungită.
Până în prezent, două medica-
mente ARN antisens au obţinut
aprobarea FDA: Spinraza și
Exondys 51.
ARN de interferenţă (ARNi
sau RNAi) reprezintă molecule
reglatoare care suprimă expresia
genelor specifice prin mecanis-
me cunoscute la nivel mondial ca
ribointerferenţa sau interferen-
ţa ARN. ARN-urile interferente
sunt molecule mici (20 până la 25
de nucleotide) care sunt genera-
te de fragmentarea precursorilor
mai lungi. Ele pot fi clasificate în
trei grupe principale: microARN
(miRNA), ARN de interferenţă
mic (small interference RNA) și
ARN asociat piwi.
MicroARN-urile (miRNA)
sunt lanţuri scurte de 21-22 de nu-
cleotide, generate de precursori
specifici codificaţi în genom. Când
sunt transcrise, acestea se pliază
în structuri terţiare intramole-
culare și apoi se leagă la enzime
pentru a forma un complex efec-
tor care poate bloca translaţia
mARN sau accelera degradarea
acestuia începând cu îndepărtarea
enzimatică a cozii poli A.
ARN de interferenţă mic
(siRNA), este format din 20-25
nucleotide, este produs frecvent
prin clivarea ARN-urilor virale,
dar poate fi și de origine endo-
genă. După transcriere, siRNA
este asamblat într-un complex
proteic numit complexul de re-
presie (silencing) indus de ARN
(RISC – RNA-induced silencing
complex), care identifică ARNm-ul
complementar, ce este splitat în
două jumătăţi care sunt ulterior
degradate, blocând astfel expresia
genelor.
Celulele utilizează miRNA-uri
și siRNA-uri pentru inhibarea
genelor prin reducerea expre-
siei genice post-translaţional
sau reprimare transcripţională.
MiRNA-urile și siRNA-urile du-
blu-catenare se leagă la ARNm
și inhibă translaţia proteinelor.
MiRNA-urile endogene induc re-
presia translaţională și degradarea
ARNm atunci când catenele anti-
sens afișează o complementaritate
limitată la ARNm ţintă, în timp ce
clivajul specific secvenţei este ex-
ploatat de siARN exogeni.
MiARN nu codifică, joacă ro-
luri-cheie în diferenţierea, pro-
liferarea și supravieţuirea celu-
lelor. Dereglarea miRNA-urilor
endogene apare în multiple boli,
inclusiv hepatită, boli cardio-
vasculare și cancer (unde miR-
NA-urile acţionează ca supre-
soare tumorale sau oncogene).
MiRNA-urile sunt încărcate pe
complexul RISC și interacţionea-
ză cu ţinte complementare pe
ARNm pentru a suprima expresia
proteinei.
ARN-urile antisens comple-
mentare cu miRNA îi pot bloca
activitatea, în timp ce ARN-uri
Ars medici
ARN
dublu sau monocatenare care imi-
tă miRNA îi pot intensifica acti-
vitatea. Atât inhibitorii miRNA,
cât și simulatorii sunt în prezent
dezvoltaţi și au arătat rezultate
încurajatoare. RG-012 este un
medicament miRNA în pre-
zent evaluat în studiile de fază I
pentru tratamentul sindromului
Alport.
Spre deosebire de miRNA-uri,
care atenuează producţia de pro-
teine, atunci când un siRNA recu-
noaște ARNm, provoacă un clivaj
și degradarea acestuia și astfel
reprimă complet activitatea ge-
nei, sistând producţia de proteine.
SiRNA-urile au apărut ca un me-
canism natural de apărare împo-
triva virusurilor ARN și sunt ARN
dublu-catenare care acţionează
ca promedicaţie: catena antisens
este farmacologic activă, în timp
ce catenele de sens facilitează eli-
berarea de medicamente, trans-
portând catenele antisens către
complexul de încărcare Argonaute
intracelular (Ago). Există patru
proteine Ago care pot fi încărcate
cu miRNAs sau siRNA și modifică
translaţia și/sau stabilitatea ARN:
siRNA-urile se leagă preferenţial la
Ago2.
ARN-urile pot concura, de ase-
menea, cu miRNA-urile încărcate
pe Ago2, modificând astfel timpul
de înjumătăţire al altor ARN-uri
celulare. SiRNA-urile exogene
operează printr-un mecanism
specific secvenţei, cu o comple-
mentaritate perfectă la ARNm-ul
ţintă, dar pot avea, de asemenea,
efecte asemănătoare miRNA asu-
pra unor secvenţe ARNm parţi-
al complementare, ceea ce duce
la o lipsă de specificitate. Prin
urmare, o singură sec-
venţă de siRNA poate
modula expresia a sute de gene
off-target, ceea ce poate avea
un impact asupra eficacităţii
medicamentului ARN.
În urma injectării, siARN-uri-
le încapsulate în LNP tind adesea
să se acumuleze în ficat și splină.
Mai mult, purtătorii biodegra-
dabili de nanoparticule permit
eliberarea lentă a medicamentu-
lui în celulă pentru a regla doza.
Patisiran-Onpattro reprezintă un
ARNi terapeutic într-o formulă
LNP pentru amiloidoza ereditară
mediată de transtiretină (hATTR)
la adulţi.
APTAMERI ARN
Sunt ARN-uri scurte, monoca-
tenare, selectate pentru a se lega de
ţinte moleculare specifice. Apta-
merii ARN au tendinţa de a forma
perechi de baze complementare,
ceea ce conduce la formarea com-
plexelor aptamer-ţintă. Aptamerii
se leagă de situsuri inaccesibile
anticorpilor mai mari, sunt sin-
tezaţi rapid și au costuri de fabri-
caţie relativ mici. Mulţi aptameri
sunt internalizaţi după legarea la
receptorii specifici celulari,
ceea ce îi face transportori utili
de chimiote-
rapice cu mo-
lecule mici,
siRNAs, miRNAs
sau ARN-uri antisens în
ţesuturile-ţintă.
Similar altor clase te-
rapeutice ARN, aptamerii nemodi-
ficaţi sunt degradaţi de nuclează,
având perioade de înjumătăţire in
vivo sub 10 minute. Prin urmare,
majoritatea aptamerilor prezintă
modificări chimice. De exemplu,
pegaptanib este conjugat cu polie-
tilenglicol (PEG).
Aptamerii pot acţiona ca an-
tagoniști pentru a bloca interac-
ţiunile proteină-proteină sau re-
ceptor-ligand, ca agoniști pentru
a activa receptorii sau ca siste-
me de livrare specifice celulelor.
Toţi aptamerii aflaţi în prezent
în dezvoltare clinică sunt inhi-
bitori care perturbă funcţia unei
proteine-ţintă.
NOI TEHNOLOGII
DE ŢINTIRE
Noile tehnologii și moda-
lităţi de ţintire a ARN includ
aplicarea tehnologiei de edita-
re a genomului CRISPR-Cas9,
tehnologia interferenţei ARN
direcţionată ADN (ddRNAi) și
dezvoltarea unor modulatori
selectivi cu molecule mici de
ARN sau enzime modificatoa-
re de ARN. De exemplu, CAL-1
reprezintă o terapie genică bazată
pe ARN folosind ddRNAi pentru
a represa gena CCR5 și a contro-
la infecţia HIV și pentru a prote-
ja persoanele cu HIV împotriva
dezvoltării SIDA. Mai multe com-
panii care se concentrează pe
dezvoltarea modulatorilor ARN
cu molecule mici au fost înfiinţa-
te în ultimii ani și s-au specializat
în epigenetica ARN și dezvoltarea
inhibitorilor cu molecule mici ale
enzimelor care modifică ARN pen-
tru tratamentul cancerului.
Direcţionarea secvenţelor
de control a variantelor splice în
VIA�A MEDICALĂ 13
31 iulie 2020 l Nr. 30
interiorul intronilor sau
exonilor oferă oportunităţi
suplimentare de a dezvolta
noi terapii în cancer sau boli
neurologice.
Strategii hibride vizează defi-
citul de α1-antitripsină, o boală a
plămânului și ficatului moștenite,
și scleroza laterală amiotrofică
ereditară, o afecţiune neurologică
degenerativă.
Dr. Cornelia Paraschiv
Bibliografie
1. Burnett, JC et al. RNA-based Therapeutics
- Current Progress and Future Prospects.
Chem Biol. 2012; 19(1): 60-71
2. Crooke, ST et al. RNA-targeted
therapeutics Cell Metabolism. 2018; 27:
714-39
3. Dowdy, SF. Overcoming cellular
barriers for RNA therapeutics. Nature
Biotechnology. 2017; 35(3): 222-29
4. Rupaimoole, R et al. MicroRNA
therapeutics: towards a new era for the
management of cancer and other diseases.
Nat Rev Drug Discov. 2017; 16(3):203-22
5. https://clinicaltrials.gov/ct2/show/
NCT03373786
6. Zhou, J and Rossi, J.Aptamers as
targeted therapeutics: current potential
and challenges. Nat Rev Drug Discov. 2017;
16(3):181-202
14 VIA�A MEDICALĂ
31 iulie 2020 l Nr. 30 Apariţii editoriale
Internatul în Medicină… DESPRE COVID-19,
acum istorie CU MEDICII DIN PRIMA

U
niversitarii doctori
Benone Duțescu, Maria
Beuran și Mircea Beuran
le-au oferit recent citito-
rilor (iunie 2020, Editura Academiei
Române) lucrarea Internatul în Me-
dicină și Farmacie: parte din ființa
Medicinei Românești (125 p). Prefa-
ța este semnată de acad. Constantin
Popa, iar postfața de prof. dr. Ion I.
Bruckner. Autorii aduc argumentate
omagii acestei forme de învățământ
secular „acum istorie” („Motivația
temei”, la p.15), fără să fie însă clar
pentru noi în ce fel, prin pozițiile avu-
te în trecut și astăzi în corpul didac-
tic universitar, dar și în administrație
au încercat să se opună aneantizării
„excepționalei forme de pregătire
profesională”.
În România, externatul și interna-
tul în spitale datează din 1860, meri-
tul revenindu-i în primul rând lui Carol
Davila, „import” fericit pentru țara
noastră, în Franța de unde venea,
internatul fiind introdus din 1802.
(ședința inaugurală – 21 februa-
rie 1919, în Amfiteatrul Spitalului
„Colțea”) salvat miraculos de la dis-
trugerea documentelor din perioada,
să o numim: proletcultistă; funcțiile
Asociației, înființarea unei biblioteci
și numele corifeilor îndatorați inter-
natului pentru profesionalizarea lor
temeinică.
Emoționant este „Omagiul adus
colegilor căzuți la datorie” (unul dintre
următoarele capitole) în timpul Răz-
boiului de Independență, al Primului
Război Mondial, crearea revistei „Spi-
talul” și, în 1938, a „Gazetei Interni-
lor”. Sunt citate numele unor medici
români care au devenit interni ai unor
renumite spitale franceze, precum și
activitatea meritorie și diversificată a
Asociației Internilor din Cluj și din Iași.
În 1971 are loc o „reorganizare”
a internatului: durata – 3 ani, înce-
pând din anul al șaselea de facultate;
diversificarea grupelor de internat. La
terminarea internatului – în grupele
alese inițial, absolvenții se puteau
înscrie la „secundariat” (actualul
rezidențiat). Se amintește, cam în
treacăt, că în perioada comunistă,
între probele la admiterea la inter-
nat „regulamentul” prevedea un ele-
ment nou: avizul politic și proba de
activitate social-obștească (sic).
LINIE
E
ditura Ștef, din Iași, a publicat,
luna aceasta, cartea în limba
engleză Case reports on COVID-19
infection, scrisă de un grup de
medici de la Spitalul Județean de
Urgență Pitești – Petru Emil Mun-
tean, Cristina Georgeta Neculcea și
Ioana Pascu. Cele 184 de pagini ale
lucrării găzduiesc prezentări de ca-
zuri clinice (75 la număr) selectate
dintr-un spital de tip suport COVID,
din județul Argeș. Autorii au docu-
mentat aspecte clinice, diagnostice,
terapeutice și evolutive ale infecției
cu SARS-CoV-2 din faza timpurie a
pandemiei. Dr. Petru Emil Muntean
și echipa au descris în detaliu de-
butul clinic al pacientului, rezulta-
tele de laborator, imagistica, cât și
perioada de monitorizare ulterioară
externării.
Efortul acestui grup entuziast
de medici români a dus la realiza-
rea unui conținut medical corect și
relevant din punct de vedere științi-
fic. „Această abordare structurată
va ajuta medicii (...) să-și gestioneze
mai bine pacienții și, probabil, îi va
încuraja și pe alții să se alăture efor-
turilor academice, pentru a produce
o imagine mai exactă a impactului
generat de COVID-19 în țara noas-
tră”, spune conf. dr. Mihai Craiu, de
la INSMC „Alessandrescu-Rusescu”
București.
Majoritatea experților în comu-
nicare afirmă că singura abordare
eficientă în cazul unei creșteri expo-
nențiale a știrilor de tip „fake-news”
este publicarea de conținut medical
de calitate. „Inițiativa de a prezenta
cazuri clinice din experiența proprie, „Cartea constituie o bună sur-
pentru a deveni un model de învă- să de informare profesională și
țare pentru alții, este una lăudabilă științifică pentru colegii din diferite
și de felicitat”, a punctat conf. dr. specialități implicați în acordarea
Florin Buicu, președintele Comi- asistenței medicale pentru pacienții
siei pentru sănătate din Camera COVID-19, iar autorii merită felicitări
Deputaților România. pentru efortul lor și rigoarea științi-
Debutul acestei pandemii a fost fică”, conchide prof. dr. Alexandru
marcat de foarte multe necunos- Rafila, membru în Consiliul Executiv
cute. Lecțiile învățate va trebui să al OMS.
fie valorificate pentru o mai bună
Îi felicităm pe colegii noștri pen-
pregătire pentru un al doilea val,
tru această inițiativă și pentru cer-
dar și pentru viitoare pandemii sau
cetările efectuate asupra acestui
situații de urgență medicală. Aceas-
nou germen patogen. Toate cazurile
tă carte „aduce o contribuție valo-
clinice descrise în această carte vor
roasă literaturii de specialitate din rămâne pentru generațiile viitoare
domeniu, aflată într-o fază incipien- de medici ca o lecție importantă.
tă, prin cazurile clinice prezentate”, Prof. dr. Florin Mihălţan,
spune conf. dr. Diana Loreta Păun, Institutul
Consilier Prezidențial în cadrul De- de Pneumoftiziologie
partamentului de Sănătate Publică. „Marius Nasta”

În Europa, originea acestei forme de
învățământ exista încă de prin 1732,
locurile ocupându-se prin concurs.
Autorii monografiei mai sus citate
disting următoarele etape în evoluția
internatului: 1860-1919 – internatul
clasic, organizat după exemplul fran-
cez; 1919-1945 – etapa maturizării
organizatorice și a constituirii Asocia-
ției Internilor din Spitale; 1945-1978,
etapa diversificării internatului;
1978 – generalizarea internatului
„sub forma anilor de stagiatură, de
fapt, practic anul de sfârșit al drumu-
lui glorios al acestei unice instituții a
medicinei și farmaciei românești”.
În capitolele următoare sunt dez-
voltate aceste etape, citând docu-
mente, clasificări, crearea Asociației
Internilor: actul constitutiv din 1918
„Istoria externatului și internatului
începe să se cutremure” începând din
1964 (p. 100 și urm.), prin varii „reor-
ganizări” neinspirate: „conceptul” de
generalizare a externatului – stagii de
pregătire a studenților din anii termi-
nali (ceea ce desființează concursul
de admitere). Mulți șefi de clinici au
criticat aceste, în realitate, stagii de
practică prin spitale (numărul mare
al „externilor”; puțini îndrumători; pre-
zența aleatorie la stagii; lipsa obligației
de a participa la gărzi etc.). Iar inter-
natul recruta un număr limitat de stu-
denți și dura doi ani consecutivi celor
șase de studiu. Numărul potențialilor
specialiști era astfel împuținat.
Printr-un Decret din 1978 (și alte
„normative” ulterioare, pline de ambi-
guități) se generalizează și internatul.
„Se încheie această istorie exemplară
a internatului (…) care se desființează
ca instituție, prin generalizarea sa, și
se transformă într-o succesiune de
stagii practice obligatorii”, conchid
autorii.
Lucrarea de față cuprinde mărtu-
rii ale multor personalități (profesori
de ieri și de azi) care au experimentat
cu succes această formă de învăță-
mânt, din păcate defunctă.
Dr. M.M.
P rofesorul Francisc Grigorescu
Sido, născut în 1939, a rămas
în amintirea foștilor studenţi ca un
remarcabil profesor de anatomie. Ur-
maș la catedra binecunoscuţilor profe-
sori Victor Papilian și Ion Albu, temuţi
pentru severitatea și exigenţa lor,
Precizare: Dintr-o regretabilă eroare, în cadrul articolului „Avatarurile unui medic dramaturg” publicat în numărul 29 al
ziarului și semnat de Candid Stoica, în locul imaginii cu dramaturgul român Aurel Baranga a fost publicată o altă imagine.
Sport și medicină:
o autobiografie
profesorul Sido făcea trecerea de la
medicina clasică la medicina contem-
porană. Atitudinea mai relaxată faţă
de studenţi și accentul pus pe epura-
rea materiei predate de informaţii de-
taliate, puţin relevante pentru practica
clinică, l-au făcut imediat distins în
peisajul universitar clujean. Atitudi-
nea sa dinamică și constituţia robustă
le trădau doar iniţiaţilor un fost mare
sportiv.
Dar iată că acum, la vârsta amin-
tirilor, profesorul Sido ne pune la dis-
poziţie o superbă carte autobiografi-
că – Viaţa mea. Un drum prin sport
și medicină, apărută la Editura Casa
Cărţii de Știinţă, Cluj-Napoca, 2019.
Aici, elementul profesional, mai bine
cunoscut, este îmbinat, cu mare artă
scriitoricească, cu trecutul său de
jucător de volei de performanţă, rămas
în bună parte obscur până acum. În-
tr-adevăr, domnia sa a fost component
al echipei de volei Universitatea Cluj și
al naţionalei de volei, primind pentru
realizările sale distincţia de maestru
al sportului. A avut așadar prilejul să
cunoască personalităţi importante ale
sportului clujean, și mai ales ale vole-
iului, în perioada de glorie a voleiului
românesc.
Lucrarea este presărată cu nu-
meroase amintiri, inclusiv despre
Clujul cultural, despre bazele sportive
clujene și, de remarcat, despre învă-
ţământul de anatomie clujean. Este o
carte scrisă de un medic dăruit și de
un sportiv pasionat, care se citește cu
deosebită plăcere și cu folos.
Prof. dr. Dan L. Dumitrașcu

PUBLICITATE

ANGAJĂM
· medic Recuperare Medicală (asigurăm locuinţă) la Clinica
Paltinul – Spital Victoria din orașul Victoria, Brașov;
· medic Diabet, nutriţie și boli metabolice; · medic Medicină de
laborator
pentru Clinica Paltinul din Sibiu și din Victoria.
Contact: paltinul@rdsmail.ro, tel.: 0766.356.821.
Clinică medicală
cu sediul în București, Sector 3, aflată în contract cu CASMB
angajează trei medici specialiști cu normă întreagă sau part-time,
pentru următoarele specialităţi:
- Cardiologie – 2 posturi;
- Psihiatrie infantilă – 1 post.
Detalii și relaţii la tel. 0745.182.161 sau 0733.947.061; e-mail:
clinicamemento@yahoo.com
VÂND/ÎNCHIRIEZ FARMACIE ÎMPREUNĂ
CU SPAŢIUL EI. RELAŢII LA TEL. 0755.730.237
ALPHA CLINIC
situată în Olteniţa, judeţul Călărași, reprezintă o
reţea medicală formată din:
• Centrul medical cu specializări multiple
(ambulatoriu de specialitate şi spitalizare de zi):
Diabet, Nutriţie și Boli Metabolice, Cardiologie,
Urologie, Pneumologie, Medicină Internă,
Oftalmologie, ORL, Endocrinologie, Dermatologie,
Neurologie, Chirurgie Plastică şi Reconstructivă;
• Centrul de diagnostic cu laborator propriu de
analize, Computer Tomograf și Radiologie digitală;
• Spital privat de boli cronice, cu 44 de paturi.
Această continuă dezvoltare ne determină să ne
mărim echipa și să acoperim adresabilitatea foarte
mare a pacienţilor. Angajăm medici specialiști
cu normă întreagă/jumătate de normă pentru
următoarele specialităţi medicale:
1. Cardiologie;
2. Neurologie;
3. Medicină de laborator;
4. Radiologie și imagistică medicală.
Cerinţe:
- Certificat de membru al Colegiului Medicilor și
asigurare malpraxis valabile;
- Disponibilitate pentru contract cu CAS, cât și în
regim privat;
- Bune abilităţi de organizare și planificare,
comunicare și relaţionare cu pacienţii.
Oferim:
- Salariu foarte atractiv, între 10.000 și 20.000 de lei,
în funcţie de performanţă;
- angajare cu normă întreagă (funcţie de bază) sau
jumătate de normă – cu contract individual de
muncă, PFI sau SRL;
- posibilitatea decontării transportului;
- echipament medical de ultimă generaţie și
management performant.
CV-urile pot fi trimise la adresele de e-mail:
office@alphaclinic.ro sau dan.jalba@alphaclinic.ro
Alpha Clinic
Str. Argeșului nr. 123, Olteniţa, jud. Călărași
Tel: +40.754.042.298/ +40.722.265.833
www.alphaclinic.ro
Medic în România
Dr. Valentina Contanu
povestește despre
importanţa ecografiei
de șold efectuată în
cazul copiilor. Deși încă
este contestată, această
investigaţie poate depista
mai multe afecţiuni din
sfera ortopedică ce pot fi
tratate cu succes dacă sunt
diagnosticate la timp.
Cât de important este diagnosticul
precoce în recuperarea pacientu-
lui pediatric?
Este esenţial. Odată ce depistăm din
timp orice patologie, perioada de recu-
perare, de refacere este întotdeauna
mai scurtă și rezultatele sunt evidente.
Cu cât tărăgănăm acest lucru sau cu
cât nu se respectă schema de trata-
ment ori aceasta se întârzie, bineînţe-
les că rezultatele apar mult mai târziu
și sunt mult mai slabe. Diagnosticul
precoce și tratamentul aplicat precoce
sunt esenţiale. Copilul este în creștere
și trebuie să fim în tandem cu acesta.
Care sunt provocările tratamen-
tului afecţiunilor ortopedice la
copii?
Prima provocare ar fi să tratezi copilul
și să interacţionezi cu familia. Trebuie
să înţelegi statutul familiei, mediul so-
cial, cultura. Este un complex de fac-
tori care te provoacă să adaptezi trata-
mentul fiecărui copil în funcţie de ceea
ce poate să îi ofere fiecare familie.
O altă provocare este patologia. Sunt
’’
destule afecţiuni cărora – odată ce
le-ai prins evoluţia – le poţi aplica un
Dacă imagistul nu știe niște
particularităţi foarte fine ale
ecografiei de șold – pe care un
medic ortoped le știe – atunci
pacientul poate rămâne fără
urmărire, deși el o necesită. Sau,
de exemplu, nu i se recomandă
absolut nimic, nu știe că are nevoie
să ajungă la un medic ortoped.
Părintele descoperă peste multă
vreme că al lui copil are probleme
de mers sau că necesită intervenţie
chirurgicală.
Importanţa ecografiei de șold
în ortopedia pediatrică
tratament foarte eficient. Și aceasta e
o provocare – faptul că te forţează pa-
tologia să aplici niște tratamente per-
sonalizate, plecând de la cele de bază.
Când și de ce ar trebui ca toţi copiii
să facă o ecografie de șold?
La naștere, mulţi copii au displazie de
șold. Aceasta poate fi o formă ușoară
– din cauza poziţiei intrauterine – sau
poate fi o formă severă, care ulterior
duce la luxaţia de șold. Dacă nu depis-
tăm din timp formele severe, copilul
va ajunge la intervenţia chirurgicală.
Practic, ecografia de șold este o ma-
nevră simplă: în două minute depis-
tăm dezvoltarea șoldului și evităm o
intervenţie chirurgicală ulterioară. De
cele mai multe ori, intervenţia chirur-
gicală are urmări pe termen lung, pe
toată viaţa. Odată operat șoldul, va fi
nevoie de ani de zile de recuperare și,
uneori, la vârsta adultă, de proteză de
șold. Deci, practic, printr-o ecografie
care durează două minute evităm un
chin de o viaţă.
De la ce vârstă se poate efectua
această ecografie?
Din prima zi de viaţă, recomandat ar fi
în primele două-trei săptămâni, maxi-
mum patru săptămâni.
DEBUTUL INVESTIGAŢIEI
ÎN ROMÂNIA
V-aţi format în ecografia de șold
în Austria. Acolo investigaţia se
realizează de rutină?
Da, în ţările germanice este de ruti-
nă. În 2006 am făcut cursul, iar în
2008 am început să practic, după
ce am terminat rezidenţiatul. Deci
atunci a fost și debutul ecografiei (de
șold la bebeluși) la noi în ţară. A du-
rat ceva... Aș putea să spun că după
cinci-șase, chiar opt ani a devenit ceva
universal și pentru noi. Dar și acum
este contestată, din păcate.
Dr. Valentina Contanu a devenit medic specialist ortopedie
pediatrică în 2008, iar ulterior a obţinut și o competenţă în
Reinhard Graf, cel care i-a fost și mentor. Perioada petrecută în
Austria a fost decisivă în cariera sa, deoarece a deprins tehnica
de efectuare a ecografiei de șold, o investigaţie extrem de utilă
în ortopedia pediatrică. În prezent, lucrează la un centru de
De ce?
Este greu de comentat, este vorba de
mentalitatea umană, aici intervine fac-
torul uman. Să ne punem contra, deși
nu-i cunoaștem rostul... De ce să ne
punem contra, când ecografia poate
să ajute? Din păcate, sunt medici de
familie sau pediatri care contraindică
ecografia de șold: „Lasă, n-o face, că
sigur [copilul] nu are nimic!”. Eu nu aș
putea să spun asta, chiar dacă sunt
ortoped pediatru. Pentru că m-am con-
fruntat cu situaţii în care, clinic, copilul
părea să nu aibă nimic. Și am avut
surprize, să tragem apoi ponoasele și
pacientului să îi fie mult mai greu, pen-
tru că am neglijat. Apoi a fost clar că
trebuie să respectăm acest protocol.
Înseamnă că medicul de fa-
milie are un rol important în
informarea părinţilor...
Foarte important! De multe ori, copiii
primesc indicaţia de ecografie de șold
din maternitate, pe biletul de externa-
re. Am observat că majoritatea ma-
ternităţilor au început să o facă, fiind
o recomandare curentă, și se lovesc
de prima barieră, ca să zic așa: me-
dicul de familie sau medicul pediatru.
Mulţi dintre ei recomandă și susţin
ecografia de șold, dar sunt destui care
opresc pacientul din a face aceas-
tă investigaţie. Poate ar trebui să
îi întrebăm de ce.
Ce lucruri importante aţi învăţat și
aţi adus din Austria și Germania?
Am adus în special tehnici de trata-
ment de corecţie, pe displazia de șold,
pe deformări ale piciorușelor. Am fost
și în Spania și acolo am învăţat cum
se tratează anumite malformaţii, cum
este varus equin congenital. Tehnicile
pe care le-am învăţat sunt noninva-
zive, sunt tehnici ortopedice de tra-
tament cu orteze, pe termen lung, cu
imobilizări gipsate, care să dea rezul-
tate suficient de bune cât să nu mai
ecografia de șold, la Stolzalpe, Austria, la clinica prof. dr.
reabilitare ortopedică și neurologică din București.
fie nevoie de intervenţie chirurgicală.
Și pe lângă acestea, am învăţat și
tehnici chirurgicale care dau rezultate
mult mai bune.
Care sunt cele mai importante
beneficii ale ecografiei de șold la
pacientul pediatric?
Ea reduce major perioada de recupe-
rare a copilului, faţă de o intervenţie
chirurgicală. Rezultatele sunt 100%
certe, dacă tratamentul se aplică
în primele două luni, maximum trei
luni. Majoritatea luxaţiilor de șold
care ajung la intervenţie chirurgicală,
ulterior, la vârsta adultă, vor deter-
mina intervenţii chirurgicale pentru
protezarea șoldului. Deci lanţul de ne-
plăceri și de disconfort, practic, se re-
duce prin efectuarea acestei ecografii
de șold.
VERIGA SLABĂ:
COOPERARE
INTERDISCIPLINARĂ
DEFICITARĂ
Care ar fi problemele pe care le-aţi
întâmpinat de-a lungul anilor, în
domeniul dv. de activitate?
Ortopedul pediatru ar trebui să fie cel
care urmărește evoluţia unui șold, iar
ecografia de șold trebuie să-i aparţi-
nă acestuia, adică să-i dăm Cezarului
ce-i al Cezarului. Fiecare specialitate
își cunoaște bucătăria ei internă. Or-
topedul pediatru întotdeauna va ști
mai mult decât un medic dintr-o altă
specialitate, pentru că operează luxaţii
de șold, tratează ortopedic, imobili-
zează în gips, pune orteze, urmărește
evoluţia. Deci ortopedul are 100% cu-
noștinţe despre ce se întâmplă acolo,
pe o imagine ecografică. Medicii din
celelalte specialităţi văd doar imagi-
nea ecografică și atât. Și atunci se
creează o mare prăpastie. Consider
că asta este o problemă. O altă
VIA�A MEDICALĂ
31 iulie 2020 l Nr. 30
15
’’
Deși am văzut condiţia
medicului în Germania, în
Austria – net superioară – mi-a
plăcut acasă. Ţările dezvoltate au și
tehnologie, și medici bine pregătiţi.
Mai bine mă duc acolo, învăţ de
la ei, și ceea ce pot aduc în ţara
noastră și îi ajut și pe cei de aici.
problemă ar fi co­operarea deficitară
între specialităţi.
Ce specialiști ar trebui să facă
parte din echipa multidisciplina-
ră, alături de ortopedul pediatru?
Un copil care are o problemă ortopedi-
că va mai aduna și alte probleme, cu
siguranţă. De regulă, printre speciali-
tăţile pe care ar trebui să le avem în
echipa multidisciplinară ar fi neurolo-
gia pediatrică. De asemenea, partea
de imagistică este foarte importantă
și aici este o mare verigă slabă, pentru
că ortopedul și medicul de imagistică
medicală ar trebui să fie în aceeași
echipă. Sunt investigaţii RMN, CT sau
de radiologie care ar aduce un suport
în susţinerea unui diagnostic pentru
medicul ortoped, dar nu există o le-
gătură, din păcate. O altă specialitate
necesară ar fi partea de recuperare.
Ortopedia fără recuperare este ca un
om cu o singură mână și cu un picior.
Nu se poate manifesta, nu se poate
definitiva. Mare parte dintre copiii cu
probleme ortopedice sau neuromoto-
rii ajung la recuperare în proporţie de
80%, poate 90%. Doar 10% ajung la
intervenţii chirurgicale. Dacă nu există
o abordare multidisciplinară, dacă nu
există protocoale bine stabilite pe care
să le cunoască și ortopedul, și kineto-
terapeutul, și medicul imagist, atunci
se creează un vârtej în care pacientul
se învârte și ajunge, după ani de zile,
cu aceeași afecţiune, agravată, și este
nelămurit, și nu știe ce are de făcut.
Florentina Ionescu
16 VIA�A MEDICALĂ
31 iulie 2020 l Nr. 30 Medicina altfel Grupaj realizat de
dr. Mădălina Badea

Mai puţină radioterapie, pentru o evoluţie mai bună

R educerea duratei radioterapi-
ei la un număr de cinci ședin-
ţe săptămânale conduce la obţine-
rea unui număr scăzut de reacţii
adverse, similar cu tratamentul
convenţional care include ședinţe
zilnice în aceeași perioadă pentru
femeile cu cancer mamar invaziv
cu risc scăzut. Acesta este rezul-
tatul studiului FAST*, ce a urmărit
timp de zece ani paciente la care
administrarea zilnică a radiotera-
toleranţa pe termen lung, față de
administrarea în doze mai mici,
zilnic, timp de cinci săptămâni.
piei nu era posibilă, unele dintre Aspectul sânului la mamografie
acestea fiind extrem de fragile. a fost similar între cele două gru-
Pentru aceste paciente s-a dovedit puri pe termen lung, la fel ca inci-
că administrarea dozei de 50 Gy denţa cancerului în sânul ipsilate-
fracţionată în prize săptămâna- ral și rata de mortalitate.
le are rezultate similare privind *https://bit.ly/337Usff

Ticagrelor, util
în tratamentul
AVC?
Pornind de la principiile de ambelor substanţe (180 mg pentru ticagrelor semnifi-
tratament utilizate în prevenţia și 300-325 mg pentru aspirină), urmată de cativ între
secundară a infarctului miocardic, doză de întreţinere (90 mg la 12h pentru tica- cele două
grelor și 75-100 mg/zi pentru aspirină). grupuri. Re-
cercetătorii au evaluat utilitatea
feritor la sigu-
dublei antiagregări plachetare în MAI PUŢINE EVENIMENTE ranţa acestor
cazul accidentului vascular cerebral ISCHEMICE VASCULARE tratamente,
(AVC) sau al accidentului ischemic CEREBRALE s-a observat că
tranzitoriu (AIT). Obiectivul principal al studiului a fost riscul de apari-

S
tudiul THALES* a fost unul rando-
mizat, placebo-controlat, dublu-orb,
ce a inclus 11.016 pacienţi cu forme
ușoare-moderate de AVC ischemic
noncardioembolic, definit printr-un scor
NIHSS ≤5, sau cu AIT, care nu au fost pro-
puși pentru tromboliză sau trombectomie. În
primele 24 de ore de la debutul simptomelor,
pacienţii au fost randomizaţi către regimul
dublu antiagregant cu aspirină și ticagrelor
sau către regimul de monoterapie cu aspiri-
nă. S-a administrat doză de încărcare în cazul
rata de apariţie a AVC/AIT și a deceselor în
primele 30 de zile. Aceste evenimente au
apărut la 303 pacienţi (5,5%) din grupul cu
dublă terapie, fiind o diferenţă semnificati-
vă statistic faţă de grupul cu monoterapie,
în care s-au înregistrat la 362 de pacienţi
(6,6%). Obiectivele secundare au urmărit
rata de apariţie a primului AVC/AIT ische-
mic și incidenţa dizabilităţii în prima lună.
S-a înregistrat un număr semnificativ mai
mare de astfel de evenimente ischemice în
grupul tratat doar cu aspirină (5,0% versus
6,3%). Incidenţa dizabilităţii nu a diferit
ţie a sângerării
majore este mai
ridicat în grupul
tratat cu ticagrelor.
Putem con-
cluziona că în
rândul pacien-
ţilor cu AVC ischemic noncardioembolic rină-ticagrelor, dar incidenţa dizabilităţii
formă ușoară-moderată (NIHSS ≤5) sau cu nu diferă semnificativ între cele două gru-
AIT, care nu sunt supuși trombolizei sau puri, cu creșterea riscului de sângerare ma-
pune cuvântul pe același rând, riscul de joră în cazul dublei asocieri antiagregante
AVC/AIT, respectiv de deces este mai mic plachetare.
la 30 de zile prin asocierea terapiei aspi- *https://www.nejm.org/doi/10.1056/NEJMoa191687

Investigarea microhematuriei Plasturi cu capsaicină pentru

neuropatia diabetică
asimptomatice Administraţia pentru Controlul Alimentelor și Medicamentelor din SUA a apro-
bat utilizarea plasturilor cu capsaicină pentru tratamentul durerii resimţite la nivelul
Un studiu* publicat în revista Urology avertizează că recomandările de screening ale membrelor inferioare de pacienţii cu neuropatie diabetică, anunţă Medscape*. Plasturii
Asociaţiei Americane de Urologie pentru femeile cu hematurie microscopică asimptoma- se adresează unei patologii dificil de diagnosticat și gestionat, care afectează un număr
tică și risc scăzut ar putea conduce la supraevalu- mare de persoane, influenţând semnificativ calitatea vieţii. În plus, mulţi pacienţi sunt
area numărului de cazuri. Asociaţia recomandă nemulţumiţi de eficienţa tratamentelor existente și de reacţiile adverse cauzate de ad-
în prezent evaluarea tuturor femeilor de vârstă ministrarea sistemică. Acest plasture asigură administrarea intradermică a unei soluţii
mijlocie care au peste 3 hematii/câmp microsco- ce conţine 8% capsaicină, substanţă ce desensibilizează reversibil un receptor cutanat
pic la analizei urinei, prin cistoscopie sau o probă cu rol în apariţia du-
imagistică ce evaluează tractul urinar superior rerii. Eficienţa sa a
(tomografie computerizată, rezonanţă magnetică, fost testată în cadrul
ecografie abdominală). studiului STEP, care a
Societatea Americană de Uroginecologie indicat o reducere cu
și Societatea Americană a Obstetricienilor și 27% a durerii resim-
Ginecologilor nu recomandă screeningul femeilor ţită zilnic, cuantifica-
cu vârsta între 35 și 50 de ani, nefumătoare, la care tă pe baza unei scale
analiza urinei evidenţiază sub 25 de hematii/câmp internaţionale, după
microscopic. 2-8 săptămâni de
Autorii acestui studiu și-au propus să compare cele două recomandări prin analiza re- tratament. Aplicarea
trospectivă a datelor obţinute de la 620 de femei, dintre care 265 supuse unei examinări topică se realizează
complete, conform indicaţiilor Asociaţiei Americane de Urologie. Doar 9% dintre acestea în cabinetul medical,
prezentau peste 25 de hematii/câmp microscopic analizat. plasturele se poate
menţine până la 60
REVIZUIREA CRITERIILOR DE SELECŢIE de minute pe piele, iar
Nu a fost identificată etiologia hematuriei la 91,5% dintre paciente. Nu s-a obţinut o co- repetarea tratamen-
relaţie între numărul de hematii/câmp și riscul de malignitate. Doar două dintre paciente tului este posibilă la
au fost diagnostice cu cancer, acestea având peste 50 de ani și istoric de expunere la tutun. fiecare trei luni. Sigu-
Multe dintre aceste intervenţii ar fi putut să fie evitate. Pe lângă riscul neoplazic scă- ranţa tratamentului
zut al acestor paciente, ele au fost supuse unor investigaţii asociate unor riscuri (infecţie a fost bună, majorita-
de tract urinar, nefropatie de contrast, iradiere), ce influenţează calitatea vieţii și cresc tea reacţiilor adverse
costurile asociate. Astfel, este necesară revizuirea indicaţiilor de evaluare suplimentară a fiind locale, fără să
pacientelor cu hematurie microscopică, în funcţie de risc, cu obţinerea unui consens între necesite întreruperea
cele trei organizaţii menţionate. acestuia.
* https://bit.ly/2P079Ab *https://wb.md/3hHLNnz